INSAMANTAREA ARTIFICIALA

LA CABALINE

Profesor Sef lucr. Dr. Nacu Gherasim

Masterant
 Ce este?
• Metoda in repoductia animalelor avantajata de
faptul ca este extrem de accesibila, practica,
economica, permitand obtinerea de produsi de
la parinti performanti despartiti de sute de
kilometri chiar de pe continente diferite, fara a
fi implicat transporul animalelor sau stresul
acestora.
• Tehnica insamamntarilor artificiale la cabaline a fost
drastic limitata de consensul ca un produs de
conceptie aparut pe aceasta cale, sa nu fie inscris in
cartea crescatorilor (stud book).
• Pretul unui manz obtinut din ascendenti valorosi
poate atinge sume incredibile, motiv pentru care
cerintele pentru armasarii de mare valoare sunt
foarte crescute.
• Monta narurala;
- unui armasar se poate repartiza intr-un
sezon de monta intre 50 si 70 de iepe.

• Monta artifiiala;
- numarul iepelor pot fi de ordinul sutelor in
acel sezon
Selectia cabalinelor pentru reproductie
• Dupa genotip si/fenotip
• Monta la cabaline se realizeaza intre genotipuri similare,
metoda practicata in Romania.
• Crescatorii cu experienta din strainatate fac numeroase
incrucisari intre rase, ei orientandu-se mai mult dupa talentul
liniilor respective. S-au creat astfel linii care se preteaza in
principal pentru sport dresaj sau obstacole.
• Pentru obtinerea unor produsi, de preferat cu temperament
linistit si echilibrat si cu descendenti valorosi s-a recurs la
insamantari artificiale cu sperma congelata importanta de la
mari distante.
 Istoric
• Cabalinele au fost primele dintre speciile de
ferma la care s-au experimentat si s-a aplicat
insamantarea astificiala (Repiquet, 1876). In
Romania, medicul veterinar Hortopan a aplicat
insamantarea artificiala in perioada 1903-1906,
obtinand 40%-70% fecunditate. Y. Nishikava
si Y. Waide (1968), din insamantarea artificiala
a 113 de iepe au obtinut 55 gestatii (44,2%).
Metoda de I.A. la cabaline s-a folosit in multe
tari europene , asiatice si in Japonia pentru
combaterea durinei, o boala parazitara cu
transmitere sexuala, produsa de un protozoar
flagelat pe nume Trypanosoma equiperdum.
 Avantaje
• Deoarece un armasar normal poate produce
spermatozoizi insamantarii unui numar de 10-
20 iepe pe zi, fara pericolul epuizarii
armasarului ( mai ales la inceputul sezonului),
si pentru toate celelalte avantaje Pickett si Voss
(1975), precum si V. Paraipan (1990), pledeaza
pentru reintroducerea insamantarii artificiale la
cabaline.
 Avantaje

• Evitarea accidentelor care s-ar putea produce

în timpul montei naturale
• Evitarea transmiterea bolilor infectioase sau
parazitare, in primul rand al celor cu
transmitere pe cale sexuala
• Prin diluarea, refrigerarea si congelarea
spermei, aceasta se poate utiliza fara restrictii
de timp si la orice distanta
 Avantaje
• La iapa insamantarea artificiala este avantajata
de facililatea introducerii seringii pipetei sau
canulei de insamantare, adanc in corpul uterin
sau chiar in cornul ovarului ovulant, dar este
dezavantajata de slaba supravietuire a
spermatozoizilor dupa reanimarea consecutiva
a derefrigerarii si chiar dilutiei.
 Cateva cifre
• Insamantarea cu 1,5ml de sperma recoltata tot
la 2 zile si depusa la 2 zile interval, incepand
din a 2-a sau chiar a treia zi a caldurilor ciclice
(zilele 2, 4, 6, etc.; respectiv 3, 5, 7, etc.) a dat
o rata de gestatie de 75% la primul ciclu si
91,7% dupa 3 cicluri.
 Cand se monteaza o iapa?
La aparitia primelor semne de calduri se
efectueaza examinarea transrectala a ovarelor
si în functie de stadiul foliculului de pe ovar se
încep însamantarile din doua în doua zile, pana
la momentul ovulatiei
 Perioada de calduri sau estrul
• apare la 7-9 zile dupa fatare si
• dureaza 3-9 zile cu o medie de 4-6 zile
• de obicei o iapa este însamantata de doua ori
pe durata unui ciclu sexual.
• estrul poate fi indus la fel ca si ovulatia, prin
tratamente hormonale
• Datorita terapiei hormonale, se produce
ovulatia în termen de 24-48 de ore, nemaifiind
necesara repetarea însamantarii. Prin acesta
metoda medicii veterinari cu experienta în
domeniul reproductiei pot produce, cu succes,
o gestatie cu o singura insamantare
• O conditie absolut imperioasa însa este ca
proprietarul sa cunoasca comportamentul si
obiceiurile iepei în timpul caldurilor, sa fie
capabil sa depisteze momentul estrului, adica
momentul în care iapa accepta armasarul
 Succesiunea evenimentelor
Ziua 1: aparitia semnelor evidente de
calduri, iapa accepta armasarul; tratament
hormonal pentru inducerea ovulatiei;

Ziua 2: însamantare artificiala;

Ziua 3: se produce ovulatia;

Ziua 4: atenuarea sau disparitia completa a

semnelor de calduri.
 Metoda spermei proaspete
• cea mai des folosita, din cauza faptului ca
exista destul de multi armasari al caror
material seminal nu se poate congela.
• sperma recoltata este diluata si racita la 4 grade
Celsius, apoi folosita în 24 de ore de la
recoltare
• materialul seminal astfel preparat, poate fi
transportat pe distante mari într-o cutie
izoterma cu baterii pentru racire, fara sa-si
piarda din proprietati.
• sperma unor armasari poate fi fertila si dupa 48
de ore, dar în general se recomanda utilizarea
ei în 24 de ore.
 Folosirea spermei in capsule de gelatina la iapa

• se evita lezionarea mucoasei uterine prin

instrumente rigide,
• la iapa se poate folosi de asemenea sperma in
capsule de gelatina.
• capsule cilindrice de gelatina cu o capaciate de
10ml si se umplu cu sperma diluata.
• mai multe capsule se introduc cu mana in
cervix si apoi se impinge in uter.
• inainte de operatie, mana tehnicianului trebuie
sa fie dezinfectata si unsa cu vaselina.
 Iseminarea artificiala cu sperma
congelata
• sensibilitate la congelare a materialului
seminal provenit de la armasar
• se obtin rezultate mult mai slabe decat in cazul
insamantarii artificiale la rumegatoarele mari.
• utilizarea corecta a tehnicii însamantarii
artificiale cu material seminal congelat
necesita experienta mare
 Cum se procedeaza

• Criterii de examinare
• Aprecierea foliculilor ovarieni
• Locul de depunere a spermei
• Iepele trebuie examinate de cel putin 4 ori pe
zi
• însamantarea trebuie efectuata în cel mai scurt
timp posibil dupa momentul ovulatiei.
• Materialul seminal este pastrat si transportat în
containere cu azot lichid.
• 2-3 însamantari, adica o cantitate suficienta
pentru 2-3 cicluri de calduri.
• În cazul optim, asta ar însemna 2-3 gestatii, dar
se poate întampla ca iapa respectiva sa nu
ramana gestanta nici in acest caz, ceea ce
atrage dupa sine pierderi financiare
considerabile.
 Inocularea spermei la iapa
• Instrumentul necesar pentru inocularea spermei cu
seringa consta din: o seringa, un speculum si o lampa
frontala.
• sau
• folosirea unui flacon cu capacitatea de 50cm cubi,
prevazut cu un dop de cauciuc, prin care trec 2 tuburi
de sticla. Unul din tuburi este mai lung si ajunge pana
in fundul flaconului. De acest tub e atasat cateter de
cauciuc lung de 75cm. al doilea tub de sticla este
scurt si patrunde 1-2 cm sub dopul de cauciuc, fiind
pus in legatura cu o para de cauciuc cu suflerie.
• Dupa introducerea capatului cateterului in uter, cu
ajutorul mainii dezinfectante, sperma este inoculata in
uter prin apasarea perei de cauciuc.
• Folosirea acestei metode evita introducerea aerului.
• Cateterul trebuie sa fie umplut complet cu sperma.
 Alegerea momentului optim al insamantarii
• cunoasterea particularitatilor ciclului sexual al
iepei.
• In general, ovulatia se produce in cea de-a doua
parte a estrului.
• Stabilirea cu precizie a momentului optim al
insamantarii se poate realiza prin examenul
transrectal si precizarea momentului maturarii
foliculului de Graaf .
• azi se practica frecvent: scanarea ultrasonografică
a ovarelor la iepele aflate în perioada de estru,
precum si monitorizarea activităţii acestora.
• Depistarea foliculului preovulator, a
caracteristicilor acestuia şi a ovarului pe care
acesta se dezvoltă = reuşita procesului de
reproducţie
• aprecierea este mai corectă - numărul de
doze/monte este mai redus
• => scăderea preţului de cost al unei gestaţii.
 Diametrul foliculului preovulator
• limite foarte largi (42-60 mm).
• limitele foarte largi de variabilitate fac ca precizia lui
să nu fie foarte mare.
• diametrul foliculului preovulator este constant doar în
cadrul aceluiaşi individ, el poate fi orientativ dacă a
fost urmărit la fiecare ciclu de călduri.
• examenul ecografic oferă posibilitatea examinării
formei foliculului preovulator.
• datorită mecanismelor ovulatorii, în perioada care
precede ovulaţia, tensiunea intrafoliculară scade,
motiv pentru care forma foliculului devine din sferică
la foliculul în creştere, ovoidă, piriformă sau
neregulată, pereţii acestuia fiind deformaţi din cauza
formaţiunilor învecinate (corpi galbeni sau populaţia
folicuară adiacentă)
 Consistenţa foliculului preovulator

• devin fluctuanţi cu 12-24 de ore înaintea

momentului ovulaţiei.
• se apreciază palpator, după identificarea
ovarului/ovarelor active.
• aprecierea poate fi subiectivă, fiind dependentă
de experienţa examinatorului pe de o parte dar
şi de condiţiile obiective oferite de individ,
sistemul de contenţie, gradul de plenitudine al
tubului digestiv, care uneori pot influenţa
negativ calitatea examinării.
• insamantarea se poate repeta la un interval de
24 de ore pe durata intregii perioade de
calduri.
• puterea fecundanta a spermatozoizilor de
armasar este de 24-36ore.
• stadiul de fecundabilitate a ovulei este de 5-8
ore dupa ovulatie.
• prin inocularea spermei in timpul estrului este
favorizata de inaintarea spermatozoizilor catre
treimea superioara a oviductului unde are loc
nidatia datorita activarii contractiilor uterine de
estrogeni si ocitocina.
• durata de timp necesara spermatozoizilor din
momentul inocularii si pana in momentul
nidatiei este de aproximativ 9ore
 Locul de depunere a materialului seminal
• se practica insamantarea de tip uterin, deoarece
canalul cervical are lumenul foarte bine
evidentiat.
• se introduce varful canulei prin lumenul
cervical in cavitatea uterina unde se depune
materialul seminal.
• acelasi lucru se realizeaza si in timpul montei.
• integritatea morfofunctionala a aparatului
genital femel ajuta la trecerea normala a
spermatozoizilor prin uter si oviduct.
• procesele inflamatorii precum si flora
microbiana din aceste segmete determina o
reducere a capacitatii fecundante a
spermatozoizilor.
 Inseminarea artificială în corpul uterin
• Se realizată utilizând 4-5 ml (10-12 paiete
medii) de spermă decongelată .
• Examenul vaginal manual pentru identificarea
deschiderii cervixului şi tunelizarea acestuia.
• Sub control manual, se introduce paieta în
corpul uterin. Inocularea materialului seminal
decongelat s-e realizeaza prin ataşarea seringii
la paietă şi injectarea conţinutului acesteia prin
paietă.
• Inseminarea artificială cu spermă congelată
asigură o rată medie a fertilităţii şi poate fi
recomandată ca metodă eficientă de ameliorare
genetică a efectivelor de cabaline din ţara
noastră.
 Inseminarea artificială cu minidoze

• la vârful cornului uterin

• se utilizeaza aceeaşi metodă de decongelare.
• paieta decongelată se introduce în pipeta
specială (lungime de 70 cm), condusă
transvaginal până la nivel uterin şi apoi
ghidată manual prin palpaţie transrectală
până la vârful cornului uterin corspunzător
ovarului cu folicul predehiscent.
• Inseminarea se realizează prin presarea tijei
metalice/piston