PROPUNERE DE TEMĂ DOCTORALĂ

Titlu: Curriculum integrat de științe și strategii de dezvoltare a creativității la tineri și adulți. Studiu
de caz, școlile postliceale sanitare.
Title: Integrated curriculum science and creativity development strategies for young people and
adults. Case study, the post-secondary sanitar schools.

Numele candidatului: Neaga Niculina

Date de contact: e-mail: neagabia@yahoo.com

Numele coordonatorului: MARIN MANOLESCU

Universitatea din București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Școala doctorală

Data depunerii:..............................

1
 Cuprins
1. Titlu..................................................................................................................................................3
Title...................................................................................................................................................3
2. Rezumat [194]..................................................................................................................................4
Abstract [222]...............................................................................................................................4-5
3. Cuvinte cheie [9]..............................................................................................................................5
Keywords [9]....................................................................................................................................5
4. Argumentarea [802].....................................................................................................................5-
7
4.1. Relevanță teoretică..........................................................................................................5-6
4.2. Relevanță aplicativă...........................................................................................................6
4.3. Experiența personală......................................................................................................6-7
5. Stadiul actual al domeniului de cercetare [1963]....................................................................7-13
5.1. Considerații generale despre curriculum integrat.....................................................7-10
5.2. Învățarea integrată în învățământul postliceal sanitar...........................................10-11
5.3. Strategiile de dezvoltare a creativității la tineri și adulți.........................................12-13
6. Abordarea cercetării [1308]....................................................................................................13-17
6.1. Obiectivele cercetării........................................................................................................13
6.2. Întrebările cercetării...................................................................................................13-14
6.3. Indicații metodologice.................................................................................................14-16
6.4. Contribuții prezumate................................................................................................16-17
7. Referințe bibliografice [21].....................................................................................................18-19
8. Organizarea cercetării [690]...................................................................................................20-21
8.1. Planificare....................................................................................................................20-21
8.2. Dificultăți estimate............................................................................................................21

Numărul total de cuvinte = 5218

2
1. Titlu: Curriculum integrat de științe și strategii de dezvoltare a creativității la tineri și
adulți. Studiu de caz, școlile postliceale sanitare
Title: Integrated curriculum of medical science and creativity development strategies for
young people and adults. Case study, the post-secondary sanitar schools

3
 2. Rezumat
În prezent, în contextul unei societăți aflată într-o permanentă schimbare, se solicită
formarea profesională holistică a indivizilor, prin încorporarea unor competențe integratoare, într-un
context educațional bazat pe interactivitate și creativitate.
Curriculumul integrat, pune accent pe dezvoltarea demersului educațional în concordanță cu
normele socio-culturale și cu idealurile de dezvoltare și de integrare socială a personalității umane.
Prin această temă propusă urmărim să identificăm, calitatea și impactul abordării curriculare
integrate și creative a conținuturilor științifice vehiculate în școlile postliceale sanitare.
Scopul propus vizează monitorizarea eficacității operațional-creative a temelor de științe
integrate la nivelul învățământului postliceal sanitar, în măsura în care sunt înțelese și respectate
coordonatele de parcurgere a unui curriculum integrat de către actorii implicați în actul educativ.
Așteptările acestei experiențe psihopedagogice constau în identificarea concretă a gradului
de implicare a profesorilor și elevilor din școlile postliceale sanitare, în activitățile didactice bazate
pe formarea unor competențe de grad înalt, printr-o strategie didactică interactivă și creativă.
Tendința actuală de raportare la normele europene profesionale, este un reper dar și o
obligativitate de creștere a nivelului performanțelor profesionale la tineri și adulți, deoarece un nivel
al performanței scăzut sau mediu limitează gradul de inserție profesională pe piața muncii.

Abstract
At present, in the context of a society in a permanent change, it requires holistic professional
training of individuals, by incorporating some integrative competencies, in a context educational
based on interactivity and creativity.
The integrated curriculum, focuses on the development of the educational approach in
accordance with the socio-cultural norms and with the ideals of development and social integration
of the human personality.
Through this proposed theme we aim to identify, the quality and impact of the integrated
curricular approach of the scientific contents conveyed in the post-secondary sanitar schools.
The proposed aim is to monitor the creative operational efficiency of the integrated science
subjects at the level of post-secondary sanitar education, insofar as the coordinates of an integrated
curriculum, by the actors involved in the educational act, are understood and respected.

4
 Expectations of this psycho-pedagogical experience consist in the concret identification of
the degree of involvement of the teachers and students in the post-secondary sanitar schools, in the
didactic activities based on the formation of some superior competences, through an interactive and
creative didactic strategy.
The current tendency to refer to european professional norms is a landmark but also an
obligation to increase the level of professional performance in young people and adults, because a
low or medium level of performance limits the degree of professional insertion in the labor market.

3. Cuvinte cheie: curriculum; curriculum integrat; integrarea multidisciplinară; integrarea

pluridsiciplinară; integrarea transdisciplinară; strategia didactică; creativitate; strategiile creative;
învățarea interactiv-creativă.
Keywords: curriculum; integrated curriculum; the multidisciplinary integration; the
multidisciplinary integration; the transdisciplinary integration; the didactical strategy; creativity; the
creative strategies; the interactive-creative learning.

4. Argumentarea
4.1. Relevanță teoretică
Tema propusă “Curriculum integrat de științe și strategii de dezvoltare a creativității la tineri
și adulți. Studiu de caz, școlile postliceale sanitare”, constituie un titlu generic pentru un plan de
dezvoltare a aptitudinilor, atitudinilor și deprinderilor elevilor care urmează cursurile de pregătire
profesională desfășurate în cadrul școlilor postliceale sanitare.
Această temă are la bază abordarea cross-curriculară a curriculumului școlar și urmărește
identificarea focalizării procesului didactic pe nucleul structural-corelativ, constituit din finalități
integrative - conținuturi integrative – strategii interactiv-creative, în virtutea atingerii unor
competențe metacognitive necesare creșterii performanței profesionale.
Demersul de integrare curriculară răspunde nevoilor sistemului educațional de reformare a
conținuturilor, care devin mai ușor de manipulat, astfel încât să satisfacă nevoile educaților care
solicită o mai mare implicare practică în procesul de cunoaștere.
Abordarea integratoare reprezintă premisa unei noi performanțe, a unui pas înainte, care
contribuie la bunul mers al educației, în sensul formării adevăraților profesioniști.
În prezent se militează tot mai mult pentru un sistem educational mai creativ și mai practic,
în care centrul acțiunii educative sunt nevoile educaționale ale elevului. Din acest punct de vedere

5
este necesar în primul rând să identificăm starea reală a demersului educational integrativ și a celui
creativ, pentru a stabili unde se va interveni pentru ameliorare.
În esență, tema propusă este axată pe ameliorarea reliefului curricular contemporan,
corespunzător școlilor postliceale sanitare.
4.2. Relevanță aplicativă
O abordare integrată a curriculumului vizează o adaptare la cerințele socetății actuale, însă
primordial este stabilirea nivelului de la care se pornește. Așadar prin această inițiativă de cercetare
a practicii integrării conținuturilor științelor din învățământul postliceal sanitar, vom contribui la
soluționarea solicitărilor contemporane pentru depășirea granițelor învățământului tradițional.
Scopul școlilor postliceale sanitare este de a genera profesioniști care primesc darul deosebit
de a participa la ameliorarea și restabilirea sănătății omului prin interacțiunea directă cu nevoile
pacientului. Raportându-ne la acest deziderat, prin delimitarea factorilor care contribuie pozitiv sau
negativ la integrarea curriculară și la dezvoltarea creativității elevilor, vom configura un plan de
intervenție specific didactic, care va fi pus la dispoziția actorilor școlilor postliceale sanitare.
Această acțiune vine în ajutorul elevilor care doresc să cunoască la modul cel mai concret realitatea
profesională spre care acced și în ajutorul profesorilor care încă nu s-au familiarizat foarte bine cu
aceste practici educaționale.
Prin această inițiativă dorim să participăm la procesul de creștere a dimensiunii axiologice a
educației, prin prisma valorilor științifice cunoscute și încorporate în manieră creativă și
integratoare, astfel încât să rezulte personalități flexibile, adaptabile la o societate aflată într-o
permanentă schimbare.
Pentru a eficientiza procesul instructiv-educativ, cultivarea creativității și învățarea creativă,
constituie polul comun în jurul căruia migrează celelalte coordonate utile dezvoltării și formării
personalității umane.
Interesul pentru familiarizarea educaților și a educatorilor cu modul de abordare integrată și
creativă a conținuturilor, stă la baza dezvoltării capacităților organizatorice și acționale la viitorii
profesioniști din domeniul medical.
4.3. Experiența personală
Personal vorbind, abordarea integrată a conținuturilor didactice nu constituie o necunoscută,
având în vedere experiența profesională înregistrată cu educați de vârste gimnaziale și până la vârsta
adultă. În mod intenționat sau neintenționat situațiile didactice te obligă ca și profesor să faci apel la

6
alte conținuturi, concepte disciplinare, pentru a descrie într-o manieră constructivistă și trainică
fenomenologia existențială.
Predarea și evaluarea integrată a conținuturilor a fost deseori abordată în acțiunile didactice
personale, în special în învățământul postliceal sanitar, prin asocierea unor conținuturi ce aparțin la
discipline diferite, sub forma unor mozaicuri informaționale unitare. Integrarea conținuturilor în
scopul realizării cât mai concrete a obiectivelor didactice s-a constatat a fi necesară și posibilă
pentru educații care doresc să cunoască în detaliu diferite fenomene și procese, care nu pot fi
înțelese efectiv doar pe baza conținuturilor stricte puse la dispoziție de programa disciplinelor
recomandate prin planul de învățământ.
Nu de puține ori programele diferitelor discipline au un conținut tematic mult prea trunchiat
și greu de asociat prin corespondență cu conținuturile altei discipline, însă în general aceste
programe oferă posibilitatea intervenției operaționale a profesorului asupra unităților de conținut, cu
precizarea păstrării logicii științei respective. Din acest punct de vedere este chiar recomandat să
ameliorăm design-ul conținutului tematic pe parcursul parcurgerii acestuia, în vederea ameliorării
instruirii.
Sporirea interesului și preocupărilor elevilor în ceea ce privește cunoașterea și formarea,
constituie un imbold pentru fiecare cadru didactic în a se implica mai mult în pregătirea lecțiilor, în
actualizarea și îmbogățirea bagajului științific, devenind în acest mod un prilej pentru o transmitere
globală și integrată a informației științifice.
O altă experiență personală este abordarea integrată a metodelor didactice, care a permis
elevilor cunoașterea complexă si eficace a fenomenologiei științifice, prin integrarea tehnicilor și
procedeelor celor trei metode/strategii: brainstorming, mozaic și descoperirea prin problematizare.
La nivel postliceal, conținuturile disciplinelor recomandate, au un grad mai ridicat de
complexitate și conferă posibilitatea asocierilor și întrepătrunderilor științifice, în vederea trecerii de
la o performanță limitată și cu risc lacunar la una polivalentă și omogenă.

5. Stadiul actual al domeniului de cercetare

5.1. Considerații generale despre curriculum integrat
Larg utilizat în activitatea educațională, termenul curriculum reprezintă un ciclu complet al
vieții, în care omul își definește personalitatea prin interiorizarea culturii la care a avut acces pe
toată durata vieții, iar în sens operațional educațional, include toate documentele normative care
organizează sistematic procesul de învățământ.

7
 Termenul de curriculum integrat așa cum este definit de Petrovici (2016, apud. Chiș, 2001,
Crețu, 1999 și Cristea, 2000), desemnează proiectarea unor finalități de la care se pleacă în
selectarea conținuturilor interdisciplinare necesare perfectării procesului instructiv-formativ, care să
reflecte valorile socio-culturale caracteristice societății la un moment dat.
Wall și Leckie (2017, pp. 36-39) raportează despre curriculum integrat că reprezintă o cale,
atât pentru elevi cât și pentru profesori, de a pune întrebări și de a investiga diferite arii și discipline
de învățământ, în timp ce depun efortul de a le depăși granițele științifice.
Organizarea integrată solicită interacțiunea obiectivelor educaționale cu conținuturile și cu
interesele și disponibilitățile educaților, favorizând dezvoltarea unor competente transversale, cheie
sau cross-curriculare. Integrarea disciplinelor poate fi realizată sub două forme:
 integrare tematică a conținuturilor curriculare;
 integrare centrată pe competențe.
Popovici Borzea (2017, apud. Lake, 1994) identifică printre caracteristicile curriculumului
integrat următoarele:
 curriculumul integrat îi ajută pe elevi să aplice abilitățile;
 baza de cunoștințe integrată, facilitează recuperarea mai rapidă a informațiilor;
 curriculumul integrat încurajează aprofundarea învățării, atitudinile pozitive în rândul
elevilor și studenților și oferă mai mult timp de calitate pentru explorarea curriculumului.
Ciolan (2008) evidențiază necesitatea accentuării, la nivelul sistemului de învățământ din
România, a inițiativei privind abordarea integrată a curriculumului care “scoate în evidență
problemele semnificative ale vieții reale și se întemeiază pe nevoile de educație ale elevilor, în
contextul lumii de azi”.
În Raportul de cercetare “Modalități de dezvoltare a competențelor cheie în învățământul
primar – Cercetare diagnostică cu valoare aplicativă”, Manolescu (2013) consideră integrarea
conținuturilor ca un proces necesar inovării practicii școlare, prin menținerea echilibrului între cele
două extreme, respectiv abordarea prin diferențiere disciplinară sau prin integrare globală. Conform
acestor date, integrarea nu se poate realiza într-o formă reală, decât dacă profesorul stăpânește foarte
bine ansamblul conceptual al acestei inițiative psihopedagogice.
Franțuzan și Duda (2013, pp. 42-46), evidențiază importanța abordării integrate a
curriculumului școlar prin teme cross-curriculare, care reprezintă “un vector strategic direcționat pe
eficiențizarea procesului educațional axat pe competențe”, ca o manieră de adaptare a școlii
moderne la nevoile educaților și de motivare a acestora pentru formare permanentă.
8
 Într-un studiu de caz al Educației Globale au fost analizate documentele curriculare cu
privire la rezultatele punerii în practică a actului de predare integrată la clasă și s-a constatat o lipsă
a abordării integrate a conținuturilor. Acest fapt a fost explicat prin lipsa autenticității în abordarea
integrată a conținuturilor de profesorii neinițiați în acest demers psihopedagogic. Din acest punct de
vedere se recomandă o solicitare a perfecționării profesionale a tuturor profesorilor care sunt
implicați în procesul de formare a personalității tinerilor și adulților. (Fergurson-Patrick, Reynolds
& Macqueen, 2018, pp. 187-201).
Având în vedere nevoile de formare și perfecționare a profesorilor în domeniul
curriculumului integrat, Institutul de Științe al Educației (2010) a realizat o cercetare axată pe
Metodologia implementării competențelor cheie în curriculumul școlar și s-a constatat că
majoritatea profesorilor consideră mai importantă formarea pe disciplină față de formarea pe arie
curriculară și nu privesc ca o prioritate plecarea de la competențe transversale în procesul formării.
(Catană & Mândruț, 2011, pp. 95-96).
Rezultatele cercetărilor realizate de Catană și Mândruț, evidențiază, de asemenea, faptul că
directivele în domeniul aplicării curriculumului școlar integrat și al proiectării instruirii, ar trebui
axate pe “elaborarea, testarea și validarea unui nou model de proiectare (...) care să aibă ca
referențial competențele cheie europene, taxonomia competențelor asumate prin curriculumul școlar
și noile dimensiuni ale procesului educațional”, care să asigure o educație permanentă a educaților.
Abordarea integrată curriculară poate fi realizată prin interdisciplinaritate,
multidisciplinaritate și/sau pluridisciplinaritate sau prin transdisciplinaritate. Dacă în contextul
abordărilor multidisciplinare, pluridisciplinare și interdisciplinare, este vorba despre cercetare
disciplinară la nivelul uneia sau mai multor arii curriculare, în contextul abordării transdisciplinare
scopul este înțelegerea lumii prezente, prin intermediul cunoașterii unitare și fuzionale. În lucrarea
sa „Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive”, Popovici Borzea (2017, pp. 69-73)
consideră despre aceste concepte următoarele:
 integrarea multidisciplinară, caracterizează utilizarea unor elemente ce aparțin disciplinelor
neînrudite, pentru a concretiza un ansamblu definitoriu;
 integrarea pluridisciplinară, presupune punerea în legătură profundă a unor elemente ce
aparțin unor discipline înrudite, dar care ajută la înțelegerea amplă a unui subiect;
 integrarea interdisciplinară, presupune tratarea unor teme comune diferitelor discipline, ce
aparțin mai multor arii curriculare;

9
  integrarea transdisciplinară, este forma de integrare curriculară cea mai complexă și
presupune abordarea unor teme ce privesc problemele actuale ale omului, implicând o
colaborare disciplinară și interdisciplinară de ansamblu.
Conform cercetărilor Institutului de Științe ale Educației (2016), în vederea proiectării și
actualizării Curriculumului Național, implementarea restructurării curriculare se realizează prin
centrarea pe elev, centrarea pe competențe și pe competențele cheie interdisciplinare, prin
regândirea bugetului de timp alocat învățării, prin extinderea abordării curriculare, care toate laolaltă
solicită profesorilor învățarea unor moduri de interacțiune bazată pe colaborare și disponibilitate și
implicit schimbări în organizația școlară.
Conform lui Mihăilescu (2010, p.188), la dezvoltarea actului educational, pot contribui
competențele cheie, ca perspectivă a integrării curriculare, prin parcurgerea anumitor momente:
definirea operativă a fiecărei competențe integrative, integrarea unei structuri de sarcini comune mai
multor discipline, integrarea diferitelor metode, integrarea conținuturilor prin punerea în relație a
sarcinilor școlare cu practicile sociale, integrarea instrumentelor și criteriilor de apreciere a gradului
de atingere a competențelor cheie.
Totodată, evaluarea integrată se bazează pe standardele curriculare de performanță, orientate
spre ceea ce va deveni capabil elevul să aplice în viața profesională mai tarziu. Pentru a dezvolta
educația și formarea profesională, se cere un curriculum ordonat, sistematic, amplu, eșalonat,
flexibil, repliabil, reconfigurabil, care să răspundă nevoilor sociale actuale cu caracter integrat, astfel
încât și curriculumul integrat proiectat să cuprindă competențe, deprinderi, cunoștințe care să nu
abordeze un singur obiect de studiu. (Mara, E. L., 2018, pp. 54-57).
5.2. Învățarea integrată în învățământul postliceal sanitar
În cazul școlilor postliceale sanitare integrarea curriculară este absolut necesară, având în
vedere aplicabilitatea practică a competențelor, într-un cadru profesional dominat de necesitatea de
adaptare la situații cu grad de complexitate diferit.
Școlile postliceale se află în umbra universităților din punct de vedere al indicilor de
competență lansați pe piața profesională. Acest aspect nefavorabil s-a luat în discuție și în sesiunea
plenară din 2012 a Comitetului Economic și Social European, când s-a aprobat un aviz privitor la
creșterea atractivității programelor postliceale de educație și formare profesională (EFP) pentru a-și
spori atractivitatea și relevanța. Avizul încuraja statele membre europene la dezvoltarea unui
echilibru între sistemele de învățământ și cele de formare. Referitor la EFP postliceală s-a

10
recomandat integrarea acesteia în învățământul superior, precum și instituirea mai multor programe
de învățare integrată care să faciliteze aplicarea practică a cunoștințelor dobândite pe cale informală.
Kulasegaram et. al. (2013), în încercarea identificării factorilor care contribuie cu succes la
integrarea curriculară, au realizat un studiu referitor la integrarea științelor de bază și a conceptelor
clinice în curriculum medical și au evidențiat posibilitatea instruirii integrate dacă învățarea se
bazează pe o relație de cauzalitate, astfel încât educații să realizeze asociații cognitive între
conținuturile științei de bază și cea clinică. Kulasegaram et al., susțin că o integrare eficientă implică
strategii centrate pe elev, orientate spre conținut și bazate pe asocierea cognitivă a acestora.
Brauer și Ferguson (2015, pp. 314-317), recomandă trei modele de integrare a
curriculumului la nivelul școlilor medicale și anume: integrarea orizontală/ interdisciplinară
limitată în timp, prin studiul condensat al unor științe de bază medicale, care vor pregăti educatul
pentru studiul ulterior al științelor clinice; integrarea verticală realizată pe o perioadă lungă de timp,
când educații studiază în paralel și progresiv științele de bază medicale și științele clinice;
integrarea spirală, considerată modelul ideal, o combinație între integrarea orizontală și cea
verticală, prin care fundamentele teoretice medicale și științele clinice interacționează prin teme
comune care fac trecerea de la stadiul de elev la cel de profesionist medical. Brauer și Ferguson
semnalizează, de asemenea, o necesitate a controlului strategic al acestui tip de implementare
curriculară, prin selectarea optimă a cursurilor integrate, planificarea atentă și cu reprezentanți din
științele fundamentale și cele aplicate.
Malik și Hussain Malik (2011), în urma unui studiu efectuat la nivelul școlilor medicale
afirmă faptul că, deși adoptarea curriculumului integrat este intens solicitată la nivel mondial, cu
toate acestea în numeroase școli medicale nu există informare sau dorință de implementare a
curriculumului integrat. În depășirea acestor bariere Malik și Malik, recomandă schimbarea
mentalității profesorilor, prin participarea la cursuri de perfecționare în acest domeniu.
McPhail (2017, p.1) afirmă despre integrarea curriculară faptul că, poate să crească nivelul
performanței elevilor atunci când este utilizată “ca o oportunitate suplimentară de a utiliza
cunoștințele disciplinare, în anumite contexte, bine planificate” și atunci când învățarea este
abordată inițial în stil monodisciplinar, iar ulterior în stil integrat interdisciplinar
Wahid și Talib (2017, p.1030), în cadrul unui studiu de explorare a gradului de înțelegere
teoretică și de aplicare practică a curriculumului integrat de STEM (științe, tehnologie, inginerie și
matematică) de către profesorii de biologie, arată faptul că, profesorii intervievați:” înțeleg STEM
ca fiind integrarea științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii în biologie”, cheia succesului

11
integrării sunt activitățile centrate pe elev, însă elevii denotă lipsă de atitudine profesională, ceea ce
solicită o antrenare permanentă prin desfășurarea unor astfel de activități științifice integrate.

5.3. Strategiile de dezvoltare a creativității la tineri și adulți

Strategia didactică, ca ansamblu structural-operațional de metode, mijloace și forme de
organizare a instruirii, în prezent are tendința de dezvoltare a potențialului creativ și interactiv al
educaților.
Creativitatea reprezintă o dimensiune procesuală a personalității care poate fi activată și
dezvoltată la educați, ca prilej al incursiunilor aprofundate în teritoriile cognitiv, afectiv și atitudinal,
facilitând o cunoaștere holistică.
Neacșu (1988), atribuie creativității rolul de diferențiere între două procese importante:
învățarea rezolvării unei probleme și aptitudinea de a de rezolva o nouă problemă, în cel de-al
doilea caz fiind vorba de diferite niveluri ale creativității puse în practică.
Învățarea interactiv-creativă reprezintă un act educațional modern care, solicită educatorului
o formare adecvată, tact pedagogic și spirit deschis, fără de care nu se valorifică potențialul creator
al educaților, iar din partea educaților “receptivitatea față de experiențele noi, căutate și rezolvate
prin explorare, deducție, analiză, sinteză, generalizare, abstractizare, concretizare/operaționalizare,
punând accentul pe realizarea conexiunilor dintre sensuri și solicitând o profundă implicare
intelectuală, psihomotorie, afectivă și volițională”. (Oprea, C., 2008, p. 405).
Strategiile creative reprezintă în speță strategii interactive sau activ-participative care au și
valoare integrativă în măsura în care scenariul didactic este bine organizat și coordonat de către
cadrul didactic. Maciuc (2007) afirmă despre strategiile interactive faptul că, vizează interacțiunea
educațională și au potențialul de a integra tehnici de formare specifice diverselor domenii socio-
culturale (tehnici de comunicare, tehnici de dezvoltare a creativității, tehnici de management, tehnici
de grup).
Conform cercetării lui Mara (2018, pp. 54-60), cele mai eficiente metode și strategii creative
de învățare integrată sunt:
 dezbaterea - implică elevii în mod direct în procesul cunoașterii prin elaborarea propriilor
păreri necesare descoperirii adevărului științific și dezvoltă încrederea în capacitățile și
inițiativele proprii de acțiune;

12
  problematizarea - metodă euristică care antrenează multilateral laturile cognitiv-afectiv-
atitudinale ale elevilor, determinând dezvoltarea gândirii, a fanteziei creatoare și a acțiunii.
 învățarea prin încercare și eroare, vizează antrenarea elevilor în găsirea soluției celei mai
potrivite pentru o problemă dată, prin părăsirea soluțiilor ineficiente, dezvoltând astfel
perseverența, creativitatea și spiritul de inițiativă la elevi.
 învățarea senzorio-motorie, vizează dezvoltarea biologică, biopsihică și psihomotorie a
elevului prin intermediul priceperilor și deprinderilor încorporate.
Conform lui Jitaru ( 2018, apud. Gundy (1990), strategiile creative includ:
 strategii bazate pe redefinirea, reformularea și analiza problemelor (“Tehnica De ce?,
Tehnica celor 5 W și H, etc.);
 strategii de generare a ideilor (Brainstorming, Tehnica 6-3-5, Philips 6-6, Sinectica, etc.);
 strategii utile evaluării și selectării ideilor (Confruntarea selectivă, etc.);
 strategii pentru implementarea ideilor, soluțiilor (Strategia nucleu, etc.).

6. Abordarea cercetării
6.1. Obiectivele cercetării
Obiectivele acestei cercetări pedagogice constituie puncte de referință pentru evoluție în
procesul educativ și sunt desemnate prin:
a) Explorarea gradului de implementare a curriculumului integrat de științe la disciplinele medicale
din cadrul școlilor postliceale sanitare și decelarea atitudinilor actorilor implicați în educație față
de acest fenomen curricular.
b) Identificarea gradului de integrare a strategiilor creative în design-ul funcțional al activităților
didactice proiectate la disciplinele științifico-medicale și a adaptabilității elevilor tineri și adulți
la tehnica bazată pe creativitate-integrativă.
c) Justificarea necesității integrării creative a științelor: anatomia și fiziologia omului, chimia și
fizica, în contextul structural al disciplinelor medicale, din perspectiva creșterii nivelului de
performanță și a înțelegerii realității actului medical.
d) Elaborarea unui ghid de bune practici, care să constituie suport pentru coordonarea optimă a
demersurilor de integrare a curriculumului de științe în structura lecțiilor disciplinelor medicale
desfășurate în școlile postliceale sanitare.
6.2. Întrebările cercetării

13
 Această inițiativă de cercetare pedagogică se concentrează asupra anumitor întrebări care vor
putea fi soluționate prin parcurgerea și definitivarea scenariului propus. Întrebările sunt reprezentate
prin:
1. În ce măsură sunt familiarizate cadrele didactice din școlile postliceale sanitare cu abordarea
integrată a curriculumului științific și cu strategiile didactice bazate pe dezvoltarea creativității și
a interactivității?
2. În ce măsură sunt familiarizați elevii școlilor postliceale cu experiențele didactice bazate pe
avansarea unor cunoștinte integratoare?
3. Care este gradul de corespondență al activităților teoretice cu activitățile practice, în condițiile
unui demers didactic integrativ?
4. Care sunt argumentele care atestă necesitatea integrării anumitor științe precum: anatomia și
fiziologia omului, chimia și fizica, în designul structural și functional al disciplinelor cu specific
medical recomandate prin planul cadru de învățământ?
5. Care sunt cele mai abordate strategii de dezvoltare a creativității și a spiritului colaborativ în
activitățile teoretice și practice desfășurate în școlile postliceale sanitare?
6. Ce schimbări ar trebui realizate la nivelul învățământului postliceal sanitar pentru a facilita o
integrare corespunzătoare a curriculumului științific?
6.3. Indicații metodologice
Tema propusă “Curriculum integrat de științe și strategii de dezvoltare a creativității la
tineri și adulți. Studiu de caz, școlile postliceale sanitare”, are un caracter general, drept care am
optat pentru o cercetare calitativă.
Cercetarea calitativă, conform lui Cristea (2008, apud Leedy, 1977) este necesară atunci
când tema cercetării solicită o abordare holistică, observațională a fenomenologiei. Cristea,
încadrează elementele definitorii ale unei cercetări calitative astfel:
 Scopul cercetării orientat spre proces, constă în descrierea, explicarea, explorarea,
interpretarea, formularea teoriilor;
 Natura realității cercetate este holistică, cu variabile necunoscute, repere flexibile, permite
contextualizare și viziune personală;
 Metodele de colectare a datelor sunt informative, observaționale, investigative, eșantionări
reduse numeric;
 Rezultatele sunt obținute prin analiză inductivă;
 Raportarea concluziilor se traduce prin narațiune și scrieri literare.

14
 Deducem că importanța metodei calitative constă în utilizarea unor date rezultate în urma
unor discuții, observații, investigații, în scopul asamblării sub forma unor teorii narative prospective.
Având în vedere faptul că tema propusă are o acoperire contextuală generalizată, vom opta
pentru metoda de cercetare calitativă - studiul de caz.
Studiul de caz se adresează unui caz, unei probleme care trebuie urmărită, studiată, decelată,
și concluzionată prin emiterea unor soluții teoretice optime. În cazul acesta cazul vizează o entitate
colectivă, iar în acest scop vom opta pentru actorii educaționali din cadrul Școlii Postliceale Slatina.
Studiului de caz i se vor subsuma tehnici ale altor metode calitative, care vor concretiza
scenariul metodologic de ansamblu: metoda etnografică, metoda exploratorie, metoda
longitudinală, metoda prospectivă/futurologică. Vom aborda varianta studiului de caz explorativ,
care se va adresa unității de analiză reprezentată de actorii educaționali ai Școlii Postliceale Sanitare
Slatina.
În concretizarea studiului de caz vom urmări: proiectarea, culegerea datelor, analiza și
elaborarea raportului de cercetare.
Proiectarea va lua în calcul întocmirea unui protocol formal care să conțină: întrebările
cercetării, procedurile/regulile de respectat și ideile preliminarii despre raportul de cercetare final.
Culegerea datelor va fi ghidată de protocolul formal care va ajuta la menținerea controlului
asupra cercetării. Pentru colectarea datelor se vor utiliza diferite tehnici: analiza documentelor,
interviul nestructurat și focalizat, observația participativă, chestionarul, eșantionarea, care vor
ajuta la constituirea unui ansamblu explicativ despre: cât de mult se cunoaște, se înțelege și se
practică în școlile postliceale sanitare abordarea integrată a curriculumului de științe și a strategiilor
didactice interactiv-creative, despre plusurile și minusurile care preîntâmpină acest demers, despre
disponibilitățile actorilor implicați în educație pentru un astfel de design instrucțional, despre
perspectivele acestui demers educațional la nivelul școlilor postliceale. Sursele vor fi: documente
informale (proiecte pentru susținerea examenului de certificare profesională, proiecte de lecție ale
cadrelor didactice, caiete de cunoștințe și de practică ale elevilor, modele de teste și proiecte de
lecție ale cadrelor didactice), observația participativă a comportamentelor elevilor la evaluările
practice, interviuri țintite și nestructurate cu cadrele didactice și elevii care compun eșantioanele
vizate (păreri, certitudini, experiențe înregistrate, bagaj informațional, atitudini), chestionare corect
contextualizate și formulate.
Populația vizată este reprezentată prin elevii și profesorii din cadrul Școlii Postliceale
Slatina, Olt, care își desfățoară activitatea în sistemul educațional de stat.

15
 Eșantionarea duală, va prevede un eșantion din 4 elevi și un eșantion din 4 cadre didactice,
reprezentați prin:
 eșantionul de cadre didactice va prevede: 2 cadre didactice cu specializarea biologie, chimie
și/sau fizică și 2 cadre medicale, respectiv un medic și un farmacist;
 eșantionul de elevi va include: 2 elevi de la specializarea Asistent medical generalist, anul I
și 2 elevi de la specializarea Asistent medical de farmacie, anul I.
Selecția cadrelor didactice va lua în calcul experiența la nivel institutional, iar în cazul
elevilor vor fi selectați elevi extravertiți ți introvertiți, pentru a indica date diverse despre integrare și
creativitate.
Interpretarea rezultatelor se va realiza prin codificare/analiză și interpretare, metoda
tradițională manuală sau computerizată.
6.4. Contribuții prezumate
În decursul acestei cercetări pedagogice, bazată pe studiul de caz adresat școlilor postliceale
sanitare, vom urmări să îndeplinim concret obiectivele propuse astfel încât să putem demonstra
necesitatea și eficacitatea abordării integrate a conținuturilor diferitelor științe sau discipline, pentru
depășirea nivelului abordării disciplinare.
Prin explorarea gradului de cunoaștere și de aplicare practică a curriculumului integrat de
științe și a strategiilor creative la lecțiile disciplinelor medicale, vom obține date care vor
caracteriza situația actuală a școlilor postliceale sanitare în ceea ce privește adaptarea la cerințele
moderne a educației centrate pe elev și pe competențe valorice. Rezultatele obținute, vor constitui
semnificații pentru emiterea teoriilor de perfecționare cu rol de suport în direcția creșterii
performanțelor profesionale.
Fiind vorba despre elevi care au finalizat ciclul liceal, care au un anumit bagaj cultural-
științific acumulat și care sunt familiarizați în mare măsură cu diferite abordări ale conținuturilor
didactice, vor deveni receptivi la tehnicile concrete de învățare creativă și integrativă și astfel
performanța acestora se va definitiva conform cu așteptările contemporane.
Cunoașterea și însușirea, de către tinerii și adulții care studiază în școlile postliceale sanitare,
a modului de interacțiune creativă și integrativă în timpul programului educațional, va deveni bază
pentru abordarea realității și relațiilor interpersonale profesionale după aboslvire și accederea pe
piața muncii naționale și europene.
În măsura în care rezultatele vor identifica un grad mediu de stăpânire a curriculumului
integrat de științe și a strategiilor creative, va fi posibilă trecerea imediată la un nivel mult mai

16
performant în acest domeniu prin urmarea unor indici calitativi recomandați. De asemenea,
rezultatele concretizate într-un ghid de bune practici, vor putea fi distribuie prin intermediul
simpozioanelor și consultărilor metodice și celorlalte școli postliceale.
Prin studiul efectuat asupra demersului aplicativ al acestui proiect pedagogic, se vor putea
configura o serie de coordonate orientativ-formative, care vor constitui repere pentru profesorii care
se angajează în acțiunea de creștere a performanței școlare a tinerilor și adulților cursanți ai școlilor
postliceale sanitare, în măsura în care se adaptează corespunzător tehnicilor reale de integrare
creativă curriculară.
Acest studiu permite o informare a cadrelor didactice într-un cadru familiar, care corespunde
solicitărilor de formare continuă.
Concluzionând, admitem faptul că acest proiect de cercetare pedagogică, va contribui la
ameliorarea procesului de învățământ de tip postliceal sanitar, prin intermediul rezultatelor
colectate și sistematizate sub forma ghidului de bune practici.

17
 7. Referințe bibliografice
1. (2011). Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către
Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul
Regiunilor - Sprijinirea creșterii și ocupării forței de muncă - un proiect pentru modernizarea
sistemelor de învățământ din Europa. Jurnalul Oficial al Uniunii European. 181, pp.143-149.
Preluat de la: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52012
AE0497 &from=IT
2. Brauer, D. G. &Ferguson, K. J. (2015). The integrated curriculum in medical education. AMEE
Guide No. 96. Medical Teacher. 37 (4), pp. 312-322. doi:10. 3109/0142159X.2014.970998
3. Catană, L. & Mândruț, O. (2011). Abordarea integrată a curriculumului școlar. Revista de
pedagogie. LIX (4), pp. 93-100. Disponibil la: https://www.
researchgate.net/publication/319711351
4. Ciolan, L. (2008). Învățarea integrată – fundamente pentru un curriculum transdisciplinar.
Iași: Editura Polirom
5. Cristea, S. et. al. (2008). Curriculum pedagogic I. Ediția a 2-a. București: Editura Didactică și
Pedagogică, R.A.
6. Csorba, D. et. al, (2013). Modalități de dezvoltare a competențelor cheie în învățământul
primar. Cercetare diagnostică cu valoare aplicativă. Raport de cercetare. Disponibil la:
http://www.icos-edu.ro/download-raport-de-cercetare-ICOS.pdf
7. Fergurson-Patrick, K., Reynolds, R. & Macqueen, S. (2018). Integrating curriculum: a case
study of teaching Global Education. European Journal of Teacher Education. 41 (2), pp. 187-
201. doi: 10.1080/02619768.2018.1426565
8. Franțuzan, L. & Duda, V. (2013). Teme cross-curriculare: o abordare inovativă în cadrul
disciplinelor naturii. Revista Didactica Pro...,.4 (80), pp. 42-46. ISSN 1810-6455
9. Jitaru, O. (2018). Pedagogie II. Metode interactive pentru stimularea învățării eficiente. Suport
de curs. Preluat de pe: http://www.dppd.tuiasi.ro/index.php?page=1086
10. Kulasegaram et al., (2013). Cognition Before Curriculum. Rethinking Integration of Basic
Science and Clinical Learning. Academic Medicine. 88 (10), pp. 1578-1585. doi: 10.
1097/ACM.0b013e3182a45def

18
11. Maciuc, I. (2007). Clasic și modern în pedagogia actuală. Tratat. Craiova: Editura Sitech
12. Malik, A. S. & Malik, R. H. (2011). Twelve tips for developing an integrated curriculum. In
Medical Teacher. 33 (2), pp. 99-104. doi: 10.3109/0142159X.2010.507711
13. Mara, E. L. (2018). Integrated curriculum. Integrated teaching. Journal of Romanian literary
studies. 15. Arhipelag XXI Press. pp.55-61. Disponibil la: https://old.upm.ro/JRLS-15/Rls 15
06.pdf
14. McPhail, G., (2018). Curriculum integration in the senior secondary school: a case study in a
national assessment context. Journal of Curriculum Studies. 50 (1), pp. 1-21. doi:
10.1080/00220272.2017.1386234
15. Mihăilescu, A. (2010). Domenii de competență cheie europene. Comunicarea în limba maternă.
Cercetări, modele de intervenție, bune practici. Revista de Pedagogie. 58 (3), pp. 183-191.
Disponibil la: http://revped.ise.ro/wp-content/uploads/2019/03/2010.-3.-Mihailescu.pdf
16. Neacșu, I. (1988). Metodica pregătirii matematicii la clasele I-IV. București: EDP
17. Petrovici, C. (2016). Didactica matematicii pentru învățământul primar. Iași: Polirom
18. Popovici Borzea, A. (2017). Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive. Iași:
Polirom.
19. Repere pentru Proiectarea și Actualizarea Curriculumului National. Document de Politici
Educaționale. Versiunea, Mai 2016. Preluat de pe: www.ise.ro/
20. Wahid, N. T. A. & Talib, O. (2017). Stem Integration in Classroom Practices among Biology
Teachers in Mara Junior Science College (MJSC). International Journal of Academic Research
in Business and Social Sciences. 7 (4), pp. 1030-1041. doi:10.6007/IJARBSS/v7-i4/2912
21. Wall, A. & Leckie, A., (2017). Curriculum Integration: An Overview. CIMLE. Georgia
Southern University: Current Issues in Middle Level Education. 22 (1), pp. 36-40. IBSN: N/A.
ISSN: EISSN-1938-1611. From: https://eric.ed.gov/?id=EJ1151668

19
 8. Organizarea cercetării
8.1. Planificare
Această propunere de cercetare pedagogică se va baza pe un plan complex, care va include
în principiu cinci capitole structurate astfel:
Primul capitol va trata din punct de vedere teoretic următoarele concepte:
a) Conceptul de curriculum, perspectivele teoretice și practice ale curriculumului în societatea
actuală. Prin aceasta vom evidenția care este configurația structurală a curriculumului, la ce
nivel a suferit modificări din punct de vedere al adaptării la solicitările contemporane și care
sunt posibilitățile de remaniere a acestuia în condițiile date.
b) Curriculum integrat, cu formele sale de integrare multidisciplinară/pluridisciplinară,
interdisciplinară și transdisciplinară, precum și alte perspective de integrare curriculară. Aici
vom sublinia importanța implementării actuale a curriculumului integrat, pentru a contribui
la dimensionarea sferei de cunoaștere științifică.
c) Curriculumul și curriculumul integrat în învățământul postliceal sanitar, cu politicile actuale
și tendințele evolutive înregistrate până în prezent, care ne va indica măsura de dezvoltare a
curriculumului specific școlilor postliceale sanitare.
În al doilea capitol vom trata din punct de vedere teoretic conceptul de creativitate, cu
valențele sale formative de ordin psihologic, sociologic și pedagogic, importante pentru dezvoltarea
personalității umane. Se vor accentua nivelurile creativității și influența acestora asupra procesului
creator. În interdependență vom descrie strategiile de învățare creative și activ-integrative,
taxonomia acestora, pentru a concretiza rolul lor în instalarea unei gândiri creative, bazată pe
colaborare și spirit critic, care devine premisă pentru dezvoltarea autonomiei elevului în situațiile
educaționale și mai tarziu în cele profesionale. Un alt aspect evidențiat va fi corelația tipului de
personalitate diferită cu potențialul creativ al elevilor,
În al treilea capitol vom realiza o analiză critică curriculară a disciplinelor științifice
specifice școlilor postliceale sanitare și vom identifica care este gradul de complexitate și actualitate
al conținuturilor și metodologiei recomandate prin curriculă. Acestea vor constitui indici cu privire
la baza de care dispune învățământul postliceal sanitar în demersul abordării integrate a
componentelor curriculare.

20
 În al patrulea capitol vom descrie coordonatele generale ale cercetării, reprezentate prin:
problematica cercetării, scopul, obiectivele, ipoteza cercetării și variabilele cercetării, organizarea
cercetării, etapa de prelucrare și interpretare a datelor culese, elaborarea concluziilor cercetării,
valorificarea cercetării printr-un raport de cercetare. În ceea ce privește etapa de organizare a
cercetării se va concretiza în câteva etape, și anume: precizarea tipului, locului și calendarului
cercetării, a unităților de analiză ale cazului, stabilirea metodelor de cercetare, necesare culegerii și
interpretării datelor culese. Raportul de cercetare va relata punctele forte și slabe ale curriculumului
integrat de științe la nivel postliceal sanitar și va oferi pârghii de referință diriguitoare pentru
ameliorarea și performarea situației educaționale cercetată.
Capitolul cinci, va cuprinde un ghid de bune practici pentru integrarea componentelor
curriculare în școlile postliceale sanitare, în funcție de rezultatele cercetării și de solicitările
contemporane.

8.2. Dificultăți estimate

În primul rând este vorba de cercetarea unui curriculum specific școlilor postliceale sanitare,
care în cazul anumitor specializări prezintă variante neactualizate ale curriculei și care din start vor
reduce șansa de a identifica un nivel crescut al inițiativelor de integrare curriculară a științelor
studiate la acest nivel. În sprijinul acestui neajuns, la nivelul sistemului de învățământ postliceal
sanitar, activează cadre didactice și personal medical, a căror experiență profesională va dovedi
abilitatea științifico-pedagogică de abordare integrată a înformațiilor științifice în activitățile
didactice adresate tinerilor și adulților cursanți.
În ceea ce privește culegerea datelor ne putem lovi de o limitare a accesibilității și a
exactității datelor culese de la cadre didactice și de la elevi. Termenul curriculum integrat, nu este o
noțiune foarte des vehiculată, iar din acest punct de vedere există riscul unei distorsionări a
rezultatelor. Pentru a preveni acest eventual inconvenient, vom elabora chestionare cu întrebări
concise, anexând o prealabilă legendă explicativă a termenilor principali care fac obiectul de studiu
al temei alese. Interviul, observația și chestionarul, vor fi atent planificate pe baza unor protocoale
punctual respectate pentru a nu genera rezultate care scad valoarea cercetării.
Managementul timpului afectat studiului, ridică de multe ori probleme, dar prin respectarea
protocolului de parcurgere a etapelor studiului de caz al temei propuse, această dificultate practic nu
va exista.

21
 Identificarea concretă a corectitudinii integrării curriculumului de științe va solicita o
argumentare a datelor colectate, în caz contrar experiența nu va avea o justificare realistă, ci una
idealistă.

22