Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Testul10
SubI: Modul de executare a pedepsei sub formă de muncă neremunerată
în folosul comunităţii 1.1. Reproduceţi noţiunea de muncă neremunerată în folosul
comunităţii şi elucidaţi trăsăturile ei distincte.1.1.Conform art.67 CP, munca neremunerata
in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau
studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice. Trasaturile distinct ale
acestei pedepse sunt urmatoarele:-Se aplica in caz de comitere a infractiunilor de un pericol
social redus;-Se executa fara a sustrage condamnatul de la munca sau studii;-Condamnatul
presteaza o munca gratuita fara recompensa;-Efect coercitiv si intimidant al pedepsei;-Este
unica pedeapsa care se calculeaza in ore;1.2. Caracterizaţi drepturile şi obligaţiile
participanţilor la executarea muncii neremnerate în folosul comunităţii .La executarea
acestei pedepse participa urmatoarele parti: oficiul de executare de la domiciliul
condamnatului (autoritatile publice locale, administratia organizatiei,etc),
condamnatul.Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care
lucreaza condamnatii:-Oferirea locurilor de munca condamnatilor;-Informarea lunara a
organelor administratiei publice locale despre locurile de munca care pot fi utilizate pentru
executarea acestei pedepse;-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de
ore lucrate de catre condamnat;-Informarea serviciului de executare despre comportamentul
condamnatului in procesul exercitarii muncii;-Informarea condamnatului despre eschivarea
acestuia de la executarea pedepsei-Familiarizarea condamnatului, sub semnatura, cu regulile
tehnicii securitatii muncii;Obligatiile condamnatului la munca neremunerata in folosul
comunitatii:-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;-Sa se prezinte la serviciul
de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de condamnare a ramas definitiva;-
Sa se prezinte la citarea la serviciul de si sa dea explicatii in privinta modului de executare
apedepsei;-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de executare;-Sa
nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de executare;Munca neremunerata se
stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi alicata persoanelor recunoscute
ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor gravide, femeilor care au copii in virsta de
pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta
de pensionare.1.3. Elaboraţi o situaţie în care munca neremunerată în folosul comunităţii
urmează a fi înlocuită cu o altă pedeapsă. Stabiliţi cu care anume şi care sunt limitele şi
proporţiile. .Munca neremunerata in folosul comunitatii este o pedepsa care se poate aplica
doar in calitate de pedeapsa principala. Daca condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la
munca neremunerata in folosul comunitatii,serviciul de executare, potrivit art.67CP,inainteza
in instnta de judecata o prezentare, privind inlocuirea muncii neremunerate in folosul
comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca neremunerata pentru o zi de arest. Se
considera eschivare cu rea vointa:-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea
serviciului de executare de doua si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii
pedepsei. Sub II: Semnele componenţei de infracţiune şi importanţa lor la calificare
2.1. Caracterizaţi semnele obligatorii şi constitutive (facultative) a componenţei de
infracţiun.Teoria dreptului penal distinge 2 grupuri de semne:-Semnele principale;-Semnele
facultative;
Semnele principale-sunt cele care caracterizeaza absolute toate componentele de infractiune
adica obictul special, fapta (actiunea, inactiunea prejudiciabila), caracterul fizic,
responsabilitatea, virsta prevazuta de lege(14-16 ani),vinovatia. In componentele materiale
de infractiune in calitate de semen principale apar urmarile prejudiciabile ale infractiunii
precum si legatura dintre fapta si urmare.Semnele facultative- sunt acele semne pe care
legiuitorul le indica suplimentar in cadrul descrierii unor componente concrete de infractiune
in partea speciala a CP si anume (obiectul material, timpul, locul, metoda, mijloc,
imprejurari, motiv, scop, subiect special).2.2Clasificaţi semnele componenţei de infracţiune
după mai multe criterii.In teoria dreptului penal putem distinge urmatoarele criteria de
clasificare asemnelor componentei de infractiune si anume:-In dependenta de gradul de
importanta deosebim:*Semne principale;*Semne facultative,-Dupa gradul lor de
invariabilitate, de stabilitate;*Semne constante;*Semne variabile (de blancheta si de
evaluare);-Dupa caracterul lor deosebim:*Semne pozitive;)Semne negative (exemplu
art.159CP “persoana care nu are studii medicale superioare special”);2.3Indicaţi cîte două
infracţiuni care se deosebesc doar după un singur semn al:a)laturii obiective. a). art.151(1)
CP si art.152(1)CP, art.furtul si art.187CPJafulb)laturii subiective b).art.145CP si
art.149CP,lipsirea de viata din imprudenta c)infracţiuni care nu se deosebesc nici după un
semn.
Testul 13
Sub1 Norma juridică execuţional-penală şi raporturile juridice execuţional-penale.1.1.
Reproduceţi noţiunea de normă juridică execuţioal-penală şi caracterizaţi tipurile
lor.Norma jur-E-Preprezinta modelul coportamentului corespunzator alsubiectilor si
participantilor la rap jur de executare a sanctiunilor de dr P.Ea stabileste regulile in
conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul si in legatura cu
executarea sanctiunilor de dr P,a masurilor preventive si aplicare fata de condamnati a
mijloacelor de corijare.Tipurile.In dependenta de caracterul conduitei prestabilite-
regulatorii,de stimulare,de protectie.N.regulatorii-stabilesc dr si obligatiile subiectilor si
participantilor raporturilor jur E-P,carela rindul sau se impart:onerative,prohibitive si
permisive.Onerative-stabilesccerinta fata de subiecti anumite actiuni.Prohibitive stabilesc
obligatia subiectilor de a se abtine de la savirsirea anumitor actiuni care se considera de lege
ca fiid ilegale.Normele onerative si prohibitive sunt norme imperative care nu permit
derogarea de la ele.N.permisive acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta
comportamentului in limitele prevazute de lege.N.de stimulare indreptate la favorizarea
comportamentului,corectarea lui.N.de protectie asigura protejarea raporturilor jur ce apar in
legatura cu executarea sanctiunilor de drP.N.materiale determina continutulregulii de
comportare.N.tehnico-ortganizatorice sint aproate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc dr si ob suplimentare subiectilor raportului jur.N.speciale –care nu
stabilesc expres o regula de conduita,ele doar orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2. Clasificaţi raporturile juridice execuţional-penale.Raportul jur.P se formeaza se
modifica si se sting ca orice alt rap.jur Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica
sau se sting rap.jurE-P.Aceste fapte jur.sint de 3
feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.Faptul constitutiv este cel care care da nastere dr
de a cere sinimpune executarea unei pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa acest
fapt il constituie sedinta judecatii.Faptele modificatoare de executare a unei opedepse P sint
cele care schimba continutul executarii unei pedepse,facind-o mai severa ,sau inlaturind-
o.este vorba de imprejurari,fapte.Fapte exclusivede exceptie a unei pedepse sint faptele
mentionate de lege prin care se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de
unele fapte cum ar fi executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta
judecatii.Sunt raporturi jur.de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt rap
jur conflictuale cind o pers atenteaza la valorile sociale ocrotite,savirsind o fapta
incriminata.1.3Decideţi asupra momentului apariţiei raportului juridic execuţional-
penal.Rap.jur E-P consta in relatiile sociale de executare a pedepselor P,reglementate pri
norme jur.E-P,relatii dintre anumite organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,pri
organul sau special imputernicit are dr de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata
printr-o sentinta judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa
pedeapsa respectiva.Rap.jurE-P se afla in anumite legaturi cu rapjur P.Prin savirsirea unei
infractiuni se naste un raport jur de conflict intre stat si persoana care a comis
infractiunea.Apoi rap jur P incepe sa se desfasoare prin executarea pedepsei P si dureaza pina
cind ea este executata sau pina la eliberarea condamnatului inainte de termen.
Testul13 Sub I: Executarea pedepsei penale sub formă de amendă.
2.1Enumeraţi modalităţile de executare a pedepsei sub formă de amendă.Amenda
reprezinta o sanctiune pecuniara ce se aplica de instanta e jud.doar in cazurile si in limitele
prvazute de CP.Amenda poate fi efectuata in 2modalitati:achitarea benevola si incasarea
silita.Amenda se achita benevol de catre condamnat in ternem de 30 zile de la raminerea
definitiva a sentintei prin virarea sumei stabilite de instanta de jud.la conturile trezorarii de
stat.In vederea probarii ca condamnatul a achitat suma el este obligat sa prezinte la instanta
de condamnare dispozitia de plata a sumei.In caz de neachitare instanta de jud care a
pronuntat sentinta trimite oficiului de executare de la domiciliu condamnatului titu
executoriu pu incasarea silita a amenzii. 2.2. Faceţi o generalizare asupra executării
forţate a pedepsei sub formă de amendă.Daca in periaoda stabilita condamnatul nu achita
amenda achita fortat.Cpprevede 2 situatii de neachitare a amenzii:in caz de eschivare curea
vointa de la achitarea amenzii si imposibiltatea achitarii.Eschivarea cu rea vointa se
considera neachitarea sumei datorate ncazul in care condamnatul are posibiitatea reala de a o
achita si a fost preintimpinat de oficiul de executare,ex se concediaza de la lucru,ascunde
veniturie sale.In caz de eschivare cu rea vointa instanta de jud poate sa inlocuiasca suma
neachitata cu arest sau inchisoare,calculindu-se o lun ade arest sau cu inchisoare pu
50ub.Imposibilitatea achitarii are dr motiv boala pierderea averii,i acest caz instanta poate
inlocui amrnda cu munca nerenum in folosul comunitatii. Pentru a constata eschivarea cu
rea-voinţă in acţiunile condamnatului, trebuie stabilită prezenţa cumulativă a două
circumstanţe: in primul rind – neachitarea amenzii in termenele stabilite de legislaţia
execuţional-penală şi in al doilea rind – ascunderea, dosirea intenţionată a venitului.In opinia
mea, amenda aplicată in calitate de pedeapsă principală urmează a fi achitată benevol de
condamnat. Doar in aşa mod vinovatul va demonstra că a inţeles caracterul ilegal al faptelor
sale şi va dovedi corectarea sa. In caz de eschivare de la plata amenzii este evidentă
atitudinea negativă a vinovatului faţă de autoritatea statului care se manifestă inclusiv prin
aplicarea măsurilor de constrangere. Aşa cum scopul amenzii nu este imbogăţirea statului, ci
restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, prevenţia specială şi generală,
comportamentul antisocial manifestat prin refuzul insistent de achitare a sumei băneşti
denotă că scopurile pedepsei nu au fost atinse. De aceea, realizarea lor urmează a fi incercată
prin aplicarea altor pedepse.2.3. Propuneţi o situaţie practică când amenda se înlocuieşte
cu închisoarea. In caz de contrabanda-trecerea peste frontiera RM a obiectelor si a altor
valori in proportii mari pu folosirea frauduloasase pedepseste cu amenda,sau cu munca
nerenumerata in folosul comunitatii sau cu inchisoare. Darea de mita se pedepseste cu
amenda sau cu inchisoare.s.m.a Sub II:Calificarea infracţiunilor în cazul concurenţei
dintre2.1 definiti conceptuldintreo parte şi întreg-reprezinta existenta a 2 sau m multe
norme penale,una din ele cuprinzind fapta prejudiciabila in intregine,iar celelalte-numai
unele parti ale ei.Concurenta consta in faptul ca exista 2 sau m multe norme,dintre care una
cuprinde fapta infractionala in intregime,iar altele numai unele parti ale ei.Regla generala de
calificare a infrac cu prvire la concurenta dintr-o parte si interg este prevazuta CP,aceasta are
dr baza si principiul jur al dr P-individualizarea rapunderii P,care prevede aplicarea justa a
legii astfel incit oricine oricine ar savirsi o infract sa i se aplice pedeapsa meritata.Practica
judiciara comite si unele erori generate de faptul ca nu intotdeuna este uor a sesiza care
anume norma cuprinde fapta inhfractionala in intregime.In cazul concurentei dintre parte si
intreg mai intii stabilim potrivit caror semne ale componentei de infractiune decurge aceasta
concurenta,poate avea loc dupa semnele obiectului,lat obiective,subiet,lat subiectiva.
2.2Stabiliţi particularităţile concurenţei după latura obiectiva.avem urmatoarele
particularitati:1actiunea prevazuta de o norma penala este numai o parte din actiunile
specificate de alta norma jur-P(actiunile torturii poate fi numai o parte din infrac de
omor)2consecintele prejudiciabile pravazute de o norma Palcatuiesc numai o parte din
consecintela infractiunii stabilita de alta norma.3una din norme poate prevedea actiuni ilegale
care numai au creat posibilitatea reala a survenirii consecintelor prejudiciabile,dar alta
cuprinde si survenirea lor.Trebuie aplicata norma care aplica mai deplin semnele proprii
fapte infractionale.2.3 Argumentaţi în ce cazuri are loc concurenţa după obiect, după
latura obiectivă, latura subiectivă, subiect.Dupa latra obiectiva-in cazul savirsirii unei
tilharii cu componentele jafului sau furtului si violentei aplicate.Ultimile constituie doar
unele elemente ale primei,prioritate in aceste cazuri are infract compusa.Dupa obiect(obiectul
abuzului de serviciu este numai o parte a obiectului delapidarii avutului proprietarului prin
abuz de serviciu,iar obiectul vatamarii intentionate medii a integritatii corporale sau a
sanatatii este numai o parte a tilhariei)in asa cazuri trebuie aplicata norma in care in
intregime este specificat obiectul infractiuni.Dupa latura subiectiva exprin intentie-daca o
pers distrude intentionat unele bunuri ale statului in scopul slabirii bazei econom.var fi
calificate ca diversiune deoarece este indicat intentia si scopul pers,dar nu ca distrugerea
averii straine deoarece ea contine numai intentia.Dupa subiect –neacordarea de ajutor unei
pers care es afla intr-o stare pericoloasa pu viata si neacordarea de ajutor unui bolnav,sau
savirsirea de omor a unei pers,si savirsirea de omor aupra unei femei gravide
Testul 14 Subi I: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.
1.2. 1.1 Relataţi despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului
penitenciar.Mij de asigurare sint destinate pu a asigura modul si conditiile de executare a
pedepsei cu inchisoarea.Mij de asigurare sunt divizate in mijloace cu caracter general si
mijloace speciale de asigurare a regimului.Prima categoriese atribuie la educatie,care asigura
comportamentul corespunzator si respectare legislatiei a pers aflate in penetenciar.La
mijloacele speciale se atribuie acele mijloace care asigura profilaxia crimei in
penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise in penetenciar.Mijloacele
cu caracter general;respectarea din partea personalului penetenciarului prevederile legi ce tin
de relatiile cu condamnatii,CE garanteaza fata de condamnati ca nu va fi aplicat tratamentul
inuman si degradant,colaboratorii institutiei penetenciare trebuie sa ia toate masurile
necesare pu a asigura securitatea acestui, 1.2Caracterizaţi mijloacele speciale de asigurare a
regimului penitenciar.Conform Ceexista urmatoarele mij speciale de asigurare a
regimului:mij tehnice de paza,supraveghere si control,activitatea operativa de
investigatii,masuri de siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de anu evada administratia
este in dr sa foloseascamij tehnice de paza si control.in partea de sus a ingradirii
penetenciarelor de tip semiinchis sauinchis poate fi curent electric.In scopul asigurarii
securitatii sunt in dr sa nfaptuiasca masuri operative de investigatii.La masurle de siguranta
aplicate condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri
exeptionale)In cazuri exeptionale ca mijloc de aparare pasiv pot
folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade cu
gaze,plase speciale s.a)Tipul mijlocului special se stabileste de catre colaboratorul sistemului
penetenciar in functie de situatie.Fata de condamnati se alica si masuri de stimulare daca au
conduita buna si eforturi la invatamint,insrtruire profesionala.Exista masuri de stimulare cu
caracter moral-organizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata si
lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de
stimulare cu caracter material –financiar(premierea pu obtinera unor indicatori inalti in
munca.Masurile de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La fel si
sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre srfulminstitutiei penetenciare.Sanctiunea
disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul necesitatii 30
zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se stig dupa expirarea termenului de un
an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de jud,Comitetul de Plingeri sau seful
institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii disciplinare,condamnatul se considera
nesanctionat.1.3 Formulaţi părerea proprie asupra garantării drepturilor condamnaţilor la
aplicarea faţă de ei a sancţiunilor disciplinare.In caz de abateri disciplinare,condamnatului i
se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane
executarea carora nu dureaza in timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau
amenajarea teritoriului penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr
de a se deplasa fara escorta.
Procesul calificării infracţiunilor şi etapele sociale2.1 Determinaţi „tipurile de
probleme” ce apar în procesul calificării infracţiunilor.1)nu sunt determinate nici conditiile
initiale,nici concluzia finala-adica nu sunt cunoscute nici semnele faptei prejudiciabile
savirsite,nici semnele componentei de infractiune ce ar cuprinde fapta comisa,nici care
norma jur.ar putea fiinvocata in documentele procesual-jur corespunzatoare.Problrmrle de
acest gen apar mai des in etapa I nitiala a urmarii P,cind nu sunt stabilite toate crcumstantele
faptei.2)cind sunt determinate clar conditiile initiale ,dar nu este cunoscuta concluzia finala –
fabula cauzei P este studiata integral sunt accumulate toate probele ,dar fapta prejudiciabila
comisa nu e calificata.3)cind sunt stabilite atit conditiile initiale ,cit si concluzia finala,insa
veridicitatea rezolvarii acestei problem mai necesita verificari se va controla daca calificarea
propusaeste exacta sau se va gasi alta solutie.Problme de acest tip se rezolva de catre instant
de jud de gradul intii,Curtea de apel,CSJ,cind calificarea este deja propusa.Aceste tipuri de
problem sunt cele m tipice dar mai exista o multime de problem cu care se confrunta practica
judiciara. 2.2 Analizaţi etapele alegerii normei juridico-penale în procesul calificării
infracţiunii I etapa consta in sistematizarea faptelor evidente si distrugerea semnelor de
narura jur-aceasta etapa are o procedura complrxa deoarece innulte cdazuri nu este stabilit
obiectul,nu se stie care fapre vor avea semnificatie jur-P,se cere descoperirea tuturor faptelor
prejudiciabile,toate probele accumulate sa fi veridice,In acest scop organaul de urmarire P
sau procurorul va audia martori,va efectua expertise,va constata ocumentele oficiale,va
examina amprente s.aFaptele selectate trbuie sa contina informatii despre valorile sociale
care au suferit in urma savirsirii actului infractional,despre modul si mijloacele
actiunii,despre consecintele survenite,virsta,motivele si scopul.II etapa evidentierea tuturor
consecintelor infractiunii in baza carora pot fi calificate circupstantele faptice
adunate,evaluate si sistematizate in modul corespunzator.La aceasta etapa se determina
normele P care ar putea incadra fapta comisa.Es verifica autenticitatea normei,textul ei
official,actiunea ei in timp si in spatiu.III etapa-se evidentiaza gradul de infractiuni
intrunite,emnele ce pot include fatpe in diferite component de infractiuni.IVetapa-alegerea
unei component de infractiuni ale carei semen distinctive corespud faptei savirsite.Etapa in
cauza este legata de delimitarea infractiunilor dupa semnele lor caracteristice.Aceste 4 etape
reflecta obiectiv actiunea pers care efectueaza alegerea normei jur-P pu calificarea faptelor
prejudiciabile comise. 2.3Elaboraţi un plan de calificare a unei infracţiuni concrete, care
să conţină:
a) „tipurile de probleme” care pot apărea în procesul calificării infracţiunilor;
b) etapele alegerii normei juridico-penale;
c) toate etapele procesului de calificare a infracţiunii;
d) momentele de intersectare a acestor sarcini.