Sunteți pe pagina 1din 18

CRIMINOLOGIE

dupa R.M. Stanoiu - obiectul il reprezinta criminalitatea ca fenomen global criminalitatea: -> aparenta - tot. infractiunilor descoperite -> legala - tot. infractiunilor pt. care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare -> reala - actiunile ramane necunoscute organelor judiciare scopul criminologiei il reprezinta findamentarea unei politici eficiente in vederea combaterii fenomenului infractional

ORIENTAREA BIOLOGICA
TEORIA LOMBROSIANA - reprezentant -- Cesare Lombrosso dupa examinarea a 5907 delicventi a formulat ipoteza
atavismului evolutionist

caracterele omului primitiv se pot regasi la anumite persoane sub forrma unor stigmate -- ex. malformatii ale scheletului si coloanei vertebrale, asimetrie bilaterala cand la o persoane se ragasesc mai multe asemenea anomalii acesta este un criminal inascut -- individ cu puternice inclinatii criminogene aceste anomalii doae demontreaza o simpla predispozitie pentru comiterea de infractiuni

TEORIILE EREDITATII - reprezentant -- Charles Goring - studiile pe arborele genealogic au incercat sa demonstreze ca in familiile cu antecesori cu condamnari penale exista un numar mai mare de infractori -- datorita ereditatii - studiile pe gemeni au incercat sa arate predispozitia ereditara la comiterea infractiunilor in cazul gemenilor monozigotici

TEORIILE BIOTIPURILOR CRIMINALE - Ernst Kretschmer a stabilit urmatoarele tipuri: -- astenic - constitutie verticala, sistem osteomuscular firav -- atletic - musculatura puternica, robust -- picnic - scund, sistem osteomuscular plapand, tendinte spre ingrasare -- displastic - malformatii corporale - Kretschmer a ajuns la concluzie ca exista o legatura intre tipurile acestea si infractiunile comise, mai exact: astenicul -> predispus la infr. contra proprietatii atleticul -> predispus la infr. contra persoanei picnicul -> predispus la fraude si escrocherii displaxicul -> predispus la infr. sexuale

TEORII BICONSTITUTIONALE

- reprezentant - Olof Kimberg -exista 2 variante:

-1- varianta constitutionala -> factori fundamentali ai constitutiei biopsihologice: 1. capacitatea - nivelul maxim de inteligenta 2. validitatea - cantitatea de energie cerebrala de care dispune individul 3. stabilitatea - facultatea proceselor mentale de a mentine si restabili echilibrul emotional 4. soliditatea -> in functie de acesti factori Kimberg face urmatoarea clasificare: supercapabili supervalizi superstabili supersolizi pe de-o parte, iat subcapabili subvalizi substabili subsolizi pe de alta parte -> Kimberg vb si de funtia morala - ideile si emotiile individului, capacitatea acestuia de a evalua normele morale, iar in functie de aceasta exista 4 categorii de subiecti a. cu functie morala limitata - elementul emotional lipseste sau este foarte slab b. capabili sa reactioneze normal c. cu functie morala modificata in urma unor leziuni d. bine adaptati la mediu dar insensibili fata de actele imorale

-2- varianta patologica

- sunt incluse bolile mentale, tulburarule grave de inteligenta - aceasta teorie ii apartie lui Benigno di Tulio - constitutia individului cuprinde atat elemente ereditare si congenitale precum si elemente dobandite in timpul vietii

ORIENTAREA PSIHOLOGICA
TEORIA FREUDIANA -.- formulata de Sigmund Freud, dupa care viata psihologica a omului cuprinde 3 nivele: sinele, eul si supraeul sinele cuprinde instinctele, tendintele si inclinatiile primare refulate care nu sunt traite in mod constient cele mai importante sunt: - libidoul - instinctele hedoniste instinctele agresive sinele - partea cea mai veche in el sunt refulate toate instinctele primare dupa Freud aparitia comportamentului criminal se datoreaza rabufnirea la suprafata a unor instincte, dorinte refulate in sine eul = egou - stiinta de sine, reprezinta nivelul central al personalitatii supraeul - viata sociala constientizata a individului diferenta dintre infractor si noninfractor e situeaza la nivelul supraeului

TEORII PSIHANALITICE POST FREUDIENE -- Alfred Adler - a stabilit conceptul de complex de inferioritate:

cand o persoana sufera de o deficienta pe care nu o poate depasi aceasta poate degenera intr-un complex de inferioritate

TEORIA PSIHOMORALA -- Etienne de Greef - exista 2 feluri de instincte : -.- de aparare -.- de simpatie -- personalitatea infractorului se formeaza intr.un lent proces de degradare morala. --> prima faza - asentiment temperat -> individul sufera o degradare morala in urma unor frustrari repetate --> a II-a faza - asentiment formulat -> persoana accepta savarsirea crimei si isi cauta justificari --> a II-a faza - criza - este acceptata eliminarea victimei

ORIENTAREA SOCIOLOGICA

SCOALA SOCIOLOGICA reprezentant -- emile durkheim principalele idei criminologice dupa durkheim: a. crima este o parte a tuturor societatilor - nu exista societate in care crima sa lipseasca b. criminalitateatea este un fenomen social normal, inevitabilitatea crimei se datoreaza eterogenitatii conditiei umane

c. crima este un factor de sanatate publica facand diferenta intre bine si rau d. izvorul tuturor relelor in societate se afla in subordonarea individului fata de aceasta

SCOALA MEDIULUI SOCIAL fondata de Lacasagne si Manouvrier dupa Lacasagne "societatile nu au decat criminalii pe care ii merita" iar Manouvrier "omun nu este decat instrumentul muzical pe care canta mediul social"

SCOALA INTERPSIHOLOGICA reprezentantul ei este Gabriel Tarde in conceptia lui tarde, nu exista criminal innascut, crima invatandu-se ca orice profesie comportamentul criminal se invata prin imitatie dupa Tarde criminalitatea are cauze preponderent sociale cum este mizeria sau incultura spre exemplu, dar nu neaga si existenta unor influente de natura fizica sau biologica infractorul este considerat un parazit infiltrat in societate

TEORIA SOCIOLOGICA MULTIFACTORIALA --- enrico ferri a prezentat urmatoarele categorii de factori criminogeni:

-> factori antropologici -- impartiti in 3 grupe: care tin de constitutia organica, cei care tin de constitutia psihica si caracteristicile personala -> factori fizici -- precum climatul, anotimpurile etc. -> factorii mediului social -- familia, educatia, opinia publica, etc. Ferri acorda prioritate factorilor sociali si arata ca orice fenomen social anormal ( ex: razboiul, foametea) determina o brusca crestere a criminalitatii.

FENOMENOLOGIA CRIMINALITATII

criminalitate - lato sensu - totalitatea infractiunilor din intreaga istorie a scietatii - stricto sensu - totalitatea infractiunilor savarsite intr-o anumita perioada de timp intr-un spatiugeografic sau de o anumita categorie de persoane exista mai multe tipuri de criminalitate: -.- criminalitate reala - totalitate infractiunilor savarsite la un moment dat pe un teritoriu determinat -.- criminalitate descoperita - totslitatea infractiunilor despre care organele competente ale statului au cunostinta -.- criminalitate nedescoperita - infractiunile care nu au ajuns la cunostinta organelor judiciare

o alta clasificare reprezinta - criminalitatea grava, de gravitate mijlocie, si usoara

-.- criminalitatea grava - cuprinde infr. sanctionate cu 10+ ani de inchisoare, ex. omorul -.- criminalitatea de gravitate mijlocie - infr. sanctionate intre 510 ani -.- criminalitatea usoara - grupul cel mai numeros de infractiuni ~80%

dupa faptuitori criminalitatea se imparte in -.- criminalitatea minorilor - 14-18 ani, cele mai fracvente infr. comise de minori sunt cele care privesc disciplina scolara si familiala ex. cersetoria -.- criminalitatea tinerilor majori - 18-21 ani -.- criminalitatea majorilor - 21-60 ani -.- criminalitatea varstnicilor - >60 ani -.- criminalitatea barbatilor - 90% din totalul criminalitatii -.- criminalitatea femeilor - 10% din total

CARACTERE GENERALE ALE CRIMINALITATII: CARACTERUL PREPONDERENT SOCIAL - criminalitatea este un fenomen social generat de o serie de cauze care tin de mediul social

CARACTERUL COMPLEX AL CRIMINALITATII - fenomenul criminal este rezultatul unui complex de factori care actioneaza in mod specific si inegal CARACTERUL DAUNATOR SI PERICULOS AL CRIMINALITATII rezultat din natura criminalitatii, consecintele ei si persistenta sa

TIPURILE DE DELICVENTI: dupa criteriul starii psihice se intalnesc urmatoarele categorii: alienati si debili mintali - alienatii -> cei care sufera de grave ,aladii psihice durabile si evolutive in timp precum dementii si intarziatii mintal, sub aspect penal acestia neavand responsabilitate pentru actiunile lor - debilii mintali -> sufera de anumite maladii care nu ii duc in sit. de a nu avea discernamant, motiv pentru care acestia raspund penal dupa aceea avem: delicventul de obicei - denumit si delicvent profesional, face din savarsirea infractiunilor o cariera profesionala ( hotii de buzunare, escrocii etc) delicventul de ocazie - nu are o tendinta innascuta spre infractiune dar o savarseste fiind influentat de anumiti factori

delicventul pasional - caracterizat prin slabiciune morala, egocentrism, vanitate, gelozie care este impins intr-un final in campul infractional

CAUZALITATEA FENOMENULUI CRIMINAL dupa Pinatel factorii criminogeni se clasifica in: fact. geografici, factori economici, factori culturali si politici. factorii economici: -.- industrializarea - intregi populatii se muta intr-un mediu nou si impersonal loc in care se produc grave mutatii in personalitate -.- somajul - o scadere a nivelului de trai -.- crizele economicescaderea nivelului de trai + lipsa unei protectii sociale adecvate factori socio culturali: -> familia - familiile infractoare isi implica copiii in activitatile infractionale -> nivelul de instruire scolara - cu cat este mai redus cu atat contribuie la comiterea de infractiuni -> mijloacele de informare in masa - propaga violenta -> discriminarea - se manifeste la nivelul claselor sociale al sexelor etc.

-> influentele criminogene internationale -> toxicomania - include consumul de droguri si alcoolismul factori politici: -o- razboiul -o- revolutia

DESPRE CRIMA ORGANIZATA

crimaorganizata - activitatea unui grup de 3 sau mai multe persoane cu legaturi de tip ierarhic sau relatii personale care permit liderilor lor sa realizeze profituri sau sa controleze teritorii si piete pein violenta, intimidare sau coruptie in special prin: -o- trafic ilicit de droguri, substante psihotrope si spalarea banilor -o- trafic de persoane -o- falsificare de moneda -o- trafic ilicit sau furtulde obiecte culturale -o- furtul de materiale nucleare, folosirea lor improprie sau amenintarea flosirii lor

-o- acte teroriste -o- trafic ilicit sau furt de vehicule cu motor -o- corupere a oficialitatilor publice

structura: orice irganizatie criminala are o structura bine pusa la punct, seful sau capo are in subordine un consilier si un adjunct care este omul de legatura cu restul retelei trasaturi: ermetism si conspirativitate - deriva din evitarea penetrarii in interiorul ei a organismelor abilitate ale statului flexibilitate rapiditate su capacitate de infiltrare caracterul transnational orientarea spre profit - castigul se realizeaza prin mentinerea monopolului in productia si traficul de narcotice jocuri de noroc, prostitutie, trafic de arme si munitii etc utilizarea fortei - este folosita pentru obtinerea disciplinei in interiorul organizatiei

TIPURI DE ORGANIZATII CRIMINALE

dupa interpol org. criminale se impart in: - familiile mafiei, in care se regasesc structuri ierarhice norme interne de disciplina un cod de conduita. - organizatiile profesionale ai caror membrii sunt specializati pe tipuri de activitati criminale precum traficul de masini furate, jafuri organizate, rapiri de persoane pentru rascumparare etc. - organizatii criminale etnice, yakuza, triadele chinezestu etc. - reciclarea banilor - cei care obtini bani lichizi din afaceri ilicite - org. teroriste internationale care practica asasinate, deturnari de avioane rapiri de persoane pe considerente politice militare religioase sau rasiale

TERORISMUL terorismul presupune folosirea deliberata a unor mijloace de natura sa provoace teroarea sunt considerate actiuni teroriste urmatoarele: -> capturarea ilicita de aeronave ->acte ilicite indreptate contra sigurantei aviatiei civile -> infractiuni grave constand intr-un atac impotriva vietii integritatii corporale sau libertatii unei persoane care se bucura

de protectie internationala, inclusiv agentilor diplomatici -> infractiuni ce au ca obiect rapirea, luarea de ostatici sau sechestrarea ilegala -> infractiunile care au ca obiect folosirea de bombe, grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori, colete bomba in romania este reglementat in legea 535/2004 terorismul este definit in art 1 ca reprezentand ansamblul de actiuni si sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala avand urmatoarele caracteristici: => premeditate de entitati teroristemotivate de conceptii si atitudini extremiste => au ca si scop realizarea unor obiective specifice de natura politica => cizeaza factori umani si sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice => produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei menita sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite. terorist - persoana care a savarsit o infractiune prevazuta de aceasta lege grupare terorista - grup alcatuit din 2+ persoane infintat pe o

anumita perioada de timp care actioneaza in vederea comiterii de acte teroriste organizatie terorista - structura constituita ierarhic cu ideologie proprie si actiune avand reprezentare atat la nivel national cat si international actiuni teroriste - pragatirea, planificarea, favorizarea, comiterea conducerea coordonarea si controlul asupra actului terorist

VICTIMOLOGIA

victima - persoana fizica, umana care sufera de pe urma activitatii ilicite a unui delicvent obiectul de studiu al criminologiei victimologice il reprezinta studierea victimei sub aspect biologic, psihologic si sociologic dintr-un punct de vedere exista 4 categorii de victime: -- victima nediferentiata - ajunge in postura de victima in urma intamplarii, a hazardului -- victima latenta - cea care are o predispozitie permanenta si inconstienta de a fi victima, spre ex. sado-masochistii -- victima specifica - este cea care eare raporturi particulare cu delicventul ex. prostituata si sustinatorul ei

-- criminalul victima - persoana carein functie de imprejurari poate fi atat delicvent cat si victima intr-o alta viziune victimele pot fi clasificate dupa criteriul propriei lor vinovatii astfel: => victima complet nevinovata => victima cu vinovatie minora => victima la fel de vinovata ca si infractorul => victima mai vinovata decat infractorul

CATEGORII DE VICTIME: femeile ca victime: victimizarea femeilor este posibila cu o mai mare usurinta datorita unor caracteristici bio-constitutionale precum si psihocomportamentale foarte adesea femeile sunt victime ale violentei conjugale fiind maltratate fizic de catre partener, cauzele sunt multiple: gelozie, consum de alcool, probleme sexuale ale cuplului o specifica victimizare a femeilor este produsa prin viol copiii ca victime: exista mai multe forme de abuz contra copiilor: abuz fizic,

neglijare, abuz emotional si abuz sexual copiii pot fi si victime ai traficului de persoane in scopul obligarii lor la munca fortata sau cersetorie varstnicii ca victime: pot fi subiecti pasivi ai unei neglijari active sau pasive: neglijarea pasiva - neglijarea parintilor de catre copii si lipsirea de orice fel de ajutor neglijarea activa - refuzul premeditat de a-i ingriji pe langa aceste 2 metode de abuz mai pot suferi - abuzuri verbale, psihice, materiale sau violarea unor drepturi exista o legatura intrea aceasta categorie de victime si copiii lor care au fost batuti, care odata ajunsi la maturitate ii agreseaza fizic - sindromul copilului batut sotii ca victime: de cele mai multe ori victime sunt sotiile cu motivarea ca femeia este inferioara barbatului. cauze: saracia, alcoolismul, gelozia etc

AUTOVICTIMIZAREA cea mai cunoscuta forma de autovictimizare o reprezinta

sinuciderea dupa anumite conceptii sinuciderea este considerata o moarte de onoare, crestinismul in schimb o condamna prin lipsirea defunctului care s-a sinucis de obisnuita slujba de inmormantare psihiatri au in vedere sinuciderea normala cand sinucigasul nu este bolnav psihic si recurge la acest gest datorita unei situatii limita (ex. rusine) psihologii afirma ca sinuciderea este caracteristica persoanelor care prezinta asa numitul risc suicidar - adica persoanele melancoloce si/sau depresive sociologii sunt de parere ca sinuciderea este determinata de vauze sociale care sunt foarte diverse.