Activități cu potențial impact (presiuni și

amenințări) asupra zonei de protecție

integrală Pădurea Letea din Delta Dunării

Coordonator Stiintific: Absolvent,

Conf. Univ. Dr. Sava Lupu Cristian- Valentin
Daciana
 CUPRINS
 INTRODUCERE
 Capitolul I. DELTA DUNĂRII- PREZENTARE GENERALĂ
 1.1. Poziția Deltei Dunării între deltele Terrei
 1.2. Poziție geografică- limite și coordonate
 1.3. Clima
 1.4. Principalele unități morfohidrografice
 1.5. Geneza și etapele formării Deltei Dunării
 Capitolul II. ECOSISTEMELE TERESTRE DIN BIOMUL DELTA DUNĂRII
 Capitolul III. BIODIVERSITATEA ÎN BIOMUL DELTA DUNĂRII
 3.1. Flora Deltei Dunării
 3.2. Fauna Deltei Dunării
 Capitolul IV. REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
 4.1. Concepte și principii de organizare a Deltei Dunării
 4.2. Cadrul legislativ
 4.3. Organizarea teritorială a Rezervației Delta Dunării
 4.3.1. Zone cu protecție integrală
 4.3.2. Zone tampon
 4.3.3. Zone de tranziție (economice)
 Capitolul V. MATERIAL ȘI METODE
 Capitolul VI. REZULTATE ȘI DISCUȚII
 6.1. Presiuni actuale cu impact asupra Pădurii Letea
 6.2. Amenințări viitoare cu potențial impact asupra Pădurii Letea
 CONCLUZII
 BIBLIOGRAFIE
 Introducere

Scopul acestei lucrări este prezentarea cadrului

natural din Delta Dunării, a tipurilor de
ecosisteme, cu accent pe studiul biodiversității și
formelor de protecție la care se adaugă o analiză
a impactului uman asupra Pădurii Letea dar și
găsirea unor soluții pentru ocrotirea, protejarea
și valorificarea durabilă.
 Delta Dunării

Delta Dunării, cu o suprafață totală de 5 800 kmp de

grinduri nisipoase, plauri, canale și mlaștini, este cel
mai tânăr teritoriu al României. S-a format acum 13
000 ani, când Golful Tulcea s-a umplut cu aluviuni.
Vasele mari pot naviga doar pe trei dintre miile de
canale și lacuri care împânzesc ținutul. Bancurile de
nisip și plaurii de aici se deplasează permanent, pe
măsură ce fluviul depune milioane de tone de nămol
la capătul călătoriei sale de 2 860 km către Marea
Neagră.( Ghid turistic, România,2010)
DELTA DUNĂRII

Harta fizico-geografică a Deltei Dunării

 Vegetația Deltei Dunării este
rezultatul întrepătrunderii
marilor provincii floristice
pontică și est-europeană, fiind
identificate aproximativ 1 150
specii floristice.
Alături de elemente floristice
FLORA DELTEI DUNĂRII

specifice luncilor și deltelor, în

această regiune geografică au
fost puse în evidență elemente
continental-orientale, ponto-
mediteraneene, relicte terțiare
(Ephedra distachya) și halofile
(Petrosimonia triandra), cât și
elemente sudice și sud-estice.
Vegetația Deltei Dunării poate
fi clasificată astfel: vegetația
de apă (acvatică), palustră și de
uscat (Ielenicz, 2005).
Foto: nufărul alb
 Fauna deltei cuprinde un vast
mozaic de specii, fără egal pe
continentul european și chiar
cu unicate mondiale.
Majoritatea păsărilor din Delta
Dunării sunt sedentare
(permanente), din această
FAUNA DELTEI DUNĂRII

categorie mai fac parte vrabia,

sticletele, florinetele și
stâncuța.
Dintre speciile de păsări
migratoare de un real interes
științific sunt: țigănașul
(Plegadis falcinellus), ciovlica
ruginie (Glareola pratincola),
nagâțul (Vanellus vanellus),
culicul mare (Numenuis
arquata), fluierarul picior-roșu
(Tringa totanus), etc.
În cadrul Deltei Dunării se pot
întâlni rarități ale ornitofaunei
europene și mondiale ca:
pelicanul comun (Pelecanus
onocrotalus, vezi foto )
 Pădurea Letea
- Cuprinde pădurile de tip ”hășmac”, care se dezvoltă în spațiu interdunelor sub forma unor
fășii late de 10-250 m;
- Sunt păduri cu o structură complexă șio mare diversitate
de specii, alcătuite din stejar de luncă, stejar brumăriu,
plop alb și negru, frasin de luncă și de baltă, păr, tei alb,
ulm, rar arin negru și un subarboret bogat; dezvoltarea
speciilor fiind influențată de nivelul pânzei freatice;
- O caracteristică a zonei o reprezintă abundența plantelor
cățărătoare ce conferă pădurii un caracter subtropical;
- În covorul vegetal apar și alte plante rare: volbura și
brândușa de nisip, cârcelul;
- Bogată faună de păsări (vulturul codalb, șoimulețul de
seară, pupăza, dumbrăveanca, câteva rarități herpelogice
și aproximativ 1 600 specii de entomofaună;
- De remarcat prezența cailor sălbatici.
Pădurea Letea
Pădurea Letea a fost
declarată oficial
Rezervaţie naturală în
cadrul Deltei Dunării, în
anul 1938.
Foto: caii sălbatici în Pădurea Letea
DUNELE DE NISIP
GRINDUL LETEA CU PĂDUREA LETEA ȘI

sursa: http://blogdecalatorii.ro/satul-si-padurea-letea-delta-dunarii
PĂDUREA LETEA

sursa: www.descoperadealtadunarii.ro,
 Material şi metode
Sunt prezentate aspectele  metode generale -
de ordin tehnic care stau observația, analiza, sinteza,
la baza elaborării acestei inducția, deducția,
lucrări, prin comparația, metoda
cartografică, statistică,
conturarea etapelor de istorică, metodologia GIS,
elaborare și a metodelor documentarea bibliografică;
utilizate care se pot  metode specifice - metoda
clasifica astfel: înregistrării elementelor
peisajului geografic.
Cercetarea mediului
geografic-Metode și mijloace de cercetare a peisajelor culturale,
după Pompei Cocean (2012)
1.Metode generale: 2.Metode particulare
Observația,
(specifice):
Analiza,
Sinteza, -Metoda înregistrării
Inducția, peisajului geografic
Deducția, -Metoda ECOVAST
Metoda cartografică,
Statistica,
Comparația,
Metoda
Istorică,
GIS,
Cercetarea bibliografică
 3.Mijloace geografice si  4.Alte mijloace:
istorice: Comparația,
Descrierea geografică, Clasificarea,
Datarea, Ierarhizarea
Explicația
 Tabel presiuni actuale cu impact asupra Pădurii Letea
(conform SINCRON
2013)

Cod Parametru Descriere

A04 Păşunatul Un impact deosebit asupra Pădurii Letea îl au caii
A04.01 Păşunatul intensiv sălbatici. Şi alte animale care ajung aici,
A04.01.05 Pășunatul intensiv- în accidental sau nu, exercită o presiune asupra
B06 amestec de animale solului, distrugând pajişti protejate sau specii de
Păşunatul în pădure plante protejate de lege.
Păşunatul animalelor influenţează modificările
determinate de climă şi are consecinţe negative
asupra întregii biodiversități.
Este o presiune cu impact negativ asupra mediului
şi nu numai.
Presiune ridicată – distrugerea ariei protejate
Presiune scăzută – caii sălbatici protejaţi
J Modificări ale sistemului Incendiile
J01 natural Marea majoritate au loc din cauza neglijenţei
J01.01 Focul şi combaterea oamenilor.
M01.01 incendiilor În anotimpul cald se produc şi în mod natural.
Incendii Indiferent de cauză, incendiile au un impact negativ
schimbarea temperaturii asupra arealului prin distrugerea ariei naturale.
(ex. creșterea Stingerea incendiilor necesită eforturi mari din
temperaturii și partea oamenilor şi bineînţeles, implică fonduri.
extremele) Presiune ridicată – distrugerea arealului
 Tabel presiuni actuale cu impact asupra Pădurii Letea - continuare

H06.01 Poluare fonică, zgomot Turismul neorganizat

H06.01.01 Poluare fonică, cauzată de Chiar dacă grindul se bucură de un renume în
E03.01 o sursă neregulată rândul turiştilor, aceştia exercită o presiune cu
Depozitarea deşeurilor impact negativ asupra locului şi a mediului, în
menajere/deşeuri general, prin poluarea fonică şi depozitarea
provenite din baze de necorespunzătoare a deşeurilor.
agrement Activitatea de turism este defectuos realizată.
Presiune ridicată – distrugerea arealului Pădurii
Letea.
F02 Pescuit şi recoltarea Braconajul
F02.01.01 surselor acvatice Are un impact negativ asupra grindului şi pădurii.
F03.01 Pescuit cu capcane, vărşe, În felul acesta fauna este distrusă, iar unele specii
M02.01 vintire etc. protejate de lege sunt pe cale de dispariţie.
F03.02.03 Vânătoare Presiune ridicată – dispariţia animalelor.
Înlocuirea şi deteriorarea
habitatului
Capcane, otrăvire, braconaj
U Presiune sau ameninţare Defrişarea
necunoscută Uneori, localnicii taie copacii pentru a folosi lemnul în
uzul personal.
Impact negativ asupra mediului şi a pădurii.
Presiune medie
D05 Îmbunătăţirea acesului în Cu toate că, accesul în zonă este interzis, unii turişti
zonă au intrat cu automobilul în incinta zonei protejate,
punând în pericol flora și fauna locală dar și
stabilitatea solului.
Impact negativ
Presiune scăzută
 Tabel cu amenințările viitoare cu potențial impact asupra Pădurii Letea (conform
sSNCRON 2013)

Cod Parametru Descriere

B02 Gestionarea și utilizarea
B02.01 pădurii și plantaţiei
replantarea pădurii
G Intruziuni şi dezechilibre
G02.08 umane
Locuri de campare şi zone de
campare pentru rulote
Lipsa noilor plantaţii
Statul refuză plantarea de noi puieţi, deoarece aceştia sunt
hrană pentru caii sălbatici din zonă.
Amenințarea viitoare vizează pierderea biodiversității ca o
consecință a următoarelor acțiuni distructive: roaderea
scoarței exemplarelor tinere de arbori, consumarea
semințișurilor pădurii, reducerea suprafeței păduroase și a
consistenței acesteia, distrugerea speciilor erbacee și a
asociațiilor fragile de nisip, dispariția unor specii și asociații
de plante, degradarea peisajului.
Ameninţare ridicată.
Continuarea unui turism neorganizat, poate duce, într-un
viitor nu foarte îndepărtat la extinderea zonelor naturale
poluate, diminuarea habitatelor naturale și reducerea
numărului de specii de plante și animale.
Impact negativ prin pierderea biodiversităţii, şi extinderea
poluării
Ameninţare ridicată
 Tabel cu amenințările viitoare cu potențial impact asupra Pădurii Letea -
continuare

J Modificări ale sistemului Incendiile sunt o ameninţare importantă pentru viitorul zonei
J01 natural studiate, având drept consecinţe:distrugerea ariei naturale
J01.01 focul şi combaterea protejate, slăbirea lanţurilor trofice, degradarea
incendiilor ecosistemului.
incendii Ameninţare ridicată
A04 Păşunatul Caii sălbatici şi animalele din zonă reprezintă un pericol
A04.01 Păşunatul intensiv pentru arealul studiat, deoarece în afară de distrugerea
A04.01.05 Pășunatul intensiv- în amestec vegetaţiei, pot aduce o serie de boli, existând astfel riscul
B06 de animale unor epidemii.
Păşunatul în pădure Ameninţare medie
 Concluzii

Este foarte evident că există o presiune antropică

exercitată în mod direct prin pășunatul animalelor
fermierilor, incendii, impact turistic, braconaj,
acces cu automobile sau indirect prin prezența
cailor sălbăticiți, care au aparținut unor foste ferme
locale, dar și prin lipsa implementării unor
programe de protecție și dezvoltare durabilă a
zonei, de aceea se impune luarea unor măsuri, după
cum urmează:Stoparea pășunatului, Gestionarea
fluxurilor de turiști, Stoparea incendiilor.
 Bibliografie
 a) Literatura de specialitate
 1. Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România. Potențial turistic și turism,
 Editura Universității din București;
 2. Ciulache Sterie (2005), Meteorologie și climatologie, Editura Universitară, București;
 3. Gâștescu Petre (2006), Lacurile Terrei, Editura CD Press, București;
 4. Gâștescu Petre (2010), Fluviile Terrei, Editura CD Press, București;
 5. Ielenicz Mihai, Pătru Ileana (2005), România- geografie fizică, vol. I, Editura Universitară,
 București;
 6. Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2006), România- potențial turistic, Editura Universitară,
 București;
 7. Ielenicz Mihai (2007), România- geografie fizică, vol. II, Editura Universitară, București;
 8. Manta Ion (1992), România- o enciclopedie a naturii, Editura Abeona, București;
 9. Marin Ion, Ielenicz Mihai, Marin Marian, Tișcovschi Adrian (2002), Europa- enciclopedie
 geografică, Editura Corint, București;
 10. Mohan Gh., Ardelean A., Georgescu M., (1993), Rezervații și monumente ale naturii din
 România, Editura Scaiul, București;
 11. Neguț Silviu (2004), Geografia turismului, Editura Meteor Press, București;
 12. Pascu Mihai Ion (2003), România, ghid-autoturistic, Editura Coresi, București;
 13. Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea Răzvan (2006), Geografia fizică a României, Editura
 Universitară, București;
 14. Posea Grigore (2006), Geografia fizică a României, partea I, Editura Fundației România de
 Mâine, București;
 15. *** (1967), România- ghid turistic, Editura Meridiane, București;
 16. *** (2007), Ghidul ariilor naturale protejate din România, Autoritatea Națională pentru
 Turism, București;
 17. *** (2010), Ghid turistic, România, Colecția Național Geographic Traveler, Editura
 Adevărul Holding, București;
 18. *** (2015), Curs de Geografie fizică a României, prof. Ielenicz Mihai, Facultatea de
 Geografie, București;
 19. *** (2015), Curs de Hidrologia uscatului, prof. Zaharia Liliana, Facultatea de Geografie-
 București.
 Bibliografie
 b) Webografie
 1. *** www.profudegeogra.ro, accesat în data de 2.01.2019;
 2. *** www.infotravelromania.ro, accesat în data de 4.01.2019;
 3. *** www.infodelta.ro, accesat în data de 4.01.2019;
 4. *** www.descoperadealtadunarii.ro, accesat în data de 9.01.2019;
 5. *** www.descoperadeltadunarii.ro, accesat în data de 10.01.2019;
 6. *** www.radioconstanta.ro, accesat în data de 11.01.2019;
 7. *** www.4animale.ro, accesat în data de 11.01.2019;
 8. *** www.pestisori.ro, accesat în data de 11.01.2019;
 9. *** www.descopera.ro, accesat în data de 11.01.2019;
 10. *** www.jurnaldecalator.ro, accesat în data de 26.01.2019;
 11. *** http://www.dorupanaitescu.ro/deltele-europei-povestea-deltelor-si-prima-
plecare-si-unconcurs.
 html, accesat în data de 2.01.2019;
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE