1. Definitia criminologiei.

- Criminologia provine din limba greaca, crimen +logos

- Este stiinta crimei, stiinta care are ca obiectiv studiul mecanismelor comiterii unor crime
- Prin criminologie se inteleg taote faptele contrare legii penale si unor reguli de conduita
care aduc atingere unor valori umane

2 . Crima

-Prin crima se intelege infractiunea in sens general. Orice conduita materializata in incalcarea
prevedrilor legale reprezinta ocrima
-Crima, d.p.d.v criminologic rperezinta orice conduita umana rationala care aduce atingere
dreputlui penal si atrage sanctiuni.

3.Criminalul
- acelasi cu infractorul, persoana care a comis o infractiune. In sens mai strict se cere si conditia
existentei unei hotarari definitive.

4. Criminalitatea

- Reprezinta totalitatea infractiunilor savarasite pe un anumit teritoriu, ntr-o perioada de

timp data
A ) Reala - Presupune totalitaea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu
B) Aparenta – Cuprinde totalitea infractiunilor aduse la cunostita autoritaitlor
C) Legala - totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarari de condamnare
definitva
D) Cifra neaga a criminaltiatii – faptele penale care din diferite motive nu ajung la organele
legii. Reprezinta diferenta ce rezulta scazand din criminaltatea reala in cea aparenta.
5. Posibile expilcatii ale existentei cifrei negre a criminalttii
- Ineficienta organelor de urmarire penala ( Deficiente de organizare, incompetenta profesionala)
- Abilitatea infractorilor (Urmele inf sunt f greu de urmarit)
-Atitudinea de pasivitate a victimelor ( Dupa ce au sefirt oinfractiune, nu o raporteaza).

6. Victima

-Persoana impotriva careia s-a produs infractiunea, sau careia i s-au lezat drepturile
- Prezinta o ramura in criminologie, numita victimologie.
Clasificare : 1. Victime absolut nevinovate (nounascut ucis de mama)
2. Victime foarte putin vinovate ( femeia care a vrut sa faca avort si a murit in urma acestuia
)
3. Victime a caror vinovatie este similara cu cea a infractorului ( suicide )
4. Mai vinovate decat infractorul ( provocatoare)
5. Victime ale accidentelor, de genocide, de catastrophe naturale

7.Reactia sociala. Mijloace de combatere a fenomenului criminal

- Reacatia sociala vizeaza atat conduita urmata de organe si persoane dupa infaptuirea
actului criminal cat si incercarea combatarii acestui fenomen
- Cercetatorii au gasit 2 mijloace:

1) Mijloace juridice- Cuprind normele de drept ( penal, civil) emise de leguitor

2) Mijloacele empirice – practicile institutionale ale organelor judicare , penintenciarelor
destinate sa prvine criminaltea

9. Scopul cercetarii criminologice.

 A ) Scopul General - "fundamentarea unei politici penale eficiente în lupta împotriva
criminalităţii, care să apere valorile fundamentale ale societăţii să prevină criminalitatea şi să
tragă la răspundere penală pe cei vinovaţi

B) Scopul Imediat – Determinarea factorilor cauzali care genereaza fenomenul criminal.

Teorii clasice privind criminalitatea

11. Cesare Beccaria

- Cetateanului nu i se pot limita drepturile individuale decat prin vointa leguitorului
- Trebuie protejat de abuzul puterii
-Abolirea pedepsei cu moartae
- Pedeapsa este justificata prin caracterul ei retributiv, descuranjat si util pentru conservarea
ordinii sociale.
-Pedepsele trebuie sa fie moderate, insa certe si prompte

12. Scoala clasica

A) Idei centrale : - diminuarea pedepselor
- studiul abstract al crimei
- ameliorarea tehnicilor juridice si o umanizare a justitiei penale
C. Becaria a pus bazele scolii clasice care a dominat un secol gandiea si practica juridico-penala.

13. Scoala geografica

Reprezentanti : - Lambert Adoplhe Jaques Quetelet - Existenta unui om mediu, si a unor indivizi
siuati in zona extremelor, cu tendinte foarte slabe sau foarte puternice spre delicventa.
-Andre Michel Guerry - A remarcat o regularitate in ceea ce priveste criminalitatea unor
departamente franceze si supunerea compartamentului uman anumitor klegi , asemanator
fenomenelor naturale
-Infractiunile impotriva oameniilor sunt frecvente in regiunile sudice si in sezonul cald, iar
infractiuniile impotriva patrimoniului sunt in regiunile nordice in timpul rece. (Legea termica a
criminalitatii)

14. Scoala Lyoneaza

-Reprezentata de Alexandre Lacsagne

Conceptiile acestei scoli : - Orice crima este un obstacol in calea progresului
- Orice act daunator existentei unei colectiviatti este o crima
- Mediul social este supa de cultura a criminnaltii
- Societatiile au criminalii pe care ii merita

15. Scoala interpsihologica

-Fondata de Gabriel Tarde
-Acesta considear sociologia o interpsihologie
- A incercat sa explice fenomenul criminal punand in evidenta relatia ditnre moralitate si
progresul social precum si rolul imitatiei in formarea comportamentului criminal.

16. Scoala socialista

-Reprezentata de Karl Marx si Frederich Engels
-Cei doi au concluzionat ca infractionalitatea este guvernata de integralitatea economica
- Capitalismul naste criminalitate

17. Scoala sociologica

-Reprezentata de Emile Durkheim, unul din fondatorii sociologiei
-Considera criminalitatea ca un fenomen de normalitate sociala
-Criminalitatea fiind un fenomen normal, nu isi are originea in cauze exceptionale, ci in strucutra
culturii careia ii apartien
-criminalitea trebuie inteleasa si analizata exclusiv in raport cu o cultura determinata in timp si in
spatiu

Scoala Pozitivista
18. Aspecte generale : Franz Joseph Gall, Benedict Augustin Morell
Franz:Prin Palaparea exterioara a craniului se pot identifica trei zone corespunzand anumitor
tendinte ( instincul de aparare, tendinta spre omor, trendinta spre furt ). Zona este proeminenta
daca tendinta este dezvoltata si atrofiata daca tendiinta este slaba

Benedict: - Degenerescenta esste o maladie ereditara cu efect deviant pentru individul afectat.
A abordat si o problema a nebuniei morale.

19. Cesare Lambruso

-L`uomo delinquete a fost lucrarea lui princiapala
-Vedea un mic primitiv intr-un copil
-Criminalul care indeplinea mai multe anomalii era considerat un criminal innascut
-A studiat si epilepsisa considerata ca un factor important in criminogeneza, o punte de legatura
intre omul criminal criminalul nebun si cel moral

20. Rafaele Garofalo

-Magistrat de cariera
- A privit notiunea de crima din punct de vedere sociologic
-Apreciaza ca o crima este o actiune daunatoare care raneste acele sentimente ``simtul moral``.
In categoria sentimentelor altruiste cele mai des intalnite sunt mila si cinstea
-Criminalul este caracterizat prin indiferenta afectiva ( un monstru in plan moral)
-Considera ca religia ar avea un rol benefic in limitarea fenomenului infractional
21. Enrico Ferri
-Lucrare intitulata ``Noile orizonturi ale dreptului penal``
- A clasificat criminalii in 5 categorii
-Criminalii nebuni
-Criminalii nascuti
- Criminalii din obisnuinta
-Criminali de ocazie
-Criminalii din pasiune

Principalele teorii din crimnologia contemparona

22. Teoria anomiei
-In logica acestei teorii, criminalitatea este o reactie dezvoltata sub imperiul tensiunilor induse de
sentimentele de frustrare, izolare, anxietate a indivizilor care constata ca mecansimul este blocat
iar mijloacele legale de atingere sunt inaccesibile
-Exploreaza mediul subiectiv a comportamentului infractional de a fi identificat unele motivatii
individuale reale

23. Teoria asociatiei diferentiale

-Ii aparatine lui Edwin Sutherland
-Este explicata cauzalitatea faptelor criminale prin conflictul culturilor generat de valorile
diferite cultivate de delicventi in raport cu nedelicventii
-Comporatamentul infractional este considerat invatat in condtiile interactiunii cu ceilalati
indivizi prin comunicare, sugestionare.

24. Teoria conflictului de culturi

-Formulata de Thorsten Selinn
-inspirata din teoria asociatei diferentiale, sustine existenta in cadrul ``subculturii delicvente`` a
unui sistem de norme si valori distincte de cultura centrala, oficiala. Subculutra impune o
conduita determinata membrilor ei. Comporatmentul criminal apare, ca si unul dobandit.
Ambele teorii prezinta aceleasi limite a fenomenului infractional care este redus de la nivel
macrosocial economic la nivel de comporatemnt individual

25. Teoria Clinica

- Are drept obiective examinarea interdisciplinara a personalitatii delicventului si studiul
procesului de ``trecere la act``
-Are radacinile in ideile lui Gall si Lombroso privind criminalul innascut
-Autorul evidentiaza faptul ca personalitatea inadaptata caracterizata prin anumite trasaturi
biopsihologice ce constitutie ``nucleul central `` al personalitatii criminale : egocentrism,
agresivitate, este o personlaittae inc azul careia trecerea la act se realizeaza mai rapid decat la o
personalitate nedelicventa

Criminalitatea organizata
26. Definitie+Trasaturi
- Definita ca fiind un domeniu infractional caracterizat prin activitati ilegale de natura sa afecteze
grav anumite sectoare ale vietii economice sociale si politice desfasurate prin diverse metode si
mijloace, planificate de grupuri infractionale oraganizte
Trasaturi : - stabilirea unitatii infractioanle
- Existenta liderului
- -specializarea membriilor organizatiei

28. Niveluri de exercitare a actiunilor de tip mafiot

- Se exercita pe 3 niveluri
A) Stabilirea in mediu- Membrii comit anumite infractiuni pentru a se impune intr-un anmit
mediu
B) Consolidarea in mediu – Continua savarasirea infractiuniilor caracteristice primului nivel,
conturandu-se tendinta planificarii actiunilor viitoare. Sunt de o anvergura mai mare, atingang
nivele socio-economice
C) Integrare in societate – Se realizeaaz reciclarea banilor proveniti din activitati ilicite, prin
investirea lor in afaceri legale.

Criminalitatea ``gulelor albe ``

29. Definitie/Scop/Caracteristici/Moduri de operare
A) Definite – Conduita infractionala ce reflecta un abuz de incredere in cadrul activitatii
profesionale, precum si coruptia unor persoane cu pozitii economice si sociale ridcate, in raport
cu standardele medii ale societatii ocidentale
B) Scop – Generata de mobilul maximalizarii profitului prin incalcarea reguliilor de functionare
a economiei de piata, elaborarea unor abile tehnici si procedee frauduloase comerciael
C) Caracteristici- Pozitia puternica ocupata in societate
-Scopul urmarit de faptuitori ( maximizarea profitului )
- Un numar mare de participanti
-Realizarea unor operatiuni economico-financiare frauduloase
-Coruperea unor functionari din societatiile comerciale

D) Moduri de operare
A) Iter criminis – itinerariul parcurs de faptuitor de la rezolutia infractionala la faza actelor de
rpegatire, faza executarii finalizat prin consumarera infractiunii
B) Modus operandi – Modul de operare compus printr-o serie de activittai, deprinderi si procedee
utilizate
C) Punctum saliens - Particularitatile de comitere observabile prin examinarea itineraiului
infractional
Cooperarea statelor pentru prevenirea criminalitatii si trataemntul
delicventiilor

35. Model Clasic

A) Prevenirea generala – Abordata in mod explicit de Platon
-Scopul sanctiunilor trebuie sa fie prevenirea generala si prevenirea speciala.
-Aristotel a evalauat importanta rolului preventiv al pedepsei, afirmand ca o persoana comite o
crima atunci cand n u se asteapta la nicio pedeapsa.

- cu cât pedeapsa prevăzută de lege este mai severă, cu atât omul se va abţine să comită actul
incriminat;

- cu cât aplicarea legii este mai certă şi mai rapidă, cu atât efectul preventiv va fi mai evident.

B) Prevenirea speciala-
Prin prevenire specială se înţelege complexul de măsuri destinate să împiedice săvârşirea unor fapte
antisociale de către persoanele care au săvârşit, deja, o infracţiune. Întrucât modelul clasic se bazează, în
mod esenţial, pe efectul intimidant al pedepsei, prevenirea specială se realizează prin impunerea unei
pedepse mult mai aspre in cazul recidiviştilor, în scopul neutralizării ori incapacitării acestora pe o
perioadă mai mare de timp.

36. Model Social

-Implicarea comunitatii in efortul de prevenire a criminaltatii
A) Prevenirea primara – o strategie preventiva de baza, care incearca sa anihileze atat situatiile
criminogene, cat si radacinile adanaci ale criminaltatii
Pentru familii se ofera – furnizarae de ajutor celor aflati in stare de stres
- Educarea parintiilor tineri
- Educarea prescolariilor proveniti din familii dezorganizate
Scoala se bucura de o atentie reala, ea putand oferi cunostinte privind rolul valorilor socaile,
respecatrea legii, implicatiile crimei
- Supravegherea scolariilor in vederea reducerii violentei
 - Organizarea unor cursuri specaile

37. Model situational

- o cale pragmatica de reducere a oportunitatiilor de savarasire a faptelor antisociael, prin masuri
realiste, cu costuri reduse
-Are in vedere potentialele victime, incercand sa le previna.
A) Masuri de securitate - Masuri prin care tintele devin mai dificile
-Masuri prin care se inlatura tintele
-Masuri de inlaturare a mijloacelor de comitere a infractiunilor
B) Masuri care influenteaza costurile si beneficiile infractorilor
- marcarea propietatii
- supraveherea tehnica
-asigurarea supravegherii zonale