Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.

04

CONVENTIA MATRIMONIALA
reprezinta actul juridic prin care viitorii soti sau sotii aleg sau modifica regimul matrimonial aplicabil in timpul casatoriei

CARACTERE JURIDICE
- act juridic bilateral - act juridic sinalagmatic - act juridic solemn (forma autentica) - act juridic accesoriu casatoriei - act juridic supus formelor de publicitate (se inscrie in cartea funciara si Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale) - facultativ - poate fi afectata de termen

CONDITII DE VALABILITATE
Conditii de fond - consimtamantul valabil exprimat de catre viitorii soti - capacitatea de exercitiu deplina minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala cu incuviintarea ocrotirorului legal si cu autorizarea instantei de tutela minorul care a implinit 16 ani si a dobandit capacitate de exercitiu anticipata poate incheia singur conventie matrimoniala - obiectul conventiei: alegerea de catre soti a unuia dintre regimurile matrimoniale - nu pot fi incluse in conventie clause contrare sau incompatibile cu regimul matrimonial ales nulitatea absoluta a acestor clauze - nu se poate aduce atingere egalitatii dintr soti, autoritatii parintesti si devolutiunii legale succesorale - cauza conventiei: intentia partilor de a se casatori si de a se supune regulilor specifice unui regim matrimonial Conditii de forma - inscris autentificat de notarul public - sotii isi exprima personal consimtamantul sau prin mandatar cu procura speciala,autentica si cu continut predeterminat (sa faca referire la regimul matrimonial pe care sotul mandant intelege sa il aleaga sila clauzele pe care doreste sa le insereze in conventie)

DATA si DURATA incheierii conventiei

- conventia matrimoniala poate fi incheiata inaintea incheierii casatoriei sau in timpul acesteia - in principiu, se incheie pentru toata durata casatoriei - produce efecte d e la data incheierii casatoriei sau de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei - inainte de incheierea casatoriei, sotii pot modifica conventia matrimoniala oricand, in tot sau in parte - dupa incheierea casatoriei, sotii pot modifica regimul matrimonial doar dupa 1 an de la incheierea casatoriei

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

SIMULATIA CONVENTIEI MATRIMONIALE (art. 331)

- sotii pot incheia un act secret prin care sa aleaga un alt regim matrimonial sau sa modifice regimul matrimonial existent pentru care sunt indeplinite conditiile de publicitate - actul secret produce efecte numai intre soti, nu si fata de tertii de buna-credinta

PUBLICITATEA CONVENTIEI MATRIMONIALE (art. 334)

- se inscriu in Registrul national notarial al regimurilor matrimoniale - se face mentiune pe actul de casatorie notarul public va expedia, din oficiu, un exemplar al conventiei la serviciul de stare civila unde s-a incheiat casatoria - in functie de natura bunurilor, se vor nota in cartea funciara, registrul comertului sau in alte registre de publicitate

EFECTELE CONVENTIEI MATRIMONIALE

- conventia supusa formelor de publicitate sau despre care tertii au aflat pe alte cai este opozabila tertilor cu privire la actele incheiate cu unul dintre soti - inainte de incheierea casatoriei, conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor - tertii pot cerceta registrele in care este inscrisa conventia si pot solicita eliberarea de extrase certificate

NULITATEA CONVENTIEI MATRIMONIALE

Nulitatea absoluta - lipsa consimtamantului - lipsa capacitatii de exercitiu - nerespectarea formei solemne - inserarea unor clauze prin care se aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale - inserarea unor clauze prin care se deroga de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales Nulitatea relativa - vicii de consimtamant - incheierea conventiei de catre un minor, fara incuviintarea parintilor sau autorizarea instantei de tutela - actiunea in anulare poate fi introdusa in termen de 1 an de la incheierea casatoriei - actiunea in anulare poate fi introdusa de reprezentantul legal al minorului sau de minorul care a implinit varsta matrimoniala Efectelte nulitatii: se va aplica regimul comunitatii legale

CADUCITATEA CONVENTIEI MATRIMONIALE

- in cazul in care nu se mai incheie casatoriei - nulitatea casatoriei raman valabile actele juridice care nu au legatura cu casatoria sau cu regimul matrimonial

CLAUZA DE PRECIPUT (art. 333)

- clauza cuprinsa in conventia matrimoniala prin care se stipuleaza ca sotul supravietuitor preisa, fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe bunuri comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate - stipulata reciproc, in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in beneficiul unuia dintre ei

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

Obiectul clauzei de precipui - unul sau mai multe bunuri aflate in devalmasie sau coproprietate (mobile, imobile, corporale, incorporale, determinate cu titlu particular) Caracteristici - se aplica numai in regimurile conventionale - drept eventual, sub conditia suspensiva a supravieturirii - nu este supusa raportului donatiilor - este supusa reductiunii in conditiile art. 1096 (1) si (2) clauza devine ineficace daca incalca drepturile mostenitorilor rezervatari - bunurile ce fac obiectul clauzei nu sunt indisponibilizate sau insesizabile nu aduce atingere drepturilor creditorilor comuni de a urmari aceste bunuri inainte de incetarea comunitatii - creditorii pot urmari bunurile si dupa incetarea comunitatii - creditorii personali ai unui sot nu poate urmari bunurile care fac obiectul clauzei, intrucat ei trebuie sa urmareasca bunurile proprii ale sotului debitor Efectele clauzei de preciput - crearea unui avantaj sotului supravietuitor fata de mostenitorii rezervatari - preluarea bunurilor se face inainte de lichidarea regimului matrimonial si de partajul succesoral - bunurile se preiau gratuit - se aplica numai bunurilor care intra in cotitatea disponibila a mostenirii - executarea clauzei se face in natura, sau daca acest lucru nu mai este posibil, se face prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii (dupa ce a fost scazut pasivul) Caducitatea clauzei de preciput - comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza in timpul vietii sotilor (desfacerea sau desfiintarea casatoriei; sotii aleg regimul separatiei de bunuri) - sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator - sotii au decedat in acelasi timp - bunurile care au facut obiectul clauzei au fost vandute la cererea creditorilor comuni

REGIMUL MATRIMONIAL AL CONVENTIEI LEGALE (art. 339 359)

- se aplica daca sotii nu au incheiat o conventie matrimoniala prin care sa aleaga un alt regim - in raporturile cu tertii de buna-credinta, daca nu ai indeplinit formele de publicitate ale conventiei matrimoniale - da nastere la proprietatea comuna in devalmasie - exista 2 categorii de bunuri ale sotilor: comune proprii

BUNURILE COMUNE ale sotilor (art. 339 regula)

- instituie prezumtia relativa de comunitate a bunurilor sotilor: toate bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul comunitatii legale sunt comune, daca nu se incadreaza in categoria bunurilor proprii - toate bunurile dobandite prin act juridic cu titlu oneros - regimul comunitatii legale se naste de la data incheierii casatoriei si inceteaza daca sotii, in timpul casatoriei, aleg alt regim prin conventie matrimoniala/ in caz de divort de la data introducerii actiunii de

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

divort sau de la data separatiei in fapt, daca sotii cer sa se constate ca a incetat regimul comunitatii/data mortii stabilita prin hotarare judecatoreasca de declarare a mortii - veniturile din munca ale sotilor, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie, in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sau orice alte venituri asimilate, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii

BUNURILE PROPRII ale sotilor (art. 340 exceptia)

lit. a: bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune - se refera numai la bunurile dobandite prin mostenire legala - legatul (universal, cu titlu universal, cu titlu particular) si donatia sunt acte intuitu personae legatul constituie un bun propriu daca testatorul a urmarit sa i se asigure inmormantarea si intretinerea, cheltuieli la care a participat si sotul legatarului donatia cu sarcini: bun propriu al sotului donatar daca sarcina a fost executata din bunuri proprii; din surse comune cu sotul bun propriu, sotul va avea un drept de creanta daruri de nunta: bunuri comune daca sunt daruri obisnuite; daca au valoare deosebita bunuri proprii, afara de cazul in care dispunatorul a prevazut ca vor fi comune lit. b: bunuri de uz personal - bunul e dobandit de unul dintre soti in scopul folosirii pentru uz personal, indiferent de provenienta sumelor de bani cu care a fost achizitionat sotul care a participat la dobandirea lui va avea un drept de creanta - bunul sa fie destinat uzului personal si este folosit efectiv de unul dintre soti bunurile de o valoare mare (obiecte de lux) pot fi bunuri comune, in functie de situatia materiala a sotilor lit. c: bunurile destinate exercitarii profesioeo unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri - daca bunul a fost dobandit cu bani comuni, sotul care a contribuit la dobandirea lui are un drept de creanta - sotii au aceeasi profesie - bunuri proprii sub forma coproprietatii pe cote-parti - bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti sunt bunuri comune daca sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri lit. d: drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala si asupra semnelor distinctive pe care lea inregistrat - cuprinde drepturile morale si drepturi patrimoniale de autor - veniturile obtinute din valorificarea drepturilor patrimoniale sunt bunuri comune lit. e: bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri - primele si premiile primite ca un accesoriu salarial sunt bunuri comune - constituie suportul material al drepturilor de proprietate intelectuala lit. f: indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti - vizeaza asigurarea de persoane in beneficiul unui sot, indiferent de provenienta sumelor de bani cu care au fost platite primele de asigurare sotul care a contribuit la plata primelor = drept de creanta - despagubirile menite sa acopere un prejudiciu moral sau material = bun propriu - nu se refera la asigurarile de bunuri, care sunt bunuri proprii/comune,in functie de natura bunului

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

lit. g: bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora - subrogatia reala cu titlu particulat lit. h: fructele bunurilor proprii - bunurile dobandite anterior casatoriei sau aplicarii regimului comunitatii legale pentru care a fost intocmit inventarul

DOVADA BUNURILOR SOTILOR (art. 343 NCC)

- in privinta bunurilor comune se instituie prezumtia de comunitate de bunuri, potrivit careia bunurile dobandite de soti in timpul comunitatii legale sunt bunuri comune, daca nu se incadreaza in categoria bunurilor proprii - calitatea de bun propriu trebuie dovedita intre soti, dovada se face prin orice mijloc de proba, cu exceptia bunurilor dobandite prin mostenire sau prin juridice solemne, cnd dovada se face n condiiile legii, prin nscrisuri ntocmite n forma cerut de lege - in raporturile dintre soi i teri, soiii pot face dovada calitii de bun propriu n condiiile dreptului comun - terii de bun credin sunt- succesorii (dobnditorii) cu titlu particular, creditorii chirografari i toi cei care au ncheiat acte (raporturi juridice) cu soii pot face dovada calitii de bun propiru prin orice mijloc de prob, ntruct ei nu au nscrisurile necesare.

DREPTURILE SOTILOR ASUPRA BUNURILOR COMUNE (art. 345 346) MANDAT TACIT RECIPROC INTRE SOTI
- prezumie legal n temeiul creia oricare dintre soi poate exercita singur acte de administrare, de folosin i de dispoziie asupra bunurilor comune se prezum c are i consimmntul celuilalt so - prezumia relativ-soul care nu a participat la ncheierea actului juridic poate dovedi c s-a opus sau c nu i-a dat acordul Domeniul de aplicare: - acte de administrare - acte de conservare - acte de folosin - daruruile obinuite - acte de dispoziie - acte de dispoziie cu titlu oneros asupra bunurilor mobile comune a cror nstrinare nu e supus formalitilor de publicitate.

LIMITELE LEGALE:
- presupun acordul ambilor soti pentru incheierea unor acte juridice - instrainarea (cu titlu oneros sau cu titlu gratuit) sau grevarea cu drepturi reale a bunurilor comune imobile si mobile pentru care legea cere anumite formalitati de publicitate la instrainare - acte de dispozitie prin care este afectata folosinta locuintei comune - acte de dispozitie (materiala sau juridica) asupra bunurilor care mobileaza sau decoreaza locuinta comuna - schimbarea destinatiei bunului comun

LIMITELE CONVENTIONALE:
- sotii pot sa isi dea unul altuia mandat pentru exercitarea drepturilor care le revin potrivit regimului matrimonial

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

SANCTIUNI:
- daca unul dintre soti a incheiat un act juridic pentru care era necesar acordul comun potrivit legii sau conventiei dintre ei: tertul de buna-credinta actul nu e defiintat, sotul neparticipant la incheierea actului poate solicita daune-interese de la sotul contractant tertul de rea-credinta anularea actului

PARTICIPAREA SOTILOR LA CONSTITUIREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE, ASOCIATII SAU FUNDATII (art. 348, 349)
- bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati comerciale, asociatii sau fundatii, in conditiile legii (privind constituirea societatilor comerciale, etc) - actul de constituirea sau modificare a unei persoane juridice este un act de dispozitie (se aplica art. 346 NCC, art. 349 (1) NCC) - ambii soti participa cu un bun comun asociati/actionari, daca isi exprima vointa in acest sens beneficiile obtinute sau cota-parte in caz de dizolvare/retragere/excludere sunt bunuri comune - daca un sot singur, dar cu consimtamantul scris al celuilalt sot, aduce un bun comun aport in societate dobandeste calitate de asociat numai sotul care a aportat bunul, insa partile sociale sau actiunile sunt bunuri comune - sotul asociat exercita singur drepturile care decurg din calitatea de asociat si transferul partilor sociale sau al actiunilor - sotii care aduc ca aport un bun comun dobandesc calitatea de asociati in schimbul a jumatate din valloarea bunului daca nu au stipulat alte cote-parti prin conventie partile sociale sau actiunile sunt bunuri proprii

DATORIILE COMUNE ALE SOTILOR

- constituie exceptia: art. 351 354 - constituie regula : datoriile proprii lit. a: obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune - debitor este numai unul dintre soti; opereaza prezumtia mandatului tacit - datoria nu e comuna daca sotul necontractant s-a opus la incheierea actului lit. b: obligatii pe care sotii le-au contractat impreuna - indiferent de cauza lor - pot sa nu aiba legatura cu nevoile casniciei - obligatia sotilor poate fi asumata prin act unilateral/bilateral/prin acelasi act/prin acte diferite/incheiate simultan sau succesiv lit. c: obligatii asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei - in functie de nevoile si posibilitatile concrete ale sotilor - se are in vedere destinatia sumelor - contractarea acestor datorii se face de un singur sot lit. d: repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor - insusirea trebuie sa fie ilicita, savarsita de unul dintre soti, in timpul casatoriei - prejudiciul sa fie cert

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

- sumele insusite au fost utilizate in comun sau pentru intretinerea sau achizitionarea de bunuri comune - legatura de cauzalitate intre insusire si sporirea bunurilor comune

REGIMUL JURIDIC AL DATORIILOR SOTILOR

- creditorii personali urmaresc intai bunurile proprii ale sotului debitor; daca nu se acopera creanta pot cere partajul bunurilor comune - creditorii comuni urmaresc intai bunurile comune, apoi in subsidiar, bunurile proprii un sot va suporta riscul insolvabilitatii celuilalt sot inaintea creditorilor - sotul solvabil care se subroga in drepturile creditorilor sotului peste cota-parte care i se cuvine la lichidarea regimului are un drept de retentie asupra bunurilor proprii ale celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantei - veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora, nu pot fi urmarite pentru datoriile comune, cu exceptia datoriilor comune derivate din obligatiile asumate de soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei

LICHIDAREA REGIMULUI COMUNITATII

- regimul comunitatii se lichideaza prin partaj (prin hotarare judecatoreasca sau act autentic notarial) - poate inceta fie in timpul casatoriei, fie la sfarsitul casatoriei - comunitatea subzista pana la finalizarea lichidarii cu privire la bunurile dobandite si obligatiile asumate pentru care se aplica in continuare regulile de gestiune specifice regimului comunitatii - cand regimul comunitatii inceteaza prin divort, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune, pana la stabilirea cotei-parti ce revine fiecaruia - in caz de deces, lichidarea va avea loc intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat, obligatiile defunctului impartindu-se intre mostenitori, proportional cu cotele ce le revin din mostenire - in practica, stabilirea cotei se face prin acelasi act sau in acelasi proces prin care se face si lichidarea comunitatii

PARTAJUL BUNURILOR COMUNE

- sotii preiau bunurile proprii, dupa care se trece la partajul bunurilor comune - se determina cota-parte care revine fiecarui sot, pe baza a 2 criterii 1. contributia la dobandirea bunurilor comune 2. indeplinirea obligatiilor - pana la proba contrara, se prezuma o cota egala - se face regularizarea datoriilor - actiunea de partaj este imprescriptibila - partajul se face in natura, pentru bunurile comod partajabile sau prin atribuirea intregului bun unuia dintre soti ori vanzarea (prin buna invoiala sau licitatia publica), daca bunul este indivizibil

PARTAJUL IN TIMPUL COMUNITATII

- prin buna-vointa: act autentic notarial - pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere - presupune impartirea bunurilor si nu lichidarea regimului - independent de orice motive si oricand in timpul casatoriei - pe care principala sau incidentala, inclusiv pe calea contestatiei la executarea - procedura din Noul Cod de Procedura Civila

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

REGIMUL SEPARATIEI DE BUNURI (art. 360 365)

IZVOARE: - conventia partilor: prin conventie matrimoniala sotii aleg acest regim - judiciara: cand unul dintre soti incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei

REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR SOTILOR

- acest regim asigura o independenta patrimoniala sotilor - fiecare sot administreaza, foloseste si dispune liber de bunurile proprii - bunurile dobandite sunt proprii, indiferent de data dobandirii sau modul de dobandire - masa de achizitii neta masa de bunuri dobandita de fiecare dintre soti in timpul regimului matrimonial din care se deduce pasivul (cheltuielile casniciei, etc) - creanta de participare cota din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete si care este datorata de catre sotul a carui masa de achizitii nete este mai mare; poate fi platita in bani sau natura - cota de participare poate fi stabilita prin conventia matrimoniala; in lipsa, creanta de participare va fi de jumatate din diferenta valorica dintre cele doua mase de achizitii nete - dovada bunurilor mobile proprii: prin inventar intocmit de notarul public - inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala - in lipsa inventarului: sotul posesor se prezuma a fi proprietar

BUNURILE PROPRIETATE COMUNA PE COTE-PARTI (dobandite de ambii soti) FOLOSINTA BUNURILOR CELUILALT SOT
- sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot, fara impotrivirea acestuia, are obligatiile unui uzufructuar

OBLIGATIILE SOTILOR
- regula generala: obligatiile contractate de soti sunt proprii - exceptii: 1. un sot, singur, isi asuma o obligatie pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei sau pentru cresterea si educarea copiilor sotii raspund solidar sotul necontractant poate face dovada ca obligatia contractata a fost excesiva sau inutila, caz in care solidaritatea este indepartata 2. conventia sotilor prin care decid ca anumite obligatii, indiferent de scopul contractarii lor, sa fie solidare trebuie expres prevazuta in actele incheiate cu tertii 3. sotii sunt asociati in societate comerciala in nume colectiv, in comandita simpla sau comandita pe actiuni DREPTUL DE RETENTIE - la incetarea regimului (incetarea sau desfacerea casatoriei, modificarea regimului matrimonial), fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a oricarei datorii pe care o au unul fata de celalalt

REGIMUL COMUNITATII CONTENTIONALE (art. 366 368)

- regimul comunitatii legale, de la care sotii pot deroga prin conventie matrimoniala cu privire la: compunerea maselor de bunuri comune, limitele in care se exercita actele referitoare la bunurile sotilor, lichidarea regimului

Dreptul Familiei Curs 6 si 7 27.03 03.04

MODIFICAREA REGIMURILOR MATRIMONIALE 1. Conventionala 2. Judiciara 1. MODIFICAREA CONVENTIONALA (art. 369)

- inainte de incheierea casatoriei, sotii pot modifica conventia matrimoniala oricand - dupa incheierea casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a trecut un an de la incheierea casatoriei respectarea conditiilor de fond, de forma si de publicitate pentru conventia matrimoniala - minorul care a dobandit prin casatorie capacitate de exercitiu deplina poate incheia singur o noua conventie matrimoniala prin care sa modifice regimul matrimonial - intre soti, modificarea regimului matrimonial opereaza din ziua incheierii conventiei - fata de terti, modificarea regimului matrimonial opereaza din momentul in care au fost indepliniste formalitatile de publivitate - creditorii (comuni sau personali) sotilor pot introduce actiune revocatorie daca lichidarea sau modificarea regimului matrimonial i-a prejudiciat art. 1562 NCC: creditorul trebuie sa dovedeasca un prejudiciu si debitorul a urmarit sa il fraudeze prin incheierea conventiei (si-a marit sau si-a crear o stare de insolvabilitate) - actiunea este prescriptibila in termen de 1 an de la data la care au fost indeplinite formele de publicitate sau de la data la care au luat cunostinta mai inainte de existenta conventiei pe alta cale - admiterea actiunii revocatorii conduce la inopozabilitatea conventiei fata de creditorul care a introdus actiunea cat si fata de creditorii care, putand sa introduca actiunea, au intervenit in cauza 2. Fata de terti: creditorii nu pot cere separatia de bunuri, ci numai partajul in temeiul art. 358 NCC pot introduce actiunea revocatorie