ANEXA NR.

1
Cele mai renumite icoane facatoare de minuni din Romania1 1. Icoana Maicii din Manastirea Neamt, donata de Manuil Paleologu voievodului Alexandru cel Bunin anul 1402, numita si Inchinatoarea.Vindeca bolile. 2. Icoana Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, din Manastirea Bistrita Neamt, se scoate pentru ploaie si vindeca bolile. Aceste doua icoane (1 si 2) au fost trimise ca dar imparatesc lui Alexandru cel Bun de imparatul bizantin Manuil Paleologu in anul 1402. 3.Icoana Maicii Domnului din comuna Trifesti Roman.Se scoate pentru ploaie si vindeca bolile. 4.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Agapia Neamt; se scoate pentru ploaie.Unii o dateaza tot din perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Acesta Icoana este transferata din Manastirea Garcina Neamt, la Manastirea Agapia, in anul 1803. 5.Icoana Tanguirea Maicii Domnului de la fantana Manastirii Agapia. 6.Icoana Maicii Domnului din catedrala mitropolitana din Iasi.Vindeca bolile.Se crede ca ar fi cea de la Manastirea Socola Iasi, care a lacrimat in anul 1854 cateva saptamani. 7.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Sihastria Neamt.Se scoate pentru ploaie. 8.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Dalhauti Vrancea.Se scoate pentru ploaie si tamaduieste bolile. 9.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Horaita Neamt.Se scoate pentru ploaie. 10.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Durau Neamt.Se scoate pentru ploaie. 11.Icoana Maicii Domnului cu trei maini din Manastirea Neamt, o copie dupa cea din Manstirea Hilandar Sfantul munte.Se scoate pentru ploaie. 12.Icoana Maicii Domnului de la schitul Rarau Suceava. 13.Icoana Sfantului Ioan Botezatorul din Manastirea Gorovei Dorohoi.Se scoate pentru ploaie. 14.Icoana Maicii Domnului Adormirea din schitul Cozancea Botosani.Se scoate pentru ploaie. 15.Icoana Maicii Domnului ( Iconita) de la Manastirea Bisericani Neamt ( din stejar).Vindeca bolile.In prezent se afla in paraclis, alaturi de stejar. 16.Icoana Maicii Domnului din schitul Horaicioara Neamt.Vindeca Bolile. 17.Icoana Maicii Domnului din comuna Radaseni Suceava.Se scoate pentru ploaie.

Arhimandrit Ioanichie Balan Sfintele Icoane facatoare de minuni din Romania, tiparita cu binecuvantarea I.P.S. Daniel Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, editura Manastirea Sihastria, 2004 , p.160 - 163

18.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Golia Iasi, recunoscuta ca miraculoasa si de domnitorul Vasile Lupu. 19.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Giurgeni Roman ( azi parohie).Vindeca bolile. 20.Icoana Maicii Domnuluidin Manastirea Adam ( un timp dusa la Manastirea Celic Dere Tulcea).Tamaduieste bolile;se scoate si pentru ploaie. 21.Icoana Maicii Domnului din satul Pascani Galati.Se scoate pentru loaie. (Aceasta icoana a lacrimat ca si cea de la Socola Iasi). 22.Icoana Maicii Domnului din biserica Mavromol Galati.Tamaduieste bolile.Icoana este adusa din Manastirea Mavromolul Constantinopol, sub domnitorul Duca Voda. 23.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dintr-un Lemn Valcea.Este renumita pentru vindecarea bolnavilor de tot felul. 24.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Namaesti Muscel.Tamaduieste bolnavii si ajuta la toata neputinta. 25.Icoana Maicii Domnului din Manastirea Nicula Cluj.Este cea mai vestita icoana facatoare de minuni din Transsilvania. 26.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea de la Hodos Bodrog - Arad.Tamaduieste bolile si ajuta la toata neputinta. 27.Icoana Maicii Domnului din biserica Banu Buzau.Tamaduieste bolnavii. 28.Icoana Maicii Domnului de la biserica Olari din Bucuresti.Este adusa de peste Dunare, intre anii 1806 1812, de preotul Iani, care, de frica turcilor, a emigrat in Bucuresti cu enoriasii sai, din localitatea bulgara Razgrad.Icoana a stat mai intai la biserica Batistei.Apoi la cea de la Pitar Mosu.Apoi s-a stabilit definitiv la biserica Olari. 29.Icoana Maicii Domnului de la Biserica Icoanei - Bucuresti.Ajuta la cereri si vindeca bolile. 30.Icoana Maicii Domnului din Manastirea ( azi parohia) Sarindar Bucuresti. 31.Icoana Maicii Domnului de la Schitul Ostrov Valcea, restaurata in anul 1791 de Ion Zugravu.Tamaduieste bolnavii. 32.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Putna Suceava, donata de Stefan cel mare, imbracata in argint.Aceasta sfanta icoana, in ultimii ani, a izgonit demonii din cei bolnavi de duhuri necurate. 33.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dragomirna Suceava, imbracata in argint.Se pastreaza in Sfantul Altar si ajuta la vindecarea bolnavilor. 34.Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Dragomiresti Maramures, din secolul XVII, descoperita in cenusa, dupa incendiul din anul 1949.

ANEXA NR. 2 Cateva precizari despre cele cinci mari religii ale lumii
Unul dintre cele mai vechi popoare, cunoscut pentru numeroasele sale cltorii nomade ct i pentru stilul de viata ce l are n centru pe Yahweh (Iehova) este poporul evreu.Izgonit din Paradisul Edenic, trecut prin ncercarile trite pe pmnt egiptean, pornit n expansiune ctre o tar promis, cltorind n pustiu 40 de ani, cucerind Canaanul, poporul evreu a avut ca reprezentani personaje cu rezonane profunde sau mitologice: Adam i Eva, Avraam, Moise, Iosua, David, Solomon, Iov, Isaia.Ele converg catre punctul de ntrerupere al istoriei: Iisus Hristos.Confruntai cu greutaile vremurilor, persecutai i expulzai de cele mai multe ori, evreii duc o viaa grea, fiind nevoii s se rspandeasca n toate colurile lumii, pstrnd nsa cu ei credina ancestrala i cartea de cpti: Biblia ( Vechiul Testament).Credina ntr-un Dumnezeu unic i existena mesianismului nteles mai mult ca fenomen general dect ca o persoana sunt repere ale iudaismului.Lupta pentru Pmntul Sfnt cunoate un moment victorios n 1948 odat cu proclamarea statului Israel. Cretinismul l are n centru pe Iisus Hristos in tripla ipostaza: ca persoana, ca viaa i ca nvatatura.Religie apruta n secolul I n Imperiul Roman, ea cunoate un moment crucial i anume Schisma din 1054 cnd biserica se mparte n Ortodox ( cu centrul la Constantinopole) i Catolic ( cu centrul la Roma).Dupa 1500 are loc Reforma protestanta soldat cu apariia, n timp, a altor categorii cretine cum ar fi de exemplu baptitii sau anglicanii.In secolul XX se iniiaza o nou micare, Ecumenica, ce vizeaz apropierea tuturor cretinilor prin ncercri de reconciliere ntre toate bisericile existente. Islamismul este ultima dintre religiile monotoiste; nscut n Arabia Saudit, ea se centreaz pe mesajul lui Dumnezeu relevat profetului Mahomed prin mijlocirea arhanghelului Gavril.Ea recunoate, confirm i completeaz iudaismul i cretinismul. Aprut n India strveche, hinduismul are o baz religioas autohton , la care se adaug un aport indo-european (arian).Hinduismul nu are ntemeietor uman, adepii lui afirmnd c el a existat i va exista ntotdeauna.Este profund nrdacinat n natur, cosmos i viaa.Zeul suprem, creator, este Brahma, dar la fel de importani sunt i alii, cum ar fi Shiva (zeul distrugtor) i Vishnu ( zeul ocrotitor). La originea religiei budhiste sta un om, Siddhartha Gautama (Buddha), care a trit n India n jurul anului 400 i.H.El vorbete adepilor despre rencarnare, despre suferinele provocate n viaa

de dorina i despre posibilitatea atingerii fazei supreme, de iluminare (Nirvana) prin disciplin i meditaie.2 Cu toate c adepii fiecrei religii n parte triesc dup alte principii care i cluzesc n via, pelerinajul ramane o forma veche de migrare turistic, o cltorie cu mare ncrctur spiritual ctre diferite puncte considerate sfinte.n ce privete destinaia, spaiul a reprezentat ntotdeauna un element esenial n pelerinaje nca din cele mai vechi timpuri.Pelerinii adesea urmreau drumuri pline de obstacole care i duceau ctre locuri unde se ntlneau cu divinul.Mircea Eliade nsui a inventat cuvantul hierofanic pentru a defini regsirea sacrului n profan, acest cuvnt neexistnd de fel n dicionarul limbii romne.Ca locuri de referina , acestea puteau fi ruri (cu rol purificator sau de regenerare), vrfuri de muni (ntlnindu-se cu Cerul) sau spaii de o mare valoare religioas (de pild Muntele Mslinilor sau Muntele Sinai), sanctuare unde existau picturi sau sculpturi cunoscute pentru binele pe care l fac (Fecioara Maria, n special) sau n locuri unde au avut loc apariii miraculoase sau unde au fost ngropai sfini.De exemplu musulmanii cltoreau n special pentru a vedea Kaaba (la Mekka), dar i spre mormintele sfinilor i martirilor. n religia hinduist, pelerinii vizitau n special locuri sfinte aflate la baza rurilor. S urmrim figurile urmtoare reprezentnd numarul global de adepi ai fiecrei dintre cele cinci mari religii ale lumii expuse mai devreme.
FIGURE 1:

Numrul global al adepilor celor cinci mari religii ale lumii

SOURCE: Mintel

Reports, March 2005

ANEXA NR. 3
2

Gabriela Tigu (coord.),Madalina Lavinia Tala, Adela Talpes, Crisanta Lungu, John Samad Smaranda, Resurse si destinatii turistice pe plan mondial,editie actualizata, editura Uranus, Bucuresti, 2005 ,p.183-188

Descrierea obiectivelor religioase incluse in programul n inima andreian a Dobrogei

Mnstirea Dervent n apropierea vechii cetati Dervent (pe malul drept al Dunarii, langa Ostrov) a luat fiinta in secolul al IX-lea o puternica sihastrie intemeiata de calugarii romani autohtoni.Sihastria de la Dervent, a data cu cetatea de atunci au fost distruse in secolul al XI-lea de catre pecenegi. Despre Izvorul Tamaduiri se spune ca Sfantul Apostol Andrei a venit sa predice cretinismul cu un bat in mana si desi nu a stat mult aici, cat a stat a invatat lumea sa se inchine si cand a plecat, a plecat fara bat caci se spune ca i-a fost sete si a dat cu batul in stanca si a iesit apa. Astazi acest izvor tasneste din stanca doar de sarbatoarea Izvorul Tamaduirii.Tot aici se spune ca din pamant a rasarit o piatra in forma de cruce cu efecte tamaduitoare (exista si cea de-a doua Sf. Cruce vindecatoare pentru animale), care se mareste de la an la an, locul fiind cautat anula de mii de pelerini.Hramurile manastirii sunt: Sfnta Cuvioas Paraschiva,nlarea Sfintei Cruci, Izvorul tmduirii.Stareul actual este Protosinghelul Andrei Tudor, care a venit in 1991 dupa moartea ctitorului manastirii, monahul Elefterie Mihai.Momentan exista 24 de vietuitori in acest locas.3Aici in fiecare vara are loc manifestarea organizata de Arhiepiscopia Tomisului n colaborare cu Muzeul Dunarii de Jos Calarasi, care poarta numele de Tabara de creatie Dunarea si Dobrogea Crestina.Aici blocuri de piatra sunt aduse din carierele din zona pentru a putea fi folosite de sculptori cunoscuti.4 Mnstirea Sfntul Apostol Andrei este considerat primul lca de cult de pe teritoriul rii noastre, fiind, n acelai timp, i poarta de ptrundere a cretinismului pe teritoriul Romniei. Sapata intr-un deal inpadurit cu intrarea orientata spre rasarit, pestera pastreaza in interiorul ei un bloc de piatra pe fetele caruia este incizata crucea.Conform izvoarelor crestine, in momentul in care a sosit pentru provaduirea traditiei crestine in Scythia Minor (Dobrogea de azi), Sfantul Apostol Andrei si-a ales loc pentru rugaciune in pestera sapata in inima dealului in jurul anului 60 d.H. , cea care astazi ii poarta numele. Legenda spune ca Sfantul Apostol Andrei a crestinat oamenii acestor tinuturi, botezandu-i in cele noua izvoare din vecinatatea pesterii.5

3 4

http://www.arhiepiscopiatomisului.ro/struct_admin/4_manastiri/mdervent.html http://www.dervent.ro/prezentare.html?cID=dervent-prezentare&rType=L 5 http://www.arhiepiscopiatomisului.ro/struct_admin/4_manastiri/msf_andrei.html

Manastirea cu hramul Sfanta Maria ( Techirghiol)a fost organizata pe locul unui fost sanatoriu, ale arei baze le-a pus in anul 1928 primul patriarh al Biserici Ortodoxe Romane, Miron Cristea. Din punct de vedere arhitectonic, bisericuta, asa cum se prezinta ea astazi, se incadreaza in categoria bisericilor de lemn de tip maramuresean. Peretii bisericii sunt construiti din barne de stejar suprapuse orizontal si inbinate intr-o tehnica specifica.Lacasul este inpodobit cu motive populare romanesti si cruci. Aici exista si baza de tratament Sf. Pantelimon apartinand manastirii situata pe litoralul romanesc, care ofera o multitudine de pachete de tratament si relaxare in sezonul estival. Catedrala Arhiepiscopala Sfintii Apostoli Petru si Pavel este situata in zona peninsulara a Constantei si adaposteste moastele Sfintilor Mucenici Epictet si Astion precum si Sfintele oseminte ale Sfantului Auxentiu si ale Sfantului Simeon Stalpnicul.Un odor drag inchinatorilor din acest lacas sfant este racla cu moastele Sfantului Pantelimon aduse din Orientul Apropiat. Planurile de constructii apartin renumitului arhitect Ion Mincu (1852-1912), considerat creatorul unui stil inspirat din traditiaromaneasca a secolelor XVII - XVIII. La 3 August 1914, din cauza unui bombardament aerian, altarul, catapeteasma cu icoanele si pictura au fost avariate si partial distruse. La 1 decembrie 2001 devine biserica arhiepiscopala. Manastirea Celic Dere, situata in comuna Frecatei, pe Valea Celicului,intre Posta si Telita, a fost construita in secolul al XIX-lea, ca manastire de maici.Numele manastirii vine de la paraul ce trece prin apropiere - "celik dere" - "paraul de otel", (derea-parau, celik-otel, in turca). Prima biserica se afla in locul in care este acum cimitirul. A fost ridicata la 1800 de catre calugari ardeleni si basarabeni care veneau din Grecia, de la Muntele Athos, unde au capatat experienta monahala. Prima bisericuta a ars. Ea a fost facuta cu aprobarea sultanului Abdul-Medgid (1839-1861) de la Constantinopol.Intre 1841 -1844 s-a cladit o alta bisericuta , cu chili transformata in manastire pentru maici . Manastirea se remarca prin picturile interioare de o mare frumusete, realizate in 1929 de catre Gheorghe Eftimiu, precum si prin acoperirea cu folie a aur a catapetesmei, sculptata de Anghel Dima.6 Manastirea are aspectul unui sat cu gospodarii mprastiate, n care se remarca n mod deosebit casa staretiei, casa ce adaposteste muzeul de arta ecleziastica si biserica. Biserica, ridicata n forma actuala la nceputul sec. XX, opera a arhitectului Toma Dobrescu, este printre putinele constructii etajate de acest gen din Romnia, cu o biserica de iarna la demisol si biserica de vara la parter; muzeul manastirii, organizat n fostul atelier de pictura religioasa si de tesut covoare, este detinatorul unui important tezaur de obiecte de cult, ntre care 43 de carti bisericesti
6

http://www.comeinromania.com/va-1200299686-manastirea_celic_dere.html

tiparite ntre 1643 - 1843; exemplarul cel mai valoros al colectiei este, nendoielnic, Biblia de la Bucuresti (1688). n curtea manastirii se afla o moara de vnt, monument de arhitectura.7 Manastirea Saon, mnstire de maici, a fost ctitorita n 1864 ca un mic schit de monahii de la manastirea Celic-Dere, al carei metoh era. Din 1881 a devenit manastire de sine statatoare. Aceasta cuprinde: biserica, paraclisul, chiliile si o moara de vnt. Biserica, cu hramul "naltarea Domnului", a carei temelie a fost pusa de episcopul Nifon al Dunarii de Jos, a fost ridicata n anul 1912.8 Conform Ioanichie Blan ("Vetre de sihastrie romneasc", Bucureti, 1982, pag. 221), pe locul unde se va ntemeia Mnstirea Coco, a existat pe la anul 1679 un schit de sihatri.Mnstirea a fost ntemeiat n anul 1833 de trei clugri romni de la Mnstirea Neam, Visarion, Gherontie i Isaia, ntori de la Sf. Munte Athos cu o corabie pe Dunare, la Isaccea.Este pictata de celebrul pictor de la vremea aceea, Francisco de Biasse.Aici se afla Sfintele Moate ale Sfinilor Martiri Zotic, Atal, Camasie i Filip, ucisi la anul 303.9 Monumentul de la Niculitel se nscrie n categoria bazilicilor cu trei nave: o sal mare dreptunghiulara, mprtita prin dou siruri de coloane ntr-o nav principala si doua laterale, cu o absid semicircular iesinda la NE, construit deasupra unor morminte martirice. Cripta martiric monumental ngropata sub pristolul bazilicii de la Niculitel este un monument unic n Europa, att prin conceptia sa arhitectonic care realizeaza prima transpunere n arhitectura crestina a monumentelor eroice greco-romane, ct si prin numrul mare de martiri din interiorul su. La deschiderea criptei s-a dat peste sicriul colectiv al martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis, Philippos, mentionati n martirologii la data de 4 iunie . Numele acestora erau incizate n tencuiala cruda a peretilor, ncadrnd monograma lui Hristos si preciznd calitatea de martiri a celor inhumati La solicitarea Patriarhiei Romne, n primavara anului 1972, osemintele martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis, Philippos au fost transportate la Manastirea Cocos din apropierea Niculitelului, iar n anul 1994 cei patru au fost sanctificati, fiind introdusi n Calendarul Crestin Ortodox, pentru a fi cinstiti n fiecare an la data de 4 iunie. Manastirea Balaciu este o manastire de calugari , condusa de catre staretul Teofil Belea, situata in satul Crasanii de Sus, judetul Ialomita.Are hramul Adormirea Maicii Domnului. ntre anii 19367 8

http://www.tulcea-turism.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Lacase_de_cult.htm http://www.tulcea-turism.ro/Imag_Resurse/Tulcea_Turism_Romana/Lacase_de_cult.htm 9 http://www.arhiepiscopiatomisului.ro/struct_admin/4_manastiri/mcocos.html

1939, n cadrul mnstirii a funcionat coala de Cntrei Bisericeti ,,Episcopul Gherontie, venit de la Constana i mutat ulterior la Medgidia.Oficial, a fost reintemeiata (dupa avariile generate de cutremurul din10 noiembrie 1940, precum si a celor de dupa razboi ) abia in 28 august 1991, cnd a primit aprobarea P.F.Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne. Strdaniile pentru ridicarea unui aezmnt, care n strlucire l ntrece pe cel dinainte, au fcut astzi din Mnstirea Balaciu unul dintre cele mai mari aezminte monahale din Mitropolia Ungrovlahiei.10

10

http://www.ortodox.ro/manastiri/manastirea_balaciu.html

ANEXA NR. 4 Harta circuitului cu titlul n inima andreian a Dobrogei

ANEXA NR. 5
PLIANTUL PENTRU PRODUSUL RELIGIOS

Anexa nr. 6
Tabel nr.1.Numarul turistilor dupa motivul principal al calatoriei in trimestrul III 2007 si perioada 1.I-30.IX.2007 si evolutia sa comparativ cu anul precedent Total nr. turisti Romania 2 0 0 7 Trimestrul III 2007 Perioada 1.I-30.IX.2007 2 0 0 6 Nr. turisti categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) 184.309 299.081 Total nr.turisti Romania (evolutie fata de 2006) % 180,6 134,1 Nr.turisti categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) (evolutie fata de 2006) % 139,2 80,6

3.844.774 6.759.565

Total 2006

6.423.934

442.031

Tabel nr. 2.Numarul de turisti pe sexe, grupe de varsta si statut ocupational, pe tipuri de calatorii, pentru pelerinaj religios efectuat in tara, in trimestrul II 2007, semestrul I 2007, trimestrul III 2007 si perioada 1.I-30.IX.200711
Numar Trimestrul II 2007 Nr turisti Nr turisti cu 4 Nr. cu 1-3 innoptari turisti innoptari si peste 1 2 3 17808 15710 2098 11875 5933 1775 9777 5933 1775 2098 Semestrul I 2007 Trimestrul III 2007 Perioada 1.I-30.IX.2007

A TOTAL Dupa sexul persoanei: -feminin -masculin Grupe de varsta : - 15-24 ani - 25-44 ani
11

4 31322 22797 8525 4432

5 28160 19635 8525 4432

6 3162 3162 -

7 60.705 51.426 9.279 1.626 10.517

8 44.426 40.633 3.793 8.162

9 16.279 10.793 5.486 1.626 2.355

10 92.027 74.223 17804 1.626 14.949

11 72.516 60.268 12.318 12.594

12 19.441 13.955 5.486 1.626 2.355

Cererea turistica a rezidentilor din Romania, 2007, INS (pe diferite perioade)

-45-64 ani -65 ani si peste Statutul ocupational : -salariat - lucrator pe cont propriu in activitati neagricole - lucrator pe cont propriu in agricultura Somer Pensionar Elev, student Casnica

10290 5743 4636 -

9575 4360 4636 -

715 1383 -

15930 10960 9899 620 650

15215 8513 9899 620 650

715 2447 -

34.496 14.066 11.200 13.042 774

23.477 12.787 5063 11.966 774 22.684 672 3.267

11.019 1.279 6.137 1.076 4.804 1.626 2.636

50.426 25.026 21.099 620 13.692 774 44.809 2.298 8.735

38.692 21.300 14.962 620 12.616 774 36.843 672 6.099

11.734 3.726 6.137 1.076 7.966 1626 2.636

11981

9883

2098

17321

14159

3162

27.488 2.298

1191

1191

2832

2832

5.903

Tabel nr.2.Numarul de calatorii dupa motivul principal al calatoriei in semestrul I 2007,trimestrul III 2007 si perioada 1.I-30.IX.2007, rubrica/ linia destinata altor motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.), precum si indicatorul inregistrat in 2006 Total calatorii Romania 2 0 Semestrul I 2007 0 Trimestrul III 2007 7 Perioada 1.I-30.IX.2007 3.375.122 4.471.934 7.847.056 Calatorii categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) 128.807 196.618 325.425

2 0 0 6

Total 2006

7.617.256

406.804

Tabel nr. 3.Evolutia numarului de calatorii dupa motivul principal al calatoriei in semestrul I 2007, trimestrul III 2007 si perioada 1.I30.IX.2007 comparativ cu aceleasi perioade ale anului precedent Total calatorii Romania (evolutie fata de 2006) % Semestrul I 2007 Trimestrul III 2007 Perioada 1.I-30.IX.2007 93,9 183,9 130,2 Calatorii categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) (evolutie fata de 2006) % 56,6 179,9 96,6

Tabel nr.4.Numar de innoptari dupa motivul principal al calatoriei in semestrul I 2007, trimestrul III 2007 si perioada 1.I-30.IX.2007, precum si pentru intreg anul 2006

Total innoptari Romania 2 0 0 7

Nr. innoptari categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) 1.265.218 - femei: 720.107 - barbati: 545.111 2.134.535 3.399.753

Semestrul I 2007 Trimestrul III 2007 Perioada 1.I-30.IX.2007

15.787.652 35.172.880 50.960.532

2 0 0 6 Total 2006 44.229.700 4.279.856

Tabel nr. 5.Evolutia innoptarilor dupa motivul principal al calatoriei in semestrul I 2007 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent Total innoptari Romania (evolutie fata de 2006) % Semestrul I 2007 87,4 Nr. innoptari categoria Alte motive (pelerinaj religios, tratament medical, etc.) (evolutie fata de 2006) % 51,1

Set tabele nr.6.a) Numarul innoptarilor pentru calatorii interne pentru pelerinaj dupa organizatorul calatoriei semestrul I 2007 Innoptar i TOTAL 63.938 47.078 SEMESTRUL I 2007 Pe zona turistica Litorala Montana Circuit 620 24.298 16.796 7.940 4.288

Alte zone 31.080 25.994 - pe cont propriu

16.860 620 7.502 3.652 5.086 - alte modalitati * *Alte modalitati:prin sindicat, oficii de pensii, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, agentii de turism, asociatii profesionale, culturale, religioase, etc. b) Numarul innoptarilor pentru calatorii interne pentru pelerinaj dupa organizatorul calatoriei trimestrul III 2007 Innoptar i TOTAL 179.803 117.808 61.995 Trimestrul III 2007 Pe zona turistica Litorala Montana Circuit 57.894 54.621 3.273 22.294 22.294

Alte zone 76.642 63.187 13.455 - pe cont propriu - alte modalitati *

c) Numarul innoptarilor pentru calatorii interne pentru pelerinaj dupa organizatorul calatoriei perioada 1.I-30.XII.2007 Innoptar i TOTAL 243.741 164.886 78.855 Perioada 1.I-30.IX.2007 Pe zona turistica Litorala Montana Circuit Alte zone 620 620 82.192 71.417 10.775 30.234 4.288 25.946 107.722 89.181 18.541 - pe cont propriu - alte modalitati *

Tabel nr.7.Cheltuieli pentru calatorii interne pentru pelerinaj religios, dupa durata calatoriei in semestrul I 2007, trimestrul III 2007 si perioada 1.I 30.IX.2007 (mii lei preturi curente) Durata

Sem I 2007 Trim III 2007 Perioada 1.I -30.IX.2007

TOTAL 4.571 11.547 16.118

1-3 innoptari 3.301 5.631 8.933

4-7 innoptari 368 3.315 3.682

8-14 innoptari 902 2.601 3.503

Tabel nr.8.Turismul organizat de agentiile de turism pe tipuri de actiuni turistice in zone de pelerinaj religios, 2006 Actiuni turistice interne Actiuni turistice interne cu durata 1-3 zile Actiuni turistice interne cu durata peste 4 zile Total 1.275.951 251.866 783.795 In zone de pelerinaj religios 15.216 3.402 1.311

Tabel nr.9.Turismul organizat de agentii de turism cu cetateni straini pe tipuri de actiuni turistice interne pentru zonele de pelerinaj religios in trimestrul III si perioada 1.I-30.IX.2007 Trimestrul III 2007 Total In zone de pelerinaj religios Actiuni turistice interne Actiuni turistice fara innoptari Actiuni turistice interne cu durata 1-3 zile Actiuni turistice interne cu durata peste 4 zile 84.878 90 88 2 Durata medie a sejurului (zile) 8,0 1,0 3,0 Perioada 1.I-30.IX.2007 Total In zone de Durata pelerinaj medie a religios sejurului (zile) 128.300 239 2,2 152 1,0 65 2,1 22 11,0