Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
brasov tampa
canionul 7 scari
rezervatia de ursi de la zarnesti
piramidele de la sona
coloanele de bazalt de la racos
statiunea balvanyos
castelul mikes din zabala
castelul kalnoky din baraolt
biserica reformata fortificata din sf gheorghe
muzeul national secuiesc din sf gheorghe
statiunea covasna
planul inclinat de la comandau
castelul huniade
statiunea buzias
castelul din banloc
centrul timisoarei (catedrala sf gheorghe, cheile begai)
palatul mogosoaia
palatul snagov
palatul stirbei
manastirea cernica
manastirea caldarusani
ruinele manastirii chiajna
casa memoriala anton pann
statiunile balneoclimaterice: baile olanesti, baile govora, calimenasti-caciulata
castrul roman arutela
memorialul nicolae balcescu
muzeul trovantilor
manastirea cozia
salina ocnele mari
horezu
baile felix
palatul vulturul negru
cetatea oradea
lacul vida
statiunea stana de vale
lacul lesu
mocanita din valea vaserului
cimitirul vesel sapanta
satul breb
memorialul sighet
manastirea barsana
muzeul etnografic maramures
baile ocna sugatag
pasul prislop
orasul piatra neamt
targu neamt
casa memoriala alexandru vlahuta
manastirile neamt, agapia, varatec, sihastria, sihla, secu
barajul si lacul bicaz
zimbraria dragos voda
cetatea neamt
piata sfatului din brasov
biserica neagra
poiana brasov
castelul bran
satul viscri
satul sasesc prejmer
cetatea rasnov
cetatea rupea
cetatea fagaras
satul fundata
curtea domneasca de la targoviste
lacul bolboci
zimbraria neagra de la bucsani
manastirea dealu
palatul brancovenesc potlogi
casa memoriala i.l. caragiale
lacul scropoasa
orasul suceava
cetatile sucevei
vatra dornei
gura humorului
manastirile putna, sucevita , moldovita, humor, dragomirna , rasca , bogdana, voronet
chilia daniil sihastrul
muzeul oului - oua incondeiate
castelul corvinilor
cetatea deva
geaogiu bai
manastirea prislop
muzeul aurului
rezervatia de zimbri hateg-slivut
sarmizegetusa
palatul culturii tg mures
cetatea sighisoara
castelul bethlen
saschiz
sovata
situri culturale bisericile din moldova: arbore, humor, moldovita, patrauti, probota, suceava, voronet, sucevita
manastirea horezu
satele cu biserici fortificate din transilvania: biertan, valea viilor, calnic, darjiu, prejmer, viscri, saschiz
cetatile dacice din muntii orastiei: sarmizegetusa, costesti, luncani, banita, capalna
centrul istoric sighisoara
bisericile de lemn din maramures: barsana, budesti, desesti, ieud, plopis, poienile izei, rogoz, surdesti
situri naturale delta dunarii
padurile virgine si seculare de fag
elemente imateriale calusul
doina
ceramica de horezu
colindatul de ceata barbateasca
feciorescul de ticus
mestesugul covoarelor traditionale de perete
martisorul
, voronet, sucevita
flora - specii rare (floarea de colt, nuferii din delta dunarii), sezoniere (poiana narciselor, rododendronii, macii, bujorii, lalelele)
relieful - muntele (drumetii, sporturi de iarna), litoralul, dealurile (podgorii, fotografii de toamna, paduri)
fauna ca resursa turistica: delta dunarii (pelicani, pasari rare migratoare), ursul, lupii, rasul , rezervatiile de zimbri
componentele patrimoniului turistic: relieful, clima, hidrografia, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale
Ansamblul ofertei primare şi secundare constituie oferta turistică potenţială a unui teritoriu, care va deveni ofertă reală (efecti
primirea turiştilor şi de petrecere a sejurului lor în ambianţa caracteristică a resurselor primare şi secundare, ca rezultat al dez
Conceptul de patrimoniu cultural, s-a îmbogăţit continuu incluzând în accepţia sa actuală mai multe domenii. O primă diferenţ
. El cuprinde pe de-o parte patrimoniul imobil cu patrimoniul construit (clădiri, ansambluri, monumente, inscripţii), siturile (isto
vizuală, cărţi , manuscrise, partituri). Patrimoniul intangibil, intrat mult mai recent în cadrul preocupărilor organizaţiilor de pro
tot ce ţine de culturile vii : moduri de viaţă şi culturi tradiţionale.
Destinaţia reprezintă, locul sau spaţiul geografic unde un vizitator sau un turist se opreşte fie pentru o noapte de cazare, fie pentru o perioadă
dacă ei călătoresc în scop turistic sau de afaceri.
Prin destinaţie turistică se poate înţelege o ţară, o regiune din cadrul unei ţări, un oraş, un sat sau o staţiune. Indiferent de tipul destinaţiei, sa
a destinaţiei la nivelul segmentelor ţintă de vizitatori, conceperea unor instrumente de susţinere şi difuzare a imaginii şi, nu în ultimul rând, pro
vor fi tratate în a doua parte a acestui capitol.
Să prezentăm mai întâi câteva din tipurile principale de destinaţii turistice:
-destinaţii clasice. Acestea sunt în general oraşe care dispun de un bogat patrimoniu arhitectural, cultural şi istoric, foarte potrivite pentru petr
(exemple: Paris, Atena, Roma etc.). Tot aici pot fi incluse şi multe din staţiunile montane sau de litoral (cum ar fi Saint Tropez, Kitzbühel, Aspe
-destinaţii naturale cum ar fi Delta Dunării, rezervaţia Serengeti din Tanzania sau Cascada Niagara din Statele Unite. Aici turiştii vin pentru a a
regiunii (floră, faună);
-destinaţii pentru turismul de afaceri. Acestea sunt importante centre industriale şi comerciale, unde există facilităţi turistice de înalt nivel şi po
oamenii de afaceri. Exemple: New York, Manchester, Lille etc.
-destinaţii “pentru o noapte”. Este vorba în special de localităţile aflate între marile destinaţii de vacanţă şi zonele de origine ale turiştilor;
-destinaţii pentru şederi scurte. Aceste sunt în general oraşe mai mici în care există obiective de patrimoniu (unele chiar celebre) care le fac a
oraşele Pisa din Italia şi Bruges din Belgia.
În ceea ce priveşte principalele elemente componente ale destinaţiei turistice, ele pot fi grupate în mai multe moduri. Astfel, unii autori disting
-elementele constitutive de bază, numite şi “inima” sau “miezul” destinaţiei: localizarea geografică, climatul, condiţiile naturale de la faţa loculu
-elementele periferice naturale (împrejurimile destinaţiei, populaţia locală, ambianţa generală de la destinaţie);
-elementele periferice create (facilităţile de divertisment, facilităţile de cazare şi alimentaţie, serviciile comerciale, infrastructura de transport).
-Alţi autori grupează aceleaşi elemente tot în trei categorii, dar într-o manieră puţin diferită:
-natura, care reprezintă de multe ori principalul element care stimulează interesul vizitatorilor;
-climatul. Foarte multe persoane călătoresc cu scopul principal de a găsi un climat diferit de cel al regiunii în care locuiesc;
-cultura. Este vorba aici atât de elementele de patrimoniu istoric şi cultural care vorbesc despre trecutul destinaţiei, cât şi de elementele care
ale locului etc.).
O altă clasificare este cea care împarte componentele unei destinaţii în patru categorii, şi anume: punctele de atracţie de la destinaţie, facilită
imaginea destinaţiei. Fiecare dintre aceste categorii cuprinde la rândul său mai multe subcategorii.
https://blog.travelminit.ro/3-saline-din-romania-care-poti-merge-la-tratament/
De-a lungul anilor, salinele au constituit un factor de cura puternic pentru afectiunile respiratorii. Temperatura constanta, aeru
Ce este terapia prin salina?
Salinoterapia, cum mai este denumita, este o forma de tratament alternativ pentru prevenirea si tratarea diverselor afectiuni
intareste sistemul imunitar;
ajuta la detoxifierea organismului;
imbunatateste digestia;
sustine regenerarea pielii;
diminueaza efectele oboselii si stresului.
Salina naturala sau salina artificiala?
Salinele naturale dispun de cantitati crescute de CO2 si H2S fata de aerul exterior, dar si minerale precum Na, Ca, Mg, nu sunt
Ca beneficii in plus fata de salinele “construite” de mama natura, salinele artificiale sunt accesibile oricui ca pret, fiind eliminat
Beneficiile pentru sanatate aduse de salina
In ceea ce priveste afectiunile respiratorii si ORL – salinoterapia e indicate in caz de sinuzita cronica, bronsita cronica, prevenir
Totodata, microclimatul de salina este indicat si in tratarea sau prevenirea anumitor afectiuni ale sistemului nervos: rezistenta
Salinoterapia este deosebit de eficienta si pentru purificarea cailor respiratorii ale fumatorilor si fostilor fumatori, facilitand eli
Nu in cele din urma, la salina te poti trata si anumite boli dermatologice cum ar fi psoriasis-ul, acneea, eczeme, dermatite.
In ceea ce priveste durata recomandata pentru expunerea organismului la atmosfera salina, ideale sunt sedintele de 30-60 m
De asemenea, este important de mentionat ca exista saline “umede” si saline “uscate”. Doctorul este cel mai in masura sa va i
Contraindicatiile terapiei prin salina
Exista si cazuri, in care terapia prin salina este contraindicata:
· cancer pulmonar;
· afectiuni contagioase;
· tuberculoza pulmonara;
· cardiopatie ischemica;
· hipertensiune arteriala in stadii avansate;
· insuficienta cardiaca,respiratorie si renala;
· infarct miocardic;
· angina pectoral;
· tuse cu sange;
· hemoragii;
· boli neoplazice;
· epilepsie, alte afectiuni ce pot determina pierderea constientei;
· claustrofobie;
· hipertiroidie;
· boala Basedow;
· sarcina;
Saline naturale din Romania
Dintre salinele cel mai des vizitate din Romania amintim: Salina Turda, Salina Praid, la 10 km de Sovata, Salina Slanic Prahova,
Desprespa.ro recomanda Salina Turda, un adevarat muzeu de istorie a mineritului in sare, aflat pe locul 22 in topul celor mai s
orii. Temperatura constanta, aerul curat si inhalatiile sunt principalele motive pentru care oamenii aleg salina, ca un mijloc de a-si mentine
a si tratarea diverselor afectiuni respiratorii, avand in acelasi timp beneficii globale asupra organismului:
erale precum Na, Ca, Mg, nu sunt afectate de poluanti atmosferici, iar aerul are un ph usor acid. Bioclimatul de salina are un caracter sedati
sibile oricui ca pret, fiind eliminate din start cheltuielile cu transportul, masa si cazarea. Temperatura este constanta, asa ca nu exista dificu
onica, bronsita cronica, prevenirea sau tratarea racelilor sezoniere, tuse convulsive, otita, faringita, laringita, astm bronic, tuse convulsiva,
ale sistemului nervos: rezistenta scazuta la stress, oboseala cronica, insomnia, stari de depresie, anxietate, probleme de concentrare, inva
si fostilor fumatori, facilitand eliminarea particulelor continute de fumul de tigara, depuse pe tractul respirator si grabind astfel vindecare
acneea, eczeme, dermatite.
ideale sunt sedintele de 30-60 min / pe zi in functie de afectiune. Numarul de ore /zi si numarul de zile se stabilesc tot in functie de afectiu
rul este cel mai in masura sa va indice tipul de salina cea mai potrivita pentru afectiunea pe care doriti sa o tratati.
de Sovata, Salina Slanic Prahova, cea de la Cacica, aflata in judetul Suceava sau Ocnele Mari din Valcea.
at pe locul 22 in topul celor mai spectaculoase destinatii turistice din lume. Datand din secolul al XVII-lea, salina beneficiaza si de o zona c
a, ca un mijloc de a-si mentine o buna stare de sanatate.
de salina are un caracter sedativ, de curatare, usor racoros ca temperatura si echilibrat sub aspect de umezeala, contituind o adevarata bin
nstanta, asa ca nu exista dificultati de adaptare la temperatura, indiferent de anotimp. Poate cel mai important este faptul ca diametrul p
astm bronic, tuse convulsiva, tuse tabagica, otita, anumite infectii ale urechii, sforait.
probleme de concentrare, invatare, agitatie exagerata, nervozitate.
tor si grabind astfel vindecarea si regenerarea cailor respiratorii.
ina beneficiaza si de o zona curativa si de agrement in care sunt situate lacurile cu apa mineralizata de la Durgau-Valea Sarat, utilizate pe
ala, contituind o adevarata binecuvantare a naturii pentru sanatatea omului, insa, de multe ori, nu sunt usor accesibile oricui. Astfel ca, u
ant este faptul ca diametrul particulelor de sare nu depaseste 5 microni, o valoare ideala pentru ca particulele sa patrunda si in caile resp
urgau-Valea Sarat, utilizate pentru tratarea afectiunilor reumatismale, de circulatie periferica si a afecţiunilor ginecologice. Pentru confort
or accesibile oricui. Astfel ca, uneori solutia cea mai la indemana sta in vizitarea salinelor artificiale.
ele sa patrunda si in caile respiratorii inferioare, intrucat ceea ce depaseste aceasta valoare ar declansa mecanismele de aparare. Mai mu
r ginecologice. Pentru confortul turistilor au fost amenajate locuri cu nisip pentru plaja, pontoane din lemn, dusuri si un bar cu terasa.
canismele de aparare. Mai mult decat atat, nu mai esti afectat de diferentele de presiune atmosferica, cum e atunci cand cobori in subtera
namolul
In functie de forma de terapie cu namol aleasa, poti beneficia de diverse efecte benefice.
Ameliorarea durerilor
Infrumusetarea tenului
Vindecarea problemelor dermatologice
Stimulearea circulatiei sanguine
Tratarea afectiunilor oculare
Calmeaza inflamatiile
Namolul sapropelic – acest namol este negru, are o textura uleioasa si se regaseste pe fundurile lacurilor sarate (precum Tech
Namolul de turba – acest tip de namol este exclusiv de origine vegetala, formandu-se prin procesul de descompunere a restur
Namoluri minerale – namolurile minerale contin, bineinteles, cea mai mare cantitate de minerale si se formeaza in urma sedim
ipal din grupul afecțiunilor cardiovasculare.
dar si a marilor (Marea Moarta). Acesta sunt de origine vegetalo-animala, fiind formate din fauna si flora acvatica de-a lungul timpului.
dul mlastinilor.
voarele minerale sau sulfuroase. Acest tip de namol se regaseste in Romania in statiuni precum Sangeorz-Bai.
Orasul Borsa: arhitectura populara (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistica a lemnului), arta populara (centru de co
tesaturi si cusaturi populare), instalatii tehnice populare (mori de apa), manifestare traditionala ("Sarbatoarea Sanz
desfasurata in luna iunie, in Poiana Prislop are loc anual, in a doua jumatate a lunii august vestitul festival "Hora de la Prislop")
Comuna Sacel: arhitectura si arta populara, instalatii tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramica rosie, port
traditional, manifestari populare traditionale (obiceiuri traditionale calendaristice).
Comuna Moisei: arhitectura si arta populara (sat cu structura traditionala), instalatii tehnice populare (mori, pive), port p
obiceiuri populare traditionale calendaristice. Comuna Salva, sat Salva: arta populara (port popular), arh
populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (obiceiuri populare traditionale). Comuna Rebrisoar
Rebrisoara: manifestare traditionala (serbarea folclorica "Primavara rebrisoreana").
Comuna Feldru, sat Nepos: arta populara (prelucrarea artistica a lemnului - porti de lemn).
Comuna Sant, sat Sant: arhitectura populara traditionala (casa cu tinda si incaperi de locuit), interioare traditionale (covoare, s
cu alesaturi tesute, capataie de perna inflorate etc.), obiceiuri traditionale ("Bere"- obicei stravechi desfasurat in timpul sarbato
iarna si in cele sapte duminici care urmeaza. Este o petrecere a baietilor si fetelor din localitate, ocazie cu care sunt
frumoasele costume populare).
Orasul Sangeorz-Bai: manifestare traditionala ("Festivalul cantecului, jocului si portului somesan"- se desfasoara anual, vara).
Comuna Maieru, sat Maieru: arta populara (obiecte din piele - chimire frumos ornamentate), creatia artistica (Ansamblu de can
dansuri populare "Cununa"), obiceiuri populare traditionale calendaristice ("cununa").
Comuna Rebra, sat Rebra: creatie artistica (Ansamblu de cantece si dansuri populare).
Comuna Cosbuc, sat Cosbuc: manifestare artistica ("Festivalul national de poezie George Cosbuc"), creatie populara (
populare).
Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectura populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (formatie corala).
horezu - olarit
Delta Dunării şi, implicit RBDD, constituie una dintre cele mai importante regiuni turistice din România prin originalitatea peisajului complex (re
aşezări umane) care a atras, începând cu precădere în a doua jumătate a secolului XX numeroşi turişti pentru cunoaştere şi recreere. Origina
reprezentativă pentru produsul turistic al României promovat pe piaţa turistică internă şi externă, nu totdeauna la nivelul acestuia.
Noul statul al Deltei Dunării, după anul 1990, de Rezervaţie a Biosferei, zonă Ramsar şi Teritoriu inclus pe Lista Patrimoniului Mondial Cultura
reorganizare a activităţii turistice, în contextul protecţiei şi valorificării durabile a resurselor naturale regenerabile.
Delta Dunării înzestrată cu resurse turistice naturale şi antropice variate poate satisface prin formele de turism practicate cerinţele diverse din
potenţialului turistic al Deltei Dunării menţionăm: valoarea peisagistică, estetică şi recreativă a deltei, valoare determinantă în formarea motiva
cură, inclusiv ale bioclimatului; existenţa unor condiţii care generează forme de turism specifice (complexele lacustre şi stufărişurile ca resurs
unor elemente specifice care au avut un rol hotărâtor în declararea deltei ca rezervaţie a biosferei.
Relieful prin dunele de nisip de pe grindurile Letea şi Caraorman asociate, de regulă, cu o vegetaţie şi faună specifică acestor forme de relief,
estetică şi ştiinţifică. Fâşia litorală – plajele – forme de relief de acumulare aflate într-o continuă modificare – cele de la Sulina, Sfântu Gheorg
naturale valorificate direct prin practicarea activităţii de turism balnear, suportul fizic în cura helio-marină.
Hidrografia – o importantă componentă a peisajului – deţine un potenţial deosebit prin numeroasele şi variatele lacuri (în număr de aproape 4
vecinătatea Mării Negre; acestea creează oportunităţi pentru practicarea unor forme de turism (ex. turism nautic). Bogăţia în peşte a lacurilor,
atracţie turistică pentru iubitorii de pescuit sportiv.
Apele sărate ale Mării Negre şi ale unor lacuri (Nuntaşi, Tuzla) sunt factori naturali de cură prin aerosolii emişi ce pot fi inhalaţi în proximitatea
balnear.
Clima creează ambianţă pentru activitatea de turism, dar constituie şi un factor natural de cură important în scopuri profilactice. Condiţiile clim
date de: durata mare de strălucire a soarelui (de 2 300 – 2 500 de ore pe an), numărul mare de zile senine pe an (150 – 160), regimul termic
– 11,6oC, precipitaţiile reduse cantitativ (350 – 450 mm/an). Bioclimatul deltei şi în special al litoralului (localităţile Sulina, Sfântu Gheorghe, G
bioclimatul general de câmpie din România şi chiar faţă de bioclimatul litoralului sudic.
Vegetaţia – şi îndeosebi cea acvatică, dă o mare valoare estetică, ştiinţifică şi ecologică peisajului deltaic şi este caracterizată de prezenţa un
(Alisma plantago-aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus umbellatus); submerse – peniţa apei (Myriophyllum
verticillatum), cosorul (Ceratophyllum demersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton crispus), broscariţa (Potamogeton natan
de baltă (Utricularia vesicularis), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa); natante – unele cu rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul cuvetei lacust
nufărul galben (Nuphar lutea), plutică (Nymphoides peltata), iarba broaştelor (Hydrocharis morsus-ranae), troscotul de baltă (Polygonum amp
plutesc liber la suprafaţa apei, precum câteva specii de lintiţă ( Lemna minor, L.gibba, L.trisulca, Spirodella polyrhiza). Câteva specii formează
frumuseţe: Typhetum angustifoliae, Scirpo-Phragmitetum, Ceratophillo-Nupharetum lutei, Myriophyllo-Nupharetum, Hydrocharietum morsus-r
grindurile Caraorman şi Letea (pădurile de stejar, plop, frasin, iar speciile de plante agăţătoare dau un aspect exotic, subtropical pădurii de pe
grecească, hamei, curpen, viţă sălbatică) reprezintă o resursă turistică naturală care generează motivaţii puternice pentru deplasări turistice î
ştiinţific
apele subterane
Apele subterane sunt folosite in
scopuri balneare/terapeutice
salinele cu apa sarata, statiunile dezvoltate pe baza apelor subterane: baile herculane, baile govora, sovata, baile olanesti, bail
sunt ape minerale, sau mineralizate si ape termale
izvoare de ape pentru consum: borsec, dorna, carpatina - herculane
ra, sovata, baile olanesti, baile felix