Sunteți pe pagina 1din 7

FOLOSIREA ACTIVITILOR DE TACTIC CRIMINALISTIUC N DESCOPERIREA I CERCETAREA INFRACIUNILOR ECONOMICE

Cms.ef de poliie SORINEL CRUU Academia de poliie A.I.Cuza Std.anul II - O.S.P- VALENTIN-DAN Bogdan - Academia de poliie A.I.Cuza

Rezumat: Articolul reliefeaza activitatile de tactic criminalistic specifice, efectuate pentru descoperirea si probarea infraciunilor de natur economic. In cuprinsul articolului se prezint un studiu de caz, in care o societate comercial eludeaza plata taxelor i impozitelor prin introducerea in ar a unor mrfuri in mod nelegal. Din economia textului reiese dependena direct a efecturii cu minuiozitate a cercetrii la faa locului de identificare a fptuitorilor i intocmire a materialului probator. Cuvinte cheie: infraciune, probe, cercetare la faa locului, folosire de acte falsificate, expertize. Abstract: The paper highlights specific tasks used in forensic tactics for the discovery and substantiation of economical crimes. A case study is presented in the paper, concerning a company that has comited tax evasion by illegaly introducing goods into the country. The study uncovers the direct dependency of a diligent crime scene investigation of perpetrator identification and drafting of evidentiary documents. Keywords: felony, probes, crime scene investigation, usage of fake documents, expertise

Legile sunt condiiile sub care oamenii independeni i izolai s-au unit pentru a forma o societate. Suma poriunilor de libertate sacrificate de fiecare pentru binele su, constituie suveranitatea unei naiuni, iar depozitarul i administratorul legitim al acestora este suveranitatea1. In faa oricrei infraciuni judectorul trebuie s elaboreze un silogism perfect: premisa major este legea general; premisa minor este aciunea conform sau contrar legii; consecina este libertatea
1

Cesare Beccaria-Despre infractiuni si pedepse, edit Humanita, Bucuresti,

sau pedeapsa. In cazul n care judectorul este constrns sau dorete s formuleze mai multe - fie i numai dou - silogisme, se deschide o poart spre incertitudine. Exist o teorem general pentru a calcula certitudinea unei fapte, de exemplu fora indiciilor unei infraciuni. Atunci cnd probele unei fapte depind unele de celelalte, adic atunci cnd indiciile nu fac dect s se susin reciproc, cu ct se aduc mai multe probe, cu att este mai mic probabilitatea faptei, fiindc acele situaii care ar duce la anularea probelor antecedente duc implicit i la anularea probelor ulterioare. Atunci cnd probele unei fapte depind toate de una singur, numrul probelor nu contribuie nici la creterea, nici la diminuarea probabilitii faptei, fiindc ntreaga lor valoare const n valoarea acelei singure probe de care depind toate celelalte. Cnd probele sunt independente unele de altele, adic atunci cnd indiciile se susin altfel dect prin ele nsele, cu ct se aduc mai multe probe, cu att crete probabilitatea faptei, cci falsitatea unei probe nu are influen asupra celorlalte referindu-ne la probabilitate n cazul acelor infraciuni care trebuie s fie certe pentru a fi pasibile de pedeaps. Dar nu va mai prea un paradox pentru cel ce consider c, riguros vorbind, certitudinea moral nu este altceva dect o probabilitate, dar de o asemenea importan nct este numit certitudine, cci orice om cu bun-sim o accept n mod necesar dintr-o obinuin nscut din necesitatea de a aciona, i face acest lucru nainte de a ncepe orice fel de speculaie. Pentru a constata vinovia unei persoane este aadar nevoie de acelai fel de certitudine care cluzete persona n cele mai importante aciuni ale vieii. Unul din mijloacele necesare indeplinirii conditiilor si situatiilor premise, este o minutioasa si atenta cercetare la fata locului, care este o activitate de o importanta deosebita in realizarea scopului procesului penal. Conform art.129 din Codul de Procedura Penala cercetarea la fata locului este descrisa ca ca fiind activitatea desfurat de ctre organul de urmrire penal sau instana de judecat, atunci cnd este necesar s se fac constatri cu privire la situaia locului svririi infraciunii, s se descopere i s se fixeze urmele infraciunii, s se stabileasc poziia i starea mijloacelor materiale de prob i mprejurrile n care a fost svrit infraciunea. Cercetarea la faa locului presupune perceperea nemijloci, de ctre organul de urmrire penal sau instana de judecat, a locului unde s-a svrit fapta, a urmelor i a altor mijloace de prob, spre a fi n msur s desprind o concluzie just, cu privire la modul n care infraciunea a fost comis i la identificarea fptuitorului 2. Cercetarea la faa locului reprezint o activitate procedural i de tactic criminalistic, al crei obiect l constituie perceperea nemijlocit a locului unde s-a svrit infraciunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea i examinarea urmelor i a mijloacelor materiale de prob, precizarea poziiei i a strii acestora, avnd ca scop stabilirea naturii i mprejurrilor comiterii faptei, precum i a datelor necesare identificrii fptuitorului 3. Practica judiciar ct si din formularea legiuitorului definesc activitatea de cercetarea la fata locului esteo activitate complex, prin aceea ca se raporteaz att la doctrina in materie, cu rol deosebit si inovator, ct si la posibilitatea aplicabilittii tehnice si tactice pentru fiecare spe in parte. Potrivit legii cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar: - s se faca constatari cu privire la situaia locului savrsirii infraciunii; - s se descopere si sa se fixeze urmele infraciunii; - s se precizeze starea si poziia urmelor si mijloacelor materiale de prob i s se clarifice imprejurrile in care infraciunea a fost savrit.
2

L. Comani M. Constantinescu n Tratat practic de criminalistic vol. 1 pag 25, Serviciul Editorial al M.I. 1986 cu trimitere la V. Dongoroz i alii, Explicaii teoretice ale Codului de Procedur Penal Romn vol. I Editura Academiei Bucureti 1975 pag. 293 3 V. Berchean, C. Pletea, Ion-Eugen Sandu n Tratat de Tactic Criminalistic, Edit. Carpai, Craiova 1992, pag. 26
3

In situatia in care cmpul faptei - expresie consacrata in criminalistica clasica - conduce catre materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte s permit conturarea probaiunii si identificarea autorilor, noile concepte, intre care: scena crimei, scena del crimen sau in alt sens, profiler crime provoac in direcia acceptrii unei realiti dinamice in derulare a secvenelor comportamentale, fornd componenta psihologic a omului legii (organ de urmarire penal, procuror, judecator, etc.) s interpreteze motivaiile, inentiile, habitudinile, raionamentele, logica, sensul, organizarea conduitelor criminogene, in ideea conturrii profilului psihologic, amprenta comportamental apt schirii unei galerii de poteniale portrete ale personalitii pretabililor inclusi in cercurile de bnuii4. In scopul demonstrrii importanei i aplicabilitii practice a cercetarii la faa locului vom pune in discuie o spe care s releve aspectele teoretice prezentate mai sus: Astfel infractiunea la care vom face referire este prevazuta de Codul vamal in art 272, respectiv 273 avand urmatorul continut constitutiv: Art. 272 folosirea, la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se refer la alte mrfuri sau bunuri ori la alte cantitti de mrfuri sau bunuri dect cele prezentate n vam constituie infractiunea de folosire de acte nereale si se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Art. 273 - folosirea, la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infraciunea de folosire de acte falsificate i se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. Cu titlu de exemplu alegem cazul unei infractiuni economice care, dat fiind complexitatea actelor si msurilor ce trebuie efectuate in cauz, ridic mari probleme sub aspectul descoperirii faptelor si al constituirii probatoriului. n ziua de 9 decembrie 2011, la sediul organelor financiar-vamale s-a prezentat un automrfar care venea din Polonia i trecuse prin Vama Nadlac. Odata ajuns la destinatie, la beneficiarulcumparator, respectiv in Bucuresti, acesta avea obligaia de a anuna organele financiare sau vamale pentru a verifica din punct de vedere calitativ si cantitativ, respectiv daca marfa nscris pe factur corespunde cu cea transportat. Cu ocazia intocmirii documentelor de ctre organul fiscal in cuz, inspectorul vamal din cadrul acelui serviciu a constatat c n cabina autovehiculului se aflau doi brbai, ambii de cetenie bulgar i avnd calitatea de oferi, iar dup prezentarea documentelor privind factura si avuzul de insoire a marfii, transportul fiind efectuat de firma ,,S din Bulgaria. Deoarece i s-a prut suspect transportul, intrucat valoarea de pe factura era una foarte mica, inspectorul vamal a informat cei doi conductori auto c dorete s controleze compartimentul de marf. n acest context, unul din cei doi conductori auto bulgari i-a spus inspectorului vamal c ei sunt doar soferi si c, dac este necesar, s ia legatur cu societatea comercial transportatoare sau cu beneficiarul , fapt ce l-a determinat pe inspector s insiste s vad marfa. Dup ce a deschis remorca automarfarului i a desfcut una din cutii a constatat c n interiorul acesteia se aflau articole de vestimentatie si incaltaminte ce pareau a fi din piele. Urmare a acestei constatri, inspectorul vamal a sesizat organele competente. Astfel, a reiesit c: datele nscrise pe factur nu corespund cu faptele constatate la faa locului, in sensul c marfa identificat era alta dect cea nscris pe factur. Deoarece au realizat faptul c ceva este in neregul, oferii bulgari au luat legtur telefonic cu o persoan n Bulgaria pentru a trimite actele reale cu privire la mrfurile pe care le transportau. In situaia prezentat, necesitatea efectuarea constatrii la faa locului urmeaz s rspund la viitoarele intrebri eseniale pentru viitorul proces penal cum ar fi: ce fapt penal sa svrit,
4

Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat universitar de psihologie judiciar - teorie i practic, Editura Phobos, Bucureti 2004 5 Notiunea de suspect, asa cum este ea prevazuta in viitorul Cod Penal

identificarea personelor suspecte5, stabilirea locului savarsirii infractiunii, aspect foarte important intruct locul savririi infraciunii determin competena organelor de urmrire penal i a instanei de judecat, incadrarea juridic. Cercetarea la fata locului se efectueaza de organul de urmarire penal sau instata de judecat pe a carei raz teritorial s-a savrsit infraciunea.Cercetarea la faa locului este o activitatea obligatorie deoarece cu ajutorul acesteia se poate determina locul unde s-a savrit infractiunea, stabilirea modului de savrire a infraciunii, a aciunilor ntreprinse la locul faptei n scopul elaborrii versiunilor cu privire la faptuitor. Dup sesizarea organelor competente i deplasarea la faa locului a echipei de cercetare, s-a procedat la efectuarea unor activitati, dupa cum urmeaza: - cu ocazia desfaurrii cercetrii la faa locului s-a prezentat o echip de cercetare compus din experti criminaliti i ofieri din cadrul serviciului de investigare a fraudelor financiare ai politiei Astfel activitatile s-au desfasurat pe doua planuri respectiv: primul, acela al identificarii persoanelor care pot oferi lamuriri suplimentare cu privire la proveniena mrfii, al doilea pentru a se determina regimul fiscal aplicabil al mrfii. - obinerea de date cu privire la persoana fizica sau juridica, vnzatoare ori producatorul marfii in cauz - ara de provenien a marfii precum si ara din care marfa a fost transportat - date cu privire la societatea comerciala transportatoare precum si persoana care a incheiat ori negociat contractul de transport cu vanzatorul ori cumparatorul beneficiar precum si date privind beneficiarul final al marfii si destinatia ei. In scopul lmuririi acestor aspecte i lund n considerare datele concrete ale speei s-a procedat la audierea celor doi oferi intruct erau singurele persoane care puteau furniza informaii necesare soluionrii cauzei. Conform regulilor de tactic criminalistica, psihologie judiciara, ct i cele prevazute in Codul de Procedura Penal romn persoanele au fost audiate separat, punandu-li-se intrebri cu privire la aspectele sus-amintite. In urma audierii a reieit c unul dintre oferi declara c este angajat al S.C. S societate transportatoare cu sediul in Bulgaria, c marfa este de provenien din Polonia, aceasta fiind totodata i ara de unde se transporta iar beneficiarul marfii este societatea din Bucuresti SC M SRL. Cu privire la informaii privind incheierea contractului de transport dintre beneficiar si transportator sau vanzator si transportator, oferul precizeaz c nu are cunotin ntruct aceasta nu intra in atribuiile lui de serviciu. Fiind intrebat cu privire la obiectul transportului acesta a declarat c dup cunotina sa, el transporta articole de plu pentru copii. Dupa ce i s-a adus la cunotin faptul c, in urma controlului fizic al automarfarului a reiesit c n interior marfa transportat reprezint articole de vestimentatie si incalminte din piele ambalate in folie de plastic, cel in cauza a afirmat c nu poate oferi informaii suplimentare intruct atribuiile lui de serviciu nu presupun acest lucru. Cu ocazia audierii celui de-al doilea ofer, pe lnga datele i informaiile obinute din prima audiere acestea se coroboreaz cu urmtoarele declaraii ,(i cu declaraiile primului ofer audiat), cu o singur excepie, faptul c, acesta din urm nu are cunotin despre continutul transportului, preciznd c obligaia lui era aceea de a transporta marfa fr a avea interes asupra coninutului Avnd in vedere ca la faa locului, nu mai sunt alte persoane care pot furniza date i informii necesare soluionarii cauzei, organele de cercetare penal au procedat n continuare la ridicarea n original a documentelor de transport, ale mrfii precum si a documentelor de provenien, punandu-lise in vedere celor doi oferi s ia legatura cu reprezentantul societii comerciale transportatoare in scopul furnizarii altor informatii organelor de control. De precizat: cu ocazia ridicrii documentelor s-a constatat c pe factura i documentele de
5

transport nu sunt trecute date cu privire la numrul de nmatriculare al automarfrului i nici data transportului. Un alt aspect al cercetrii la faa locului presupune prelevarea si ridicarea urmelor svririi infractiunii. Expertii criminalisti au procedat la fotografierea a cte unui exemplar din fiecare model de articol, din ncrctura descoperut, aspecte ce ulterior se vor constitui intr-o plansa fotografic, ct i fotografierea automarfarului cu surprinderea detaliilor privind: aezarea mrfii n interior, ambalarea acesteia, surprinderea numerelor de inmatriculare. Intrucat niciunul dintre cei doi oferi nu au recunoscut c au cunotin despre marfa descoperit in interiorul automrfrului, experii criminaliti au procedat la prelevarea urmelor papilare de pe ambalajele articolelor de vestimentaie i inclminte, ambalajelor din folie de plastic. In acelai sens s-a procedat si la amprentarea oferilor cu scopul confruntrii urmelor papilare descoperite n interiorul automrfarului. Dup ce urmele papilare au fost procesate si analizate s-a ajuns la concluzia c parte din urmele papilare identificate pe ambalajele din folie de plastic ale marfurilor corespund cu cele ale celor doi soferi. Acest fapt duce la concluzia c cei doi oferi nu numai c au tiut coninutul transportului, ba mai mult au ajutat la manipularea i ncrcarea mrfii, aspecte contrare celor declarate de acetia cu ocazia audierii, cand au declarat ca nu au cunotin de aceasta. Se observ aici intenia oferilor de a induce in eroare organele de cercetare penal n scopul sustragerii de la eventuala raspundere i al canalizrii cercetariilor in alt direcie decat cea real. Ca urmare a datelor si informaiilor deinute de anchetatori s-a luat msura sigilrii automrfarului i indisponibilizrii acestuia in custodia Sectiei 3 Politie din cadrul D.G.P. Bucureti. In urma finalizrii cercetarii la faa locului cei doi oferi au fost condui la sediul organelor de poliie n vederea reaudierii aacestora pentru lmurirea noilor aspecte descoperite n cauz. Organele de cercetare ale poliiei au procedat la citarea reprezentantului societii comerciale beneficiare, a cumparatorul ct i a reprezentantului societatii comerciale transportatoare, care dup cum a reiesit din datele furnizate de la Oficiul Registrului Comertului este un cetean romn cu domiciliul in Bucuresti. Au fost citai punandu-li-se in vedere s se prezinte cu documentele aferente tranzaciei ncheiate care sunt n legatur cu transportul marfii din data respectiv. La o dat ulterioar s-au prezentat cei doi reprezentai ai societlor iar in urma cercetarilor a reiesit c societatea cumpratoare fcuse o comand in Polonia pentru articole de vestimentaie i incalminte din piele, aspect confirmat i de fotocopii ale contractului ncheiat ntre vnztorul din Polonia si societatea n cauz, precum i de datele pe factura aferent, documente ce au fost trimise prin fax cumparatorului de catre vanzator, anterior efecturii transportului. Cu ocazia audierii reprezentanilor societii comerciale transportatoare, coroborate cu studierea documentelor aflate la dosarul cauzei, a reieit c societatea transportatoare a primit o comanda din partea vanzatorului: s efectueze un transport de 15000 de articole de vestimentaie din piele si 5000 articole de ncalminte din Polonia ctre Bucureti, aspect confirmat i de nota de comand anexat la dosar. In urma cercetrilor s-a descoperit c societatea transportatoare a folosit ca i documente de provenien ale mrfii documentele unui transport efectuat in aceeasi zi, ins din studierea documentelor i din audierea transportatorului a reieit c a primit intr-adevar o comand de transport dinspre Polonia inspre Bucureti, iar cu privire la documentele false prezentate organelor financiare, reprezentantul societatii transportatoare recunoaste c acestea nu aparin transportului prezent, ci aparin unui transport efectuat in aceeai zi de ctre un alt automarfr al societii, iar din pricina unei erori actele au fost schimbate. Din verificarea contabilitii societii comerciale transportatoare, a reiesit c nu exist nici o not de comand sau contract de transport incheiat intre societatea vnzatoare i societatea

transportatoare n cauz, fapt ce denot lipsa de credibilitate a reprezentantului transportatorului i nvinuirea sa sub aspectul svairii infraciunilor de folosire la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate prevazut in art 273 Cod vamal i a infraciunii de de evaziune fiscal, prevzut n art. 9 al. 1 lit. a,b din legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Se constat astfel c: n cauz a fost efectuat o cercetare la faa locului minuioas care a ajutat intr-o foarte mare msur la ntocmirea probatoriului, dovedirea vinovatiei celor n cauz i trimiterea fptuitorilor n judecat. Un aspect deosebit a fost acela al prelevrii urmelor papilare de pe ambalajele mrfii aaflate n interiorul automrfarului in vederea dovedirii faptului c oferii au cunotin de coninutul mrfii transportate fapt ce a condus cercetrile intr-o noua direie n scopul aflrii autorului faptei. De asemenea, cu ocazia cercetarii la faa locului s-au efectuat fotografii judiciare automarfarului i plcuelor de nmatriculare ale acestuia a condus la imposibilitatea reprezentantului societatii comerciale de a nega faptul c marfa nu a fost transportata cu acel automrfar. Un alt aspect esenial n desfurarea anchetei a fost vigilena organelor de cercetare penal, care au surprins c pe factura i documentele de transport ale mrfii nu apare numrul de inmatriculare al automrfarului si nici data efecturii transportului, aspecte care au indreptat ancheta i extinderea cercetrilor nspre societatea comercial transportatoare care in cele din urma a fost trimis in judecat. Un aspect important al acestei anchete este faptul c cei doi oferi au fost audiati separat. Este foarte important c acetia s fie audiai separat intruct dac erau audiai impreun sau lsai mult timp unul in prezena celuilalt neinsoii cei doi s-ar fi ineles i ar fi pus de comun acord o versiune comun de natur a complica, induce in eroare organele penale i a ingreunarii derulrii anchetei i aflrii adevrului. Organele de cercetare si-au indreptat atenia ctre societatea beneficiar care a confirmat veridicitatea facturii reale emise de ctre vnzator ns nu a confirmat veridicitatea facturii false prezentate in cauz de ctre transportator. Ulterior finalizarii cercetarii la faa locului a fost dispusa inceperea urmaririi penale sub aspectul savririi infraciunii de folosire la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate si de evaziune fiscal n concurs, prevazut i pedepsit de art. 9 al. 1 lit. a,b din Legea 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, respective art 273 Cod vamal. Ulteriror acestei activiti a fost dispus o expertiz contabil care s evidenieze dac documentele prezentate de reprezentantii societatii transportatoare precum si reprezentanii societii beneficiare au suport veridic, daca au fost inregistrate in evidena contabil respectiv dac evidena contabil in ceea ce privete aceast operaiune este conform cu actele normative in vigoare. Rezultatul expertizei contabile concretizat intr-un raport de expertiz contabil a fost acela c: n societatea transportatoare i societatea beneficiar nu aveau inregistrate in evidenele contabile documentele aferente tranzaciei, crend in acest fel prejudiciul bugetului general consolidat al statului prin neplata impozitului pe profit si a TVA-ului aferent bunurilor achiziionate n spaiu intracomunitar, raportat la valoarea actual de pia a bunurilor. Facem precizarea ca expertiza contabil nu a avut in vedere pentru stabilirea prejudiciului suma inscrisa pe factura fictiva prezentat organelor fiscale, ci a avut in vedere preul mediu existent pe pia a unor produse identice sau similare cu cele achiziionate n spaiu intracomunitar. Totodata au fost dispuse efectuarea de expertize criminalistice care s identifice persoana sau persoanele care au semnat, scris si stampilat documentele de provenien ale marfii prezentate organului fiscal si ulterior organelor de cercetare penal. Conform raportului de expertiz a reieit c tampila de pe factur i avizul de insoire a mrfii aparineau societii transportatoare, scrisul si semnturile erau intocmite de reprezentatntul societii beneficiare. Ca atare a fost dispus extinderea cercetrii penale sub aspectul savririi acelorai infraciuni i pentru reprezentantul societii beneficiare, reinandu-se in cauz c a adus un prejudiciu

bugetului general consolidat al statului compus din impozitul pe profit si TVA-ul aferent tranzaciei pentru care va raspunde in solidar cu reprezentantul societatii transportatoare. De asemenea, ca urmare a verificarii in sistemul VIES s-a constatat c societatea vanzatoare din Polonia avea inregistrat in evidena contabil vanzarea efectuat catre societatea comerciala beneficiar din Romania. Reliefm minutiozitatea si rapiditatea cu care a fost desfurat cercetarea la faa locului prin aceea ca au fost ridicate att documentele financiar contabile ct i probe de scris i semntur ale celor doi oferi precum si ale reprezentanilor celor doua societi comerciale, la o data ulterioar. Evidentiem aici faptul c, in ipoteza in care cercetarea la fata locului nu s-ar fi efectuat ori nu s-ar fi efectuat cu respectarea tuturor prevederilor legale in vigoare si a normelor de tehnic-tactic si metodologie criminalistic, dat fiind caracterul specific al infraciunii de evaziune fiscal i de folosire la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate exista o mare posibilitate ca infraciunea, fie s nu fi fost descoperit, fie s fi fost descoperit mai trziu fr ins a avea mijloacele necesare identificarii autorilor si intocmirii probatoriului in acest sens. Datorita faptului c cercetarea a respectat toate normele de tehnic, tactica si metodologie criminalistic, cursul anchetei penale a fost unul ascendent, intocmindu-se probatoriul cu maxima celeritate, fapt care a scurtat mult intervalul de timp in care s-au efectuat cercetrile si dup care ulterior a fost dispus trimiterea in judecat a inculpailor la doar 40 de zile de la inceperea cercetrilor. Singurele impedimente care au determinat trimiterea in judecata a celor vinovati la o data ulterioara descoperirii mrfii au fost ateptarea rezultatelor expertizei grafoscopice pentru a determina cine a intocmit documentele de transport si insotire a marfii si rezultatul expertizei contabile pentru a determina prejudiciul cauzat. Atat reprezentantul societii comerciale transportatoare ct i cel al societii comerciale beneficiare au fost condamnai la 3 ani de inchisoare cu executare pentru savrirea infraciunii de folosire la autoritatea vamal, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.