Metamorfoza învățământului superior din RM în condiții de pandemie

Valentina TÎRȘU
Universitatea de Stat din Moldova

Rezumat. Lucrarea reprezintă o reflecție asupra evenimentelor din cadrul ultimului an ce

continuă să influențează sistemul de învățământ superior din RM, cât și despre schimbările radicale
care pot avea loc în viitorul apropiat. De asemenea, se tratează și subiectul schimbărilor survenite în
urma dezvoltării tehnologiilor informaționale, care în contextul actualei pandemii sunt
implementate în toate domeniile de activitate cu scopul de a depăși autoizolarea. În aceste condiții
de incertitudine, se regăsesc o multitudine de scenarii ce pot fi aplicate în dezvoltare sistemului de
învățământ, care pot deveni strategii de implementare a diverse acțiuni reale pentru o dezvoltare
ulterioară. Lucrarea propune câteva strategii în direcția dezvoltării educației și îmbunătățirii
nivelului profesional al cadrelor didactice, unde TIC nu este tratat doar ca un subiect de studiu, ci și
drept un instrument care conduce la îmbunătățirea procesului educațional.

Cuvinte cheie: învățământ superior, tehnologii informaționale, dezvoltarea procesului

educațional
Clasificator JEL I23

The metamorphosis of higher education in pandemic conditions

Abstract. The paper is a reflection on the events of the last year that continue to influence
the higher education system in the Republic of Moldova, as well as on the radical changes that may
take place in the near future. It also deals with the subject of changes in the development of
information technologies, which in the context of the current pandemic are implemented in all areas
of activity in order to overcome self-isolation. In these conditions of uncertainty, there are multitude
of scenarios that can be applied in the development of the education system, which can become
strategies for implementing various real actions for further development. The paper proposes
several strategies towards the development of education and the improvement of the professional
level of teachers, where ICT is not only treated as a subject of study, but also as a tool that leads to
the improvement of the educational process.

  Key words: higher education, information technologies, development of the educational

process
Clasificator JEL I23

Pandemia de corona virus (COVID-19) a impus transformări majore asupra modului

obișnuit de viață la nivel global. Drept urmare mediul universitar din întreaga lume, inclusiv și cel
din Republica Moldova, a fost obligat să își ajusteze modul de activitate într-un timp extrem de
redus, acțiuni ce au perturbat într-un mod profund întreaga societate. Situația creată, în consecință, a
impus revizuirea sistemului informațional din cadrul mediului universitar, cu scopul de a face față
cerințelor și impedimentelor create: adaptarea ofertei educaționale la un format digital, adoptarea de
noi reglementări universitare, asigurarea abilităților tehnice cadrului didactic cât și studenților,
depășirea inegalităților existente la nivel de accesibilitate și calitate a învățământului de la distanță,
asigurarea calității învățământului și interacțiunii dintre cadru didactic și student la un nivel înalt,
cât și necesitatea în sine de utilizare a tehnologiilor informaționale pentru a crea posibilitatea de
asigurare a continuității studiilor. De remarcat, este faptul că sistemul universitar din start a
prezentat un potențial incipient de implementare a marii majorități a proceselor de studii într-un
format digital, desigur nu fără a prezenta anumite blocaje, dar care, în rezultat s-a dovedit a fi un
punct de sprijin primordial într-o astfel de perioadă de criză, care permit menținerea structurii
universitare și a modului de interacționare pe o linie de plutire.
Documentele de bază, de reglementare a sistemului educațional în Republica Moldova sunt:
- Codul Educației al Republicii Moldova [1], care prevede forma de organizare a
învățământului superior la distanță.
- Strategia Educația 2020 [2]. Unul dintre obiectivele Strategiei Educația 2020 prevede
sporirea calității învățământului universitar prin promovarea integrării cursurilor online (Massive
Open Online Courses – MOOC) în curriculum universitar.
- În Strategia Moldova Digitală 2020 [3] se indică faptul că numărul programelor dispuse în
format electronic către 2020 trebuie să fie de circa 70%.
Astfel, aplicarea conținutului documentelor enunțate mai sus, a avut o influență majoră
asupra modului de dezvoltare a studiilor într-un format electronic, întrucât acestea prevăd indicații
clare asupra modului de aplicare și implementare în masă a tehnologiilor destinate învățământului
de la distanță. Prin urmare, instituțiile de învățământ superior în cadrul proceselor de reorganizare și
îmbunătățire a calității învățământului au prezentat resurse clare în această direcție, astfel
permițându-le din start să fie pregătite în cadrul acestei perioade de criză.
Problema elaborării cadrului normativ-juridic privind reglementarea învățământului de la
distanță și a proceselor de certificare a acestora este una actuală, însă soluționată doar parțial.
Învățământul la distanță în Republica Moldova este organizat în baza Legii educației nr. 547 din 21
iulie 1995 [4], republicată cu modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului
Republicii Moldova privind Strategia Națională pentru Crearea Societății Informaționale „Moldova
Electronică” nr. 255 din 09.03.2005 [5]. În strategia națională noțiunea de e-educație este stipulată
drept utilizarea tehnologiilor informaționale și comunicaționale pentru îmbunătățirea eficienței
procesului de instruire și dezvoltare a abilităților de învățare independentă pe tot parcursul vieții.
În perioada pandemică a fost emis Ordinul nr. 997 din 18.09.2020, Cu privire la aprobarea
Foii de parcurs privind internaționalizarea învățământului superior pentru anii 2020-2025 [6], cu
scopul de a depăși provocările survenite la nivelul sistemului educațional, și cu care se confruntă
instituțiile de învățământ superior în ceea ce privește calitatea formării profesionale, dar şi
identificarea de noi oportunități care să permită o competitivitate sigură în raport cu standardele
internaționale. 
Provocările impuse de cadrul pandemic, drept rezultat au influențat sensul de dezvoltare a
tehnologiilor informaționale, în special modul de realizare și susținere a studiilor de la distanță. În
decursul acestei perioade, diverse universități cu renume și platforme de studiu, angrenate de
acestea au permis un acces liber către cursurile lor online nu doar studenților implicați în cadrul
procesului de studii, cât și publicului larg din întreaga lume [7]. Această oportunitate pune la
încercare diverse domenii de activitate să-și revizuie metodele tradiționale de muncă, iar sistemele
de învățământ din anumite țări, precum Republica Moldova, au șansa să-și testeze competențele de
utilizare a tehnologiilor.
În prezent, la dispoziția instituțiilor de învățământ sunt puse două tipuri de desfășurare a
procesului educațional: sincron și asincron. În cazul învățării sincrone, utilizatorii pot primi
feedback imediat prin mesagerie instantanee (BigBlueButton, Zoom, Skype, Meet, Google+,
Hangout), în timp ce în cazul studierii asincrone, se mizează pe o experiență de învățare individuală,
în ritm propriu (transfer de fișiere, e-mail, bloguri, cursuri online).
Remarcăm varietatea de platforme ce permit realizarea studiilor la distanță, dintre care se
merită a fi menționate: MOODLE, ILIAS, aTutor, AeL, Claroline, HyperEdu, NetSuport School
Pro, Logicampus, TYPO3, SAKAI etc.
În Republica Moldova cu succes sunt utilizate platformele MOODLE, ILIAS, Claroline (în
colegii, universităţi), AeL Siveco (în şcoli, licee, colegii) [8]. Platforma e-Learning MOODLE se
regăsește drept un subsistem în cadrul sistemelor informaționale ale următoarelor universităţi din
ţară: USM, UTM, ASEM, USB, UASM, USMF, USCH, USComrat, UCCM, etc [8].
Platforma Modular Object-Oriented Learning Environment (MOODLE) [8], reprezintă un
pachet software pentru implementarea cursurilor bazate pe Internet şi site-uri web. Aceasta
demonstrându-se a fi un proiect de dezvoltare la nivel mondial conceput pentru a sprijini un cadru
constructiv-social al educaţiei.
Din momentul lansării (prima versiune oficială apărută în 2002) platforma e-Learning
MOODLE prezintă o evoluție constantă, unde interfața platformei se regăsește tradusă în peste 100
de limbi (http://en.wikipedia.org/wiki/Moodle).
Începând cu luna octombrie 2011, platforma MOODLE USM poate fi găsită la adresa
http://moodle.usm.md. Infrastructura platformei MOODLE a început prin intermediul stabilirii unui
server destinat gestionării programelor educaționale în mediul MOODLE, astfel căreia în rezultat i-
a fost alocat un portal special. Activitatea de instruire a cadrului didactic în domeniul utilizării
platformei MOODLE și crearea de cursuri on-line a avut loc începând cu anul de studiu 2012/2013,
care continuă şi în prezent.

Tabelul 1. Moodle în USM – date statistice: Utilizatori

  2012 2013 2014 2015 2016 2017 2020
Utilizatori 1106 2709 7058 13126 16517 15312 31161
Profesori 30 191 398 526 539 507 928
Cursuri total       827 1024 878 3457

Actualmente, în procesul de instruire sunt activ antrenați în jur de 928 cadre didactice cu
3457 de cursuri plasate pe platformă [10]. Conform datelor prezentate în cadrul Rapoarte și
statistică, se identifică o creștere a utilizatorilor platformei cu 204% în octombrie 2020 față de 2017
și o creștere impunătoare a numărului de cursuri cu 394% pentru aceiași perioadă, unde numărul
profesorilor antrenați în procesul de utilizare a platformei prezintă o creștere cu 183%.

Fig.1. Date statistice – Moodle în USM

Sursa: Elaborată de autor în baza Rapoarte și statistică [10]

În concluzie, poate fi dedus faptul că în cadrul pandemic, platforma MOODLE a devenit o

sursă strategică în supraviețuirea instituției și continuarea studiilor universitare.
 Toate măsurile organizatorice întreprinse la nivel de comunitate națională (guvern,
universități, asociații internaționale și organizații) cu scopul de a sprijini sistemul de învățământ
superior, vor putea fi evaluate în timp, actualmente existând doar posibilitatea de a identifica și
analiza implementările deja realizate și problemele ce produc impedimente în cadrul acestui
domeniu. În sens larg, în cadrul sistemului de învățământ superior, pandemia a provocat
următoarele provocări[11]:
cu care se confruntă studenții:
- Studii întrerupte: trecerea la o altă formă de studii, stresează tinerii și necesită o perioadă
de acomodare.
- Lipsa comunicării, argumentele aduse fiind: funcționarea improprie a internetului, lipsa
unui calculator performant, lipsa spațiului personal în căminele studențești, imposibilitatea realizării
lucrului în grup ș.a.
- Dispariția joburilor studențești: majoritatea studenților sunt nevoiți să-și plătească studii.
- Evaluări susținute de acasă: posibilitatea de fraudare a examenelor a crescut exponențial,
ceea ce susțin majoritatea cadrelor didactice.
- Responsabilitatea studenților: situația creată, a motivat mulți studenți să devină serioși și
disciplinați, fapt care poate fi constatat prin numeroasele întrebări, care sunt adresate de către
aceștia la orele de curs și laborator.
cu care se confruntă cadrele didactice:
- Utilizarea platformelor online destinate procesului de studii: această provocare a permis
identificarea nivelului scăzut de competențe în utilizarea tehnologiilor informaționale de
către cadrele didactice. Tranzițiile către platformele destinate realizării studiilor la distanță
tind să fie dezordonate și frustrante chiar și în cele mai oportune circumstanțe, fapt ce a
generat plecarea benevolă a multor profesori din sistemul universitar, profesori cu o
experiență vastă de muncă, considerați a fi veterani.
- Ghidarea studenților: studenții din primul an de studii prezintă o stare de incertitudine în
urma angrenării într-un mediu educațional necunoscut încă lor, care se demonstrează a fi
mai puțin structurat, ambiguu și ce prezintă lacune importante în modul de comunicare și
consultare.
- Provocări de apreciere și validare a procesului de studii: evaluările calendarizate, în special
examenele cu miză mare care determină admiterea sau avansarea la noi niveluri și instituții
de învățământ, sunt anulate. Strategiile de amânare, săritură sau diverse practici utilizate
pentru realizarea examinărilor de la distanță ridică o serie de îngrijorări serioase și
importante cu privire la corectitudinea modului de apreciere și validare a cunoștințelor
 obținute în urma procesului educațional, mai ales în contextul în care accesul la studii
devine variabil. 
- Cercetarea științifică: universitățile își consolidează prezența și caută noi forme de
interacțiune în rețelele virtuale de cercetare.
la nivel internațional, în sectorul învățământului superior, epidemia a afectat:
- Internaționalizarea educației: majoritatea universităților se confruntă cu probleme legate de
organizarea logisticii și modalitatea de furnizare a procesului de studii, în special studenților
străini care rămân în timpul pandemiei în țara de studii și/sau originară.
- Programele de studiu, educaționale: suspendarea acestora, schimbarea intermitentă de
studenți și profesori.
- Universitățile: rezultând axarea acestora pe găsirea de noi forme de atragere a studenților
străini și reorganizarea metodologiei de instruire.
- Formele de lucru: provocând revizuirea acestora în concordanță cu partenerii străini, în
dezvoltarea și implementarea programelor educaționale.
la nivel legislativ:
- Modificări legislative privind studiile universitare, cu caracter reglementativ asupra modului
de tranziție a universităților spre desfășurarea procesului educațional în format online.

Concluzii:
În cadrul actualei perioade de pandemie, implementarea tehnologiilor informaționale a
devenit un punct determinant în cadrul desfășurării procesului de studii, astfel complementând
procesul de predare și devenind în același timp un instrument de lucru indispensabil în rândul
cadrelor didactice, dar care nu posedă rolul de înlocuire a acestuia. Foarte clar a devenit faptul că
acest cadru pandemic a produs schimbări masive în mediul universitar, iar întoarcerea la vechea
normalitate se demonstrează a fi imposibilă. Sistemul educațional mondial suferă o metamorfoză,
care poate conduce spre revoluționarea sistemului de învățământ superior la nivel global, astfel
rezultând într-o ulterioară oportunitate de dezvoltare și creare a unui nou viitor în domeniul
educațional, în urma depășirii COVID-19.
1. Învățământul la Distanță devine o oportunitate pentru dezvoltarea continuă prin
intermediul întocmirii unui plan individual de formare.
2. La etapa actuală de dezvoltare a Republicii Moldova, învățământul la Distanță se află
într-o fază incipientă de dezvoltare.
3. În Republica Moldova există premisele necesare pentru implementarea
Învățământului la Distanță, inclusiv a infrastructurii informatice şi de comunicație. Toate instituțiile
de învățământ superior prezintă experiență în proiectarea şi realizarea Învățământului la Distanță,
dispunând de personal, care a beneficiat de o formare inițială în domeniul învățământului electronic
şi posedă o infrastructură minimală pentru realizarea procesului de Învățământ la Distanță.
4. Totodată, implementarea și dezvoltarea Învățământului la Distanţă în Republica
Moldova întâmpină obstacole la nivel de student, cadru didactic, legislativ.
5. Platforma MOODLE permite creare şi punerea în aplicare a cursurilor de instruire
interactivă, care prezintă avantaje semnificative comparativ cu formele tradiționale destinate
procesului de studii, iar dezvoltarea acestui tip de învăţământ se demonstrează a fi de primă
importanţă în cadrul sistemului de învăţământ din Moldova, sub impactul următoarelor procese:
- continuarea reformelor economice, care presupun dezvoltarea concomitentă, într-un ritm
alert, a sistemului educaţional;
- formarea de noi necesităţi în rândul populaţiei pentru un conţinut nou şi tehnologii de
învăţământ;
- modificări politice care să promoveze sporirea și intensificarea relaţiilor internaţionale,
inclusiv în domeniul educaţiei;
- apariţia, dezvoltarea rapidă şi calitativă a mijloacelor noi destinate schimbului de
informaţii între participanţii angrenați în procesul educaţional;
- intensificarea procesului de integrare internaţională în domeniul educaţiei, prin intermediul
intensificării concurenţei pe pieţele mondiale de servicii educaţionale;
- o reacţie flexibilă şi adecvată la nevoile societăţii;
- punerea în aplicare a dreptului constituţional la educaţie al fiecărui cetăţean.
6. Utilizarea calculatorului, Internetului de către cursanţi, în procesele de autoinstruire,
creând astfel condiţiile necesare în obţinerea abilităţilor şi competenţelor cerute pe piaţa muncii.
7. Analiza celor mai populare platforme de e-Learning la nivel global şi naţional, permit
menţionarea și concluzionarea faptului că platforma MOODLE reprezintă o platformă care se
bucură de succes şi a căpătat o implementare vastă în mai multe instituţii din ţară.
8. Sistemul MOODLE, reprezintă medii de prezentare, dezvoltare şi dirijare a cursurilor
electronice. Acest sistem permite sporirea calităţii învăţământului prin:
- crearea cursurilor on-line;
- administrarea procesului de instruire;
- concordanţă cu exigenţele învăţământului european;
- formarea unor specialişti mult mai competenţi şi competitivi pe piaţa muncii;
- extinderea competenţelor profesionale ale cadrelor didactice;
- promovarea imaginii universităţii.
 Criza COVID-19, indisputabil, va afecta toate instituțiile de învățământ, unde doar
universitățile ce dispun de un sistem informațional flexibil, vor putea transforma momentul de criză
în oportunități de dezvoltare și prosperare în lumea post-pandemică.

Bibliografie:
1. LEGE Nr.152 din 17.07.2014. Codul Educației al Republicii Moldova. [citata 16.09.2018].
Dispоnibil: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=355156
2. Hоtărîrеa Guvеrnului nr.944 din 14.11.2014 pеntru aprоbarеa Stratеgiеi dе dеzvоltarе a
еducațiеi pеntru anii 2014-2020 “Еducaţia – 2020” [citata 16.09.2018]. Dispоnibil:
http://lеx.justicе.md/indеx.php?actiоn=viеw&viеw=dоc&lang=1&id=355494
3. Hоtărîrеa Guvеrnului nr.857 din 31.10.2013 Strategia națională de dezvoltare a societății
informaționale “Moldova Digitală 2020”. [citata 16.09.2018]. Dispоnibil:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/1_strategia_educatia-2020_3.pdf
4. LEGE Nr. 547 din 21-07-1995 învățământului. Publicat : 09-11-1995 în Monitorul Oficial Nr.
62-63 art. 692 [citata 16.09.2018]. Dispоnibil: https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=16717&lang=ro
5. Hоtărîrеa Guvеrnului nr.255 din 9.03.2005 privind Strategia Naţională de edificare a societăţii
informaţionale - "Moldova electronică" [citata 16.09.2018]. Dispоnibil:
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=294638
6. ORDIN din 18.09.2020m nr.997 Cu privire la aprobarea Foii de parcurs privind
internaționalizarea învățământului superior [citata 16.10.2018]. Dispоnibil:
https://www.mecc.gov.md/sites/default/files/ordin_foaia_de_parcurs.pdf
7. # diez știri pentru tineri. 10 platforme online care oferă cursuri gratuite [citata 16.10.2018].
Dispоnibil: https://diez.md/2014/11/26/10-platforme-online-care-ofera-cursuri-gratuite/ .
8. AEL. Sistem de instruire asistată de calculator [citata 16.10.2020]. Dispоnibil:
http://www.advancedelearning.com/
9. Moodle.org. Moodle-open source community-based tools for learning [citata 18.10.2020].
Dispоnibil: https://Moodle.org/
10. Rapoarte și Statistică [citata 18.10.2020]. Dispоnibil:
https://moodle.usm.md/course/view.php?id=506
11. Made for minds. Universitatea digitală [citata 16.10.2020]. Dispоnibil:
https://www.dw.com/ro/universitatea-digital%C4%83/a-54842568