INSAMANTARI

LE
ARTIFICIALE

Biotehnologie de generaia I-a, ce

permite multiplicarea descendenei
unui mascul valoros, dincolo de
limitele biologice ale acestuia
Aplicat pe scar larg la bovine i
ovine i, ntr-o msur mai mic, la
celelalte specii
Ofer avantaje de ordin :
Economic
Zootehnic
Medical

Cuprinde patru etape principale :

Recoltarea spermei
Examenul materialului seminal

Ex.

Macroscopic
Ex. Microscopic
Ex. complementare

Diluarea si conservarea materialului

seminal
Refrigerarea
Congelarea

In gheata carbonica
In azot lichid

Inocularea materialului seminal

A. Recoltarea spermei

1. Vaginul artificial
Imita conditiile de temperatura, presiune
si lubrifiere din vaginul femelei in estru
Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa
din latex + inele de cauciuc, pahar
colector + protectie
Recoltarea se poate face pe o femela in
calduri spontane sau induse hormonal,
pe manechin sau pe un alt mascul
Folosit la taur, armasar, berbec, vier,
caine

2. Electroejacularea
Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si
ejacularii din maduva lombo-sacrala, cu
ajutorul unui curent electric de joasa
tensiune
Se practica la taur (electrod endorectal
bipolar) si berbec (electrod endorectal
monopolar si electrod lombar monopolar)
Avantaj : poate fi folosita la masculii cu
impotenta de copulatie (impotentia
coeundi)
Dezavantaje : ejaculatul este inferior
d.p.d.v. cantitativ si calitativ celui obtinut
cu vaginul artificial ; uneori se poate
produce ejacularea in furou

3. Metoda prezervativului (condomului)

Se practica uneori la armasar, de regula ca
un expedient
Pe post de prezervativ, se poate utiliza o
manusa obstetricala pentru ETR

4. Metoda manuala (masturbarea)

Se practica la vier si la caine
La vier elementul esential este presiunea
exercitata de operator cu degetele la nivelul
portiunii spiralate a penisului, analog
papilelor cervicale ale scroafei
La caine presiunea trebuie exercitata la
nivelul bulbilor glandului, iar penisul se
orienteaza posterior

B. Examinarea materialului
seminal
Este precedata de si corelata intotdeauna cu examenul
fizic general al reproducatorului mascul.
1.Ex. macroscopic:

Volum se apreciaza imediat dupa recoltare prin

citire directa in paharul de recoltare

Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa

recoltare si variaza in functie de specie,
concentratia in spermatozoizi sau prezenta
substantelor straine in ejaculat (sange, puroi,
urina, etc).

pH apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o

corelatie directa intre calitatea spermei si pH-ul
acesteia (cu cat proba de sperma este mai buna cu
atat este mai acida)

Miros

2. Ex. Microscopic:

Concentratia materialului seminal - 2 tehnici:

-tehnica hemocitometrica: adaptata dupa
tehnica de numarare a globulelor rosii.
- metoda electronica (SQA): mult mai rapida si
mai exacta.

Mobilitatea spermatozoizilor
- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza
cat mai repede dupa recoltare, miscarea in val
se noteaza cu 5, iar lipsa de miscare cu 0;
- Mobilitatea individuala se apreciaza prin
examinarea unei picaturi de sperma proaspata
diluata; se va aprecia traiectoria si viteza de
inaintare. Mobilitatea individuala se noteaza
pe o scara de la 0-5, sperma normala
regasindu-se in intervalul 2,5-5.

Morfologia spermatozoizilor ofera

posibilitatea de a pune in evidenta
spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau
morti.
Se apreciaza imediat dupa recoltare prin
examen microscopic (100x cu imersie) si
colorare (albastru de metilen, violet de
gentiana, tus de China, opal-blau, albastrutripan-Giemsa, eozina-negrozina, etc).
Intr-un ejaculat normal procentul
spermatozoizilor anormali, imaturi sau
morti = max 20%.

3. Ex. complementare:

Testul hipoosmotic permite aprecieri

privind integritatea membranei
spermatozoidului

Proba redox se bazeaza pe principiul

masurarii capacitatii de reducere a celulelor
spermatice prin intermediul unei substante
colorate (albastru de metilen); cu cat
decolorarea amestecului este mai rapida cu
atat proba de sperma este mai buna.

4. Ex. bacteriologic

presupune
recoltarea
separata
a
fractiunilor ejaculatului si realizarea de
insamantari pe medii pentru germeni
aerobi, anaerobi, micoplasme si fungi; in
mod
normal
in
sperma
se
gasesc
aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.
5. Ex. imunologic
urmareste
detectarea
anticorpilor
antispermatici care ar altera capacitatea
fecundanta a spermatozoizilor.

C. Diluarea si conservarea
materialului seminal
Diluarea materialului seminal se realizeaza in scopul
fractionarii ejaculatului permitand astfel obtinerea
unui numar mai mare de doze de inseminare.

mediile de dilutie trebuie sa contina:

- substante energetice (glucide);
- substante crioprotectoare (glicerina, lecitina din
galbenusul de ou);
- substante tampon - mentin constant pH-ul spermei
in timpul diluarii si conservarii (citrati, fosfati,
tartrati, etc);
substante
care
sa
activeze
mobilitatea
spermatozoizilor in caile genitale femele (mucinaza);
- substante care sa impiedice dezvoltarea florei
microbiene (antibiotice, sulfamide)

Conservarea
materialului
seminal
urmareste
mentinerea mobilitatii si capacitatii fecundante a
spermatozoizilor un timp cat mai indelungat, inafara
cailor genitale femele.

conservarea materialului seminal se poate realiza

prin
-refrigerare (pastrare la 2-8C)
-congelare (pastrare in azot lichid la -196 grade
Celsius).
Procedee de congelare a materialului seminal:
- congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici);
- congelarea in fiole;
- congelarea in pilule in gheata carbonica la 79
grade Celsius abandonata la ora actuala

D. Inocularea materialului
seminal
Inocularea consta in depunerea materialului

seminal in caile genitale femele.

Principii care trebuie respectate la inocularea
materialului seminal:
- inocularea sa se realizeze in momentul
optim pentru fiecare specie;
- depunerea materialului seminal sa se faca la
locul de electie caracteristic fiecarei specii;
- instrumentarul folosit la inseminare sa fie
steril si incalzit la 38C;
- sa se evite traumatizarea mucoasei
vestibulo-vaginale, cervicale sau uterine in
timpul inocularii.

Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu

material seminal se lasa la temperatura
camerei 5 minute; se utilizeaza sperma care
contine cel putin 60% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.

Pentru sperma congelata: - se inoculeaza

dupa decongelare brusca in apa la 36 grade
Celsius; se admite inocularea spermei care
contine minimum 35-40% spermatozoizi cu
miscari vioaie de inaintare.

Inocularea spermei la vaca: - de regula se

inoculeaza 2 doze de material seminal la
interval de 12 ore;
-depunerea materialului seminal se
realizeaza in canalul cervical sau in
cavitatea uterina;
- pentru depunerea spermei in caile genitale
femele se poate utiliza metoda rectovaginala/bimanuala (cel mai frecvent) sau
metoda cu speculum vaginal.

Inocularea spermei la iapa: - depistarea

momentului optim pentru I.A. se realizeaza
prin ultrasonografie (folicul peste 35-40
mm) sau numai prin palpare transrectala
cand se identifica modificarile de forma,
marime si consistenta;
- inseminarea artificiala ar trebui sa se
realizeze cu 12 ore inaintea ovulatiei;
- materialul seminal se depune in cavitatea
uterina.

La oaie: inocularea materialului seminal se

realizeaza imediat ce este depistata in calduri
de catre berbecul incercator si se repeta dupa
12-18 ore;
- cu un speculum vaginal si seringa de
inoculare se inoculeaza 0,1 ml sperma la
nivelul canalului cervical.

La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau

plastic care la extremitatea libera se termina cu
o formatiune ovalara (cateterul cu oliva)sau sunt
spiralate asemanator portiunii libere a penisului
la vier (cateterul Melrose);
- varful pipetei se angreneaza in cervix, iar
materialul seminal se depune in corpul uterin.

La catea: - detectarea momentului optim pentru

I.A. se realizeaza prin ex. citovaginal (celule
Schollen) sau prin dozarea progesteronului
plasmatic (peste 8 ng/ml);
- depunerea se poate realiza intravaginal,
intracervical sau intrauterin (cateterul Osiris),
apoi cateaua se va mentine cu trenul posterior
ridicat 15 min pentru a facilita pasajul
spermatozoizilor in uter