Teoriile clasice

1. Scoala geografica(cartografica) Quetelet, Guerry

- Quetelet aplica fenomenelor sociale metode imprumutate din fizica realizand o stiinta a
-

omului mediu, fizica sociala

El considera ca la nivel social majoritatea populatiei constituie centrul, reprezentat prin
omul mediu, iar la extreme se plaseaza indivizi cu o tendinta foarte slaba sau puternica
spre crima.
Accentueaza importanta educatiei morale, care prevaleaza asupra instructiei scolare
Nu saracia genereaza criminalitate ci discrepanta intre posibilitatile materiale si nevoile
oamenilor
Guerry relatia dintre instructive si criminalitate
Guerry repartizeaza departamentele francize in 5 regiuni, in cadrul carora constata o
regularitate remarcabila in ce priveste criminalitatea
Constata ca nici saracia, nici instructia scolara nu au o influenta directa asupra dinamicii
criminalitatii
Cei doi au desprins urmatoarele concluzii: infractiunile contra persoanelor predomina in
regiunile sudice si in timpul sezonului cald iar infractiunile patrimoniale predomina in
regiunile nordice si in timpul sezonului rece legea termica a criminalitatii.

2. Scoala lyoneza - Lacassagne

- Alexandre Lacassagne scoala mediului social
- A pus accentual pe factorii sociali in stabilirea etiologiei criminale.
- Teoria se bazeaza pe 4 aforisme

Orice act daunator existentei unei colectivitati este o crima

Orice crima este un obstacol in calea progresului
Mediul social este zeama de cultura a criminalitatii
Societatile au criminalii pe care ii merita

3. Scoala socialista Marx, Engels

- Potrivit conceptiei marxiste, criminalitatea depinde de conditiile economice, in sensul ca
inegalitatea economica genereaza criminalitatea; capitalismul naste criminalitatea

- Garofalo arata ca daca fenomenul criminal ar fi o expresie a inegalitatilor economice nu

-

ar trebuie sa avem atatia proletari si tarani victim ale unor infractiuni si nu ar trebui ca
reprezentantii claselor instarite sa se regaseaasca atat de des printer infractori.
In perioadele de criza nr infractiunilor contra persoanelor scade iar in perioadele de
belsug material creste numarul celor contra persoanei
Sustinuta de communism

4. Scoala interpsihologica Gabriel Tarde Imitatia

-

Tarde a pus bazele psihosociologiei si criminologiei francize

Urmareste evolutia criminalitatii
A observant o scadere a nr de crime in timp ce delictele au crescut de 3 ori
Deformarea realitatii prin cifrele statistice aparea ca urmare a mai multor fenomene,
printer care ponderea cea mai mare o avea corectionalizarea adica trecerea unui nr mare
de fapte din categoria crimelor in cea a delictelor.
Tarde pune problema progresului social si a moralitatii care pot contribui la realizarea
fenomenului criminal.
Autorul exprima opinia privind rolul imitatiei in formarea comportamentului criminal
Realitatea sociala este aparenta asa cum forta sociala este imitarea
Un delict este nu numai un rau in sine ci o sursa probabila a unor rele noi, de aceea sensul
statisticilor ar trebui agravat si nu diminuat
Caci cu cat nr acestora creste cu atat el tinde sa creasca si mai mult dupa cum o arata
progresia lor neintrerupta; si cu cat sunt mai numerosi si sunt lasati sa se adune cu atat
mai mult ei vor fi tentati sa se copieze unul pe altul in loc de a recepta exemplul
oamenilor cinstiti
Teoria lui tarde se fondeaza pe constatarea potrivit careia raporturile interumane sunt
guvernate de un fapt social fundamental : imitatia.
Fiecare individ se comporta potrivit cutumelor acceptate de catre mediul sau si in
consecinta, comportamentul criminal este si el un comportament imitat.
Scoala se numeste interpsihologica deoarece tarde considera ca sociologia nu este decat o
interpsihologie atat timp cat nu avem de a face dcat cu raporturi interindividuale.
Imitatia poate contribui la dezvoltarea altor comportamente echivalente ale modelellor
resprective

5. Scoala sociologica - Durkheim

- Emile Durkheim se remarca prin aceea ca reduce faptele morale la fapte sociale pe care le
considera independente de constiinta individuala

- Originalitatea opiniilor lui Durkheim consta in faptul ca el considera crima drept un

-

fenomen de normalitate sociala

El pleaca de la constatarea ca nu exista si nu a existat societate care sa nu cunoasca
fenomenul criminal
Crima este un factor de sanatate publica cee ace duce la urmatoarele consecinte:
crima este un fenomen normal ea nu provine din cause exceptionale ci din
structura insasi a culturii careia ii apartine
criminalitatea este rezultanta marilor curente collective ale societatii, existent si
raporturile sale cu ansamblul structurii sociale prezinta un character de
permanenta
criminalitatea trebuie sa fie inteleasa si analizata nu prin ea insasi ci totdeauna
relative la o cultura determinate in timp si spatiu
E Durkheim introduce termenul de anomie pe care il intelege in sensul de slabire a rolului
normelor sociale.
Aceasta stare apare ca urmare a tendintelor crescande a individului spre satisfacerea unor
idealuri de confort material si prestigiu social.
Imposibilitatea realizari pec ale legala a idealurilor propuse de individ poate duce la
incalcarea normei.

Pozitivismul Italian Lombroso, Garofalo, Ferri

- A reusit sa concentreze si sa exprime in mod sintetic, pe baze stiintifice toate cautarile
-

1.

anterioare si contemporane ei in legatura cu fenomenul criminal

Nucleul gandirii criminologice
Gall teorie a tendintelor umane, comportamentul omului este reglat prin jocul unor
tendinte care isi gasesc fiecare conditia materiala de posibilitate intr-o portiune a
cortexului
Morel concepe degenerescenta ca pe o maladie ereditara, maladie ce are drept effect o
deviere a individului de la tipul normal.

Cesare Lombroso Teoria anormalitatii biologice

- La originea cercetarilor lombrosiene a stat descoperirea la craniul unui criminalin zona

-

occipitala medie a unei adancituri, trasatura ce se regasea la unele cranii primitive

Aceasta descoperire i-a sugerat lui Lombroso ipoteza atavismului oprirea in dezvoltare
pe lantul filogenetic
Recurgand la un system complex ci riguros de masuratori Lombroso a reusit sa distinga
unele trasaturi craniene ce se regaseau intr-o proportie sporita la infractori, asa zisele
stigmata ale omului criminal
Gradul scazut al durerii la cercetarile pe infractorii vii

- Malformatii morfo functionale de natura degenerative- cercetari pe component psihica;

-

nebunia morala care fusese tratata de Morel drept o maladie ereditara degenerative.
Analogii intre nebunul moral si criminalul nascut
Epilepsia este o punte de legatura intre omul criminal, criminalul nebun si nebunul moral,
considerand epilepsia una din psihozele cele mai atavice, nucleul tuturor
degenerescentelor
Fenomenul criminal este determinat de o anormalitate biologica bazata pe atavism
organic si psihic sip e o patologie epileptic
Negarea liberului arbitru si a celei de raspundere morala
Oamenii viciosi sau criminalii au riduri anormale asimetria chipuluisi corpului, stangacie,
strabism

2. Raffaele Garofalo Teoria anormalitatii morale

- Intreaga constructive teoretica elaborate de Garofalo porneste de la conceptual de delict
-

natural ce sta la baza intelegerii notiunii de crima

Delictele natural se caracterizeaza prin constanta prin invariabilitate in timp si spatiu
Crima este o actiune daunatoare care raneste acele sentimente pe care le numim simtul
moral al unei colectivitati locale.
Singurele sentimente care au importanta pentru morala sociala sunt sentimentele altruiste
cele care au obiect direct interesul altora cu toate ca indirect acesta se poate intoarce in
avantajul nostrum.
In categoria sentimentelor altruiste exista doua constant : mila si cinstea
Elemental de imoralitate necesar pentru ca un act daunator sa fie considerat drept
criminal de catre opinia publica este vatamarea acelei parti a simtului moral care consta
in sentimente altruiste fundamentale, mila si cinstea
Crima este un act in acelasi timp daunator si immoral
Garofalo admite ideea ca delincventii sunt finite aparte
Anormalitatea criminalului trebuie cautata in zona simtului moral
Criminalul este un anormal pentru ca difera de majoritatea contemporanilor si
concetatenilor sai prin lipsa anumitor sentimente si a anumitor forme de dezgust, aceasta
lipsa fiind asociata unui temperament special sau unei absente a energiei morale
Criminalul tipie este un monstru in plan moral
In cadrul tipului criminal general conceput Garofalo stabileste urmatoarele categorii
Asasinii
Violenti
Necinstiti
Cinici

- Fenomenul criminal este dererminat de o anormalitate morala bazata pe lipsa sentim

-

altruiste pe indiferenta afectiva.

Cresterea nr de infractori alfabetizati
Religia efecte benefice
Baza si criterial de proportionare a pedepsei trebuie sa fie cel al periculozitatii criminale

3. Enrico Ferri Teoria anormalitatii bio- psiho-sociale

- Formuleaza o teorie proprie a delictului, o teorie multifactoriala
- Originea delictului fenomen de : normalitate, anormalitate biologica (atavism,
degenerescenta) anormalitate sociala (influente economice)
- Delictul reprezinta un fenomen de anormalitate biologico sociala
- El ia in considerare si factorul psihic
- El clasifica astfel criminalul:
Criminalii nebuni maladii mentale, nebunul moral, pers lipsita de simtul moral
Criminalii nascuti au caracteristici speciale
Criminalii obisnuiti sau din obisnuinta dobandita slabiciune morala
Criminalii de ocazie nu au tendinta active spre delict
Criminalii din pasiune atentate contra persoanei
- Factori criminogeni
Factori antropologici
Factori fizici
Factori sociali
a. Factori antropologici
- Constitutia organica a individului
- Constitutia psihica a individului
- Caracteristicile personale ale criminalului
b. Factori fizici
- Mediul fizic climat, anotimpuri temperature
c. Factori sociali
- Densitatea ,nivelul opiniei publice, sistemul legislative

- Ferri trece la analiza criminalitatii- constata ca pedepsele nu au eficienta

- Trebuie sa se recurga la alte metode si mijloace decat pedepsele pentru apararea societatii
- Crima ca fenomen individual este determinate de oo multime de factori concurenti de
natura biologica, psihologica, sociala
- Ferri inlocuieste raspunderea morala cu raspunderea sociala

Caracteristicile scolii pozitiviste

- studiaza fenomenul criminal ca realitate umana si sociala
- formuleaza ipoteze si concluzii bazate pe observarea fenomenului criminal
- neaga existent liberului arbitru
- propune inlocuirea conceptului de raspundere morala
- justifica activitatea juridico-penala

Teoriile etiologice moderne

- admit ideea ca fenomenul criminal are o cauzalitate multipla fenomen multifactorial
- comportamentul criminal are o component psihologica factorul psihologic

A. Teoriile psiho-biologice
- continua traditia lombrosiana, crima ca fenomen individual are o baza biologica
- factorii exogeni au rol secundar

1. Teoria bio- tipologica

- exista o corelatie intre activitatea criminala
- corelatia se stabileste in raport cu structura corpului, somatotipul, tipul endocrinian
- Kretschmer considera ca in functie de constitutia corporala se pot distinge patru tipuri de
indivizi, fiecare categorie avand o anumita structura psihica si o inclinatie puternica spre
infractiuni:
Tip picnicomorf criminalitate tardiva, vicleana
Tip leptomorf criminalitate precoce, recidiva
Tipul atletomorf criminalitate brutala, recidiva
Tipul dysplastic opereaza in mod neasteptat, delicte sexuale, inapoiati pe plan psihic

2. Teoria inadaptarii bio psihice

- Kinberg omul este o fiinta nu doar biologica ci si psihologica si sociala, caracterizata prin
plasticitate adica prin facultatea de a-si modifica reactia nu numai in functie de influentele fizice
si chimice, dar si in functie de factori psihologici si sociali.
-indivizii inadaptati vor reactiona in contradictie cu legea penala la anumiti stimuli.

3. Teoria constitutiei criminale

- Benigno di Tullio prin constitutie criminal autorul intelege o stare de predispozitie specifica
spre crima, astfel spus capacitatea care exista in anumiti indivizi de a comite acte criminale in
urma unor instigari exterioare
- factor important ereditatea, disfunctii cerebrale, hormonale, varsta, crizele biologice

4. Teoria genetica
- anomaliile cromozomiale depistate cel mai frecvent la delincventi sunt in legatura cu
cromozomii sexuali
-sindromul Klinefelter
- cromozomul crimei un Y in plus
- aparitia lui a fost asociata in mod frecvent cu fapte violente chiar omucideri

B. Teoriile psiho- sociale

- factori sociali ai fenomenului criminal

1. Teoria asociatiilor diferentiate Sutherland

- Sutherland nu se poate vorbi de un character stiintific al unei teorii criminologice daca
aceasta nu raspunde acelorasi exigente la care este supusa orice teorie stiintifica
- exista doua tipuri de explicatii stiintifice ale fenomenului criminal: in functie de elementele
care intra in joc in momentul in care infractiunea este comisa, fie in functie de elementele care siau exercitat influenta anterior, mai ales in viata delincventului.
-ipoteza ca un act criminal se produce atunci cand exista o situatie propice pentru un individ
determinat
- comportamentul criminal este invatat in contact cu grupuri ce au orientari diferite
- explicatia comportamentului criminal:
Comportamentul criminal este invatat
Invatarea se realizeaza in contact cu alte persoane
Procesul de invatare are loc mai ales in interiorul unui grup restrans de persoane
Procesul de invatare presupune tehnci, tendinte impulsive
Orientarea mobilurilor si a tendintelor impulsive
Un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile respectului legii domina
interpretarile favorabile
Asociatiile differentiate pot varia in privinta duratei, frecventei, intensitatii
Formatia criminal prin asociatie nu se dobandeste doar prin imitatie

 Comportamentul criminal este expresia unui ansamblu de nevoie si valori

- organizarea diferentiata a grupului inteleasa ca explicatie a variatiilor ratei criminalitatii
corespunde explicatiei prin teoria asociatiei differentiate a procesului prin care indivizii devin
criminali.

2. Teoria conflictelor de culture Sellin

- termenii de cultura si conflict de alcatuiesc lucrarea sa au o semnificatie aparte
- cultura totalitatea ideilor a institutiilor si a produselor muncii care aplicata la grupuri
determinate de finite umane, permite a se vorbi despre regiuni culturale, despre tipuri de cultura,
despre cultura nationale
- cultura include traditii, obiceiuri, comportamente, valori, reguli
- conflict cultural- lupta intre valori morale ori norme de conduit opuses au aflate in dezacord
- individul se gaseste tot mai des in contact cu valori si norme diferite
- conflict cultural- atunci cand conduit unei persoane, socialmente aprobata sau chiar ceruta intro anumita situatie nu este apreciata de aceeasi maniera de toate grupurile sociale la care ea
datoreaza supunere.

3. Teoria anomie Merton

-teoria lui Merton prezinta o conceptie culturalista cu radacini in gandirea durheimiana si cu
unele corespondente in teoria lui Sellin
-criminalitatea este o problema intim legata de structura sociala si variaza in functie de aceasta
structura
-anomia este conceputa ca o stare sociala de absenta ori de slabire a normei cee ace duce la o
lipsa de coeziune intre membrii comunitatii
- prin cultura se intelege ansamblul valorilor ce guverneaza conduit indivizilor in societate si
desemneaza scopurile spre carea acestia trebuie sa tinda
- starea de anomie se instaleaza atunci cand exista un decalaj prea mare intre scopurile propuse si
mijloacele legitime
-atractia castigului si a puterii reprezinta o tentative la care se cedeaza usor
- teoria anomie limitata din pct de vedere geographic

4. Teoria angajamentului
- Becker considera ca deviant si delincventa reprezinta o creatie a structurilor sociale
-teoria angajamentului se inscrie in category privind factorii sociali ai respectului legii penale
- individual respecta legea penala pentru a nu pierde avantajele pe care le presupune viata sociala
in care este angajat

C. Teoriile psiho- morale

- teoriile din aceasta categorie isi propun sa explice mentalitatea criminalului
-biologicul ori socialul nu prezinta interes decat in masura in care permit o mai buna intelegere a
modului in care se structureaza mentalitatea criminal

1. Teoriile psiho- morale de orientare psihanalitica

a. Contributia lui Freud la dezvoltarea gandirii criminologice
-trei aspect importante:
Explicatiile privind structura si functionarea aparatului psihic
Explicatiile privind etiologia si tratamentul nevrozelor
Referirile la fenomenul criminal
- Freud a considerat ca cele trei instante ale vietii psihice sunt inconstientul, preconstientul si
constientul
- ulterior sinele, eul si supraeul devin elementele structurante ale psihicului
-etiologia nevrozelor admit existent a trei factori a caror actiune intervine la persoanele bolnave :
predispozitii ereditare, influenta unor evenimente din prima copilarie, frustrari
- complexul lui oedip centrul nevrozelor
- dorinta este o expresie a instinctului cee ace duce la ideea ca actul criminal are o origine
instinctuala
-freud vede in actul criminal o expresie a sentimentului de culpabilitate tipic nevrozelor

b. Teoria criminalului nevrotic

- Alexander, Staub criminalitatea poate fi clasificata in urmatoarele trei categorii:
Criminalitatea imaginara transpare in vise, fantezii, acte ratate
Criminalitatea ocazionala specifica persoanelor si situatiilor in care supraeul suspenda
instanta sa morala in urma unei amenintari a eului
Criminalitatea obisnuita trei tipuri de criminali
- criminali normali -sunt sanatosi din punct de vedere psihic socialmente anormali , nu
prezinta conflict eu supraeu
- criminali organici bolnavi mintal
- criminali nevrotici actioneaza in functie de mobiluri inconstiente eul este invins de
sine

c. Teoria personalitatii antisociale

- are la baza constatarile psihanalizei freudiene cu privire la evenimentele din prima copilarie
- Friedlander copilul este o fiinta absolut instinctive, dominate de principiul placerii

-procesul de adaptare sociala parcurge trei etape

Faza primelor relatii dintre copil si parinti
Faza formarii supraeului
Faza formarii relatiilor de grup in cadrul familiei
-se pune accentual pe carentele din familie

2. Teoriile psiho-morale autonome

a. Teoria instinctelor
- Greeff fondatorul criminologiei clinice formularea teoriei trecerii la act
-personalitatea delincventului este determinate de instinct
- instinct de aparare si cele de simpatie : aparare contribuie la conservarea eului, de simpatie
contribuie la conservarea specie

b. Teoria personalitatii criminale

-Pinatel model explicative capabil sa aduca lamuriri atat in ce priveste geneza cat si dinamica
actului criminal
- considera inutila incercarea de a separa oamenii buni de cei rai
-trasaturile criminale alcatuiesc nucleul central al personalitatii criminale
- componente :
Egocentrismul tendinta de a raporta totul la sine
Labilitatea lipsa de prevedere, instabilitate
Agresivitatea ostilitate
Indiferenta afectiva insensibilitate, nu poate incerca emotii
- structura dinamica
- explica fenomenul criminal individual
Jung - introvertiti , extravertiti si ambiverti si spunea ca cei introvertiti au o predispozitie mai
mare spre a savarsi crime