UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA
 
 
 
 
CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII FORESTIERE
ÎN PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

Masterandă : Toma Bianca Adina

Grupa : I.M.D.D.I.M
Anul I
 LOCALIZAREA ȘI SUPRAFAȚĂ

 Parcul Naţional Retezat este localizat în Masivul

Retezat din Carpații Meridionali, în partea sud-vestică
a județului Hunedoara, la limita cu județele Caraș-
Severin și Mehedinți, pe teritoriile administrative ale
comunelor : Pui, Râu de Mori, Sălașu de Sus, având o
suprafaţă de aproximativ 800 km² .
 Parcul ocupă o suprafaţă de aproximativ 38.000 ha,
dintre care :
 - fond forestier - 18.608 ha (49%),

 - gol alpin (păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de

apă) - 19.530 ha (51%).
 Parcul Național Retezat s-a înființat în
anul 1953 la inițiativa profesorului Alexandru
Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-
Napoca și a savantului de renume
mondial Emil Racoviță.

 În prezent parcul are statut de arie naturală

protejată de interes național și internațional,
fiind recunoscut ca Rezervație a
biosferei din anul 1979.
 Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește
protecția și conservarea unor eșantioane
reprezentative pentru spațiul biogeografic național,
cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub
aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic,
geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.
 Din anul 2007 Parcul Național Retezat este protejat ca
propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura
2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor
de plante și animale sălbatice de interes comunitar , cât și
protejării și conservării speciilor avifaunistice.
 BIODIVERSITATE

 Parcul Național Retezat prezintă o arie

naturală montană cu o gamă floristică și
faunistică diversă, exprimată atât la nivel
de specii, cât și la nivel de ecosisteme
terestre, acesta adăpostind :
 1.190 specii de plante superioare

 90 taxoni endemici

 130 de plante rare sau vulnerabile

 50 specii mamifere

 168 specii de păsări

 9 specii de reptile

 5 specii amfibieni
  Parcul Național Retezat adăpostește o treime din flora
României , aici găsindu-se cele 130 de plante rare sau vulnerabile
din “Lista roşie a plantelor superioare din România” publicată
în 1994.
 Următoarele specii de plante sunt listate în OM 776/2007:
clopoţel (Campanula serata),
 papucul doamnei (Cypripedium calceolus),

 flămânzică (Draba dorneri),

 curechi de munte,

 gălbenele (Ligularia sibirica),

 iarba gâtului (Tozzia carpathica).

 Cele două specii : ghinţura galbenă (Gentiana lutea) şi

ghiocelul (Galanthus nivalis) apar în lista speciilor pentru a căror
exploatare şi prelevare necesită măsuri de management.
 În lucrarea “Cercetări asupra biodiversităţii în
ecosisteme de pădure virgine şi naturale din Parcurile
Naţionale” , scrisă de Coandă C., Radu S., Burza E. în
1998 , s-au stabilit şi cuantificat o serie de elemente
peisagistice relevante şi biotopuri speciale în Parcurile
Naţionale studiate, a căror însumare s-a redat printr-un
punctaj total.
 Ocurenţa acestor elemente s-a cuantificat prin cifrele:

0 - atunci când elementul lipseşte;

1 - când apare sporadic;
2 - când era frecvent;
3 - când era întâlnit foarte frecvent.
 În cazul Parcul National Retezat, aceste elemente relevante şi ocurenţa lor sunt
reprezentate de:

• crestele alpine (peste 2000 m) –3;

• circurile şi morenele glaciare –2;
• golurile alpine întinse –3;
• jnepenişuri + tufărişuri alpine –2;
• abrupturi + stâncării –2;
• lacurile alpine (iezere, tăuri) –3;
• lacuri artificiale (de acumulare) –1;
• chei –1;
• reliefuri carstice (peşteri, avene) –1;
• turbării, mlaştini –1;
• pâraie –2;
• luminişuri –1;
• fragmente de păduri cvasivirgine –3;
• masive păduroase compacte –3;
• arbori monumentali (seculari) –2;
• bârloguri de urs –3;
• biotopuri favorabile caprei negre –3;
• biotopuri favorabile râşilor –1;
• cuiburi de vulturi –1;
• locuri de rotire pentru cocoşul de munte –2;
• puncte de belvedere –3

Pe baza indicilor de ocurenţă, Parcul National Retezat

însumează un total de 43 puncte prin care se situează, sub
acest aspect, în fruntea altor 7 Parcuri Naţionale.
 IMPACTURI ȘI AMENINȚĂRI EXISTENTE SAU
POTENȚIALE ASUPRA FLOREI ȘI PEISAJULUI

 Factorii dereglatori care pot avea un impact negativ asupra

biodiversităţii şi peisajelor din Parcurile Naţionale au fost cercetaţi
şi cuantificaţi cu cifre de la 0 la 4, cu următoarea semnificaţie:

 0 = neglijabilă;
 1 = redusă;
 2 = moderată;
 3 = puternică;
 4 = foarte puternică.
 Pentru Parcul Național Retezat aceşti factori dereglatori (existenţi sau potenţiali) pot fi:

• exploatările forestiere - 1;
• defrişările în arborete - 2;
• defrişările de jnepeniş - 2;
• tăierile în delict - 1;
• construcţia de drumuri forestiere - 3;
• incendiile (naturale sau provocate de om) - 2;
• exploatările miniere - 2;
• haldările şi deponiile de orice fel (deşeuri turistice) - 2;
• amenajările hidrotehnice - 3;
• captările(de râuri,pâraie) - 3;
• inundaţiile - 3;
• poluarea atmosferică - 1;
• poluarea apelor - 1;
• vânatul organizat - 2;
• pescuitul –2;
• braconajul (cinegetic, piscicol) –2;
• recoltarea diferitelor produse accesorii (fructe, ciuperci, plante
medicinale, flori, răşină, broaşte ş.a.) –2;
• epizotiile (faunei) –2;
• doborâturile (de vânt, zăpadă) –1;
• avalanşele –2;
• păşunatul –3;
• turismul dezorganizat –3;
• campările nepermise –2;
• transhumanţa –3;
 Majoritatea factorilor cu impact negativ sunt de
natură antropică, fiind rezultatul unor intervenţii
neecologice din partea omului şi numai un număr
redus constituie factori naturali de disturbanţă a
ecosistemelor.

 Din această ultimă categorie fac parte: inundaţiile,

doborâturile (de vânt şi zăpadă), incendiile
naturale (foarte rare) şi avalanşele.
 Pășunatul reprezintă principalul factor care aduce daune majore
biodiversității, datorită efectelor sale negative:

 degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copitele;

 degradarea vegetației și distrugerea masivă a florei, diferența
putându-se lesne observa prin comparație cu Rezervația Știintifică
Gemenele;
 poluarea cu dejectii a apelor potabile, ce duce la îmbolnăvirea
turiștilor;
 degradarea ireversibilă a solului și vegetației în zona stânelor
datorită dejecțiilor;
 transmiterea bolilor caracteristice ovinelor la ciopoarele de capre
negre, astfel diminuându-se numărul lor anual și apariția
exemplarelor tarate care influențează negativ puritatea rasei.
 Turismul necivilizat și necontrolat constituie o altă mare
problemă a Retezatului , principal punct de atracție turistică din
România. Efectele negative date de acesta sunt:

 - acumularea de deșeuri (conserve de metal, plastic, sticlă), fapt ce

implică depunerea unor eforturi susținute pentru evacuarea acestora;

 - camparea în alte locuri decât cele permise, aceasta ducând la

imposibilitatea supravegherii turiștilor cu privire la tăierea
jnepenilor pentru foc, distrugerii stratului vegetal datorită
îndepărtării brazdei pentru șanțul de scurgere al apei în jurul
corturilor și la împrăștierea deșeurilor în întreg masivul. În general,
problemele datorate turismului sunt generate de încălcarea
regulamentului parcului național.
 O problemă actuală este cea legată de cabane. Acestea nu au un sistem de
evacuare a deșeurilor provenite din activitatea proprie sau a campingurilor pe
care le administrează. Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind
nevoile numărului mare de turiști, iar pentru cele existente golirea foselor
septice se face direct în râu. Cu toate că se percepe taxa de campare, sumele
încasate nu sunt folosite în scopul administrării campingurilor, neacordându-
se nicio facilitate. Trebuie menționat că majoritatea cabanelor sunt luate în
locație de gestiune, iar Cabana Pietrele constituie cel mai bun exemplu
negativ în acest context. Este evident că în perspectiva valorificarii turistice a
parcului, bazele turistice și facilitățile actuale nu corespund câtuși de puțin
unui turism decent și cu atât mai mult unui turism internațional.
 Un potenţial pericol pentru flora Retezatului Mic îl va constitui
modernizarea drumului de acces spre Herculane, atât în timpul
construirii sale, cât mai ales prin facilitarea pătrunderii în această
zonă a turiştilor, dacă sistemul de supraveghere/control al modului
în care se desfăşoară turismul nu va fi bine fundamentat şi aplicat în
teren.

 Dintre speciile de plante, cele mai prejudiciate sunt : jneapănul,

bujorul de munte, floarea de colţ .
 ASPECTE ACTUALE PRIVIND OCROTIREA NATURII ŞI
CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII ÎN PARCUL NAȚIONAL RETEZAT

 Clubul ecologic UNESCO Pro Natura, organizație neguvernamentală, formată în

majoritate din studenți reuniți în cadrul Casei de Cultură Studentească București, buni
cunoscători ai muntelui și a problemelor cu care se confruntă zonele montane din țara
noastră a demarat în anul 1992 Programul “Protecție și Educație Ecologică în Parcul
Național Retezat” care și-a propus să protejeze Parcul Național prin activități de
amenajare, igienizare, educație ecologică, supraveghere a turismului și de parteneriat cu
factorii de decizie, având ca scop final crearea unei structuri de protejare a Parcului
Național care să întrunească toți factorii implicați (factori de decizie și ONG-uri),
structura care să fie premergătoare constituirii Administrației Parcului Național Retezat.
Parcul Național Retezat este o zonă ocrotită de statul român pentru valorile sale naturale,
dar este și de datoria vizitatorilor să respecte regulile impuse de stat sau de APNR .

În
vederea conservării bodiversității atât de valoroase a Parcului Național Retezat, se
propun următoarele condițiile de vizitare a parcului:

locurile de campare permise: Poiana Pelegii, Bucura, Zănoaga, Pietrele, Rotunda, Gura
Zlata și cele de pe Lapușnicul Mare; camparea este interzisă în alte zone decât cele
menționate;
rezervația științifică Gemenele poate fi vizitată numai cu avizul Academiei Române;
este interzis focul deschis în alte zone decât cele premise;
este interzisă tăierea jnepenilor, copacilor sau arbuștilor, indifferent dacă sunt verzi sau

uscați;
este interzisă lăsarea gunoaielor în locurile de campare ori în munți (fiecare turist trebuie

să-și adune și să-și ducă cu el deșeurile);

este interzis pescuitul sau vânătoarea în Parc;
este interzisă exploatarea forestieră pe teritoriul parcului;
este interzisă deteriorarea sau colecționarea plantelor, păsărilor, peștilor, insectelor sau

rocilor (fără permis special emis de Academia Română);

este interzisă conturbarea liniștii, deteriorarea semnelor și marcajelor, inscripționarea

copacilor, distrugerea sau deteriorarea bunurilor de folosință publică

 CONCLUZII
 Pentru conservarea biodiversității forestire , pe teritoriul Parcului Naţional Retezat ,
se interzice :

 distrugerea, degradarea, respectiv colectarea în orice scop a plantelor, florilor sau a

animalelor de orice fel ;

 colectarea de specii de floră şi faună se poate face doar cu scop ştiinţific şi numai cu acordul
scris al APNR ;

 tăierea, incendierea, distrugerea sau degradarea prin orice mijloace a jneapănului şi a

zâmbrului;

 scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor sau lăstarilor, precum şi însuşirea celor rupţi sau
doborâţi de fenomene naturale sau de către alte persoane;

 degradarea refugiilor, adăposturilor, podeţelor, sau a oricărei alte construcţii sau amenajări de
pe teritoriul Parcului ;

 abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul Parcului Naţional Retezat.