BIOSISTEMUL

VAGINAL

BIOSISTEM
Grup de indivizi din specii diferite care
convietuiesc si care se afla intr-un echilibru
dinamic dependent de mediu.

BIOSISTEM VAGINAL
Vaginul adpostete o microbiocenoz bogat,
al crui echilibru dinamic i evoluie depind
de:
Structura sa anatomic i histologic ,
o bun funcie endocrin,
constante biochimice: pH, oxigenare

Anatomic
Vaginul = conduct fibromuscular,acoperit de
o tunic mucoas ce se continu la exterior
cu cea a vestibulului i superior acoper
poriunea invaginat a colului uterin.
Descrie o cavitate virtual,la nivelul
fundurilor de sac,prin colabarea pereilor n
poriunea sa median.

Histologic
Mucoasa vaginala este format din celule ale
epiteliului malpighian pavimentos sau scuamos
polistratificat.
Maturarea acestora se face sub controlul
hormonilor estrogeni.

Structuri epiteliale ale colului

uterin
Exocolul este acoperit de epiteliu pavimentos
(scuamos),polistratificat ,necheratinizat.
Endocolul este tapetat de epiteliu glandular
monostratificat.
Jonciunea scuamo-cilindric(columnar), este
zona de fuziune i de tranziie ntre epiteliul
scuamos malpighian i cilindric columnar.
Maturarea acestora se face sub controlul
hormonal.

Epiteliul pavimentos
Alctuit din :
dou straturi de celule imature morfologic i
funcional,dominate de un raport N/C net n
favoarea nucleului:
bazal=un singur rnd de celule
mici,cuboidale,dispuse pe membrana
bazal(celule de rezerva)
parabazal=2-4 rnduri de celule ovalare,

Epiteliul pavimentos
Dou straturi de celule mature,mari,
poliedrice,cu nuclei mici,prepicnotici sau
picnotici i citoplasm bogat n glicogen:
stratul intermediar=6-12 rnduri de celule cu
nuclei prepicnotic.Raportul N/C n fvoarea
N.Citoplasma se ncarc cu glicogen.
stratul superficial=2-3 rnduri de celule
mari, poligonale, plate, cu nuclei
picnotici, care se descuameaz n vagin sub form
de scuame.

Epiteliul pavimentos
Pe frotiu se mai apreciaz:
felul descuamrii:celule izolate sau
grupate.
marginile celulare:netede sau plicaturate.
flora vaginal:bacilar sau
mixt,variat,redus sau bogat.
infiltratul leucocitar

Epiteliul pavimentos
Maturaia celular morfologic i funcional
este indus hormonal:
-estrogenii controleaz diferenierea pn la
nivel superficial i ncrcarea cu glicogen.
-progesteronul blocheaz diferenierea la nivel
intermediar,favoriznd crcarea cu glicogen.
-androgenii au un efect similar cu al
progesteronului.

Epiteliul pavimentos
La nou nscut: -ncrcare progesteronic
Intre 4spt.-8ani: insuficien estroprogestativ=frotiu atrofic
Prepubertar: dup 8-9ani,premenarhic,crete
descrcarea de steroizi ovarieni i
glucocorticoizi suprarenalieni i maturaia
epitelial.

Epiteliul pavimentos
La femeia adult: nu se ntlnesc celule
parabazale.
In timpul ciclului menstrual:
faza proliferativ- maxim difereniere
superficial
Faza luteinic- progesteronul blocheaz
diferenirea superficial=frotiu intermediar

Epiteliul pavimentos
n timpul sarcinii: crete progresiv secreia de
progesteron ,domin celulele intermediare
plicaturate,naviculare,descuamate n
placarde.

Epiteliul pavimentos
Postpartum: n perioada de alptare=frotiu
atrofic dominat de celule parabazale i
intermediare.
n preclimax:
insuficiena funciei ovariene,lipsa
ovulaiilor,face ca maturaia i diferenierea
celulelor s se opreasc la intermediar.

Epiteliul pavimentos
La menopauz => atrofia progresiv a
mucoasei
corespunde ncetrii funciei ovariene i scderii
hormonilor steroizi.
se reduc i apoi dispar celulele superficiale i
cele intermediare,
frotiul este dominat de celulele parabazale

Epiteliul cilindric glandular

Tapeteaz endocervixul
Este monostratificat, alctuit din celule
cilindrice,ciliate,mucosecretante.
ntre acestea i membrna bazal se gsesc
intercalate celule mici de rezerv care au ca
i celulele bazale pavimentoase un dublu
potenial de maturaie.

Epiteliul cilindric

Prezint invaginaii,pliuri,scizuri,aspect
caracteristic de degete de mnu sau
arbore al vieii.
Nu formeaz structuri glandulare reale.

Jonciunea scuamo-cilindric
Zon de fuziune i de tranziie ntre epiteliul
scuamos i cel cilindric.
Sediul acesteia variaz cu vrsta i funcia
ovarian.

Jonciunea scuamo-cilindric JSC

Prepubertar,i la menopauz,JSC se
situeaz endocervical.
n perioada genital activ,sub aciunea:
-modificrilor hhormonale fiziologice sau
induse prin contracepie,
-n sarcin,post-partum,post-abortum,
JSC se poate expune la nivelul orificiului
extern cervical,sub form de ectopie cervical
sau ectropion.

FUNCTIA
ENDOCRINA
Mucoasa vaginal
este un fin receptor
al hormonilor
steroizi ovarieni si
suprarenalieni

 Ea sufer ,modificri ritmice sub influena

acestora.
Acestea se concretizeaz prin indice de
maturaie si ncrcare cu glicogen a celulelor
pavimentoase, difereniate, n funcie de:
vrst,
fluctuaiile hormonale din timpul ciclurilor
menstruale,
sarcin,
luzie,
n contextul unor boli endocrine

Examenul citovaginal hormonal

Prin studiul receptorului vaginal, evalueaz:
funcia hormonal de ansamblu i tulburrile
acesteia.
Se efectueaz preparate din material recoltat prin
grataj din fundul de sac vaginal lateral.
Se coloreaz Papanicolaou,Schorr sau Rankoff.

pH-ul => condiioneaz

metabolismul,echilibrul,dispoziia , speciilor
componente ale biosistemului vaginal

Ovar

Sintez,
secreie
normal de
estrogeni

Epiteliul
squamos

Funcie hormonal echilibrat

Gonadostat

Acid lactic
pH-ul vaginal = 3,5 ~ 5,0

Glicogen
Monozaharide

Fermentaie
lactic a
monozaharidelor

Lactobacili
Dderlein

Variaii ale pH-ul vaginal

La nou nscut: pH=5,5-6
La 3-4 zile: pH=4,5-5(poluarea vaginului cu
bacili Doderlein)
La o sptmn de via:pH=6,5-7 flor
mixt-saprofii
Dup pubertate,o dat cu instalarea ciclurilor
menstruale,pH=3,8-4,5
Cele mai mici valori = preovulator

Variaii ale pH-ului

n sarcin:coninut mare de glicogen epitelial
=> pH < 4
Postpartum,n perioada de alptare, scade
glicogenul epitelial pH > 5
n climax,atrofia vaginal i lipsa
glicogenului, induc un pH alcalin.

Examinri de laborator ale

coninutului vaginal
Se desfoar dup o schem standard:
1.
2.
3.
4.

Recoltarea probelor
Examenul macroscopic al probelor
Examenul microscopic al probelor
nsmnarea pe medii de cultur a produselor
recoltate
5. Examinri prin tehnici de biologie molecular
a produselor recoltate

Recoltarea probelor
Material din fornixul vaginal posterior,cu:
speculum sau valve sterile
ansa steril sau pipet Pasteur cu vrf rodat,la
fetie i virgine

NU se folosesc lubrifiani
NAINTE de efectuarea tueului vaginal

Recoltarea probelor
Se face:
n primele zile dup terminarea ciclului
menstrual,
La 48 de ore de la ultinul du vaginal,
24 ore de la ultimul contact sexual,
La 7 zile de la ultimul trarament vaginal
cu ovule.

Examinarea macroscopica
Se examineaz aspectul materialului recoltat
pe valva steril,
Se determina pH-ul vaginal cu hrtie
indicator,
Se efectueaz testul aminelor volatileWiff
test,cu KOH solutie 10%(miros puternic de
pete alterat n caz de vaginoz cu
Gardnerella vaginalis).

Examenul microscopic
Se efectueaz :
a. un preparat proaspt,direct,nativ
b. dou frotiuri colorate.

Preparatul nativ
se efectueaza intre lama si lamela prin diluarea
unei cantitati mici de continut vaginal in ser
fiziologic
se examineaza cu ocular x10 si obiectiv x40
se spreciaza:
natura celulelor epiteliale,
flora, prezenta parazitilor,
intensitatea raspunsului inflamator.

Frotiuri colorate
1. frotiurile colorate Gram,dau informatii despre :
tipul florei -Gram (+) sau (-)
raspunsul inflamator

2. frotiuri colorate Papanicolaou, May-Grunwald

Giemsa,albastru cresyl brillant pun in eviden:
modificari ale celulelor epiteliale
prezenta fungilor si a parazitilor.

Insamintarea pe medii de cultura

Se efectueaza :
1. culturi pe medii specifice dezvoltarii
germenilor care intereseaza.
probele recoltate pe tampoane sterile se
trimit laboratoarelor de specialitate la 1-2
ore de la recoltare.

2. testarea tulpinilor izolate la:

antibiotice,prin antibiograma
antimicotice,prin antifungigrama

Examinari prin tehnici de

biologie moleculara
Tehnica de amplificare ADN prin PCR,
(polymerase chain reaction)
secventialzarea si tiparea ADN,
tehnici de hibridizare in situ

Teste imunnnoenzimatice
determinarea antigenelor prin imunofluorescenta
directa cu anticorpi monoconali.

Flora vaginal normal

Este alctuit din germeni saprofii, comensali:
bacterii, fungi, virusuri
Perioada premenarhic i menopauz
lipsa estrogenilor, a glicogenului si a lactobacililor
=> pH-ul alcalin =>
se dezvolt o flora asemanatoare zonei vulvare si pielii:
stafilococi, streptococi, difteromorfi, neisserii
nepatogene, clostridii, Haemophilus Vaginalis,
mycoplasme, etc.

Perioada activ genital

biosistemul este dominat de lactobacilii Dderlein

Flora bacilar
In perioada activ genital (de la apariia menstrei i
pn la menopauz),flora normal a vaginului este
dominat de lactobacillus vaginalis sau
acidophylus,descoperit de Doderlein n 1892.
germeni gram(+), aerobi sau anaerobi facultativi,
fermenteaz glicogenul i monozaharidele eliberate
prin liza celulelor pavimentoase i produc acid
lactic i peroxid de hidrogen H2O2.

Flora bacilar-functii
Acidul lactic produs mentine pH-ul
normal,acid ,al vaginului
Peroxidul de hidrogen ,sub aciunea
peroxidazelor leucocitare,formeaz un
oxidant cu puternic aciune
antimicrobian, fiind toxic pentru
bacterii,fungi,virusuri,spermatozoizi i celule
tumorale

Flora bacilar
Limiteaz i impiedic nmulirea unor
populatii microbiene
Evolueaz ciclic, urmand fazele ciclului
menstrual,
reprezentare relativ modesta imediat
postmenstrual (cand pH-ul se apropie de
aproximativ 6,6),
domina aproape exclusiv in perioada de mijloc
a cicului
premenstrual ia aspect de cocobacil.

Flora vaginal - germeni comensali

Spectrul larg al bacteriilor care acompaniza
lactobacilii cuprinde:
streptococi (lactici, viridans, piogenes, beta
hemolitici de grup B)
stafilococi (alb, epidermoides, aureu),
Gardnerella Vaginalis (Haemophilus vaginalis),
neisserii comensale (sibflora, perfloora, cataralis
sica),
enterobacterii (escherichia coli, proteus vulgaris),
klebsiele,
anaerobi (streptococi anaerobi, peptostreptococi,
bacteroides, clostridii, fusobacterii).

Flora vaginal germeni comensali

Acestia evolueaza ca germeni saprofiti, comensali.
Devin patogeni odata cu modificari severe ale mediului
vaginal si diminuarea sau disparitia florei bacilare, antrenind
inflamatii cunoscute ca vaginite nespecifice sau vaginoze.
Situatii de acest gen apar sunt de modificari ale pH-ului vaginal:
disfunctii in context patologic sau tranzitorii ale glandelor
endocrine (hipofiza, tiroida, suprarenale) implica functia ovariana
cu modificari ale concentratiilor estrogenice si fluctuatii
consecutive ale pH-ului.

Cervicitele, colpitele si neoplaziile cervicale care evolueaza

cu citoliza intensa, distrugerea epiteliului vaginal pn la
straturile profunde, si infiltrat leucocitar bogat, scad
semnificativ cantitatea de glicogen si flora bacilar.

Grade de puritate
I

celule scuamoase superficiale si intermediare

lactobacili Doderlein
2-3 leucocite in medie pe cimp optic

celule superficiale si intermediare

lactobacili Doderlein(levuri candidozice)
5 leucocite pe cimp

II

Grade de puritate
III

celule superfciale ,intermediare ,parabazale,

flora dominanta = coci
posibila prezenta fungilor si/sau a parazitilor
~ 10 leucocite pe cimp

IV
celule din straturile superficiale si profunde
pavimentoase
coci, fungi si /sau paraziti
>10 leucocite pe cimp.

Grade de puritate
Gradele I-II indica un pH normal prin
prezenta lactobacililor.
Gradele III-IV -absenta lactobacililor indica
un pH alcalin.

Vaginita candidozica
Fungii sunt reprezentati in biosistemul vaginal prin
Genul Candida (>200 tulpini) considerat a fi comensal
saprofit
80-90% din infectii sunt determinate de Candida
albicans
Diagnosticul de laborator:
Macroscopic: leucoree abundenta de consistenta crescuta,
grunjoasa, alb-galbuie
Ph: se dezvolta intre Ph 2-9
Microscopic:
preparat nativ: sunt prezenti blastospori sau celule
levuliforme sau/si micelii cu aspect de bete de bambus

 Raspunsul inflamator este intens

Grad de puritate: II, III, IV

Frotiuri : coloratie Gram: levuri, pseudomicelii gram+

Coloratie Papanicolaou sau Giemsa: micelii,
spori

Examenul bacteriologic=sensibilitate 95%

Culturi pe mediul Sabouraud, Nickerson, Biggy,
Chromagar

Candida albicans
pseudo-hife
levuri

Vaginita trichomoniazica
Infectie cu Trichomonas vaginalis=protozoar flagelat cu
motilitate caracteristica.
Boala cu transmitere sexuala
Diagnostic de laborator
Macroscopic: leucoree abundenta, alba, cremoasa, aerata,
inodora sau cu miros fetid
Microspcopic:
preparat nativ: paraziti cu aspect piriform sau ovalar
forme mobile cu miscari intense de basculare si
rasucire
forme imobile rotunde bine circumscrise fin
granulare

 Grad de puritate: III, IV

Frotiu: Coloratie May-Grunwald-Giemsa: aspect
de ochi de mongol: protoplasma albastru deschis
nucleul, complexul blefaroplastic,
membrana ondulanta, flagelii=rosu violet
Examenul bacterilogic are utilitate redusa

Vaginoza bacteriana
Patogenizarea unor specii componente ale biocenozei
vaginale normale a caror crestere numerica poate ajunge
pana la x1000 valoarea normala
Gardnerella vaginalis este cauza cea mai frecventa
Poate evolua in asociere cu specii anaerobe (Mobiluncus,
Mycoplasma hominis, Peptostreptococcus, Bacteriodes)

Diagnostic de laborator:
Macroscopic: leucoree alb-cenusie, verzuie, spumoasa,
aerata cu miros puternic de peste aerat
- testul whiff cu KOH 10%
Ph>6 (alcalin)

 Examen microscopic:
Preparat nativ:celule tapetate cu coci (clue cells),
lipsesc bacilii Doderlein

Grad de puritate: III. IV

Frotiuri: coloratie gram: cocobalici gram- atasati
celulelor
coloratie Papanicolaou sau Giemsa:
celule tapetate de coci
Examen bacteriologic: culturi pe geloza Martin
cu sange cu amestec reducator pt. anaerobi