UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT

MANAGEMENTUL GESTIONĂRII ȘI
VALORIFICĂRII DEȘEURILOR
PROVENITE DIN DEMOLĂRI
 P R O I E C T-

Coordonator proiect, Prof.,

Conf. dr.ing. ERIKA ARDELEAN TOMA BIANCA ADINA
Hunedoara
2019
 Deşeurile din construcţii şi demolări

 Deşeurile din construcţii şi demolări sunt identificate ca un flux

prioritar de deşeuri de către U.E., deoarece pot constitui o sursă
pentru reciclare şi refolosire în industria construcțiilor

 Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeurile rezultate din

activităţile de construire, renovare, reabilitare, reparare,
consolidare, demolare a construcţiilor civile, a construcţiilor
industriale, a structurilor edilitare, a infrastructurii de transport

 Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă circa

jumătate din întreaga cantitate de deşeuri municipale solide
generate în unele ţări europene (Franţa, Germania ).
 Deşeurile din construcţii şi demolări

 Exemple :
a) materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri -
ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă,
lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de
lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de
valabilitate expirat;
b) materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor
- smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe
gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici;
 c) materiale excavate în timpul activităţilor de construire,
dezafectare, dragare, decontaminare - sol, pietriş, argilă, nisip,
roci, resturi vegetale.
 Materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri

 ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic,

metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie,
cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de
construcţii cu termen de valabilitate expirat.

Deșeuri din demolări

 Materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor

 smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii,

substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi
sau hidraulici

Deșeuri de la întreținerea căilor rutiere

 Materiale excavate în timpul activităţilor de
construire, dezafectare, decontaminare

 sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale.

Deșeuri din excavări

 Deşeurile din construcţii şi demolări

 Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au, în general,

următoarea componenţă:
 - 40...50% moloz (beton, asfalt, cărămizi, praf );

 - 20...30% deşeuri din lemn (diverse resturi de lemn – cioturi,

scânduri, compartimentări, grinzi, lambriuri, şindrile);

 - 20...30% deşeuri solide amestecate (lambriuri vopsite sau

contaminate, metale, produse pe bază de smoală, sticlă, tencuială,
azbest şi alte materiale pentru izolaţie, produse petroliere,
elemente de instalaţii sanitare, termice şi electrice).
 Deşeurile din construcţii şi demolări

 a) materiale periculoase - azbest, gudroane şi vopsele, metale grele

(crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil,
solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini
utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare ;

 b) materiale nepericuloase care au fost contaminate prin

amestecare cu materiale periculoase (ex. materiale de construcţii
amestecate cu substanţe periculoase, materiale amestecate rezultate
în urma activităţii de demolare neselectivă );

 c) soluri şi pietrişuri contaminate cu substanţe periculoase.

 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări
Cadrul legislativ

Gestionarea deșeurilor din construcții și demolări este reglementată de numeroase documente

legislative atât la nivel european, cât şi la nivel naţional.
Cadrul legislativ naţional prin care este reglementată gestionarea deşeurilor din construcţii şi
demolări cuprinde următoarele acte:
- Hotărârea Guvernului nr.349/2005 privind depozitarea deşeurilor, actualizată;
- Hotărârea Guvernului nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, actualizată;
- Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată;
- Legea nr.101/2006 serviciului de salubrizare a localităţilor, republicată;
- Ordonanţa de Urgenţă nr.195/2005 privind protecţia mediului, actualizată;
- Ordonanţa nr.21/2002 privind gospodărirea localităţilor urbane şi rurale, actualizată;
- Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe
teritoriul României
La nivel local gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, este reglementată prin Hotărâri ale
Consiliului Local Hunedoara privind aprobarea Regulamentului Serviciului de Salubrizare al
Municipiului Hunedoara şi a indicatorilor de performanţă ai Serviciului de Salubrizare cu modificările
şi completările ulterioare
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

La ora actuală în România nu există un depozit pentru deşeuri din

construcţii şi demolări, eliminarea acestor deşeuri realizându-se, de
cele mai multe ori, pe amplasamentul depozitelor pentru deşeuri
municipale.
 La nivel naţional, există câţiva operatori economici care
operează concasoare, transformând betonul şi cărămizile în
materiale ce pot avea o utilizare ulterioară. Materialul care
rezultă în urma concasării trebuie să se ridice din punct de vedere al
costului şi calităţii la nivelul materiilor prime utilizate în mod normal.
În prezent, în România nu există norme privind calitatea
materialului rezultat în urma tratării deşeurilor din construcţii şi
demolări, împiedicând utilizarea acestuia în diferite aplicaţii (ex. ca
material de umplutură la construcţia căilor de transport).
 Managementul gestionării și valorificării
deșeurilor provenite din demolări

Deşeurile din construcţii şi demolări se

încadrează la categoria 17 din Hotărârea Guvernului
nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile,
inclusiv deşeurile periculoase .
 Deşeurile care rezultă din lucrările de construcţii şi demolări sunt:

 betoane de ciment armate sau nearmate

 mixturi asfaltice
 materiale ceramice sub formă de cărămidă
 blocuri ceramice
 ţiglă
 moloz
 elemente din betoane uşoare
 piatră spartă şi balast amestecate sau nu cu pământ
 lemn
 Sticlă
 metale
 mase plastice
Toate aceste materiale pot fi recuperate, reciclate şi refolosite prin tehnologii
specifice.
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

 Etape:
Precolectarea
Colectarea
 transportul
 tratarea
 sortarea, reciclarea, valorificarea
 depozitarea finală sau neutralizarea în cazul
deşeurilor periculoase din deşeurile din construcţii
şi demolări.
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Producătorii de deşeuri – persoane fizice şi juridice

– sunt obligaţi să asigure sortarea deşeurilor din
construcţii şi demolări, stabilite prin H.G. nr. 856/2002,
pe tipuri de deşeuri, inclusiv a deşeurilor periculoase din
deşeurile din construcţii şi demolări.
Deşeurile reciclabile (plastic, hârtie, carton, lemn,
sticlă, metal, diverse ambalaje) se vor precolecta în
recipiente separate şi vor fi predate operatorului
economic autorizat sau valorificate la unităţile de
profil.
 Este interzisă amestecarea diverselor tipuri de deşeuri
rezultate din reparaţii, construcţii şi demolări.
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Colectarea şi transportul deşeurilor din construcţii,

reabilitarea şi demolarea clădirilor, din reparaţii în
locuinţe sau spaţii comerciale se efectuează numai
în recipiente standardizate, de tip containere
sau bene tip container de diverse capacităţi.
Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi refolosite,
prin reutilizare directă sau indirectă tot ca materiale
de construcţie, sau valorificate prin
reciclare/valorificare energetică.
 Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

Deşeurile nereciclabile sau cele periculoase din

deşeurile din construcţii şi demolări pot fi
valorificate energetic sau eliminate prin depozitare
(depozite de deşeuri nepericuloase sau de deşeuri
periculoase, după caz) sau, în cazul anumitor
deşeuri, prin incinerare.
Deşeurile din construcţii şi demolări se vor
colecta de către operatori economici
autorizaţi, la solicitarea şi pe cheltuiala
producătorilor/ deţinătorilor de deşeuri.
 Prevenirea producerii deșeurilor

Începe cu faza de proiectare a construcţiei şi

continuă cu achiziţionarea materialelor şi construcţia
efectivă, prin măsuri precum:
Evitarea soluţiilor de execuţie care presupun
utilizarea unei cantităţi mai mari de materie
primă şi care presupun un timp mai mare de
executie; evitarea demolărilor inutile, prin evaluarea
atentă a structurilor deja existente şi încercarea
integrării acestora în noul proiect
 Prevenirea producerii deșeurilor

calcularea cât mai exactă a necesarului de materiale;

alegerea unor soluţii de execuţie care să presupună utilizarea de
materiale reciclate sau recuperate;
utilizarea unor materii prime şi tehnologii „prietenoase faţă de mediu”,
ca de exemplu: izolaţii din materii prime precum lâna de oaie, plăci din
fibră de lemn, vopsele şi tencuieli ecologice s.a. alegerea unor procese de
demolare controlată care să permită recuperarea şi valorificarea unor
materiale de construcţii, precum lemnul, cărămizile, tâmplăria etc.
utilizarea, pe cât posibil, a construcţiilor modulare, „prefabricate” care
să diminueze cantitatea de deşeuri produsă atât pe şantier, cât şi de către
furnizori, şi care să permită şi o dezasamblare ulterioară mai uşoară;
adoptarea unor politici de returnare a ambalajelor către furnizorii de
materiale – acest lucru va aduce beneficii atât firmei de construcţii , cât şi
furnizorilor; depozitare şi manipulare atentă a materialelor pe şantier.
 Deșeuri periculoase

 Unele deşeuri din construcţii şi demolări sunt periculoase,

având un impact negativ ridicat asupra mediului şi asupra
sănătăţii.

 Dintre acestea azbestul, plumbul şi PCB (Bifenilii

policloruraţi) sunt prezente în cantităţi mai importante în
clădirile care sunt demolate.
 Azbestul

Caracteristicile azbestului au dus la utilizarea sa vastă în

construcţii. Utilizarea cea mai frecventă a fost în amestec cu ciment
şi/sau bitum, cu care se puteau realiza multe produse, printre care: plăci
plane sau ondulate; tuburi; ţigle; hornuri; rezervoare/boilere; tencuială;
materiale de impermeabilizare.
Periculozitatea materialelor cu conţinut de azbest depinde de
eventualitatea dispersării în aer a fibrelor care pot fi inhalate.
Criteriul cel mai important de evaluat în acest sens este friabilitatea.
Materialele friabile pot elibera spontan fibre din cauza coeziunii interne
limitate (mai ales dacă sunt supuse unor factori de deteriorare precum
vibraţii, curenţi de aer, infiltraţii de apă) şi pot fi uşor deteriorate în
timpul intervenţiilor de întreţinere.
Deşeurile cu conţinut de azbest trebuie să fie tratate separat şi
eliminate în depozite controlate.
 Plumbul

Plumbul este un bun conductor termic şi electric,

cu rezistenţă mecanică scăzută, care poate fi
prelucrat uşor, este maleabil şi ductil, de aceea este
folosit pentru căptuşire şi pentru realizarea de
elemente cu formă complexă.
Plumbul atacă toate sistemele din corpul
uman. În concentraţii mari poate cauza convulsii,
comă şi chiar moartea. În concentraţii reduse poate
avea efecte asupra creierului, sistemului nervos
central, celulelor sanguine şi rinichilor.
 Plumbul

În sectorul construcţiilor, utilizarea

plumbului s-a redus în timp şi, după emiterea
Directivei 605/82/CEE, utilizarea sa este şi mai
limitată.
Însă, dată fiind folosirea sa îndelungată, este
oportună prezentarea câtorva dintre cele mai
comune utilizări în construcţii, datorită faptului că se
pot întâlni în faza de demolare: plăci, foi, balamale
utilizate ca elemente pentru acoperire; conducte
pentru instalaţii igienico – sanitare; elemente de
etanşare pentru mansarde, lucarne, hornuri;
 Bifenilii policloruraţi (PCB)

Bifenilii policloruraţi reprezintă un grup de hidrocarburi

aromatice clorurate care sunt rezistenţi la temperaturi
înalte, au o volatilitate scăzută şi sunt foarte stabili, aceste
calităţi favorizând utilizarea lor industrială, dar în acelaşi timp
îi fac şi foarte problematici în relaţia cu organismele vii.
 PCB se utilizează în vopsele anticorosive, în industria auto,
ermetizanţi în construcţii, în agenţii lubrifianţi, impregnarea
lemnului, hârtiei şi pielii, datorită proprietăţilor hidrofobe şi
rezistenţei termice, ca agenţi de laminare în producerea hârtiei,
aditivi pentru cleiuri, ermetizanţi şi învelişuri anticorosive, agenţi
diluanţi în insecticide, sub formă de catalizator în procesele de
polimerizare în industria petrochimică, în uleiurile de imersiune
pentru microscopie, ca izolant al cablurilor.
 Utilizarea deșeurilor din demolări și construcții
Deşeu provenit din construcţii sau demolări Utilizarea ca material reciclat

Covor asfaltic Mărunţit, utilizat într-o nouă reţetă de covor asfaltic

sau ca strat de bază la drumuri
Beton - Mărunţit, utilizat ca structură de umplere, strat de
bază pentru drum
- Îndepărtarea fierului beton, mărunţire şi utilizare ca
agregat pentru beton

Compartimentări de lemn - Mărunţite, utilizate ca umplutură

- Curăţate, tăiate, utilizate pentru generarea de energie
- Utilizat ca fibre pentru produse de lemn
- Utilizat în agricultură ca amendament pentru sol

Şindrile asfaltice Utilizate la pavarea cu asfalt, ca strat de bază pentru

drumuri sau ca şindrile asfaltice
Pereţi de gips - carton - După îndepărtarea cartonului şi mărunţire, utilizat
pentru realizarea unor noi pereţi
- După mărunţire, utilizat ca produs de absorbţie

Metale (cupru, oţel, aluminiu) Reciclate, utilizate la fabricarea metalelor respective

Ambalaje de hârtie Reciclate în noi produse de hârtie

Plastice Reciclate în noi produse din plastic
Vegetaţia din şantierul de construcţie sau Mărunţită, utilizată ca compost
demolare
Sticla Reciclată în fibre de sticlă sau utilizată în locul
nisipului ca material de pavare
 Concluzii
Pentru
 iniţierea şi derularea unui program de reciclare a deșeurilor provenite din
construcţii și demolări ar fi necesară :

1. Amenajarea în cadrul depozitelor de deşeuri din principalele oraşe, a unui sector special de
colectare şi depozitare a deşeurilor rezultate din demolări;

2. Condiţionarea primirii avizelor de demolare, renovare, reparare, construire, de obligativitatea

transportării deşeurilor rezultate în sectorul amenajat special, din cadrul depozitului de deşeuri;

3. Inventarierea echipamentelor de concasare şi a celorlalte utilaje necesare reciclării,

existente în prezent în ţara noastră şi crearea de facilităţi firmelor pentru desfăşurarea activităţilor
de reciclare a materialelor de construcţie, pentru ca aceste activităţi să fie atractive.

4. Emiterea unor acte normative care să stimuleze activităţile de reciclare a materialelor de

construcţii, concomitent cu limitarea exploatării materiilor prime naturale.

5. Finanţarea unor studii şi cercetări privind reciclarea materialelor de construcţii.

 
 Bibliografie

1. Apostol T., Mărculescu, C, Managementul deşeurilor solide, Ed. AGIR, Bucureşti, 2006.
2. Ardelean E., Managementul gestionării şi valorificării deşeurilor, curs Intranet - FIH, 2010
3. Bold O.V., Mărăcineanu G.A., Managementul deşeurilor solide urbane şi industriale, Ed.
Matrix Rom, Bucureşti, 2003.
4. Bold O.V., Mărăcineanu G.A., Depozitarea, tratarea şi reciclarea deşeurilor şi materialelor,
Ed. Matrix Rom,Bucureşti, 2004.
5. Ghid privind deşeurile din construcţii şi demolări / Daniela Leopold, Mărioara Goga, Rudolf
Meissner, Sibiu Casa de Presă şi Editură Tribuna, 2011;
6. Reciclarea materialelor provenite din demolări şi dezafectări - dr.ing. George Poteraş -
Cercetător Ştiinţific I – I.N.C.D.P.M. – ICIM Bucureşti;
7. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor;
8. Utilaje pentru recuperarea şi reciclarea materialelor de construcţii – Universitatea Tehnica
Bucureşti.