Sunteți pe pagina 1din 12

Teoria avantajelor competitive ale

naţiunilor
Curs Nr.5.
Fundamente
• Natura concurenţei şi a surselor de competitivitate
diferă de la o ţară la alta şi de la un sector la altul;
• locul optim pentru activităţile unei companii depinde de
:strategia adoptată, gama de produse sau servicii,
evoluţiile tehnologice internalizate şi DPI pe care le
posedă;
• natura concurenţei în economie nu se centrează pe
starea de echilibru ci pe o permanentă transformare;
• este un truism faptul că economiile de scară, avansul
tehnologic şi diferenţierea produselor sunt baza
schimburilor economice.
Determinanţii avantajelor competitive
STRUCTURA,
STRATEGIE,
RIVALITAŢI

DETERMINANŢII DETERMINANŢII
FACTORIALI CERERII

INDUSTRIILE DIN
AMONTE ŞI AVAL
Diamantul lui Porter
• Determinanţii competitivităţii globale, separat dar şi
sinergic definesc contextul în care firmele apar şi
concurează;
• acest climat are nevoie de şi oferă: resurse şi
cunoştinţe necesare; informaţiile care indică
oportunităţile; direcţia în care trebuie alocaţi
factorii; obiectivele ce trebuie vizate de
acţionari,manageri şi salariaţi; presiunile şi
ameninţările la care sunt supuse firmele pentru a fi
flexibile şi inovative.
Companiile dobândesc avantaje competitive

• Acolo unde locaţiile le permit să obţină acumulările


adecvate de active şi cunoştinţe specializate;
• unde primesc prompt şi sugestiv informaţii despre
cerinţele pieţei;
• unde converg obiectivele vizate de acţionari,
manageri şi salariaţi;
• unde climatul economic este dinamic şi provocativ;
• “unde diamantul naţional este cel mai favorabil.
Determinanţii factoriali
• Resurse umane;(privite ca număr, calificareşi
costuri);
• resurse naturale.-definite prin abundenţă, calitate,
accesibilitate şi costuri de exploatare;
• resursele de cunoştinţe.-în sensul de stoc al
cunoştinţelor tehnice, ştiinţifice şi comerciale,
• resursele de capital.-ca volum, disponibilitate şi
formă;
• infrastructura.
• Clima.
Tipologia factorilor de producţie
- factori de producţie de bază şi avansaţi;
- factori generali şi specializaţi;

Determinanţii cererii
• Cererea oferind bazele economiei de scară,
influenţează eficienţa proceselor productive şi
determină dinamica inovării;
• cererea operează pe trei axe:compoziţia;
dimensiunea şi deterninanţii creşterii acesteia;
mecanismele prin care preferinţele cumpărătorilor
dintr-o ţară se transmit în alte ţări.
Industriile din amonte, din aval şi integrate
orizontal

• Avantajele competitive pe care o ţară le deţine într-


un sector oferă potenţiale avantaje şi sectoarelor cu
care acesta este integrat pe verticală şi pe orizontală;
• calea prin care sectoarele din amonte contribuie la
reţeua de avantaje competitive este cea a accesului
rapid, prompt, eficient şi uneori preferenţial la cele
mai avantajoase input-uri;
• Schimbul de DPI şi rezolvarea în comun a unor
probleme ştiinţifice conduce la soluţii mai rapide şi
mai avantajoase;
• proximitatea de comportament între manageri şi
lucrători, paralel cu similitudinile culturale, permit
fluxuri de informaţii mai adecvate şi costuri de
tranzacţie mai mici;
• Prezenţa unor adevărate reţele de firme integrate în
anumite ţări conduce la apariţia altor sectoare
competitive;
Ţara Sectorul Sectorul complementar
Danemarca Produse lactate Enzime ind
Germania Produse chimice Cerneluri tipografice
Italia Produse de iluminat Mobilă
Japonia Aparatură foto copiatoare
Coreea Casete video videocasetofoane
Singapore Servicii portuare Industria navală
Suedia Autovehicole camioane
Elveţia Produse farmaceutice arome
Marea Britanie motoare Lubrefianţi, uleiuri
SUA AMC Echipamente de
monitorizare
Strategiile, structura şi rivalităţile
• Dezideratele, viziunea, misiunea, strategiile şi
filozofia organizaţională sunt influenţate de climatul
în care operează;
• Printre factorii succesului în plan internaţional
regăsim:
 Atitudinea autorităţilor
 Structura proprietăţii
 Natura guvernării corporative
 Motivaţiile managerilor
 Atitudinea faţă de prestigiul naţional şi de
priorităţile naţionale
 Rivalitatea între firme
Rivalitatea între firme este benefică pentru că:
• Concurenţi interni puternici crează presiuni pentru o
nouă calitate a activităţilor fiecărei companii;
• Concurenţa internă obligă firmele să-şi sporească
exporturile pentru a se alinia la noile provocări;
• Reuşitele în competiţia internă înarmează managerii
cu încredere în succesele viitoare;
• Concurenţa internă obligă firmele să inoveze în
modurile care maximizează avantajele competitive;
• Rivalitatea creează avantaje pentru întreaga
economie;
• Rivalitatea contribuie la evitarea unor eşecuri.