Produsul sofware si dreptul de autor

Introducere
Era informaional este o idee care susine c epoca noastr va fi caracterizat prin capacitatea indivizilor de a
transfera informaii n mod liber. i astfel, fiecare individ s aib acces aproape instant la: descoperiri
tiinifice, cunoatere, cercetare, idei i concepte de via.
Dezvoltarea profesional a individului, indiferent de domeniul de activitate n care activeaz, devine tot mai
strns legat de utilizarea unui calculator i chiar a internetului. Tehnologiile noi au fost adoptate din ce n ce
mai mult de ctre publicul larg i o dat cu invenia Mediei Sociale a re elelor sociale de tipul
Facebook/Google Plus i a blogurilor/CMS de genul WordPress/Drupal/Joomla fiecrui individ i se deschid
noi oportuniti.
Acum ne este mult mai uor s ne mprtim ideile i s ne punem la dispozi ia celorlal i propria experien
de via sau propria experien profesional. Cu alte cuvinte utilizarea inteligenei colective sparge noi
frontiere.
Putem accesa acum prin internet (cu ajutorul serviciilor online) informa ia n mod facil i rapid, trecnd u or
peste barierele geografice i lingvistice. n felul acesta devenim mai informa i i mai aten i, ac ionnd n mai
mult cunotin de cauz.
1.

Produsul software

Un produs software este un rezultat/produs obinut n urma unui proces creativ uman, fiind un
obiect/istrument utilitar, distinct i identificabil individual ca element logic i care exist n format electronic
pe un suport de memorie magnetic/optic de tip FD (floppy disk), HD (hard disk), CD (compact disk).
Formatul electronic al produsului poate reprezenta: un program ce rezolv anumite probleme, un sistem de
operare, un compilator, un interpretor, un program convertor, un program utilitar, un mediu de operare, un
mediu de programare, un mediu de rezolvare, o platform, o procedur, un program editor, un generator de
programe, un program ativirus, un document HTML/PHP/ASP, un program de e-mail, un browser .

Sistemul de operare (SO) este un program care actioneaza ca un intermediar intre calculator si utilizator si
realizeaza utilizarea optima a resurselor fizice (hardware) si logice (software) ale sistemului de calcul (SC).
Interfata (shell) este modul (regulile) in care utilizatorul interactioneaza cu sistemul de operare.
Obs. Windows are o interfata grafica (ferestre, pictograme).
Nucleul are functia de a administra resursele disponoibile
logice(componentele software) si de a planifica folosirea lor.

fizice(componentele

hardware)

si

Discul pe care se gaseste sistemul de operare se numeste disc sistem.

Exemple de SO: MS-DOS, Windows 95/98/XP/VISTA, UNIX, LINUX, Novell, Sun, MAC, Solaris.
Programele de aplicatii
1. Programe de aplicatii-realizate pe scara larga de companii software
1.1. aplicatii pentru birotica: microsoft office ce contine processor de text MS Word,Procsor de calcul
tabular MS Ecel,Sistem de gestiune a bazelor de date Acces,Prezentari-Power Point
1.2. aplicatii pentru gestiune economica:Foxpro,Oracle
1.3. Aplicatii pentru cercetare si proiectare:Autocad,
1.4. Aplicatii grafice: Corel Draw
1.5. Software de comunicatii MS Outlook pentru email
2.
Programe specifice-in serie mica destinate unor categorii de utilizatori (cabinet medical)
3.
Programe pentru client-unicat pentru rezolvarea unei problem specific a beneficiarului.
Lista aplicatiilor instalate se poate vedea in Control Panel.
Programe utilitare se refer la programele care desfoar activiti ce sunt eseniale pentru funcionarea
calculatorului, deoarece extind funcionalitatea sistemului de operare, dar nu sunt incluse n sistemul de
operare ex arhivatoare:Winzip,Winrar.
Licenta software este un document in care se specifica drepturile utilizatorului cu privire la programul
achizitionat si este proba legala pentru dreptul de folosire.
Informatii despre tipul licentei programului, care poate fi:
-Copyright - comercial,
-Shareware/Trial/Demo - utilizabil o perioada limitata pentru testare/evaluare,
-Free(ware) - gratuit,
precum si versiunea, anul producerii si firma producatoare se gasesc in meniul Help->About sau in
fisierul License din folderul in care este instalat programul.
Pirateria software inseamna oricare din:
-folosirea unui produs software fara a se plati licenta;
-folosirea pe mai multe calculatoare a aceluiasi produs software pentru care s-a platit o singura licenta;
-comercializarea neautorizata a unui produs software.
Delicte produse cu ajutorul calculatorului:
2

-distrugerea informatiei: stergerea voluntara a datelor sau a programelor sau producerea si raspandirea
virusilor;
-manipularea: transmiterea prin retelele publice a unor informatii false;
-furtul: pirateria software sau sustragerea de programe si date;
2.
Dreptul de autor
In anii 1970 - 1980 au existat discutii aprinse pentru a decide daca sistemul de drept de autor, sistemul de
patente sau un sistem sui generis ar trebui sa asigure protectia programelor de calculator (software). Aceste
discutii au condus la un principiu general acceptat, acela ca programele de calculator trebuie protejate de
dreptul de autor, in timp ce aparatele care folosesc programe de calculator sau inventii referitoare la software
trebuie protejate prin brevet de inventie (patent).
Legea brevetelor de inventie si legea dreptului de autor asigura tipuri de protectie diferite. Prin dreptul de autor
este protejat doar modul de exprimare si nu ideile, procedurile, metodele de operare sau conceptele
matematice, in timp ce un patent este un drept exclusiv garantat in legatura cu o inventie, reprezentant un
produs sau un proces nou prin care se obtine ceva sau ofera o solutie tehnica noua pentru a rezolva o problema.
Dreptul de autor este garantat in tarile semnatare ale Conventiei pentru protectia operelor literare si artistice
(Conventia de la Berna) fara nici o formalitate. Un brevet de inventie este in general eliberat dupa procedura
de examinare de catre o agentie guvernamentala (de ex., OSIM - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci).
Protectia programelor de calculator prin dreptul de autor este garantata in majoritatea tarilor si este armonizata
prin tratatele internationale. Legislatia referitoare la brevetabilitatea programelor de computer nu este inca
agreata international insa in unele tari este aplicata efectiv.

3.

Legislatia RM referitoare la dreptul de autor privind produsele software

n conformitate cu art. 33 din Constituia Republicii Moldova, dreptul cetenilor la proprietatea intelectual,
interesele lor materiale i morale care apar n legtur cu diverse tipuri de creaii intelectuale, sunt protejate
prin lege. Acelai articol garanteaz, de asemenea, libertatea creativitii artistice i tiinifice.
Legea Republicii Moldova din 15 iulie 2004 nr. 259-XV Codul Republicii Moldova cu privire la
tiin i inovare
Codul reglementeaz politica de stat n domeniul tiinei i inovrii, inclusiv i protecia proprietii
intelectuale.
Acte normative nationale:
1. Legea privind dreptul de autor i drepturile conexe nr. 293-XIII din 23.11.1994, cu modificrile i
completrile corespunztoare;
2. Legea privind difuzarea exemplarelor de opere i fonograme nr. 1459-XV din 14.11.2002;
3. Hotrrea Guvernului RM nr. din 28.08.2001 cu privire la nregistrarea de stat a operelor ocrotite de
dreptul de autor i drepturile conexe;
3

4. Hotrrea Guvernului RM nr. 641 din 12.07.2001 cu privire la tarifele minime ale remuneraiei de
autor;
5. Articolul 96 al Codului Administrativ;
6. Articolul 185/1 al Codului Penal al RM;
7. Articolele 301, 310 al Codului Vamal (msuri de protecie la frontier).
Conveniile internaionale privind dreptul de autor i drepturile conexe, la care Republica
Moldova este parte
1. Convenia de la Berna privind protecia operelor literare i artistice, la care Republica Moldova a
aderat la 02 noiembrie 1995;
2. Convenia mondial cu privire la dreptul de autor (Geneva, 06 septembrie 1952) Hotarrea
Parlamentului Republicii Moldova pentru ratificare nr. 1318-XII din 02 martie 1993;
3. Acordul OMPI privind dreptul de autor (Geneva, 20 decembrie 1996) Hotarrea Parlamentului
Republicii Moldova pentru ratificare nr. 1452-XIII din 28 ianuarie 1998;
4. Convenia internaional pentru ocrotirea drepturilor interpreilor, ale productorilor de fonograme i
ale organizaiilor de difuziune (Roma, 26 octombrie 1961), Republica Moldova a aderat la 05
decembrie 1995;
5. Convenia mondial cu privire la protecia intereselor productorilor de fonograme mpotriva
reproducerii neautorizate a fonogramelor lor (Geneva, 29 octombrie 1971), la care Republica
Moldova a aderat la 17 iulie 2000;
6. Acordul OMPI cu privire la interpretri i fonograme (Geneva, 20 decembrie 1996) Hotarrea
Parlamentului Republicii Moldova pentru ratificare nr. 1452-XIII din 28 ianuarie 1998;
7. Acordul CSI privind colaborarea n domeniul dreptului de autor i a drepturilor conexe (Moscova, 24
septembrie 1993) Hotarrea Parlamentului Republicii Moldova pentru ratificare nr. 206-XIV din 25
noiembrie 1998.
Funciile AGEPI n domeniul dreptului de autor
asigur protecia drepturilor i intereselor legitime ale autorilor, titularilor dreptului de autor i ai
drepturilor conexe, precum i succesorilor lor pe teritoriul Republicii Moldova;
monitorizeaz activitatea organizaiilor de administrare colectiv a drepturilor patrimoniale;
acord asisten juridic autorilor i titularilor drepturilor de autor i a drepturilor conexe, de
asemenea ia msuri pentru a preveni nclcrile i restabilirea drepturilor nclcate;
administreaz drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor dreptului de autor si drepturilor conexe,
precum si ale succesorilor lor de drepturi, care nu au transmis drepturile lor patrimoniale
organizaiilor de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale;
4

 realizeaz controlul privind respectarea drepturilor de autor i drepturilor conexe ale titularilor
(aceast prevedere este exclus din noul proiect de lege);
ntocmete procese-verbale privind nclcarea drepturilor de autor si/sau conexe n conformitate cu
Codul Administrativ cu confiscarea exemplarelor operelor i fonogramelor, care sunt considerate
contrafcute (aceast prevedere este exclus din noul proiect de lege);
nainteaz autoritilor relevante, dup caz, propuneri de sancionare n cazurile de nclcare a
drepturilor de autor i a drepturilor conexe (aceast prevedere este exclus din noul proiect de lege);
elibereaz marcaje de control, conform legislaiei n vigoare;
realizeaz, la cerere, expertiza specializat a exemplarelor de oper i fonograme.