Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Departamentul Drept Penal și Criminologie

Lucrul individual

Analiza operei ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu-

crima, personalitatea criminalului, victima și anturajul

Evaluat: Şavga Alina

doctor în drept, conferenţiar universitar
Realizat:

Chișinău 2016
 Literatura artistică constituie un mediu aparte, care cuprinde în rîndurile sale
bagajul plin cu personaje gîndite, prezentate și poate chiar trăite de autori, ce prin
intermediul operelor pun sub accent valori umane primordiale. Anume din acest
considerent, am putea face o tangență a unor opere cu prevederile din legea penală,
prin prisma faptului că în ambele cazuri gasim un text care ține să valorifice, viața
persoanei, proprietatea acesteia, drepturile sale. Astfel ca material pentru analiză, am
ales opera ”Baltagul” de Mihail Sadoveanu, care reflectă valori spirituale ca
înțelepciune, dragoste, relații familiare, dar și valori care astăzi sunt protejate de legea
penală a Republicii Moldova, și anume viata și sănătatea persoanei și proprietatea.
Dacă am prezenta un rezumat-speță al faptei pe care urmează să o analizez, pot
spune că totul începe în momentul cînd Nechifor Lipan, oier bogat, proprietar al mai
multor turme de oi, pleacă de-acasă în altă localitate pentru a-și mai cumpăra oi.
După ce a cumpărat oile în drum pre casă acesta întîlnește încă doi oieri, Calistrat
Bogza și Ilie Cuțui, care îi propun să le vîndă o parte din oile sale, însă acesta refuză.
Cei doi nu au acceptat refuzul și profitînd de momentul că se aflau în depărtare de
sate, erau înconjurați de stînci, ceea ce urmărea unul din făptuitori, cel deal doilea l-
a lovit pe Nechifor cu baltagul și l-a omorît, ascunzînd corpul acestuia într-o
prăpastie.
Cît privește însăși fapta infracțională, aceasta poate fi calificată ca omor din
interes material art.145 alin.2, lit(b) Cod Penal, care presupune că interesul material
constituie un mobil de factura egoista care, atunci când sta la baza hotarârii de a
ucide o persoana, confera un pericol sporit faptei. Interesul material, care sta la baza
omorului agravat, se poate prezenta sub diverse forme concrete; el se poate înfatisa
ca un avantaj sau beneficiu, de natura materiala, cum ar fi: bani, bunuri, titluri de
valoare sau dobândirea unei succesiuni. De asemenea, poate consta în stingerea
unor datorii sau în obtinerea altor avantaje (de exemplu, autorul omorului spera sa
fie promovat dupa moartea victimei).
În cazul din speța propusă în operă este evident interesul făptuitorilor față de
banii pe care îi avea victima și oile acestuia, ceea ce formează motivul infracțional.
În cele ce urmează, am ca obiective să descriu însăși crima, victima,
personalitățile criminalilor și anturajul în care a avut loc fapta, prin prisma
aspectului juridico-penal al infracțiunii de omor din interes material.
 Cît privește crima, în operă este descries cu lux de amănunte acest moment și
anume este relatat că făptuitorii, l-au urmărit pe Lipan și cînd au considerat că este
mometnul potrivit unul grăbi calul ca să urce dealul să vadă dacă nu este nimeni în
jur, cel de-al doilea venea în urma lui Lipan, pe jos, cînd cel din deal a facut semn,
adica sa n-aiba nici o grija, ca locu-i singuratic, cel care umbla pe jos a luat în mînă
baltagul și furișindu-se i-a aplicat o singura lovitură dar care o fost fatală. Ulterior cel
din urmă a încălicat și s-a grăbit după cel din vîrful muntelui, și s-au dus, împărțind
oile victimei.
Din cele menționate, putem observa cruzimea cu care au acționat făptuitorii și
calcularea acestora în ceea ce privește organizarea crimei cît și scopul meschin de a-și
îmbunătăți starea materială cu ajutorul oilor lui Lipan, accentuîndu-se și invidia față
de acesta.
Tot din textul operei putem deduce timpul și locul în care s-a produs crima,
fiindcă se menționează că era toamna, în luna octombrie, ceea ce este valabil și
pentru situația actual fiindcă conform statisticilor în domeniul fenomenului
criminalității, în perioada rece a anului infracțiunile contra patrimoniului și contra
vieții persoanei sunt mai dese, deasemenea se enunță că era la asfințit, cînd încă se
vedea bine afară.
În ceea ce privește locul comiterii crimei, tot din textul operei, aflăm că era un loc
pe unde oamenii călători treceau fără nici o grijă, fiindcă era la marginea unei
prăpastii între coastele stîncilor de vreo 20 de metri în adîncime, unde cu siguranță
nimeni nu cobora, mai ales că era o porțiune singuratică, ferită de ochii lumii, fără
cărări spre localități și fără nici un semn definitoriu. Aceste circumstanțe cu siguranță
au fost în favoarea criminalilor și le-au ajutat să comită fapta nu doar în depărare de
ochii lumii dar și să ascundă corpul victimei în așa mod încît nimeni nici să nu
bănuiască despre cele întîmplate.
Cel mai important după părerea mea aspect al acestei crime este raportul
”infractor-victimă”, care determină cu certitudine cauzele infracțiunii, condițiile
obiective și subiective care au generat-o și chiar și depistarea infractorului, iar în
cazul descries în operă, observăm că comportamentul, aspectul exterior și faptele
victimei, pre-infracționale cu ușurință au putut provoca crima. Astfel, victima crimei
date, poate fi inclusă în categoria persoanelor achizitive, deoarece tinde mereu să
agonisească cît mai multe bunuri, bani, oi și nu doar din acest considerent a devenit
victim dar și fiindcă acesta mereu era expus risului, prin faptul că nu accepta ca să
plece la păstorit împreună cu fiul său, mereu alegea drumurile părăsite,
neaglomerate, chiar și atunci cînd întîlnea pe cineva cu o situație material mai joasă
decît a lui, nu ezita să le accentueze cît de bine este să ai de toate îndestul, cu toate
acestea fiind blind și mărinimos.
Vorbind despre aspectul fizic, reeșind din caracterizarea direct de către autor
observăm că victima era un barbat puternic si voinic, ceea ce probabil a condiționat
criminalul de a acționa foarte atent și să-l lovească din spate. Din fragmentul ”avea
mustata groasa adusa a oala, ochii cu spîrancene aplecate la toata infatisarea lui
indesata si spatoasa", la fel putem deduce că Lipan era o persoană încrezută în sine,
serioasă și chiar înfricoșătoare. Deasemenea putem deduce asprectul său exterior
prin prisma caracterizării în întregime de către autor a oamenilor care locuiesc în
acea localitate și anume ”Iuți și nestatornici ca apele, ca vremea, răbdători în
suferință ca și-n ierni cumplite, plăcîndu-le dragostea și beția și datinile lor de la
începutul lumii, ferindu-se de alte neamuri și de oamenii de la cîmpie”, de unde
deducem că victima nu era un om obișnuit, avea niște calități aparte, era putem
spune nesociabil, păstra distanța cu străinii care nu făceau parte din locuitorii
satului său.
Nu în ultimul rind trebuie să deducem calitățile sale morale, pentru a contura
aproximativ comportamentul său și din operă în acest scop putem extrage
caracterizarea lui ca "om vrednic și fudul", "care nu se uita la parale, numai să aibă
toate după gustul lui", ceea ce din nou conturează că putea fi provocatorul
făptuitorilor prin caracterul și comportamentul său. Descris de către un alt personaj
din operă, îl vedem pe Nechifor Lipan ca un bărbat curajos, dar cu character
provocator și predispus de a se expune riscului, ceea ce reese din următorul fragment
"nu-i pasă de oamenii răi" și ”avea pentru dansii pistoalele incarcate in desagi” cît și
din fragmentul "îi plăcea să umble pe lună și cînte”. La fel în ceea ce privește relația
infractor-victimă” putem folosi pentru conturarea faptul că nu poate fi scutit total de
responsabilitatea actului infracțional fragmentul că era "mester la vorba", ceea ce
marchează și faptul că atunci cînd infractorii i-au propus să vîndă o parte din turmă,
Lipan a refuzat sub pretextul că pentru a stăpini o astfel de turmă sunt necesare
abilități pe care nu le recunoaște la ei, prin aceasta umilindu-i și provocîndu-le
înafară de invidie și sentimental de antipatie și ură. Totuși nu putem lăsa neobservat
fragmentul care spune că era un om simplu, fără carte, însă care prețuia viața, știind
cum să și-o trăiască, și care avea credință în Dumnezeu, din ce putem deduce că din
cauza sine-încrederii a devenit victima acestei infracțiuni.
Vorbind despre criminalii Calistrat Bogza și Ilie Cuțui, îi putem din star include
în categoria infractorilor ocazionali care au comis infracțiunea în virtutea
circumstanțelor deosebite, de ordin material, pentru care, reeșind din textul operei
crima este un fenomen neobișnuit, iar iscusința cu care au acționat în cazul dat fiind
nu o îndeletnicire dar un ansamblu de circumstanțe favorizante pentru ei.
Deasemenea îi putem privi ca criminali achizitivi, fiindcă scopul lor a fost luarea oilor
lui Lipan pentru a se îmbogăți.
Cît privește portretul acestora, din operă putem extrage faptul că Bogza era un
muntean mare, cu fața rea și nevrednică, idee care semnifică că prin aspectul său
fizic era predispus de a ataca pe cineva, fiind practic sigur că va învinge. Cel de-al
doilea, Cuțui era mititel și negricios, ceea ce l-a determinat să participe în calitate de
complice la infracțiune dar totodată a fost impediment pentru a lua parte activă la
faptă. Pentru conturarea mai clară a portretului moral a acestora putem folosi
fragmentul ” s-au îmbogățit brusc în ultima vreme, iar nevestele lor deveniseră fudule
și începuseră să facă risipă. Chemați la primărie și întrebați, Bogza și Cuțui afirmă că
au cumpărat toate oile lui Lipan și s-au despărțit de acesta”, prin care obserăm că nu
erau destul de calculați, întrucît dorința de a se arăta bogați s-au trădat, iar lașitatea
acestora cind au afirmat că au cumpărat oile demonstrează că erau încrezuți că vor
rămîne nepedepsiți, fiind siguri de faptul că nimeni nu i-a văzut și că trupul lui Lipan
nu va fi găsit.
Cu titlul de concluzie pot menționa că aspectele analizate au rolul primordial în
cadrul urmăririi penale și în domeniul studierii fenomenului criminalității, a
comportamentului victimei, crimei, criminalului și a circumstanțelor care au favorizat
sau au împiedicat comiterea faptei. Am ales această operă fiindcă am considerat un
model evident de faptă prejudiciabilă și sunt reflectate cu lux de amănunte detaliile
necesare pentru a întocmi cerințele necesare pentru întocmirea lucrului individual.