bUniversitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Privat

CURRICULUM
la disciplina
DREPTUL MUNCII
Ciclul I, Licenţă

AUTORI:

Dr. hab., conf. univ. Nicolae SADOVEI,

Dr., conf.univ.,Tatiana MACOVEI,
Dr., lect. univ. Felicia PĂSCĂLUŢĂ,
Mg., lect. univ. Dorin JOSANU

Chişinău – 2019

1
APROBAT: Şef interimar Departament Drept Privat
la şedinţa Departamentului ________ Chisari Rurak Aleona
din „__” ______________, 2019

PRELIMINARII

DREPTUL MUNCII este o disciplină juridică de studii şi reprezintă una din cele mai
dinamice şi vii ramuri ale sistemului dreptului, care interesează o sferă extinsă de persoane.
Mutaţiile politice, tranziţia de la economia supracentralizată la cea de piaţă, încercările şi ezitările
in alegerea celei mai eficiente căi de creare şi consolidare a unor structuri compatibile cu
obiectivele propuse, determină necesitatea elaborării unor noi norme juridice.
Disciplina de Drept al Muncii a fost inclusă în planurile de studii ale Facultăţii de Drept a
Universităţii de Stat din Moldova încă din perioada sovietică şi continuă a fi o disciplină
importantă, dinamică şi atractivă în prezent şi care îşi va menţine, cu siguranţă, actualitatea şi în
viitor.
Dreptul Muncii este legat în mod direct de activitatea multor oameni, le reglementează
acestora formarea profesională, încadrarea în muncă, salariile, timpul de muncă, concediile,
modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă, jurisdicţia muncii etc. Sub incidenţa
acestei ramuri de drept cad cei care se pregătesc pentru a obţine o profesie sau o meserie, salariaţii,
persoanele care caută un loc de muncă (şomerii), precum şi cei care oferă locuri de muncă
(angajatorii). El se aplică fără încetare în numeroase şi diverse situaţii.
În literatura ştiinţifică de specialitate se subliniază caracterul complex şi pasionant al acestei
ramuri de drept care priveşte viaţa cotidiană a majorităţii populaţiei active a unui stat. Instrument al
politicii sociale si economice, al gestiunii diverselor categorii de unităţi, Dreptul Muncii exercită o
influenţă considerabilă asupra economiei naţionale. Contribuie, de asemenea, la orientarea pieţei
muncii, influenţează repartiţia venitului naţional, dar obiectivul său esenţial îl constituie protecţia
salariaţilor şi armonizarea raporturilor salariaţi – angajatori. Pornind de la considerentele
menţionate, prezentul curriculum a fost conceput, fiind axat pe trei niveluri comportamentale, cu
un grad divers de complexitate: cunoaştere, aplicare şi integrare. De asemenea scopul a fost să
conţină cât mai multe şi cât mai utile informaţii, necesare studenţilor in scopul de a-i ajuta pentru a
obţine cunoştinţe profunde in domeniul Dreptului Muncii şi a-şi forma deprinderi in scopul
utilizării lor in practică.
Unul din scopurile disciplinei de studii de Drept al Muncii constă în ajutorarea studenţilorîn
înţelegerea esenţei reglementărilor juridice care organizează buna desfăşurare araporturilor de
muncă în complexitatea lor. Elaborat în scopul eficientizării învăţământului universitar, prezentul
curriculum include mai multe componente obligatorii, inclusiv numărul şi denumirea temelor care
urmează a fi studiate, numărul aproximativ de ore stabilite pentru fiecăre temă a disciplinei, dar şi
numărul total de ore pentru întreaga disciplină. În continuare fiecare din aceste teme sunt
desfăşurate astfel, încât sunt descrise subiectele temei, actele normative, sursele teoretice şi practice
recomandate din care studentul poate să se inspire şi, în final, sunt precizate acele cunoştinţe care
urmează să le obţină studentul. În rezultatul studiilor absolventul îşi formează anumite deprinderi şi
aptitudini, învaţă să facă anumite lucruri de care va avea nevoie atunci când se va încadra în câmpul
muncii.
Orele de curs de Drept al Muncii se predau în limbile română şi rusă, iar orele de seminar şi în
limbile engleză şi franceză.
Prezentul curriculum este elaborat în concordanţă cu planul de studii al Facultăţii de Drept a
Universităţii de Stat din Moldova şi este destinat studenţilor care îşi fac studiile la ciclul I (studii de
licenţă), secţiiile zi şi frecvenţă redusă.
2
 La elaborarea curriculumului dat s-a ţinut cont de actele normative in vigoare, practica
internaţională (Convenţiile O.I.M. etc.), practica judiciară şi deciziile Curţii Constituţionale în
materie.
I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total: Evalua Nr.

Forma de Codul Denumirea Responsabili inclusiv rea credite
Semestru
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
N. Sadovei
T. Macovei
frecvenţă la
S.07.O.65 Dreptul F.Păscăluţă VII 180 45 45 0 90 Ex 6
zi
Muncii D. Josanu
N. Sadovei
T. Macovei
frecvenţă
S.08.O.49 Dreptul F.Păscăluţă X 180 26 10 0 144 Ex 6
redusă*
Muncii D. Josanu

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
Zi f/r zi f/r* zi f/r*
*
1. Obiectul, metoda şi sistemul DreptuluiMuncii 2 1 2 4 6

2. Principiile şi funcţiile Dreptului Muncii 2 1 2 2 6

3. Izvoarele Dreptului Muncii 2 1 2 4 8

3
4 Subiecţii Dreptului Muncii 2 1 2 4 10

5 Raporturile juridice de muncă 2 2 2 4 10

6 Parteneriatul social în sfera muncii 3 1 3 4 8

7 Contractul individual de muncă 12 6 12 3 24 18

8 Timpul de muncă 2 2 2 6 10

9 Timpul de odihnă 2 2 2 6 10
2
10 Salarizarea 4 2 4 6 14

11 Disciplina muncii 2 2 2 1 4 10

12 Sănătatea şi securitatea în muncă 2 1 2 4 6

13 Răspunderea materială 3 2 3 6 10

3
14 Supravegherea şi controlul asupra respectării 3 2 3 1 8 10
legislaţiei muncii. Jurisdicţia muncii
15 Dreptul internaţional al muncii 2 2 4 8

Total 45 26 45 10 90 144

III.COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor,
teoriilor, paradigmelor şi
metodologiei din domeniul juridic.
2. Utilizarea cunoştinţelor în
culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la probleme concrete de  a identifica rapid norma juridică care reglementează raportul
drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii  a cunoaşte actele normative care fac obiectul de studiu al
Moldova, a altor instrumente
juridice europene şi internaţionale.  a distingeactele normative înmaterie după forţa lor juridică;
4. Aplicarea tehnicilor şi
instrumentelor specifice din
domeniul juridic în soluţionarea
problemelor de ordin practic.
4
 a fundamentaesenţaşiimportanţaDreptuluiMuncii;
 a stabililoculşirolulDreptuluiMunciiînsistemulnaţional de
drept;
 a relatadespreevoluţiaDreptuluiMuncii;
 a define noţiuniale fenomenelorşiconceptelor specific
DreptuluiMuncii (muncă, salariat, angajator, contract
individual de muncă, demisie, concediere, acte de parteneriat
social, zi de muncă, concediu, sancţiune disciplinară, contract
de răspundere materială, răspundere materială deplină, litigiu
de muncă, sănătate în muncă, securitate a muncii, organe de
supraveghere şi control, organisme internaţionale în materia
raporturilor de muncă etc.).
 a identifica raporturile juridice care fac obiectul de
reglementare al Dreptului Muncii;
analizat;
 a alege metoda/ procedeul cel mai efficient pentru acumularea
datelor şi informaţiilor referitoare la o problem juridică
specifică DreptuluiMuncii;
 a selecta literatura juridică şi practica judecătorească
pertinentă situaţiilor juridice analizate;
Dreptului Muncii;
 a determina norma juridică aplicabilă raportului juridic
litigios;
 a identifica coleziunile dintre normele juridice a diferitor acte
normative şi alegerea celei aplicabile raportului juridic
concret;
 a interpeta norma aplicabilă situaţiei litigioase concrete;
 a formula propuneri de compatibilizare a dispoziţiilor actelor
normative naţionale cu prevederile actelor internaţionale la
care RepublicaMoldova este parte;
 a stabili coraportul dintre norma juridică naţională şi cea
europenă/international.
 a cunoaşte descrie/ a identifica tehnici şi instrumente specific
domeniuluiDreptuluiMuncii;
 a propune ipoteze de soluţionare a situaţiilor juridice
litigioase;

5. Exprimarea viziunilor proprii
faţă de reglementări sau coliziuni
de drept.
6. Utilizarea de tehnici, metode şi
procedee în vederea formulării
soluţiilor interpretative ale
normelor juridice.
7. Formularea propunerilor în
vederea perfecţionării cadrului
legal existent.
8. Îndeplinirea latermen,
riguroasăşiresponsabilă, încondiţii
de eficienţăşieficacitate, a
sarcinilorprofesionale, cu
respectareaprincipiiloreticiijuridice.
9.Utilizareaeficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de
formareprofesionalăasistată,
atâtînlimbaromână, câtşiîntr-o
limbă de circulaţieinternaţională.
IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Subiectul 1. Obiectul, metoda şi sistemul Dreptului Muncii
5
 a elabora documente juridice de complexitate mică şi medie în
domeniul Dreptului Muncii;
 a elabora proiecte şi modele de acte judiciare reieşind din
situaţiile juridice care sunt reglementate de normele juridice
ale Dreptului Muncii.
 a identifica lacunele şi carenţele normelor juridice care fac
obiectul de studiu al DreptuluiMuncii;
 a identifica cazurile de încălcare a condiţiilor de desfăşurare a
raporturilor de muncă şi a propune adoptarea măsurilor
necesare pentru a evita comportamentul vicios;
 a analiza opiniile doctrinaire faţă de lacunele şi carenţele
evidenţiate în legislaţie;
 a analiza textele legale aplicându-le situaţiilor concrete,
formulând ipoteze şi combătându-le.
 a identifica soluţii corecte pentru litigiile dintre salariaţi şi
angajatori, conflictele dintre angajatori şi organele de
supraveghere şi control în materia raporturilor de muncă etc.;
 a compara experienţa doctrinară cu cea practică învederea
alegerii soluţiei corecte a eventualelor diferende;
 a utilize metodele de interpretare a normelor juridice specific
Dreptului Muncii prin prisma practicii judiciare a Curţii
Supreme de Justiţie, darşicea care derive din practica
CurţiiConstituţionale;
 a recomanda căi de contestare a actelor juridice, implicit cele
de contencios admistrativ în cazul angajaţilor din autorităţile
publice.
 a identifica normele juridice care conţin carenţe de ordin
legislativ, propunând concomitant variante de îmbunătăţire;
 a recomanda căi de perfecţionare a cadrului legal prin
elaborarea de proiecte de acte normative.
 a întocmi în timp restrâns note informative cu privire la
situaţii juridice litigioase;
 a elabora proiecte de contracte individuale de muncă,
contracte colective de muncă şi convenţii colective;
 a pregăti pachete de acte necesare administrării eficiente a
personalului din cadrul unităţilor.
 a utiliza mijloacele electronice de comunicare pentru a face
rost de acte normative naţionale, internaţionale şi străine,
literatură juridică specială, practică judecătorească
naţională, internaţională şi străină pe tematica interesată;
 a comunica cu eventualii beneficiari prin mijloacele
electronice şi reţelele de socializare astfel, încât să fie
asigurată corectitudinea şi confidenţialitatea profesională;
 a utiliza bibliotecile electronice, bazele de date legislative şi
alte surse profesionale existente în variantă electronică.
 Obiective de referinţă
 să definească obiectul de studiu al Dreptului
Muncii;
 să evidenţieze perioadele de dezvoltare ale
Dreptului Muncii;
 să caracterizeze trăsăturile metodei de
reglementare a dreptului muncii;
 să determine conţinutul sistemului dreptului
muncii;
 să delimiteze dreptul muncii de alte ramuri
de drept;
 să stabilească locul și rolul dr.muncii în
sistemul științelor juridice/sistemul ramurilor
de drept.
• Termeni-cheie: Dreptul Muncii, obiect de
reglementare, sistem, salariat, angajator, unitate.
Unităţi de conţinut
•Noţiuni generale despre muncă. Obiectul de
reglementare al dreptului muncii. Definiţia
muncii şi a Dreptului Muncii. Locul Dreptului
Muncii în sistemul dreptului. Raporturile de
muncă, care formează obiectul de reglementare a
dreptului muncii.
•Metoda de reglementare a dreptului
muncii.Noţiunea metodei Dreptului Muncii.
Ansamblul mijloacelor juridice, care formează
metoda Dreptului Muncii. Corelaţia metodei cu
obiectul de reglementare.Trăsăturile caracteristice
ale metodei Dreptului Muncii.
•Sistemul dreptului muncii.Dreptul colectiv şi
dreptul individual al muncii. Dreptul comun şi
dreptul special al muncii. Dreptul privat şi dreptul
public al muncii.Partea generală şi partea specială
a Dreptului Muncii.
•Delimitarea dreptului muncii de alte ramuri de
drept.Conexiunea Dreptului Muncii cu Dreptul
Constituţional, Dreptul Civil, Dreptul Securităţii
Sociale, Dreptul Procesual Civil, Dreptul
Administrativ etc.

Subiectul 2. Principiile şi funcţiile Dreptului Muncii.

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească ideile generale şi comune tuturor • Noţiunea principiilor Dreptului Muncii.
normelor şi sistemului juridic; Definiţia principiilor Preptului Muncii. Principiile în
- să delimiteze categoriile de principii, care calitate de idei fundamentale, care guvernează
operează în cadrul Dreptului Muncii; raporturile de muncă. Clasificarea principiilor
- să identifice principiile specifice Dreptului Dreptului Muncii.
Muncii (cele ramurale); • Principiile interramurale ale Dreptului Muncii.
- să aprecieze importanța principiilor Dreptului Dreptul Constituţional în calitate de generator al
Muncii; principiilor interamurale. Accesul liber la Justiţie.
- să identifice funcţiile Dreptului Muncii. Pluralismul formelor de proprietate şi proiectarea
acestuia asupra Dreptului Muncii. Principiile
economiei de piaţă în raporturile de muncă.
• Principiile ramurale ale Dreptului Muncii.
Principiul libertăţii muncii. Principiul interzicerii
muncii forţate. Principiul unităţii şi diferenţierii în
Dreptul Muncii. Principiul stabilităţii raporturilor de
muncă. Principiul jurisdicţiei muncii.
• Funcţiile Dreptului Muncii. Funcţiile sociale ale
Dreptului Muncii: funcţia de armonizare a
intereselor individ/societate; funcţia de promovare a
dialogului social; funcţia de protejare a intereselor
salariatului. Funcţiile economice ale Dreptului
Muncii:funcţia regulatorie de organizare a
procesului muncii; funcţia de flexisecurizare.
6

Subiectul 3. Izvoarele Dreptului Muncii
Obiective
- să definească noţiunea de izvoare ale Dreptului •Noţiunea și clasificarea izvoarelor Dreptului
Muncii;
- să definească conceptual izvoarele Dreptului
Muncii;
- să identifice categoriile de izvoare;
- să delimiteze izvoarele Dreptului Muncii de
cele ale altor ramuri de drept;
- să determine izvoarele specifice dreptului
muncii;
- să aprecieze importanța izvoarelor dr.muncii
pentru derularea raporturilor de muncă.
Subiectul 4. Subiectele Dreptului Muncii
7
• Termeni-cheie:principiu al dreptului muncii,
libertate a muncii, interzicere a muncii forţate,
unitate şi diferenţiere, stabilitate în muncă.
Unităţi de conţinut
Muncii.Noţiune. Sistemul izvoarelor Dreptului
Muncii şi sistemul legislaţiei muncii. Clasificarea
izvoarelor Dreptului Muncii. Izvoare, comune și
altor ramuri de drept. Izvoare specifice Dreptului
Muncii. Izvoare naționale ale Dreptului Muncii.
Izvoare internaționale ale Dreptului Muncii. Izvoare
emise de autoritățile statului. Izvoare, emise de
partenerii sociali. Izvoare, emise de angajatori.
•Legea în calitate de izvor al Dreptului
Muncii.Legi, comune și altor ramuri de drept. Legi
ramurale, care servesc în calitate de izvoare directe
ale Dreptului Muncii.
•Actele subordonate legii în calitate de izvoare ale
Dreptului Muncii.Actele normative ale
Președintelui. Actele normative ale Guvernului.
Actele normative departamentale ale Ministerului
Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei și ale altor
ministere și autorități. Actele normative ale
autorităților locale. Actele normative de parteneriat
social. Actele normative la nivel de unitate.
•Actele de parteneriat social în calitate de izvoare
ale Dreptului Muncii.Noţiunea actelor de
parteneriat social. Convențiile colective. Contractele
colective de muncă.Contractele normative în Dreptul
Muncii. Excepția de la principiul relativității
efectelor contractelor.
•Actele normative locale în calitate de izvoare ale
Dreptului Muncii.Contractele colective de muncă.
Regulamentele interne ale unităților. Regulamentele
de salarizare, premiere etc.
•Actele normative internaționale în calitate de
izvoare ale Dreptului Muncii.Convențiile și
recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
Instrumentele, adoptate de către Consiliul Europei.
Tratatele sau convențiile încheiate de către
Republica Moldova cu alte state care reglementează
aspecte din materia raporturilor de muncă.
• Termeni-cheie: Izvor al Dreptului Muncii, act de
parteneriat social, act normativ local la nivel de
unitate, contract normativ, Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi Familiei.
 Obiective
- să definească noţiunile:salariat, angajator, •Noţiunea şi clasificarea subiecţilor Dreptului
unitate;
- să clasifice subiecţii Dreptului Muncii;
- să argumenteze locul fiecăruia din subiecţi
în cadrul Dreptului Muncii;
- să identificepersoanele juridice şi persoanele
fizice care au dreptul de a angaja salariaţi;
- să compare noţiunea de angajator cu cea de
unitate;
- să compare statutul juridic al angajatorului cu
cel al salariatului;
- să distingă subiecţii reprezentativi ăn Dreptul
Muncii;
- să consulte o persoană privind modul de
obţinere a statutului de angajator;
- să argumenteze necesitatea reglementării
statutului juridic al salariatului şi cel al
angajatorului;
- să clasifice subiecţii dreptului muncii.
Subiectul 5. Raporturile juridice de muncă
Obiective
- să definească noţiunea de raport juridic de • Noţiunea raportului juridic de muncă şi
muncă;
- să identifice trăsăturile specifice ale
raporturilor juridice de muncă;
- să determine categoriile raporturilor juridice
de muncă;
- să analizeze raporturile juridice ale unor
categorii de salariaţi;
- să elaboreze proiecte de acte juridice ce ţin de • Formele
modificarea,suspendarea şi încetarea
raporturilor juridice de muncă;
- să aibă abilitatea de aîntocmi acte generatoare • Apariţia, modificarea, suspendarea şi stingerea
8
Unităţi de conţinut
Muncii.Noţiunea subiecţilor Dreptului Muncii.
Clasificarea subiecților. Subiecții raporturilor
juridice de muncă. Subiecții raporturilor juridice
conexe. Subiecți individuali. Subiecți colectivi.
Subiecții principali. Subiecții reprezentativi.
Subiecțiiconexi. Statutul juridic al subiecţilor
Dreptului Muncii.
• Salariatul în calitate de subiect al Dreptului
Muncii.Capacitatea juridică a persoanei fizice în
calitate de salariat. Statutul juridic al salariatului.
Criteriul de vârstă. Criteriul volitiv. Capacitate
juridică de muncă necondiționată. Capacitatea
juridică de muncă condiționată.
• Angajatorul în calitate de subiect al Dreptului
Muncii.Capacitatea juridică a persoanei fizice şi a
persoanei juridice în calitate de angajator. Statutul
juridic al angajatorului. Angajatori persoane fizice.
Angajatori persoane juridice. Unitatea. Elementul
organizaţional şi cel patrimonial în statutul
angajatorului.
• Subiecţii reprezentativi (colectivi) ai Dreptului
Muncii.Reprezentativitatea în Dreptul Muncii.
Sindicatele. Patronatele. Reprezentanții aleși ai
salariaților. Statutul juridic al acestora.
• Subiecții conexi ai Dreptului Muncii.Rolul
subiecţilor conexi în Dreptul Muncii. Autoritățile
publice centrale de specialitate și cele locale.
Autoritățile care efectuează supravegherea şi
controlul de stat în materia raporturilor juridice de
muncă. Statutul ANOFM.
Termeni-cheie:salariat, angajator, unitate, statut
juridic, sindicat, patronat, Ministerul Muncii,
protecţiei Sociale şi Familiei, Inspectoratul de Stat al
Muncii, etc.
Unităţi de conţinut
trăsăturile caracteristice ale acestuia.Noţiune.
Izvorul raportului juridic de muncă. Trăsături
caracteristice. Caracter bilateral. Intuitupersonae.
Subordonarea salariatului față de angajator.
Caracterul continuu, succesiv și de durată al
raportului juridic de muncă. Remunerarea
obligatorie a muncii prestate.
raporturilor juridice de
muncă.Reportul juridic de muncă tipic. Raportul
juridic de muncă atipic.
 de raporturi juridice de muncă;
- să aibă abilitatea de a consulta persoane
juridice şi fizice privind procedura de intrare
în raporturi juridice de muncă.
• Elementele (structura) raportului juridic de
• Termeni-cheie: raport juridic de muncă, raport
Subiectul 6. Parteneriatul social în sfera muncii
Obiective
- să identifice noţiunea de parteneriat social in • Consideraţii generale privind parteneriatul
sfera muncii;
- să determine subiecţii şi organele
parteneriatului social in sfera muncii;
- să analizeze regimul juridic al sindicatelor şi
patronatelor ca subiecţi ai parteneriatului
social in sfera muncii;
- să determine noţiunea,natura juridică,
conţinutul, structura şi importanţa
contractului colectiv de muncă şi a
convenţiei colective;
- să stabilească efectele juridice ce se produc
ca urmare a a negocierii, încheierii,
modificării, suspendării şi încetării
contractului colectv de muncă şi a convenţiei
colective;
- să elaboreze proiecte de acte juridice
privind încheierea,modificarea, suspendarea • Subiecţii, sistemul şi formele parteneriatului
şi încetarea contractului colectiv de muncă
şi a convenţiei colective.
9
raportului juridic de muncă.Apariția raportului
juridic de muncă: norma juridică; subiecții între
care apare raportul; împrejurarea de fapt prevăzută
de ipoteza normei juridice (actul juridic sau faptul
juridic).Modificarea raportului juridic de
muncă:modificarea actelor normative, care
reglementează relațiile sociale de muncă;
modificarea clauzelor contractului individual de
muncă – schimbarea locului de muncă sau a
specificului muncii.Suspendarea temporară şi
parțială a raportului juridic de muncă.Stingerea
raportului juridic de muncă: apariția unor
circumstanțe, care nu depind de voința părților
(subiecților); la inițiativa uneia dintre părți
(subiecți).
muncă.Subiecţii raportulor juridice de muncă.
Obiectul raportulor juridice de muncă.Conţinutul
raportulor juridice de muncă.
tipic de muncă, raport atipic de muncă, subiect,
obiect şi conţinut al raportului juridic de muncă.
Unităţi de conţinut
social. Principii.Noţiunea parteneriatului social
în sfera muncii.Principiile parteneriatului social:
egalitatea părţilor; paritatea reprezentării părţilor;
împuternicirile reprezentanţilor părţilor;
cointeresarea participări la raporturile
contractuale; respectarea normelor legislaţiei în
vigoare; încrederea mutuală între părţi; evaluarea
posibilităţilor reale de îndeplinire a
angajamentelor asumate de părţi; renunţarea la
acţiuni unilaterale; executarea obligatorie a
contractelor colective de muncă, a convenţiilor
colective şi a altor înţelegeri; controlul asupra
îndeplinirii contractelor colective de muncă şi a
convenţiilor colective; răspunderea pentru
nerespectarea angajamentelor; favorizarea de
către stat a dezvoltării parteneriatului social.
social.Subiecţii parteneriatului social la nivel de
unitate, la nivel naţional, la nivel ramural şi la
nivel teritorial. Rolul autorităţile publice.
Sistemul parteneriatului social la patru niveluri:
naţional, ramural, teritorial şi la nivel de unitate.
Negocieri colective privind elaborarea proiectelor
de acte de parteneriat social. Participarea la
examinarea proiectelor de acte normative şi a

• Contractul colectiv de muncă. Noţiunea
• Convenţia
Termeni-cheie:drept colectiv al muncii, parteneriat
Subiectul 7. Contractul individual de muncă
Obiective
- să identifice noţiunea,elementele specifice şi
trăsăturile caracteristice ale contractului
individual de muncă;
- să analizeze conţinutul şi tipurile contractului
individual de muncă;
- să determine condiţiile de încheiere şi
executare a contractului individual de muncă;
- să evidenţieze şi să analizeze temeiurile: de
modificare, de suspendare şi de încetare a
contractului individual de muncă;
- să identifice particularităţile de reglementare
a relaţiilor de muncă ale unor categorii de
salariaţi;
- să proiecteze acte juridice privind încheierea,
modificarea, suspendarea şi încetarea
contractului individual de muncă;
- să elaboreze modele de contracte individuale
de muncă pentru diferite tipuri de instituții și
diferiți angajați.
10
propunerilor ce vizează reformele social-
economice. Consultări reciproce (negocieri) în
problemele ce ţin de reglementarea raporturilor
de muncă. Participarea salariaţilor la
administrarea unităţii.
contractului colectiv de muncă. Trăsăturile
caracteristice ale contractului colectiv de muncă.
Clauzele contractelor colective de muncă: clauze
normative; clauze obligaţionale; clauze
organizaţionale; clauze informaţionale.
colectivă.Noţiunea convenţiei
colective. Trăsăturile caracteristice ale convenţiei
colective. Unitate şi diferenţă între contractul
colectiv de muncă şi convenţia colectivă.
Clauzele convenţiilor colective: retribuirea
muncii; condiţiile de muncă; sănătatea şi
securitatea în muncă; regimul de muncă şi de
odihnă; dezvoltarea parteneriatului social.
social, act de parteneriat social, contract colectiv
de muncă, convenţie colectivă.
Unităţi de conţinut
• Partea I: „Încheierea, conţinutul şi
executarea contractului individual de
muncă”
• Noţiunea şi importanţa contractului
individual de muncă. Noţiunea contractului
individual de muncă. Corelaţia contractului
individual de muncă cu contractele civile.
Dreptul muncii – dreptul contractului
individual de muncă.
• Trăsăturile caracteristice ale contractului
individual de muncă.Nuanţarea caracterelor
contractului individual de muncă.
• Condiţiile de încheiere a contractului
individual de muncă.Condiţiile de formă.
Condiţiile de conţinut.
• Conţinutul şi executarea contractului
individual de muncă.Clauze obligatorii ale
contractului individual de muncă. Clauze
facultative ale contractului individual de
muncă. Clauze normative şi clauze
convenţionale (negociabile). Limite.
Executarea în timp a contractului individual
de muncă.
• Partea II: „Modificarea şi suspendarea
contractului individual de muncă”.
• Noţiunea modificării contractului
 individual de muncă. Noţiune. Tipuri de
modificare. Criteriul manifestării de voinţă a
părţilor contractante. Criteriul elementelor
contractuale, supuse modificării. Criteriul
duratei modificării. Criteriul
consimţământului salariatului.
• Tipurile de modificare a contractului
individual de muncă.Caracteristica unor
tipuri de modificări.Modificarea contractului
individual de muncă la iniţiativa angajatorului
fără acordul salariatului. Modificarea
convenţională prin acordul părţilor
contractante. Modificarea în temeiul legii (de
drept).Deplasarea în interes de serviciu.
Detaşarea.Schimbarea temporară a locului şi
specificului muncii.Transferul la o altă
muncă.
• Noţiunea, caracteristica generală şi tipurile
suspendării contractului individual de
muncă.Noţiune. Caracterul temporar şi parţial
al suspendării. Suspendarea în circumstanţe,
ce nu depind de voinţa părţilor. Suspendarea
prin acordul părţilor. Suspendarea la iniţiativa
unei părţi.
• Suspendarea contractului individual de
muncă în circumstanţe, ce nu depind de
voinţa părţilor.Concediu de maternitate.
Boală sau traumatism. Carantină.
Încorporarea în serviciul militar. Fforţă
majoră. Trimitere în instanţa de judecată a
dosarului penal. Omiterеa termenului de
trecere a controlului medical. Depistarea,
conform certificatului medical, a
contraindicaţiilor. Cerere a organelor de
control sau de drept. Prezentare la locul de
muncă în stare de ebrietate. Aflare în grevă.
Grad de dizabilitate.
• Suspendarea contractului individual de
muncă prin acordul părţilor.Acordare a
concediului fără plată pe o perioadă mai mare
de o lună. Urmare a unui curs de formare
profesională sau de stagiere. Şomaj tehnic.
Îngrijire a copilului bolnav. Îngrijire a
copilului cu dizabilităţi. Detaşare.
• Suspendarea contractului individual de
muncă la iniţiativa uneia dintre
părţi.Concediu pentru îngrijirea copilului în
vîrstă de pînă la 6 ani. Concediu pentru
îngrijirea unui membru bolnav al familiei.
Urmarea unui curs de formare profesională.
Ocupare a unei funcţii elective în autorităţile

11
 publice, în organele sindicale sau în cele
patronale. Neachitare sau achitare parţială a
salariului sau a altor plăţi obligatorii. Condiţii
de muncă nesatisfăcătoare din punctul de
vedere al protecţiei muncii. Ancheta de
serviciu.
• Partea III: „Încetarea contractului
individual de muncă”.
• Noţiunea încetării contractului individual
de muncă şi clasificarea temeiurilor de
încetare.Noţiune.Desfacerea contractului
individual de muncă, demisia şi concedierea.
Temeiurile încetării contractului individual de
muncă:în circumstanţe ce nu depind de voinţa
părţilor;prin acordul scris al părţilor; la
iniţiativa uneia dintre părţi.
• Încetarea contractului individual de muncă
în circumstanţe, ce nu depind de voinţa
părţilor contractante.Deces al salariatului.
Deces al angajatorului. Nulitatea contractului.
Retragerea autorizaţiei (licenţei) de activitate
a unităţii. Aplicarea pedepsei penale
salariatului. Expirare a termenului
contractului. Finalizare a lucrării. Încheiere a
sezonului. Atingere a vîrstei de 65 de ani de
către conducătorul unităţii. Forţă majoră.
Restabilire la locul de muncă. Temeiuri
suplimentare.
• Încetarea contractului individual de muncă
prin acordul scris al părţilor contractante.
Nulitatea contractului individual de
muncă. Acordul scris al părţilor.
Nerespectarea condiţiilor stabilite de
lege.Efectele pentru viitor ale nulităţii
contractului.Înlăturarea nulităţii. Constatarea
nulităţii contractului individual de muncă.
• Demisia salariatului.Noţiunea demisiei.
Termeni. Procedura de demisie. Reguli şi
excepţii.
• Concedierea salariatului şi clasificarea
temeiurilor de concediere.Noţiunea
concedierii. Interdicţii de concediere a
salariatului. Concedierea nedisciplinară.
Concedierea disciplinară. Concedierea pentru
motive care nu ţin de persoana salariatului.
Concedierea pentru motive care ţin de
persoana salariatului. Temeiuri de concediere,
aplicate tuturor salariaţilor. Temeiuri de
concediere, plicate salariaţilor cu statut
special.
• Concedierea nedisciplinară a

12

Subiectul 8. Timpul de muncă
Obiective
- să definească noţiunea timpului de muncă;
- să determine regimul timpului de muncă;
- să analizeze tipurile/categoriile timpului de
muncă;
- să proiecteze acte juridice privind timpul de
muncă;
- să aibă abilitatea de întocmi acte juridice • Regimul timpului de muncă. Noţiunea
necesare soluţionării unor cazuri litigioase
solicitanţilor, angajatori sau salariaţi.
13
salariatului.Rezultatul nesatisfăcător al
perioadei de probă. Lichidarea unităţii.
Reducerea numărului de personal.
Constatarea faptului că salariatul nu
corespunde funcţiei deţinute sau muncii
prestate. Schimbarea proprietarului
unităţii.Concedierea cumularzilor.
Transferarea salariatului la o altă unitate.
Refuzul salariatului de a continua munca.
Refuzul salariatului de a fi transferat la o altă
muncă. Refuzului salariatului de a fi transferat
în altă localitate.
• Concedierea disciplinară a
salariatului.Încălcarea repetată a obligaţiilor
de muncă. Absenţa repetată fără motive
întemeiate. Prezentarea la lucru în stare de
ebrietate. Săvîrşirea la locul de muncă a unei
sustrageri din patrimoniul unităţii. Pierderea
încrederii angajatorului faţă de salariat.
Integritatea. Concedierea disciplinară a
cadrelor didactice şi educative. Semnarea unui
act juridic nefondat care a cauzat prejudicii
materiale. Încălcarea gravă a obligaţiilor de
muncă de către conducător, adjuncţii săi sau
de către contabilul-şef. Prezentarea a unor
documente false.
Termeni-cheie:contract individual de muncă,
încheiere a contractului, executare a
contractului, modificare a contractului,
suspendare a contractului, desfacere a
contractului, demisie, concediere.
Unităţi de conţinut
• Noţiunea timpului de muncă.Tipurile
(categoriile) timpului de muncă.Noţiune.
Obiectivitatea timpului de muncă. Tipurile
timpului de muncă. Corelaţia timpului de
muncă cu timpul de odihnă şi timpul
calendaristic.
regimului timpului de muncă. Categoriile
regimului timpului de muncă. Excepţii.
• Munca peste program (suplimentară).
Noţiunea muncii suplimentare. Atragerea la
muncă suplimentară fără acordul salariatului.
Atragerea la muncă suplimentară cu acordul
salariatului. Procedura de atragere la muncă
suplimentară.
Termeni-cheie:timp calendaristic, timp de
muncă, durată normală a timpului de muncă,

Subiectul 9. Timpul de odihnă
Obiective
- să definească noţiunea timpului de odihnă;
- să determine regimul timpului de odihnă;
- să analizeze tipurile/categoriile timpului de
odihnă;
- să proiecteze acte juridice privind timpul de • Concediul de odihnă anual, concediile
odihnă;
- să aibă abilitatea de întocmi acte juridice
necesare soluţionării unor cazuri litigioase
solicitanţilor, angajatori sau salariaţi.
Subiectul 10. Salarizarea
Obiective
- să identifice noţiunea de salariu;
- să determine categoriile de salarizare;
- să analizeze sistemele de salarizare şi formele
de de salarizare;
- să identifice particularităţile de salarizare
pentru unele categorii de salariaţi;
- să proiecteze acte juridice privind
soluţionarea unor situaţii de caz ce ţin de
salarizare;
- să soluționeze situații de problemă ce vizează
problema salarizării.
14
regim al timpului de muncă, muncă
suplimentară.
Unităţi de conţinut
• Noţiunea şi formele timpului de
odihnă.Noţiune. Pauza de masă. Repausul
zilnic. Repausul săptămânal. Zilele de
sărbătoare nelucrătoare. Concediile.
suplimentare şi cele fără menţinerea
salariului.Noţiuni. Condiţii de acordare.
Excepţii.
• Concediile sociale. Noţiuni. Concediul
medical. Concediul de maternitate. Concediul
parţial plătit pentru îngrijirea copilului.
Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea
copilului. Concediul paternal. Condiţii de
acordare. Excepţii.
Termeni-cheie:timp de odihnă, zi de odihnă,
repaus, zi de sărbătoare, concediu anual,
concediu social.
Unităţi de conţinut
• Noţiunea şi structura salariului. Principiile
salarizării.Definiţia salariului. Structura
salariului. Salariul de bază. Salariul
suplimentar. Plăţile de stimulare şi
compensare.Principiul egalităţii de tratament.
Principiul negocierii salariului. Principiul
prestabilirii salariului în sectorul bugetar.
Principiul diferenţierii salariilor. Principiul
libertăţii dispunerii salariale. Principiul
confidenţialităţii salariului.
• Salariul minim.Noţiune. Reglementări
naţionale şi internaţionale. Stabilirea
salariului minim. Categorii de salarizare
minimă. Cuantumuri ale salarizării minime.
• Sistemul tarifar de stabilire a
salariului.Noţiune. Reţelele tarifare. Salariile
tarifare. Coeficienţii tarifari. Grilele de salarii
ale funcţiei. Îndrumarele tarifare de calificare.
Sector real. Sector bugetar.
• Sistemele netarifar de stabilire a
salariului.Noţiune. Criterii şi norme de
evaluare. Performanţe profesionale
individuale.
• Sistemele de salarizare a muncii
prestate.Noţiune. Sistemul de salarizare pe
unitate de timp. Sistemul de salarizare în
acord.Acord direct. Acord indirect. Acord

Subiectul 11. Disciplina muncii
Obiective
- să determine bazele teoretice ale disciplinei • Noţiunea, trăsăturile caracteristice şi
muncii;
- să analizeze metodele de convingere şi de
constrângere şi să evidenţieze rolul lor în
parte;
- să generalizeze consecinţele abaterilor
disciplinare;
- să argumenteze procedura de aplicare a
sancţiunilor disciplinare;
- să proiecteze acte juridice ce ţin de aplicarea
unor stimulări sau sancţiuni disciplinare
salariatului;
- soluţionarea unor situaţii de caz;
- să consulte angajatorii privitor la modalităţile
practice posibile de aplicare a unor sancţiuni
disciplinare salariaţilor care au comis abateri
disciplinare concrete.
15
progresiv. Acord forfetar.
• Salarizarea muncii prestate în condiţii
speciale.Retribuirea muncii salariaţilor în
vîrstă de pînă la 18 ani şi a altor categorii de
salariaţi cu durata redusă a muncii
zilnice.Retribuirea muncii în caz de efectuare
a lucrărilor de diversă calificare.Retribuirea
muncii în caz de cumulare a profesiilor
(funcţiilor) şi de îndeplinire a obligaţiilor de
muncă ale salariaţilor temporar
absenţi.Retribuirea muncii suplimentare.
• Modul de plată a salariului şi reţinerile din
salariu.Plata în monedă naţională. Excepţii.
Periodicitatea plăţii salariului. Cazurile de
reţineri legale din salariu.
• Termeni-cheie:salariu, tarif, sistem tarifar,
sistem netarifar, sistem de salarizare, salariu
minim, salariu de bază, reţineri din salariu,
plată a salariului.
Unităţi de conţinut
modalităţile disciplinei muncii.Noţiunea
disciplinei muncii. Trăsăturile caracteristice ale
disciplinei muncii. Modalităţile disciplinei
muncii: modalitatea stimulativă şi modalitatea
sancţionatorie.
• Stimularea ca şi modalitate de asigurare a
disciplinei muncii.Noţiunea de stimulare.
Mulţumirile. Premiile. Cadourile de preţ.
Diplomele de onoare. Distincţiile de stat.
Premiile de stat. Procedura de aplicare a
stimulărilor.
• Sancţionarea ca şi modalitate de asigurare a
disciplinei muncii. Condiţiile şi trăsăturile
caracteristice ale răspunderii
disciplinare.Noţiunea de sancţiune. Abaterea
disciplinară şi răspunderea disciplinară.
Semnele gradului prejudiciabil.Trăsăturile
răspunderii disciplinare: natură contractuală;
caracterul intuitupersonae; constrângere de
ordin moral; funcţie de prevenţie şi educaţie;
formă de răspundere juridică autonomă;
posibilitatea cumulării răspunderii disciplinare
cu alte tipuri de răspundere juridică.
• Noţiunea, tipurile şi procedura sancţiunii
disciplinare.Noţiunea de sancţiune
disciplinară.Avertismentul. Mustrarea.
Mustrarea aspră. Concedierea. Interdicţii.
Organele abilitate cu aplicarea sancţiunilor
disciplinare. Termenele de aplicare a

Subiectul 12. Sănătatea şi securitatea în muncă
Obiective
- să determine cadrul normativ privind sănătatea • Noţiunea de sănătate și securitate în muncă.
şi securitatea în muncă;
- să analizeze normele juridice ale acestei
instituţii, inclusiv normele speciale;
- să delimiteze accidentele de muncă de alte
accidente;
- să deducă efectele juridice ale accidentelor de
muncă, ce se produc pentru fiecare din ele;
- să elaboreze proiecte de acte juridice pentru
situaţii de accidente de muncă in cadrul • Obligatiile salariatului in domeniul sănătăţii
unităţii;
- să aibă abilitatea de a întocmi proiecte de
documente necesare pentru înregistrarea şi
cercetarea accidentelor de muncă produse.
Subiectul 13. Răspunderea materială
Obiective
- să identifice noţiunea şi trăsăturile specifice • Noţiunea, trăsăturile şi formele răspunderii
privind răspunderea materială în cadrul
raporturilor de muncă;
- să determine formele răspunderii materiale;
- să analizeze temeiurile de atragere la
răspundere materială limitată, deplină,
colectivă;
- să determine răspunderea pentru cauzarea
unui prejudiciu moral;
- să argumenteze procedura de stabilire şi
recuperare a prejudiciului material şi/sau
moral;
- să analizeze situaţii de caz folosind
conceptele cheie din domeniu;
16
sancţiunilor disciplinare. Modul de aplicare a
sancţiunii disciplinare. Termenul de validitate.
Efectele sancţiunilor disciplinare.
• Termeni-cheie: disciplina muncii, abatere
disciplinară, răspundere disciplinară, stimulare,
sancţiune disciplinară, procedură disciplinară.
Unităţi de conţinut
Modul de reglementare.Triplul caracter al
instituţiei securităţii şi sănătăţii în muncă:
principiu al Dreptului Muncii; drept al
salariaților; obligație a angajatorilor.
• Obligatiile angajatorului in domeniul
sănătăţii si securităţii in muncă.Serviciul de
protecţie şi prevenire. Comitetul pentru
securitate şi sănătate în muncă.
si securităţii in muncă.Utilizarea corectă a
maşinile, aparatele, uneltele, substanţele
periculoase, echipamentele de transport şi alte
mijloace de producţie. Cooperarea cu
angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri
sau cerinţe dispuse de inspectorii de muncă.
Însuşirea şi respectarea instrucţiunilor de
securitate şi sănătate în muncă.
• Accidentele de muncă și modul de cercetare
a acestora.Noţiune. Accident care produce
incapacitate temporară de muncă, cu caracter
reversibil după terminarea tratamentului
medical. Accident grav. Accident mortal.
Accident individual. Accident colectiv.
Termeni-cheie:sănătate în muncă, securitate în
muncă, obligaţii reciproce, accident de muncă.
Unităţi de conţinut
materiale.Noţiune. Trăsături:specială;
contractuală;vinovăţia celui care a cauzat
prejudiciul;legală; imperativă;individuală;
personală; conjunctă. Răspunderea materială
limitată a salariatului. Răspunderea materială
deplină a salariatului. Răspunderea materială a
angajatorului.
• Răspunderea materială limitată a
salariatului.Noţiune. Regula răspunderii
materiale limitate. Condiţiile de atragere la
răspundere materială. Absolvirea de
răspundere. Modul de reparare a prejudiciului
material.
 - să proiecteze acte juridice privind
răspunderea materială a părţilor;
- să caracterizeze operaţiunile necesare pentru
atragerea salariatului/angajatorului la
răspundere materială.
Subiectul 14. Supravegherea şi controlul asupra respectării legislaţiei muncii. Jurisdicţia
muncii.
Obiective
- să stabilească competenţa organelor de • Mecanismele juridice de apărare a
supraveghere şi control;
- să identifice factorii ce generează încălcarea
legislaţiei muncii;
- să întocmească proiecte de decizii, care se
elaborează in caz de depistare a unor încălcări
ale legislaţiei în domeniu;
- să identifice noţiunea jurisdicţiei muncii şi a
litigiilor de muncă;
- să determine factorii se generează apariţia
conflictelor de muncă;
- să stabilească competenţa organelor de
soluţionare a conflictelor de muncă;
- să analizeze procedura de soluţionare a
litigiilor individuale de muncă;
- să elaboreze modele de speţe pentru
soluţionarea lor in cadrul seminarelor;
- să elaboreze proiecte de hotărâri ale • Inspectoratul de Stat al Muncii.Noţiune.
organelor extrajudiciare şi judiciare ce
vizează litigiile şi conflictele de muncă.
17
• Răspunderea materială deplină a
salariatuluiui.Noţiune. Cazurile de răspundere
materială deplină a salariaţilor cu statut
special.Cazurile de răspundere materială
deplină a salariaţilor fără statut
special.Contractul cu privire la răspundere
materială deplină a salariatului. Răspunderea
materială colectivă (de brigadă).Contractul cu
privire la răspunderea materială colectivă (de
brigadă).
• Răspunderea materială a
angajatorului.Noţiune. Tipurile de prejudicii,
reparate de către angajator. Obligaţia
angajatorului de a repara prejudiciul cauzat
persoanei ca rezultat al privării ilegale de
posibilitatea de a munci. Procedura de reparare
a prejudiciului. Soluţionarea litigiilor.
Termeni-cheie: răspundere materială, prejudiciu
material, prejudiciu moral, răspundere limitată,
răspundere deplină, răspundere individuală,
răspundere colectivă.
Unităţi de conţinut
drepturilor şi intereselor subiecţilor în
cadrul raporturilor de muncă.Noţiune.
Adresarea salariatului către: Salariatul are
dreptul la adresare către: angajator; patronate;
sindicate; organele administraţiei publice
centrale şi locale; organele de jurisdicţie a
muncii.
• Noţiunea, esența și organele de
supraveghere si control asupra respectării
legislației muncii.Noţiunea supravegherii.
Noţiunea controlului. Inspectoratul de Stat al
Muncii. Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de
Stat. Ministerul Economiei. Serviciul Protecţiei
Civile şi Situaţiilor Excepţionale. Alte organe
abilitate cu funcţii de supraveghere şi control în
conformitate cu legea. Sindicatele.
Statut juridic. AtribuţiileInspectoratului de Stat
al Muncii. Drepturile inspectorului de muncă.
Obligaţiile inspectorului de muncă. Inspectorul
de muncă cu atribuţii în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
• Noţiunea, obiectul, principiile jurisdicţiei
muncii.Clasificarea litigiilor de muncă,
părţile acestora şi organele de jurisdicţie a
muncii.Noţiune. Obiectul jurisdicţiei muncii.
 Principiile jurisdicţiei muncii. Litigii
individuale de muncă. Conflicte colective de
muncă.Părţile litigiilor de muncă. Organele de
jurisdicţie a muncii.
• Noţiunea, obiectul şi procedura de
soluţionare a litigiilor individuale de muncă.
Noţiunealitigiilor individuale de muncă.
Obiectul litigiilor individuale de
muncă.Procedura de soluţionare a litigiilor
individuale de muncă. Reguli şi excepţii.
• Noţiunea şi caracterele conflictelor colective
de muncă. Soluţionarea acestora prin
intermediul procedurii de conciliere.Noţiune.
Obiectul general al conflictelor colective de
muncă. Trăsături (caractere) ale conflictelor
colective de muncă. Procedura de conciliere.
Consecinţe juridice.
• Greva.Noţiune. Declanşarea grevei.
Desfăşurarea grevei. Rolul instanţelor
judecătoreşti.Limitarea grevelor. Interdicţia
grevelor.
Termeni-cheie:supraveghere, control, inspector
de muncă, litigii de muncă, conflicte de muncă,
jurisdicţie a muncii, grevă.
Subiectul 15. Dreptul internaţional al muncii
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice definiţia, obiectul, subiecţii şi • Noţiunea şi importanţa dreptului
rolul dreptului internaţional al muncii; internaţional al muncii. Noţiune. Rol. Locul
- să determine izvoarele dreptului internaţional dreptului internaţional al muncii în sistemul
al muncii; dreptului. Perspectivele dreptului internaţional
- să analizeze competenţele Organizaţiei al muncii.
Internaţionale a Muncii ca organ specializat in • Rolul Organizaţiei Internaţionale a Muncii.
reglementarea relaţiilor de muncă; Noţiune. Statut juridic. Actele Organizaţiei
- să argumenteze avantajele Convenţiilor Internaţionale a Muncii. Importanţa
Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate convenţiilor şi recomandărilor Organizaţiei
de către Republica Moldova; Internaţionale a Muncii. Convenţiile
- să identifice funcţiile Consiliului Europei şi Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate
cele ale Uniunii Europene în activitatea lor, de către Republica Moldova. Perspective.
care ţine de reglementarea relaţiilor sociale de • Rolul Consiliului Europei.Noţiune. Statut
muncă. Juridic. Competenţele Consiliului Europei în
materia raporturilor de muncă.
• Rolul Uniunii Europene.Noţiune. Statut
Juridic. Competenţele Uniunii Europene în
materia raporturilor de muncă.
• Termeni-cheie:dreptul internaţional al muncii,
Organizaţia Internaţională a Muncii,
convenţii, recomandări, Consiliul Europei,
Uniunea Europeană.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

18
 Nr. Produsul preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de
realizare
• Profunzimea studiului;
• Diversitatea surselor;
• Interpretarea normelor ju-
• Selectarea şi
Referat aplicativ la ridice;
studiereaactelor
subiectele: • Folosirea practicii judici-
normative
Principiile Dreptului are;
relevante;
Muncii; Funcţiile • Propriile idei; Conform
• Studierea
1. Dreptului Muncii; • Analiza critică a rezul- orarului
bibliografiei
alte subiecte de tatelor descrise; cursurilor
relevante;
interes • Numărul de surse
• Elaborarea planului;
(5 – 8 file) bibliografice utilizate, in-
• Raportarea
clusiv străine;
referatului.
• Numărul de hotărârijudi-
ciare folosite la elaborarea
referatului.
• Selectarea lor în
Formarea unui
baza de date a • Numărul de hotărâri
pachet de hotărâri
instanţelor de utilizate;
judecătoreşti pe su-
judecată. (Curtea • Relevanţa hotărârilor la
biectul atragerii la Prezentarea
Supremă de justiţie, subiectul indicat;
2. răspundere materia- la seminarul
CEDO, alte instanţe • Claritatea notei
lă deplină a unui relevant
naţionale); nformative şi a raportului
salariatşi elabora-
• Pregătirea unui note prezentat.
rea unei note infor-
informative pentru
mative
raportare publică.
• Cercetarea circum-
stanţelor de fapt a
Analiza unei hotărâ- situaţiei soluţionate • Capacitatea de analiză a
În cadrul se-
ri judecătoreşti în prin hotărârea in- cazului concret;
minaruluiîn
materia concedierii stanţei; • Corectitudinea alegerii nor-
care este
3. nedisciplinare a • Analiza normelor melor juridice aplicabile;
discutat su-
unui salariat juridice aplicabile • Capacitatea de analiză cri-
biectu lcon-
cazului judiciar; tică a actului judiciar.
cedierii
• Pregătirea unui note
informative pentru
raportarea publică.
4. Formarea unui • Lecturarea materia-
portofoliu la un lului relevant; • Originalitatea formei de Conform
subiect prestabilit • Elaborarea desig- prezentare; orarului
(volum 8-10 p.) nuluiportofolar; • Integrarea cunoştinţelor cursurilor
• Realizarea obiecti- anterioare;
velor generale; • Utilitatea/actualitatea
• Acumularea infor- materialului relatat;
maţiei; • Metode/tehnici adecvate;
• Realizarea investi- • Forma de prezentare (forma
gaţiei; scrisă) în cadrul unui
• Prezentarea şi seminar aplicativ.
susţinerea publică a
19
 portofoliului.

• Studierea actelor
normative în do-
meniul parteneria-
tului social în sfera
muncii; • Corectitudinea utilizării
• Studierea termenilor;
practiciiîncheierii • Integrarea cunoştinţelor Cu cel puţin
actelor de anterioare; o lună înain-
Elaborarea unui act parteneriat so-cial • Expunerea argumentată a te de susţi-
juridic de parteneri- la diferite ni-vele; aplicării practice a legisla- nereaexa-
5. at social cu caracter • Studierea doctrinei ţiei în vigoare; menului
normativ(volum 3-5 juridică şi practicii • Forma scrisă de prezentare;
p.) judiciară în dome- • Prezentarea proiectului
niu; elaborat în cadrul
• Elaborarea actului seminarului evaluativ.
de parteneriat soci-
al, necesar de a fi
prezentat;
• Prezentarea în for-
mă scrisă şi rapor-
tarea publică a re-
zultatelor obţinute.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Disciplina DreptulMuncii este inclusă în procesul de studii la Facultatea de Dreptşi se
realizează printr-un complex de acţiuni de predare, învăţare şi evaluare a rezultatelor academice,
avându-şi fundamentul în actele normative naţionale, inclusiv:
A. Actele legislative:
 Codului educaţiei nr.152 din 17 iulie 2014 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2014, nr.319-324, art.634);
 Legea nr.142-XVI din 07 iulie 2005 privindaprobareaNomenclatoruluidomeniilor de
formareprofesionalăşi al specialităţilorpentrupregătireacadrelorîninstituţiile
deînvăţămînt superior, ciclul I;
B. Actele normative adoptate de MinisterulEducaţiei:
 Planul-cadrupentrustudiisuperioare (ciclul I - Licenţă, ciclul II - Master, studii
integrate, ciclul III – Doctorat), aprobatprin ordinal ministruluieducaţiei nr. 1045
din 29 octombrie 2015;
 GhiduluiutilizatoruluiSistemului European de CrediteTransferabile/ ECTS;
 Ghidului de implementare a SistemuluiNaţional de Credite de Studiu, aprobatprin
ordinal ministruluieducaţiei, tineretuluişisportului nr. 140 din 25 februarie 2006;
 Regulamentului-cadruprivindorganizareaexamenului de finalizare a
studiilorsuperioare de licenţă, aprobatprin ordinal ministruluieducaţiei nr.1047 din
29 octombrie 2015;
 Recomandărilor cadrupentruelaborareaRegulamentului institutional
privindorganizareaevaluăriiactivităţii de învăţare a studenţilor, aprobateprin
ordinal ministruluieducaţiei nr. 881 din 18 decembrie 2009,
20
 C. Reglementărileinstituţionale ale Universităţii de Stat din Moldova;
 Regulamentul de organizare a procesului educaţional la Universitatea de Stat din
Moldova, aprobat de Senatul USM la 25 aprilie 2006 şi varianta înnoită din 2012;
 Regulamentul instituţional privind randamentul academic aprobat de Senatul USM la
09 iunie 2010 cu modificări din 25 martie 2014.

Procesul de predare – învăţare se realizează prin două categorii de interacţiuni ale profesorului
şi studentului care constau din lecţii teoretice, lecţii practice (seminare), activitatea de pregătire
individuală a studentului şi activitatea de evaluare a cunoştinţelor.
Predarea lecţiilor teoretice are loc prinsistem de actiuni si operaţii întreprinse de cadrul
didactic în scopul proiectării şi desfăşurării lectiilorprin care se asigură transmiterea către studenţi
într-un mod sistematic a cunoştinţelor ce se referă la conţinutul temelor incluse în prezentul
curriculum.Predarea dreptului, implicit şi al Dreptului Muncii, este în sine un gen de comunicare
pedagogică dintre cadrul didactic şi audient şi implică definirea unor concepte juridice, expunerea
într-un mod coerent a unor informaţii, proceduri, strategii precum şi explicarea acestora prin diferite
corelaţii şi exemple practice. Începutul fiecărei teme teoretice începe cu aducerea la cunoştinţa
studenţilor a subiectelor ce urmează a fi studiate, obiectivele pe care şi le propune cadrul didactic să
fie realizate, lista actelor normative, iar uneori a normelor juridice concrete studiate la tema
respectivă, sursele doctrinare (manuale, monografii, articole ştiinţifice etc.) pe care titularul cursului
le recomandă şi, desigur, practica judecătorească existentă. Cadrul didactic îşi organizează
activitatea de predare astfel, încât folosind diferite modele ale expunerii materiei (analitic,
soluţionare a problemelor juridice, interacţiunea profesor - student) îl face pe audient (student) să
recepţioneze informaţia transmisă, s-o memoreze, s-o reproducă, iar în cazurile în care se cere, să
opereze cu această informaţie.
Lecţiile practiceau ca şi scop de a verifica cum studentul a înţeles teoriile, conceptele,
precedeele şi procedurile juridice predate, cum el le reproduce şi în ce măsură ar putea să le aplice
în practică.
Învăţarea este, dacă nu un efect al predării, atunci întregeşte conceptul de predare şi aduce
finalitate, or, prin învăţare se acumulează cunoştinţele şi aptitudinile necesare însuşirii unei profesii,
implicit, celei de jurist. Învăţarea Dreptului Muncii se face prin:
 participarea studentului la lecţii teoretice în cadrul cărora are posibilitatea de a pune întrebări
şi a clarifica logica şi esenţa reglementărilor juridice studiate;
 pregătirea subiectelor pentru activitatea la lecţiile practice. În acest sens, studentul trebuie să
studieze normele juridice relevante, bibliografia recomandată, practica judecătorească
existentă şi să soluţioneze speţele propuse de cadrul didactic. Speţele se propun de cadrul
didactic a fi soluţionate fie în grup, fie individual de fiecare student.
 Participarea la lecţiile practice, în cadrul cărora studentul de sinestător, sau împreună cu
grupul format, soluţionează speţa şi după caz, găseşte răspunsul la subiectele teoretice şi
practice analizate.
 Îndeplinirea lucrului individual la disciplina Dreptul Muncii în proporţie de 90 de ore
academice. Lucrul individual la Dreptul Muncii presupune îndeplinirea de către studenți a
unor activităţi desinestator cecontribuie la înţelegerea materiei disciplinei predate. Activităţile
studentului,calificate ca şi lucru individual, include următoarele:
a. studierea individuală atemelor care nu se reuşeşte a fianalizate la lecţiile teoretice
şi practice;
b. elaborarea unui referat pe o temă practică pentru a impune studenţii să gândească
şi să acţioneze independent ca şi profesionistii în domeniu. Referatul(folosit ca bază de
discuţie în legătură cu un subiect dat fiind menit să contribuie la formarea sau dezvoltarea
deprinderilor de muncăin dependentă ale studenţilor), este şi o posibilă probă de evaluare
a gradului în care studenţii şi-au însuşit un anumit segment al curriculei, cum ar fi o
temăsau o problem mai complex dintr-o temă. Temele referatelor vor fi atribuite de cadrul
21
 didactic care duce lecţiile practice.
c. întocmirea unui portofoliu (set) de documente pentru o activitate practică care
rezultă din una din temele studiate. Temele portofoliilor vor fi atribuite de profesorul care
duce lecţiile practice.
d. studiul de caz include soluţionarea individual sau în grup a unei speţe (situaţii
juridice inventate sau bazate pe un caz real)pe una din temele disciplinei.Profesorul
atribuie fiecărui student sau unui grup de studenţi câte o speţă în funcţie de tema studiată.

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la U.S.M., inclusiv evaluarea

în cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea
rezultatelor învăţării şi a competenţelor dobândite. La începutul studierii disciplinei studenţilor li se
aduce la cunoştinţă curriculumul disciplinei Dreptul Muncii şi alte materiale didactice elaborate şi
se explică, la general,modul în care urmează să fie predată disciplina, cum trebuie studentul să
înveţe temele incluse în curriculum, ce trebuie să poată face studentul la finalul studierii disciplinei
respective, precum şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare, criteriile de
apreciere.
Formele şi modalităţile de evaluare sunt elaborate în baza Regulamentului de organizare a
studiilor în învăţământul superior în baza Sistemului Naţional de Credite, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei nr. 1046 din 29 octombrie 2015 discutate la şedinţa Departamentului Drept
Privat şi aprobate de către Consiliul Facultăţii de Drept. Reieşind din dispoziţiile acestuia, evaluarea
rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluarea iniţială se realizează la începutul procesului educaţional: a disciplinei; capitolului,
temei.Formele de realizare a evaluării iniţiale rămân la discreţia cadrului didactic şi sunt
determinate de finalităţile disciplinei şi specificul formării profesionale. Rezultatele evaluării
iniţiale influenţează elaborarea strategiei didactice. Cadrul didactic înregistrează rezultatele
evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor. Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează
procesul de formare a competenţelor profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate
în sala de curs, cât şi a lucrului individual. Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în
conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Evaluările curente, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor
care includ sarcini de diferit nivel de complexitate, inclusiv de cunoaştere şi înţelegere, aplicare
integrare.
Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere
de 60 la sută din nota finală la disciplină pentru studenţii ce fac studiile cu frecvenţa la zi, şi 50 la
sută pentru studenţii de la frecvenţă redusă.
Cadrul didactic are obligaţia să indice rezultatele evaluării curente în registrul grupei
academice.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi certificare şi se realizează la încheierea studierii
disciplinei de Drept al Muncii.
Formele de realizare ale evaluării finale sunt: examenul scris (la decizia Departamentului
Drept Privat examenul poate fi şi oral). La examen studentul trebuie să răspundă la cel puţin 2
subiecte întocmite sub formă de teste cu 3 nivele de complexitate.
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice. Numărul creditelor academice pentru disciplina
Dreptul Muncii este de 6 credite (180 de ore) şi constată realizarea integrală a volumului de muncă
pretins studentului care demonstrează anumite competenţe.
Nota finală la disciplina Dreptul Muncii însumează rezultatul evaluării curente şi celei de la

22
examen, astfel, încât rezultatul evaluării curente să constituie 60 la sută din nota finală, iar nota de
la examen – 40 la sută, respectiv pentru studiile la frecvenţă redusă raportul dintre nota evaluării
curente şi celei de la examen să constituie 50 la 50.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în borderou (tabelul de note).
Evaluările finale, similar celor curente se realizează în baza testelor cu sarcini de diferit nivel
de complexitate, adică în trei niveluri:de cunoaştere şi înţelegere;de aplicare;de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul trei solicită studentului rezolvarea situaţiilor de
problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă
rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi atribuirea creditelor demonstrează că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei Dreptul Muncii.

VII. BIBILIOGRAFIE

Acte normative (extras)

 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei
Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948.
 Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, adoptat de
Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966.
 Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ratificate de către Republica Moldova.
 Carta Socială Europeană Revizuită, ratificată parţial de Parlamentul RM prin Legea
organică nr.484-XV din 28.09.2001.
 Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994.
 Codul muncii al Republicii Moldova, adoptat la 28 martie 2003.
 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, adoptat la 14 martie 2003.
 Codul civil al Republicii Moldova, adoptat la 06.06.2002.
 Legea privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă, nr. 102-XV din 13.03.2003.
 Legea sindicatelor, nr. 1129-XIV/2000.
 Legea patronatelor, nr. 976-XIV din 11.05.2000.
 Legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi
negocieri colective, a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel de ramură
şi la nivel territorial, nr. 245-XVI din 21.07.2006.
 Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate
publică, nr. 80 din 07.05.2010.
 Legea salarizării, nr. 847 din 14.02.2002.
 Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, nr. 158-XVI din
04.07.2008.
 Legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi,nr. 5-XVI din
09.02.2006.
 Legea cu privire la asigurarea egalităţii, nr.121 din 25.05.2012.
 Legea privind inspectoratul de stat a muncii, nr. 140-XV din 10.05.2001.
 Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, nr.199 din
16.07.2010.
 Legea cu privire la migraţia de muncă,nr.180 din 10.07.2008.
 Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, nr. 60 din 30.03.2012.

23
 Literatură obligatorie:
1.Boișteanu Eduard, Romandaș Nicolai, Dreptulmuncii. Chişinău, 2015.
2. Țiclea Alexandru,Tratat dedreptul muncii. Bucureşti, 2015.
3.Gîlcă Costel, Codul muncii comentat și adnotat. București, 2015.
4.Romandaș Nicolae, Boișteanu Eduard, EșanuOxana, Lungu Adrian, Dreptul muncii. Indicații
metodice (pentru lecții practice). Chișinău, 2011.
5.Macovei Tatiana, Pleșca Victoria, Dreptul muncii. Ghid didactic pentru lecţii practice. Chișinău,
2013.
6.Boișteanu Eduard, Romandaș Nicolae, Păscăluță Felicia, Ghidul specialistului în resurse umane,
Chișinău, 2016

Literatură recomandată:
1.Negru Tudor, Scorţescu Cătălina, Dreptul muncii în tabele. Chişinău, 2000.
2.Romandaș Nicolai, Contractul individual de muncă. Chișinău, 2001.
3.Boişteanu Eduard, Încetarea contractului individual de muncă. Chişinău, 2002.
4.Romandaş Nicolae, Boişteanu Eduard, Dreptul colectiv şi individual al muncii, Chişinău, 2003.
5.Negru Teodor, Jurisdicția muncii salariate (conflictele de muncă). Chișinău, 2011.
6.Sadovei Nicolae, Dihotomia raportului juridic de muncă. Chișinău, 2011.
7.SecrieruOxana, Macovei Tatiana, Litigii de muncă. Chișinău, 2012.
8.Sadovei Nicolae, Instituția simbiotică a jurământului în raporturile juridice de muncă. Chișinău,
2013.
9.EșanuOxana, Pleșca Victoria, Vidaicu Daniela, Droit de travail. Compendium: Legislation
Moldave et Francaise. Chișinău, 2014.
10.Josanu Dorin, Drumea Iulia, Supravegherea și controlul asupra respectării legislației muncii.
Ghid pentru angajatori. Chișinău, 2014.
11.Boișteanu Eduard, Parteneriatul social în sfera muncii. Chișinău, 2014.

Literatură publicată în România, Ucraina, Federaţia Rusă.

1. Ţiclea Alexandru, Popescu Andrei şi alţii, Dreptul muncii. Bucureşti, 2004.
2. Ţiclea Alexandru, Concedierea colectivă. Bucureşti, 2001.
3. Ţiclea Alexandru, Tratat de dreptul muncii. Bucureşti, 2013.
4. Voicu Marin, Popoacă Mihaela, Dreptul muncii. Convenţii internaţionale. Bucureşti, 2001.
5. Voiculescu Nicolae, Dreptul muncii. Reglementări interne şi comunitare. Bucureşti, 2003.
6. Анисимов Л.Н., Расторжениетрудовогодоговора. Москва, 2003.
7. Киселев И.Я., Зарубежноетрудовоеправо. Москва, 2000.
8. Комментарий к ТрудовомукодексуРоссийскойФедерации / Подред. С.А. Панина. Москва,
2006.
9. Комментарий к ТрудовомукодексуРоссийскойФедерации / Подред. проф. Ю.П.
Орловского. Москва, 2005.
10. Стычинский Б.С., Зуб И.В., Ротань В.Г. Научно-практическийкомментарий к
законодательствуУкраины о труде. Киев, 2004.
11. КуреннойА.М., Сосна Б.И., Трудовыеспоры.Учебно-практическоепособие. 2004.
12. ФренкельЭ.Б., Трудовое и социальноеправозарубежныхстран: основныеинституты.
Москва: Юристъ, 2002.
13. Миронов В. И.,ТрудовоеправоРоссии.Москва, 2010.
14. Толкунова В.Н.,Трудовоеправо. Курслекций. Москва, 2009.
15. Скачикова Т.С.,Расширениесферыдействиятрудововоправо и дифференция егонорм.
Mосква, 2003.

24
 VIII. TEMATICA ORIENTATIVĂ A TEZELOR DE LICENŢĂLA
DISCIPLINADREPTUL MUNCII
.
 Răspunderea materială a salariatului în calitate de subiect al dreptului munciii.
 Conflictele colective de muncă şi procedura de soluţionare a lor.
 Răspunderea materială a angajatorului pentru prejudiciul cauzat salariatului.
 Instituțiile publice cu atribuții în domeniul supravegherii şi controlului asupra respectării
legislaţiei muncii.
 Convenţia colectivă de muncă în calitate de act de parteneriatul social.
 Contractul colectiv de muncă în calitate de act de parteneriatul social.
 Concediile anuale în calitate de categorie aparte a timpului de odihnă.
 Concediilor socialeîn calitate de categorie aparte a timpului de odihnă.
 Regimul timpului de muncă.
 Salariaţii în calitate de subiecţi ai dreptului muncii.
 Angajatorii în calitate de subiecți ai dreptului muncii.
 Sindicalismul şi impactul lui în apărarea drepturilor și intereselor salariaţilor.
 Instituția complexă a salarizării în dreptul muncii.
 Condițiile de salarizare a salariaților din sectorul bugetar.
 Condițiile de salarizare a salariaților din sectorul real.
 Drepturile și obligațiile părților raportului de muncă în domeniul securității şi sănătății în
muncă.
 Termenul de probă în calitate de posibilitate de verificare a aptitudinilor profesionale ale
salariaţilor.
 Regulamentului intern al unităţii.
 Importanța factorului formării profesionale în economia resurselor umane.
 Libertatea muncii în calitate de principiu fundamental al dreptului muncii.
 Principiul privind interzicerea muncii forţate în domeniul raporturilor juridice de muncă.
 Principiul privind interzicerea discriminării în domeniul raporturilor juridice de muncă.
 Interzicerea hărțuirii morale și sexuale a salariaților la locul de muncă.
 Suspendarea contractului individual de muncă.
 Modificarea contractului individual de muncă.
 Negocierea, încheierea, conţinutul și executarea contractului individual de muncă.
 Temeiurile încetării contractului individual de muncă în circumstanțe ce nu depind de voinţa
părţilor.
 Condiţii de fond şi de formă privind demisia.
 Concedierea disciplinară a salariaților.
 Concedierea nedisciplinară a salariaţilor.
 Mijloacele juridice de asigurare a disciplinii muncii.
 Formele raporturilor juridice de muncă.
 Raporturile atipice de muncă.
 Protecţia femeii în dreptul muncii.
 Protecţia tinerilor încadraţi în muncă.
 Protecția persoanelor cu dizabilități angajați în câmpul muncii.
 Republica Moldova şi dreptul internaţional al muncii.
 Piaţa muncii în Republica Moldova: instituţii şi perspective.
 Particularităţile de reglementare a muncii unor categorii de salariaţi.
 Greva în calitate de modalitate legală de soluționare a conflictelor colective de muncă..
25
  Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici.
 Protecţia datelor cu caracter personal ale salariatului.
 Garanţii şi compensaţii stabilite de legislaţia muncii.
 Soluționarea conflictelor colective de muncă.

26