Pasivul si activul bancar.

Produse si servicii
In vederea realizarii activitatilor prevazute prin autorizatia de functionare, cat si al
obiectivului sau principal (obtinerea de profit) orice institutie de credit se angajeaza in diverse
operatiuni, ofera o gama variata de produse si servicii. Dar, pentru toate aceasta are nevoie de
resurse. Astfel, totalitatea bunurilor economico-financiare de care dispune organizatia la un
moment dat le regasim reflectate in activul patrimonial, activ care are ca surse de finantare
pasivul patrimonial sau, altfel spus, pasivul reprezinta obligatiile bancii la un moment dat,
rambursate la scadenta prin intermediul resurselor din activ.

Oferta bancara de servicii si produse

3.1. Produse si servicii bancare oferite clientilor persoane juridice

-Produse de baza: conturi curente ( in moneda nationala sau valuta)
-Produse de econimisire: conturi pentru depozite la termen in lei si valuta ( cu scadenta la 30, 60, 90,
120, 180, 270 si 360 zile avand posibilitatea capitalizarii dobanzii), certificate de depozit : disponibile
in diverse combinatii de sume in moneda nationala si pe diferite perioade de scadenta.
-Produse de creditare: credite in moneda nationala si valuta pentru ( necesitati de productie, linii de
credite, proiecte de investitii, export, descoperit de cont, etc.), factoring, forfetare.
-Garantii bancare ( emitere de garantii bancare si consultanta pentru deverse operatiuni in moneda
nationala si valuta, emitere de garantii bancare pentru operatiunile de leasing, emitere/notificare a
acreditivelor stand-by, emitere de rapoarte pentru clienti, etc.).
-Carduri de debit/credit ( in lei/valuta)
-Operatiuni valutare (plati/incasari in numerar, schimburi valutare, operatiuni de comert, ordine
comerciale de plata, emiterea si confirmarea acreditivelor, remiterea spre incasare a cecurilor
comerciale, acceptarea si vanzarea cecurilor de calatorie, etc.)
-Servicii diverse: cumpararea-vnzarea de valuta contra monedei nationale sau a altei monede;
consultanta pentru evaluarea firmelor (pentru privatizare, fuziune, lichidare, marire de capital, etc.),
1

evaluarea activelor (elaborarea de planuri de afaceri, elaborarea de studii de fezabilitate, analizarea

oportunitatilor de investitii, efectuarea de analize financiare, finantarea proiectelor, realizarea de
tranzactii pe piata extrabursiera, etc.), utilizarea unor instrumente de plata fara numerar, tranzactii
valutare (operatiuni pe piata monetara interna si internationala, tranzactii valutare cu optiuni pe
piata internationala),

servicii bancare legate de emisiuni de titluri financiare, managementul

portofoliului de obligatiuni, casete de valori.

3.2. Produse si servicii bancare oferite clientilor persoane fizice

-Conturi curente (in moneda nationala sau valuta)
-Produse de economisire: conturi pentru depozite la termen (in moneda nationala si valuta cu
scadenta la 30, 60, 90, 120, 180, 230 si 360 zile, dobanda fiind platita la scadenta sau lunar),
certificate de depozit (disponibile in diverse combinatii de sume).
-Credite in lei/valuta (pentru constructii de locuinte, case de vacanta, cumpararea de apartamente,
cumpararea de masini, cumpararea de teren pentru construirea de locuinte, cumpararea de bunuri
de larg consum)
-Carduri de debit/credit (in lei/valuta);
-Tranzactii valutare (operatiuni pe piata monetara interna si internationala, tranzactii valutare cu
optiuni pe piata internationala, plati si incasari in numerar, schimbari valutare, acceptarea si
vanzarea cecurilor de calatorie, etc.)
-Servicii diverse (emisiuni de titluri financiare, casete de valori, etc.)
Prodesele si serviciile bancare nu sunt, in general, mai cunoscute cum sunt elementele
prealabile elaborate de serviciile tehnice ca si veritabili factori ale mixului de marketing destinati a
satisface nevoile dovedite de clientii-tinta alesi. Oferta ( produse si/sau servicii) devine un atent
raspuns la cerere. Dupa multi ani, asiatam la o diversificare a cererii si, paralel, la o explozie a ofertei
bancare.

Serviciile bancilor din Italia sunt cele mai scumpe din Europa
2

Bancile italiene sunt cele mai scumpe din Europa, in medie fiecare gospodarie cheltuind anual cel
putin 182 euro pentru a beneficia de un cont, reiese dintr-un studiu efectuat de grupul Antitrust, organ
insarcinat cu vegherea pietei concurentiale a Italiei, relateaza AFP. Pentru a detine un cont intr-o banca
italiana trebuiesc cheltuiti 182 euro, fata de suma de 35 de euro necesari in Olanda, 65 de euro in
Belgia si Marea Britanie, 99 de euro in Franta si 108 euro in Spania. Acest studiu redactat de grupul
Antitrust denunta absenta concurentei in cadrul sectorului bancar italian.
Costurile ridicate ale serviciilor pentru clienti, absenta transparentei prestatiilor facturate,
fidelizarea fortata a consumatorilor prost informati reprezinta probleme semnalate de grupul Antitrust,
care deplange "slabiciunea concurentei in cadrul sectorului bancar italian in comparatie cu alt state
europene, in absenta motivatiilor pentru dezvoltarea unui mediu concurential veritabil".
Studiul realizat de Antitrust a dezvaluit mari diferente in ceea ce priveste costurile de intretinere a
conturilor aplicate de diferite banci, denuntand absenta informatiilor clare oferite clientilor, lucru ce
reduce posibilitatea acestora de a alege si de a compara ofertele.
Asociatia Bancilor Italiene (ABI) s-a declarat pregatita pentru a colabora cu autoritatile de
concurenta pentru a "face lumina asupra diferitelor aspecte ale concurentei bancare".
Presedintele ABI, Corrado Faisola, a emis un comunicat dupa publicarea raportului redactat de
Antitrust prin care incearca sa apere sectorul bancar italian, estimand ca studiul "ignora majoritatea
serviciilor oferite de banci, care au dovedit capacitatea de a se adapta la mediul concurential national
cat si extern".

Top 10 banci in Romania la sfarsitul anului 2014:

Loc

Nume

Active(mil.lei)

Cota de piata

1.

BCR

59037.1

16.2%

2.

BRD

45180

12.4%

3.

BANCA
TRANSILVANIA

35619.5

9.8%

4.

RAIFFEISEN BANK

28734.6

7.9%

5.

UNICREDIT TIRIAC
BANK

28698.4

7.9%

6.

CEC BANK

27988.5

7.7%

7.

ING BANK

18738.5

5.1%

8.

ALPHA BANK

16955.1

4.6%

9.

WOLKSBANK

12360.8

3.4%

10.

BANCPOST

11535.2

3.1%

Top 10 banci in lume:

Loc

Nume

Valoarea brandului(mld. dolari)

1.

WELLS FARGO(SUA)

30.24

2.

HSBC(MAREA
BRITANIE)

26.87

3.

BANK OF
AMERICA(SUA)

26.68

4.

CITIBANK

24.51

5.

CHASE(SUA)

23.15

6.

ICBC(CHINA)

22.80

7.

BNP
PARIBAS(FRANTA)

20.20

8.

SANTANDER(SPANIA)

20.02

9.

CHINA
CONSTRUCTION
BANK(CHINA)

18.95

10.

AGRICULTURAL BANK
OF CHINA(CHINA)

17.78

Banca Comercial Romn a aprut pe piaa bancar din Romnia dup anul 1989
cnd a avut loc restructurarea ntregii economii romneti.
Banca Comercial Romn a fost nfiinat potrivit Hotrrii Guvernului
nr.1011/1990, prin preluarea de la Banca Naional a Romniei a operaiunilor specifice unei
bnci comerciale. Banca i-a nceput activitatea n noul cadru economico-financiar care se
contura dup mutaia social-politic intervenit n decembrie 1989.
Fondat la 1 decembrie 1990, n cadrul procesului de restructurare pe dou niveluri a
sistemului bancar romnesc, Banca Comercial Romn a nceput s funcioneze prin
preluarea portofoliului de credite pentru industrie, gestionat anterior de B.N.R., continund
astfel o tradiie de peste 50 ani de activitate comercial. La momentul respectiv, pe piaa
serviciilor bancare acionau deja trei mari bnci, cu capital de stat, specializate n finanarea
comerului exterior, agriculturii i industriei alimentare, investiiilor.
Fiind nmatriculat n Romnia din 1990 ca societate pe aciuni, B.C.R. S.A. este
autorizat de Banca Naional a Romniei s desfoare activiti n domeniul bancar.
n 1990, B.C.R. i demareaz activitatea cu un colectiv de 5300 de angajai transferai
de la BNR, 100 uniti n reea i un pasiv n valoare de 273 miliarde lei. Activele bancare
erau aproape n totalitate materializate n credite bancare care nsumau 269 miliarde lei.

1.2. Principalele etape i evoluia Bncii Comerciale Romne n cadrul

sistemului bancar romnesc
nc din primii ani de funcionare, Banca Comercial Romn i-a propus s se
dezvolte ca o banc universal, capabil s satisfac cerinele unor segmente ct mai largi de
clieni. Momentele cheie din evoluia Bncii Comerciale Romne n cadrul sistemului bancar
romnesc sunt prezentate n continuare:
1990-1993 perioada de ajustare a activitilor tradiionale la noile condiii de
funcionare, de definire i consolidare a structurilor operaionale ale bncii. n aceast
perioad are loc extinderea reelei unitilor teritoriale, personalul crete numeric, baza de
clieni, reprezentat aproape integral de ageni economici, firme industriale cu capital de stat.
5

 1994-1998 perioada de afirmare a B.C.R. pe plan intern i internaional odat cu

ntrirea poziiei sale pe pia. Se caracterizeaz prin dezvoltarea dinamic a activitilor
tradiionale i apariia unor noi tipuri, cum ar fi creditarea n valut, creditarea investiiilor,
derularea prin unitile proprii a operaiunilor de comer exterior, efectuarea de tranzacii pe
piaa de capital i prestarea unor servicii ctre populaie. Banca a continuat s finaneze
procesele de restructurare i retehnologizare din economie, orientndu-se spre susinerea ntro mai mare msur a ntreprinztorilor privai mici i mijlocii. Banca Comercial Romn a
fost preocupat n aceast perioad de elaborarea primelor strategii pe termen mediu, prin care
s-au stabilit principalele direcii ale dezvoltrii viitoare a bncii:
identificarea unor noi segmente de clieni - int pentru structurarea eficient a ofertei
de produse i servicii;
organizarea reelei de uniti pe principiul profitabilitii prin introducerea unui model
propriu de evaluare a creditelor;
mbuntirea normelor i procedeelor de lucru;
adoptarea de msuri cu caracter prudenial pentru diminuarea riscurilor bancare;
dezvoltarea unei infrastructuri informatice performante.
La sfritul anului 1994 Banca Comercial Romn a devenit prima banc din
Romnia care a nceput procesarea cardurilor VISA, iar un an mai trziu ca membru principal
al Europay International , a acceptat la pli prin reeaua sa carduri internaionale emise sub
sigla acestei organizaii. Banca.
n martie 1997, Banca Comercial Romn este prima banca din Romnia care a
ieit pe pieele internaionale de capital prin emisiune de euroobligaiuni cu sprijinul Bncii de
Investiii Merrill Lynch, fr garanii guvernamentale.
n 1998 B.C.R. lanseaz serviciul MoneyGram de transfer rapid de fonduri n i
dinspre Romnia, serviciul MultiCash, prin care clienii persoane juridice pot efectua pli
electronice, precum i creditele de factoring extern.
Anul 1999 marcheaz un moment important n evoluia BCR, participnd la o
premier pe piaa romneasc - fuziunea prin absorbie a BANCOREX,. n urma acestui
proces compex a rezultat o banc mai solid, lider incontestabil pe piaa intern i cu o
reprezentare bun n strintate prin subsidiarele sale.
n aprilie 2004, BCR a devenit prima banc din Romnia care a introdus o structur
de management pe dou niveluri, cu un Consiliu de Supraveghere total independent compus
numai din membri neexecutivi cu responsabiliti n domeniul supravegherii, coordonrii i
administrrii activitilor Bncii i un Comitet Executiv ales de acionari din rndul salariailor
cu responsabiliti majore n domeniul managementului operaional al Bncii.
Preluarea pachetului majoritar de aciuni al Bncii Comerciale Romne de banca
austriac Erste Bank AG, semnat la data de 21 decembrie 2005 de reprezentanii
Guvernului i cei ai bncii austriece, este cel mai important moment n evoluia Bncii. Erste
Bank a devenit noul acionar majoritar al BCR dup achiziionarea unui pachet de 61,% din
6

aciuni, la un pre de 7,65 euro/aciune. Preul total pentru cele 490.399.321 aciuni vndute a
fost de peste 3,75 miliarde euro. n 2006 Erste Bank a stabilit un program de investiii de 100
milioane de euro n urmtorii trei ani la BCR.
Banca Comercial Romn (BCR) a lansat pe 3 septembrie 2007 noul logo al
bncii, rezultat din mbinarea experienei i renumelui celei mai importante bnci romneti
cu brand-ul de prestigiu Erste, cel mai performant furnizor de servicii financiare din Europa
Centrala i de Est. Noul logo al Bncii a devenit:
Cea mai important schimbare adus de noul logo const n alturarea cunoscutului S
rou la BCR. Litera S roie este un simbol tradiional al bncilor de economii i al Erste Bank,
precum i un element comun al tuturor subsidiarelor Grupului Erste. Punctul rou de deasupra
"S"-ului este un simbol pentru economisire i reprezint o moneda intrnd ntr-o cutie de
economii.
La nceputul lunii iulie 2009, banca avea instalate 2.000 de ATM-uri n Romnia,
avnd o reea de peste 650 de uniti teritoriale. Prin intermediul acestora, Banca pune la
dispoziia clienilor peste 25 de tipuri de carduri de debit i de credit, dispunnd de o reea de
peste 15.000 de terminale electronice la comerciani.
De asemenean luna decembrie 2010, BCR Erste Group ocupa poziia 1 a
Bursa de Valori Bucureti att ntre societile financiare, ct i n general, avnd o
capitalizare bursier de 54.949.077.561 lei (12,8 miliarde euro).
Banca Comercial Romn s-a impus treptat pe piaa intern, prin seriozitate, eficien
i oferta diversificat de produse i servicii chiar i n condiiile concurenei bncilor de stat
cu tradiie, a celor cu capital privat autohton i strin aprute ulterior. Managementul bncii a
urmrit n mod consecvent obinerea de profit i creterea acestuia, extinderea portofoliului de
afaceri prin angajarea prudent a resurselor. BCR, membr a Erste Group, pune accent pe
stabilirea unor relaii bune i de durat cu clienii si, realizeaznd aces lucru prin nelegerea
nevoilor clienilor i venind n ntmpinarea acestora.