Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat
Facultatea de Drept
Disciplina Metodica cercetării unor categorii de infracţiuni

Tema: Noţiunea, clasificarea,motivele şi

scopurile înscenării infracţiunii

Verificat: Gheorghiţă Mihail

doctor habilitat în drept, profesor universitar 
Realizat:
Grupa 408

Chişinău 2017
Noţiunea de înscenare a infracţiunii
Noţiunea de a „înscena” este definită de Dicţionarul explicativ al limbii române ca 1. A regiza
un spectacol, a pune în scenă. 2. A pune la cale acțiuni rău intenționate spre a aduce cuiva prejudicii.
În cazul pe care îl voi relata în următoarele este evident că voi vorbi despre “înscenare” cu sensul de
punere la cale a unor circumstanţe care prejudiciază ordinea publică, toate valorile general-umane
care sunt protejate de legea penală a Republicii Moldova.
În criminalistică, noţiunea de înscenare are mai multe semnificaţii. Prin înscenare, în sens
criminalistic se înţelege “un tip specific de activitate, modificare intenţionată a unor circumstanţe”,
“modalitate de împotrivire faţă de urmărirea penală şi stabilirea adevărului”, “luarea unei hotarîri
întemeiate de a produce o activitate ilegală şi realizarea acesteia”.
Astfel putem formuala o noţiune care ar cuprinde integral toate aspectele ce ţin de înscenarea
infracţiunii şi ar suna ca modalitate de împotrivire urmăririi penale care rezidă în crearea de către
persoanele cointeresate a unor evenimente, circumstanţe şi probe false care ar induce în eroare
urmărirea penală prin regizarea unor scene care nu coincid cu realitatea.
În literatura de specialitate mai întilnim o definire ca crearea unei stari de fapt la locul
infractiunii ce nu corespunde evenimentului real cea avut loc, precum si crearea artificiala a probelor
pentru a ascunde adevarata natura a incidentului.

Clasificarea înscenărilor infracţiunilor

Înscenările infracţiunilor se clasifică în funcţie de mai multe criterii după cum urmează:
1) După subiect
Această categorie de înscenări este executată de către participanţii la infracţiune, alte persoane care
sunt rugate de către infractor sau însăşi din iniţiativa acestora, infractor şi alte persoane.
2) După loc
Se are în vedere spaţiul în care a fost înscenată fapta, adică la locul săvîrşirii infracţiunii sau în alt
loc.
3) După timpul cînd a fost săvîrşită înscenarea
În timpul săvîrşirii infracţiunii, în timpul săvîrşirii infracţiunii cît şi după săvîrşirea infracţiunii
4) După scopurile urmărite
Tăinuirea infracţiunii, tăinuirea evenimentului necriminal, alte scopuri.
5) După obiectul înscenării
Înscenarea infracţiunii, înscenarea evenimentuluicu caracter necriminal, înscenarea elementelor
separate ale evenimenului infracţional.
6) După conţinut
Înscenarea urmelor materiale şi punerea cu bună-credinţă la dispoziţia urmăririi penale a unor
informaţii false.

2
Motivele şi scopurile înscenării infracţiunii
După cum menţionează E.Işcenco şi V.Obrazţov, înscenările infracţiunii pot fi realizate în
următoarele scopuri:
- aparenţa săvîrşirii altei infracţiuni la locul dat şi tăinuirii indicilor adevăratului eveniment
infracţional, pentru a purta o mai mică răspundere;
- aparenţei unui eveniment cu caracter necriminal produs la locul dat, în scopul evitării
răspunderii penale;
- unei reprezentări false cu privire la elementele separate ale infracţiunii săvîrşite de către o
altă persoană cu alte scopuri şi din alte motive;
- aparenţei săvîrşirii anumitoor infracţiuni pentru a tăinui alt eveniment cu caracter necriminal,
de divilgarea căruia, din anumite motive, nu este interesată persoana care l-a înscenat;
- aparenţei săvîrşirii infracţiunii care în realitate n-a avut loc, cu scopul tragerii la răspundere
penală neîntemeiată a unei persoane nevinovate.

Reglementarea juridică a instituţiei înscenării infracţiunii în Republica

Moldova în comparaţie cu România
Din cîte cunoaştem înscenarea infracţiunii este o faptă care conform Codului Penal al RM nu
este prevăzută, însă în Capitolul care cuprinde infracţiunile contra justiţiei ar fi benefică
incriminarea unei astfel de faptă, fiindcă la momentul actual, fiind demascată o înscenare este
imposibil de a se aplica o răspundere celor care au înscenat această scenă.
În realitate, sesizările mincinoase, fie că invocă săvârșirea unor fapte inexistente, fie imputarea
unor fapte reale unei persoane nevinovate, reprezintă mijloace insidioase prin care organele judiciare
sunt determinate să efectueze investigații ori să desfășoare anumite proceduri de verificare a
veridicității acestora ceea ce presupune o risipă de timp, energie, personal și resurse în
instrumentarea unor cauze sortite din start eșecului (spre exemplu se reclamă uciderea unei persoane
aflate în viață, sustragerea ori distrugerea unui bun inexistent etc. – fapte care în prezent nu sunt
incriminate).
Mai mult, ele pot determina chiar efectuarea unor acte procedurale care presupun restrângerea
exercitării unor drepturi (de pildă, o sesizare care reclamă în mod neadevărat existența unui cadavru
într-o locuință, fără a imputa vreo faptă penală unei anume persoane, poate duce la efectuarea unei
percheziții în acea locuință – faptă de asemenea neincriminate în prezent).
Pornind de la aceste considerente, infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare
reglementează, atât sesizarea neadevărată cu privire la o faptă prevăzută de legea penală, cât și
atribuirea pe nedrept a comiterii unei fapte reale unei persoane nevinovate.

Comparativ, observăm că în România, Conform art. 268 „Inducerea în eroare a organelor

judiciare”, situat în Titlul IV, „Infracțiuni contra înfăptuirii justiției”care prevede
„Sesizarea penală, făcută prin denunț sau plângere, cu privire la existența unei fapte prevăzute de
legea penală ori în legătură cu săvârșirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană,
cunoscând că aceasta este nereală, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

3
Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existența unei fapte prevăzute de
legea penală ori săvârșirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepsește cu închisoarea de
la unu la 5 ani.
Nu se pedepsește persoana care a săvârșit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară,
înainte de reținerea, arestarea sau de punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva celui față de
care s-a făcut denunțul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunțul, plângerea sau probele
sunt nereale”.
Pentru noi este relevant aliniatul care prevede producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul
de a dovedi existența unei fapte prevăzute de legea penală ori săvârșirea acesteia de către o
anumită persoană, ceea ce se reflectă în înscenarea infracţiunii şi în literatura română găsim şi o
tălmăcire a acestor prevederi care determină că prin a produce probe nereale, mincinoase, se înțelege
acțiunea de a prezenta, a depune în fața organului judiciar dovezi care alterează adevărul, dau o
prezentare falsă a realității, fiind prezentată chiar şi o noţiune a acestei fapte Ticluirea de
probe constă în crearea prin mijloace sau aranjamente ingenioase, abile a unei aparențe de fapt, care
să fie luată de organul judiciar drept probă. Ea poate privi probe materiale, urme pretins a fi fost
lăsate de prezumtivul făptuitor (plantare, impresiuni digitale, palmare, urme biologice etc.),
fotografii ș.a.
În practică, un caz de înscenare a infracţiunii a avut loc în RM în anul 2002 cînd după 11 ani de
investigaţii, Procuratura Generală a clasat dosarul care viza dispariţia fostului deputat creştin-
democrat Vlad Cubreacov.
Potrivit Procurorului General, în 2002 , a fost intentat un dosar penal pentru omor intenţionat, în
cazul Cubreacov, dar aşa cum acesta este viu, dosarul a fost clasat. Vlad Cubreacov a dispărut din
spaţiul public în martie 2002, exact atunci când PPCD organiza proteste masive împotriva fostei
guvernări comuniste.
Liderul de atunci al creştin-democraţilor Iurie Roşca a reclamat răpirea lui Cubreacov, iar
potrivit ziarului "Panorama" chiar ar fi solicitat autorităţilor române şi celor georgiene un milion de
dolari pentru a-şi răscumpăra colegul de partid.
Nici după ce Cubreacov a revenit acasă, peste două luni şi a declarat că ar fi fost ţinut prizonieri
în regiunea transnistreană, procurorii nu au intentat un dosar penal pentru răpire de persoane.
Mai mult, doi foşti membri ai PPCD Sergiu Burcă şi Ion Neagu ar fi declarat procurorilor că au
participat la înscenarea răpirii. Potrivit lor, timp de două luni, cât era căutat de poliţie şi Interpol,
Cubreacov s-ar fi aflat într-un apartament din Chişinău. Cubreacov a respins atunci aceste acuzaţii,
iar astăzi nu a fost de găsit pentru a comenta clasarea dosarului penal.
Nu este clar dacă procurorii au stabilit cu certitudine faptul că Vlad Cubreacov nu a fost răpit. În
Republica Moldova, înscenarea unei infracţiuni nu se sancţionează penal, dar o persoană poate fi
trasă la răspundere pentru declaraţii false. Din această situaţie putem concluziona că este necesară o
prevedere legală în acest sens, fiindcă cred că astfel de situaţii sunt mai rare însă din cauza că fapt nu
este incriminată nu există nici o pîrghie de acţiune.
Un asemenea caz a avut loc şi în România cînd un bărbat, a alertat nejustificat Politia, prin
înscenarea unui furt de bani şi a lipsirii de libertate, infractiuni comise asupra sa de catre trei
persoane.

4
 Acesta menţiona că la data de 25 septembrie 2014, la ora 12.00, in timp ce se afla in Piata
Agroalimentara Deva, unde vindea bilete pentru un joc de noroc, a fost acostat de trei tineri. Tanarul
a sustinut ca cei trei, aflati intr-un autoturism de culoare neagra, i-au cerut sa-i insoteasca la sediul
agentiei, sub pretextul ca vroiau sa cumpere un top de bilete.
De asemenea, a mai declarat ca, dupa ce a urcat in autoturism, a fost condus in zona satului Bejan,
pe malul raului Mures, unde cei trei l-au tinut in autoturism aproximativ 5 ore, dupa care i-au luat
suma de 2.500 de lei, bani rezultati din vanzari si l-au abandonat.
Cercetarile au fost preluate de catre politistii Biroului de Investigatii Criminale Deva. In urma
verificarilor s-a stabilit ca Vasilica C. a sustras periodic diverse sume de bani din vanzari iar pentru
a-si acoperi delapidarea, a inscenat lipsirea de libertate si furtul banilor.
Pus in fata probelor, tanarul si-a recunoscut fapta.
Politistii continua cercetarile in vederea luarii masurilor legale fata de suspect, pentru alertarea
nejustificata a Politiei.

Cu titlul de concluzie vreau să spun că ar fi benefic legiferarea acestor situaţii, fiindcă

înscenările infracţiunilor consider că sunt des întîlnite, mai ales în ceea ce privesc infracţiunile
patrimoniale, cînd în spatele delapidărilor se înscenează infracţiuni, mascînd cu măiestrie
circumstanţele de fapt care au avut loc.

5
Bibliografie
1. Tratat de metodică criminalistică Mihail Gheorghiţă, Chişinău 2015
2. Codul penal al României
3. Infracțiuni contra înfăptuirii justiției – H. Diaconescu, R. Răducanu;
4. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei – aspecte de noutate. Inducerea în eroare a
organelor judiciare – art. 268 Cod penal Ana-Liliana Cristea
5. http://www.prime.md/ro/cazul-cubreacov-a-fost-clasat-dupa-11-ani-de-
investigatii_1274.html
6. http://dexonline.net/definitie-%C3%AEnscenare