DREPT CIVIL

ANUL 1

PARTEA GENERALA

A. ACTUL JURIDIC CIVIL(manifestarea de vointa destinata sa

modifice,creeze,stinga un raport juridic social )

CLASIFICARE
a)numarul partilor
1)unilaterale(valabil incheiate de o singura persoana) ex acceptarea/renuntarea
mostenirii,testamentul
2)bilatereale/sinalagmatice(valabil incheiate prin realizarea acordului de vointa a 2 parti )
ex vanzarea,schimbul
!!!la contractele sinalgmatice/bilaterale ambele parti au calitatea de creditor cat side
debitor
!!!la contractele unilaterale o partea are rolul de creditor,iar cealalta are rolul de debitor

b)scopul urmarit de parti

1)cu titlul oneros(fiecarea parte urmareste sa isi procure un avantaj in schimbul obligatei
asumate)
2)cu titlul gratuit (una dintre parti urmareste sa procure celeilalte parti un beneficiu ,fara a
obtine in schimb un avantaj) ex donatia,comodatul

c)felul si natura lor

1
1)constitutiv(da nastere unui drept subiectiv ce nu a existat anterior) ex
uzfructul,casatoria,partajul
2)translativ(stramutarea unui drept subiectiv din patrimoniul unei persoane catrea alta
persoana) ex vanzarea,donatia

d)importanta privind patrimoniul

1)conservare(urmareste preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil,el e mereu un
act avantajos pentru autorul sau) ex intreruperea de prescriptii ,somatia
2)actul juridic de administrare(se urmareste sa se realizeze o normala punere in valoare a
unui bun sau patrimoniu )
3)actul jurdic de dispozitie (are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea
cu sarcini reale a unui bun) ex vanzarea,donatia,renuntarea la un drept

e) după criteriul cerinţelor de formare valabilă a actului juridic

1)consensule (ia nastere in mod valabil prin simpla manisfestare de vointa a partii sau a
partilor,neinsotita de niciun fel de forma)
solemn(simpla manifestare de vointa nu e suficienta,ci aceasta trebuie sa imbrace o
anumita forma prescrisa de lege,reprezinta o conditie pentru insasi valabilitatea actului
juridic civil)
3)real (nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa e insotita de remiterea
bunului)

f)acte juridice patrimoniale si nepatrimoniale

1)patrimoniale(daca are un continut evaluabil pecuniar,cele care privesc drepturile reale si
drepturile de creanta)
2)nepatrimonial (daca are un continut neevaluabil in bani)

g)acte juridice civile cu executare dintr-o data si cu executare succesiva

1)executare dintr-o data (presupune o singura prestatie din partea debitorului,se mai
numeste ,,uno ictu,,) ex vanzare ,donatie,schimb
2)executare succesiva (presupune mai multe prestatii esalonate in timp) ex
locatiunea,renta viagera

2
h)acte juridice civile principale si accesorii
1)pricipale (are o existenta de sine statatoare,regimul sau juridic nedepinzand de cel al altui
act juridic)
2)accesorii(nu are existenta de sine statatoare,soarta sa juridica depinzand de soarta altui
act juridic,principal)
I)acte juridice intre vii si pentru cauza de moarte
1)intre vii (isi produce efectele neconditionat de moartea autorului sau autorilor lor,inter
vivos)
2)pentru cauza de moarte (nu isi produce efectele decat la moartea autorului sau ,mortis
causa)

CONDITIILE DE FOND ALE ACTULUI JRIDIC CIVIL

1)CAPACITATEA DE A INCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL(reprezinta aptitudinea
subiectului de drept civil de a devenii titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea
actelor juridice civile)
-poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nici oprita sa
incheie anumite contracte
-capacitatea de a incheia acte juridice civile e o conditie esentiala de fond
-nerespectarea incapacitatii de a incheia actul juridic civil atrage sanctiunea nulitatii actului
juridic respectiv
-in cazul persoanelor fizice,va intervenii nulitatea absoluta daca s-a nesocotit o incapacitate
de folosinta impusa pentru ocrotirea unui interes general,insa va intervenii nulitatea relativa
daca actul juridic a fost incheiat cu incalcarea unei incapacitati de folosita instituite pentru
ocrotirea unui interes individual sau cu nesocotirea regulilor referitoare la capacitatea de
exercitiu
-in cazul persoanelor juridice,lipsa capacitatii de folosinta si nerespectarea principiului
specialitatii capacitatii de folosinta de catre persoanele juridice fara scop lucrativ atrag
sanctiunea nulitatii abslute a actului juridic respectiv,iar nerespectarea anumitor dispozitii
privind capacitatea de exercitiu atrage nulitatea relativa

2)CONSINTAMANTUL(reprezinta exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic civil)

-manifestarea de vointa poate fi exteriorizata expres sau tacit

3
-cea expresa atunci cand ea se exteriorizeaza prin modalitati de natura sa o faca in mod
nemijlocit cunoscuta cocontractantilor sau tertilor
-manifestarea de vointa este tacita (implicita) atunci cand ea se deduce
-conform art.1169 cod civ ,,partile sunt libere sa incheie orice cintracate si sa determine
cintinutul acestora,in limitele impuse de lege,de ordinea publica si de bunele moravuri,,

 subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil
 subiectul de drept civil e liber sa aleaga cu cine va incheia contractul
 in cazul in care incheie un act juridic civil,partile sunt libere sa stabileasca,asa cum
doresc,continutul acestuia
 partile sunt libere ca prin acordul lor,sa modifice actul jridic pe care l-au incheiat
anterior
 partile sunt libere ca,prin acordul lor sa puna capat actului juridic pe care l-au
incheiat anterior
-consintamantul partilor trebuie sa fie serios,liber si exprimat in cunostinta de cauza
-trebuie sa inceplineasca cumulativ urmatoarele cerinte:

 sa fie exprimat in cunostinta de cauza,adica sa provina de la o persoana cu

discernamant
 sa fie serios sau mai larg ,sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
 sa fie liber adica sa nu fie alterat de vreun viciu de consintamant
-consintamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant:

 cel lipsit de capacitate de exercitiu e prezumat a nu avea discernamant,fie din cauza

varstei fragede,fie din cauza starii de sanatate mintala
 minorul intre 14-18 ani are discernamant in curs de formare
-potrivit art.1206 cod civ,viciile de consintamant sunt urmatoarele :

 eroarea(falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic)

 dolul(consintamantul e viciat prin dol atunci cand partea s-a aflat intr-o eroare
provocata de manoperele frauduloase ale celeilalte parti ori cand acesta din urma a
omis,in mod fraudulos sa il informeze pe contractant asupra unor imprejurari pe care
se cuvenea sa i le dezvaluie)
-dolul este acel viciu de consintamant care consta in inducerea in eroare a unei
persoane,prin mijloace viclene,pentru a o deterina sa incheie un anumit act juridic
-dolul este o eroare provocata
-dolul trebuie sa indeplineasca cumulativ 2 cerinte:sa fie determinat pentru incheierea
actului juridic si sa provina de la cealalta parte

4
  violenta(acel vicu de consintamant care consta in amenintarea unei persoane cu un
rau de natura sa ii produca ,fara drept,o temere ce o determina sa incheie un act
juridic,pe care altfel nu l-ar fi incheiat)
-violenta poate fi:fizica sau morala

 leziunea(prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui

contract
-consta in disproportia vadita de valoare intre prestati,ce exista in chiar momentul incheierii
contractului

ASEMANARI INTRE EROARE ,DOL,VIOLENTA SI LEZIUNE

-toate sunt imprejurari de fapt care impiedica formarea sau darea unui consintamant liber si
in deplina cunostinta de cauza
-sanctiunea care intervine ,in principiu,este aceasi,anume nulitatea relativa
-viciul de consintamant trebuie sa existe in momentul incheierii actului juridic
DEOSEBIRI
-dolul si violenta sunt alcatuite atat dintr-un element obiectiv(material)cat si dintr-un
element subiectiv(intentional)
-eroarea esentiala,dolul si violenta sunt aplicabile atat actelor juridice unilaterale,cat si celor
bilaterale

3)OBIECTUL(se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic,adica actiunile sau
inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile,iar pentru ipoteza in care
conduita privea un bun,se spunea ca bunul formeaza obiect derivat al actului juridic civil)
-valabilitatea obiectului:

 determinat sau determinabil(daca nu se indeplineste este lovit de nulitatea absoluta)

 licit
 sa existe
 sa fie posibil
 sa fie in circuitul civil
 sa fie o fapta personala a celui care se obliga (o parte nu poate promite intr-un act
juridic fapta altuia,ci numai propria sa fapta)

5
4)CAUZA(reprezinta obiectul urarit la incheierea actului juridic)
-cauza actului juridic civil e motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul
-pentru a exista,cauza trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte cumulativ:

 sa existe
 sa fie licita
 sa fie morala

5)FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL(modalitatea de exteriorizare a manifestarii de

vointa,facuta cu intentia de a crea,nodfica sau stinge un raport juridic civil concret)
PRINCIPIUL CONSENSUALISMULUI(regula de drept potrivit careia simpla manifestare de
vointa este nu numai necesara,ci si suficienta pentru ca actul juridic civil sa ia nastere in mod
valabil sub aspectul formei care imbraca manifestarea de vointa facuta in scopul de a
produce afecte juridice)
CLASIFICARE
-ad validitatem(acea conditie de validitate,esentiala si speciala,care consta in nencesitatea
indeplinirii formalitatiilor prestabilite de lege,in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea
naste in mod valabil)
-ad probationem (acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a dovedi
actul juridc civil)
-este obligatorie,in sensul ca nerespectarea ei atrage,inadmisibilitatea dovedirii actului
juridic civil cu un alt mijloc de proba
-nerespectarea formei ad probationem nu atrage nevalidarea actului juridic
civil,ci ,sanctiunea care intervine cinsta in imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu un
alt mijloc de proba

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL

1)TERMENUL(acel eveniment viitor si sigur ca realizare,pana la care este amanata
inceperea sau,dupa caz,stingerea exercitiului drepturilor subiective civile si a executarii
obligatilor civile corelative)
-termenul suspensiv(amana,pana la implinirea lui,inceputul exercitarii dreotului subiecitv
civil si al executarii obligatiei civile corelative,fiind astfel amanata scadeta obligatiei)

6
-termenul extinctiv(acel termen care amana,pana la implinirea lui,stingerea exercitiului
dreptului subiectiv civil si a aexecutarii obligatiei corelative,cu precizare ca,odata cu
stingerea exercitiului dreotului se stinge ,astfel insasi obligatia corelativa)
-termen cu scadenta certa (termen cert,adica acel termen a carui data de implinire se
cunoaste din chiar momentul incheierii actului juridic)
-termen cu scadenta incerta (prin care se desemneaza acel termen a carui data de implinire
nu este cunoscuta in momentul incheierii actului juridic,desi implinirea lui este sigura)
-termenul suspensiv (are ca efect intarzirea inceputului exercitarii dreptului subiectiv civil si
a indeplinirii obligatiei civile corelative )
-de aici decurg urmatoarele consecinte pentru cazul in care termenul suspensiv e in
favoarea debitorului:

 daca debitorul executa obligatia sa inainte de scadenta,adica inaintea termenului

suspensiv(in cazul in care termenul a fost stabilit in favoarea sau si in favoarea
creditorului,debitorul nu poate sa il oblige pe creditor a preimeaca plata inainte de
scadenta,deci plata inainte de scadenta presupune acordul ambelor parti)
-termenul extinctiv(are ca efect stingerea exercitiului dreptului subiectiv civil si a executarii
obligatiei corelative,iar,odata cu acest3ea,chiar stingerea dreotului subiectiv civil si a
obligatiei corelative)

2)CONDITIA(eveniment viitor si nesigur ca realizare,de care depinde existenta dreptului

subiectiv civil si a obligatiei civile corelative)
-conditia suspensiva (e aceea de a carei indeplinire depinde nasterea drepturilor subiective
civile si a obligatiilor corelative) ex:iti vand garsoniera mea daca ma mut in alta localitate
-conditia rezolutorie(aceea de a carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor subiective
civile si a obligatiilor corelative) ex:iti vand masina mea,dar daca ma voi muta in provincie
pana la finalul anului,vanzarea se desfiinteaza
-conditia cauzala (atunci cand realizarea evenimentului depinde de hazard,de
intamplare ,fiind deci independenta de vointa partilor actului juridic) ex:iti vand schiurile
mele,daca pana la Craciun nu va ninge
-conditia mixta(atunci cand realizarea evenimentului depinde atat de vointa uneia dintre
parti ,cat si de vointa unei persoane determinate ) ex:ma oblig sa iti vand garsoniera
mea,daca pana la sfarsitul anului ma voi casatori cu x
-conditia pur potestativa(acea conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa uneia
dintre parti) ex:iti donez autoturismul meu,daca vreau/iti donez autoturismul meu ,daca
vei dori sa il primesti

7
-conditia potestativa simpla (acea conditie a carei realizare depinde atat de vointa uneia
dintre parti,cat si un element exterior acesteia) ex:iti vand aceasta casa,daca te vei
casatorii
-conditia pozitiva(aceea care afecteaza existenta drepturilor subiectivef civile si a obligatiilor
corelative printr-un eveniment ce urmeaza sa se indeplinesaca) ex:iti vand autoturismul
meu ,daca voi fi transfera in provincie
-conditia negativa (consta intr-un eveniment care urmeaza sa nu se producamai
exact,atunci cand e formulata in sens negativ ) ex:iti vand apartamentul meu,daca in
termen de 2 ani nu mi se va naste un copil
EFECTELE CONDITIEI
-efectele conditiei se produc,in principiu retroactivic (ex tunc),in senul ca momentul de la
care sau pana la care se produc nu e acela al indeplinirii sau neindeplinirii conditiei,ci
momentul incheierii actul juridic civil sub conditie
a)efectele conditiei suspensive
-creditorul nu poate cere executarea obligatiei (plata)
-debitorul nu datoreaza nimic,iar daca totusi plateste,el poate cere restituirea platii ca fiind
nedatorata
-obligatia nu se poate sitnge prin compensatie,deoare nu se stinge nici prin plata
-prescriptia extinctiva nu incepe sa curga
b)efectele conditiei rezolutorii
-debitorul trebuie sa isi execute obligatia asumata,iar creditorul poate sa solicite executarea
acesteia
-dreptul dobandit sub conditie rezolutorie poate fi transmis prin acte ,,inter vivos,, au prin
acte ,,mortis causa,, si va fi dobandit tot sub conditie rezolutorie

 atunci cand conditia rezolutorie s-a realizat ,actul juridic se desfiinteaza cu efect
retroactiv,drepturile subiective civile si obligatiile nascute din acest act juridic fiind
considerate a nu fi existat niciodata
-partile trebuie sa isi restituie prestatiie efectuate

COMPARATIE INTRE TERMEN SI CONDITIE

-termenul produce efecte ,,ex nunc,, in vreme ce conditia produce,in
principiu,efecte ,,ex tunc,,
-spre deosebire de termen,in cazul conditiei realiarea evenimentului e nesigura

8
3)SARCINA(modalitatea specifica liberalitatilor si consta intr-o obligatie de a da,a face sau
a nu face ,impusa gratificatului de catre dispunator)
-sarcina in favoarea dispnatorului(intr-un contract de donatie,donatorul ii impune
donatarului obligatia de a-i plati o datorie a sa fata de un tert)
-sarcina in favoarea gratificatului(intr-un contract de donatie,donatorul impune donatarului
sa foloseasca suma de bani donata in scopul efectuarii unei lucrari de specialitate)
-sarcina unei terte persoane(se lasa prin testament o casa a unei persoane,cu indatorirea
legatarului de a plati o renta viagera sotiei supravietuitoare a testatorului)
-sarcina nu afaceteaa valabilitatea actului juridic in caz de neexecutare a ei,ci numai
eficacitatea acestuia

COMPARATIE INTRE CONDITIE SI SARCINA

-pe cand conditia poate afecta atat un act juridic cu titlul gratuit,cat si un act juridic cu titlu
oneros,sarcina e admisibila numai in cazul liberalitatilor
-conditia afecteaza existenta efectelor actului juridic,in vreme ce sarcina afecteaza numai
eficacitatea actului juridic
-in timp ce conditia opereaza un drept ,revocarea pentru neexecutarea sarcinii trebuie
ceruta instantei judecatoresti

EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL(drepturile subiective civile si

obligatiile civile carora actul juridic le da nastere,pe care le modifica sau le stinge)
-probarea actului juridic civil reprezinta faza prealabila,dar obligatorie,pentru stabilirea
efectelor actului juridic civil
-daca nu se dovedeste existenta actului juridic civil,atunci nu e mai pune problema stabilirii
efectelor
-interpretarea poate avea ca scop fie calificarea juridica a actului,fie stabilirea intelesului
unei sau unor clauze ,in functie de care vor fi stabilite drepturile subiective si obligatiile civile
ce revin partilor,fie atat calificarea juridica a actului,cat si stabilirea intelesului unei sau unor
clauze ale acestuia
-regulile de intepretare stabilite:

 actul juridic se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor

9
 clauzele unui act juridic trebuie supuse unei interoretari sistematice,decise
interpreteaza unele prin altele,dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din ansamblul
actului
 clauzele indoielnice se interpreteaza in sensul ce se potriveste cel mai bine naturii si
obiectului actului juridic
 daca o clauza e susceptibila de a primi 2 intelesuri,ea se interpreteaza in sensul in
care poate produce efecte ,iar nu in sensul in care nu ar produce vreun efect
-prin princiipile efectelor actului juridic civil intelegem aceel reguli de drept civil care arat
modul in care se produc aceste efecte,respctiv cum ,in ce conitii si fata de cine se produc
aceste efecte
-sunt retinure 3 principii ale efectelor actului juridic civil:
a)principiul fortei obligatorii(acea regula de drept potrivut careia actului juridc civil legal
incheiat se impune partilor/partii in tocmai ca legea)
-executarea actului juridic civil e obligatorie pentru parti
b)irevocabilitatea actului juridic civil(intelegem faptul ca actului juridic bilateral sau
plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a uneia dintre parti,iar actului
juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de vointa ,in sens
contrar,din partea autorului acestuia)
c)principiul relativitatii(desemnam regula de drept potrivit careia actul juridic civil
produce efecte numia fata de autorul sau,dupa caz,autorii lui,fara a putea sa profite ri sa
dauneze tertelor persoane)
-intr-o alta formulare se poate spune ca actul jurid civil bilateral sau plurilateral da
nastere la drepturi subiective si obligatii numia pentru partile lui,iar actul juridc
unilateral obliga doar pe autorul acestuia
NOTIUNE DE PARTE,TERT,AVAND-CAUZA
a) parte ( persoana care incheie actul juridic civil,persoanal sau prin reprezentarea si in
patrimoniul ori fata de care se produc efectele actului respectiv)
-cuvantul ,,parte,, desemneaza atat pe una dintre partile actului juridic civil bilateral sau
plurilateral,cat si pe autorul actului juridic civil unilateral
-trebuie subliniat ca inn sens juridic,prin ,,parte,,se intelege nu numai persoana care
incheie direct si personal un anumit act juridic civil,ci si persoana care incheie actul prin
intermediul unui reprezentant
b)tertii(sunt persoanele straine de un anumit act juridic,care nu au participat nici direct
si nici prin reprezentare la incheierea acestuia)
c)avanzii-cauza(se desemneaza persoana care,desi nu a participat la incheierea actului
juridic civil,e totusi indrituita sa profite de efectele actului respectiv ,sau,dupa caz,e

10
tinuta sa suporte aceste efecte,datorita legaturii sale juridice cu una intre partile acel act
juridic)
-exista 3 categorii de avanzi-cauza:

 succesorii universali(dobandesc un intreg patrimoniu) ex:mostenitorul unic

 succesorii cu titlu universal(dobandesc o fractiune dintr-un patrimoniu)
ex:mostenitorii legali care au o cota parte din patrimoniu
 succesorii cu titlu particular(dobandesc un anumit drept subiectiv,privit
individual) ex:cumparatorul unui bun,donatarul,cesionarul
 crediroii chirografari(acei creditori care nu au o garantie reala care sa le asigure
realizarea creacntei pe care o au impotriva debitorului,ci numai un dreot de ,,gaj
general,,asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului lor,aceste bunuri
servind garantie comuna a creditorilor)
-creditorii chirografari sunt considerati de majoritatea autorilor ca fiind avanzi-cauza
ai debitorilor lor,in sensul ca ei suporta influenta actelor juridice patrimoniale
incheiate de debitor cu alte persoane,acte juridice prin care activul patrimonial se
poate marii sau micsora

 stipulatia pentru altul SAU contractul in folosul unei terte persoane(acel

contract prin care o parte,,promitentul,, se obliga fata de cealalta
parte,,stipulantul,, sa execute o prestatie in favoarea unei a 3
persoane,,tertul beneficiar,,fara ca acesta din urma sa participe la incheierea
cinventiei respective nici direct si nici reprezentata de stipulant)
 promisiunea faptei altuia (acel contract prin care o parte ,,promitentul,,se
obliga fata de cealalta parte,,creditorul promisiunii,, sa determina o a 3 a
persoana sa incheie ori sa ratifice un act juridic)
-reprezinta numai in aparenta o exceptie de la principiul relativitatii efectelor
actului juridic,intrucat in realitate ,promitentul promite propria lui fapta,iar tertul
nu devune obligat prin acest contract,ci numia daca se obliga personal sau prin
reprezentant,deci tertul devine parte in actul juridic respectiv numai prin vointa
sa

 cesiunea de creanta(desii partile conventiei care are ca obiect cesiunea

unei creante sunt ,cedentul,, si ,,cesionarul,, debitorul cedat fiind un tert
fata de aceasta conventie ,totusi,dupa ce i-a devenit opozabila,debitorul
va trebui sa efectueze plata catre cesionar)
 gestiunea de afaceri(operatiunea ce consta in aceea ca o
persoana,,gerant, prin fapta sa voluntara si unilaterala intervine si
savarseste acte materiale sau acte juridice in interesul altei
persoane,,gerat,,fara a fi primit mandat din partea acesteia din urma)

11
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL(orice contact incheiat cu
inclcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila este supus nulitatii,daca
prin lege nu se prevede o alta sanctiune)
-nulitatea poate fi definita ca sanctiunea ce intervine,daca legea nu resoecta dispozitiile
legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic,astfel incat acel act nu va mai
produce,in tot sau parte,efecte juridice
-nulitatea este sanctiunea ce intervine,daca legea nu disppune altfel,in cazul in care,la
incheiera actului juridic civil,nu se respectadispozitiile legale referitoare la conditiile de
validitate ale actului juridic,astfel incat acel act nu va mai produce ,in tot sau parte efecte
juridice

NULITATEA SI REZOLUTIUNEA
-rezolutiunea (acea sanctiunea care consta in desfiintarea retroactiva a unui constract
sinalagmatic cu executarea ,,uno ictu,,in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre
una dintre parti)
Ex pentru nulitate :daca la incheierea unui cintract de vanzare,cumparatorul a fost in eroare
cu privire la calitatile substantiale ale bunului,atunci el va putea solicita anularea
contractului
Ex pentru rezolutiune:contractul a fost incheiat in mod valabil,dar vanzatorul nu preda lucrul
vandut sau cumparatorul nu plateste pretul,atunci cel interesat va putea sa
ceararezolutiunea contractului
ASEMANARI
-ambele atrag ineficacitatea actului juridic civil
-produc efecte retroactive
DEOSEBIRI
-nulitatea presupune un act juridic incheiat cu nerespectarea unei conditii de validitate,pe
can rezolutiunea presupune un act juridic valabil incheiat

NULITATEA ABSOLUTA (sanctioneaza nerespectarea,șa incheierea actului juridic civil,a unei

norme juridice care ocroteste un interes general,deci a unei norme juridice imperative de
oridine publica
CAUZE(cand rezulta din lege ca interesul ocrotit este unul general)
a)in baza unor dispozitii legale exprese ,sunt lovite de nulitate absoluta:

12
-actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman
-actele juridice incheiate de catre persoanele juridice care au ca obiect drepturi ce nu pot
apartine decat persoanei fizice
-casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiior necesare
-casatoria incheiata de catre minorul care nu a implinit 16 ani
-casatoria fictiva
-adoptia ficitiva
-partajul in care nu s-au cuprins toti descendentii care indeplinesc conditiile pentru a veni la
mostenire ,fie in nume propriu,fie prin reprezentare succesorala
-actul juridic care are un obiect nedeterminat sau ilicit
b)tinand cint de conditiile de validitate,putem retine ,generic,urmatoarele cauze care
atragnulitatea absoluta
-incalcarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civila,insa numai daca e vorba de
nerespectarea unei incapacitati speciale de folosinta a persoanei fizice instituite pentru
ocrotirea unui interes general
-lipsa totala a consintamantului
-nevalabilitatea obiectului actului juridic civil sau a obiectului obligatiei
-nerespectarea formei cerute de lege
-nerespectarea dreptului de preemptiune
-nulitatea absoluta poate fi invocatade oricine are interes
-poate fi invocata oricand
NULITATEA RELATIVA (sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil, a unei
norme juridicei care ocroteste un interes individual,deci a unei norme juridice imoerative de
ordine privata
CAUZE (cand au fost nesocotite dispozitiile legale privitoare la capacitatea de exercitiu,cand
consintamantul uneia dintre parti a fost viciat,precum si in alte cazuri anume prevazute de
lege)
-nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea civila a persoanei,insa numai atunci cand
actul juridic s-a incheiat fara incuviintarea ocrotitorului legal s este lezionar pentru minorul
cu capacitate de exercitiu restransa
-lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
-viciile de consintamant

13
-nulitatea relativa poate fi invocata numai de cel al carui interes e ocrotit din dispozitia
legala incalcata
-de regula una dintre persoanele care doreste sa aplice nulitatea relativa este o parte in
litigiu
-nulitatea relativa mai poate fi invocata de catre ocrotitorul legal al minorului
-de catre succesorii partii ocrotite
-de creditorii chirografari
PRINCIPIILE EFECTELOR NULITATII
-retroactivitatea(nulitatea produce efecte nu numai pentru viitor,ci si pentru trecut adica
efectele nulitatii se produc din chiar momentul incheierii actului juridic civil)
-restabilirea situatiei anterioare(acea regula de drept potrivit careia tot ce s-a executat in
baza unui act juridic anulat trebuie restituit,astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in
situatia in care acel act juridic nu s-ar fi incheiat)
-restituirea se face in natura sau dupa caz prin echivalent

B.PRESCRIPTIA EXTINCTIVA(acea sanctiune care consta in

stingerea ,in conditiile stabilite de lege,a dreotului material la actiune neexercitat in
termen)
-notiunea de prescriptie extinctiva poate fi folosita in 2 acceptiuni,anume,desemneaza,pe de
o parte,institutia de drept civil care are aceasta denumire,iar,pe de alta parte,stingerea
dreptului material la actiune
-avand in vedere faptul ca prescriptia extinctiva stinge numai asa-numitul,,drept la actiune
in sens material,,precum si faptul ca prescriptia extinctiva nu opereaza de drept si nici din
oficiu,ci numai la cererea persoanei interesate,urmeaza a se desprinde o consecinta
importanta,anume supravieturirea,dupa impllinirea termenului de prescriptie,a dreptului
suiectiv civil si a obligatiei civile corelative
-efectul prescriptiei extinctive e carmuit de 2 principii:

 odata cu stingerea drpeului la actiune privind la un drept subiectiv principal se stinge

si dreptul la actiune privind drepturile subiective accesorii
 in cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesive,dreptul la actiune cu
privire la fiecare dintre aceste prestatii se stinge printr-o precriptie deosebita,chiar
daca debitorul continua sa execute una sau alta dintre prestatiile datorate

14
1)DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE(se intelege sfera dreoturilor subiective ale
caror actiuni cad sub incidenta prescriptiei extinctive)

DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN CADRUL DREPTURILOR PATRIMONIALE

a)prescriptia extinctiva si drepturile de creanta
b)prescriptia extinctiva si drepturile reale accesorii
c)prescriptia extinctiva si drepturile reale principale

-urmatoarele actiuni reale sunt imprescriptibile extinctiv:

 actiunea in revendicare(intemeiata pe dreptul de proprietate privata,afara de caul in

care prin lege se dispune in mod expres
 actiunea in revendicare imobiliara sau mobiliara intemeiata de dreptul de
proprietate publica,indiferent ca titularul dreptului de proprietate publica este statul
sau o unitate administrativ-teritoriala
 actiunea care are ca obiect stabilirea dreotului de trecere pe fondul vecinul in
favoarea proprietarului fondului care e lipsit de acces la calea publica
 actiunea negatorie
 actiunea in grantuire
 petitia de ereditare

-in schimb,urmatoarele actiuni reale sunt supuse precriptiei extinctive:

 actiunea in revendicare imobiliara in cazurile prevazute art.572 (avulsiunea) si de

art.520 revendicarea imobilului adjudecat in cadrul procedurii de urmarire silita
imobiliara),in ambela situatii cu exceotia cazului cand imobilul revendicat e
proprietate publica
 actiunea in revendicarea animalelor domestice ratecite pe terenul altuia
 actiunea confesorie prin care se urmareste apareare dreptului de uzufruct,a
dreptului de uz sau abitatie si a dreptului de servitute
 actiunea in apararea dreptului de administrare,a dreptului de concesiune si a
dreptului de folosinta cu titlul gratuit

DOMENIUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE IN CADRUL DREPTURILOR NEPATRIMONIALE

a)principiul imprescriptibilitatii dpreturiloe nepatrimoniale(se desemneaza acea regula de
drept potrivit careia protectia drepturilor nepatrimoniale ,pe calea actiunii in justitie ,nu e
limitata in timp,putandu-se obtine oricand)

15
b)exceptii de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale
-desii au obiect napatrimonial,sunt totusi prescriptibile:

 actiunea in nulitatea relativa a unui act juridic civil nepatrimonial

 actiunea in nulitatea relativa a casatoriei
 actiunea in nulitatea relativa a recunoasterii copilului
 actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama,atunci cand e pornita dupa decesul
copilului de catre mostenitorii acestuia

ACTIUNEA IN CONSTATARE(este acea actiune in jutitie prin care reclamantul solicita instatei
doar sa constate existenta unui drept subiectiv al sau fata de parat ori,dupa caz,inexistenta
unui drept subiecitv al paratului impotriva sa)
ACTIUNILE MIXTE (acele actiuni in jusititie orin care reclamantul urmareste ocrotirea,in
acelasi timp, a unui drept real si a unui dreot de creanta ce sunt efectul aceleasi cauze,sau
intre care exista o stransa legatura)
-se deosebesc 2 categorii de actiuni miste si anume:

 actiunile prin care se solicita anularea,rezolutiunea,rezilierea sau dupa

caz,revocacare unui act juridic prin care s-ac constituit ori s-a transmis un dret real
 actiunile prin care se solicita executarea unui act juridic constitutiv sau translativ de
drepturi reale

DUALITATEA DE ACTIUNI(autorii desemneaza situatia in care titularul dreptului subiectiv

civil are la dispozitie 2 santiuni pentru protectia dreptului sau si anume,o actiune bazata pe
un contract,deci o actiune personala si pe de alta parte ,o actiune reala,in revendicarea
bunului,imprescriptibil extinctiv)

ACTIUNEA IN REPARARE(desi prejudiciul e moral,repararea acestuia poate fi ata

nepatrimoniala,cat si patrimoniala)
-actiunea in reparare nepatrimoniala a unui prejudiciu moral este imprescriptibila extinctiv
-in schimb,actiunea in reparare(compenarea)patrimoniala a unui prejudiciu moral e supusa
prescriptiei extinctive fiind o actiune in justitie prin care se valorifica un drept de
creanta,deci o actiune patrimoniala si personala care atrage incidenta dispozitiilor legale
care guverneaza prescriptia extinctiva in categiria drepturilor de creanta

16
2)TERMENELE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA(intervalul de timp,stabilit de lege sau
chiar de parti,inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul de actiune,sub sanctiunea stingerii
dreptului material la actiune)
-ca orice termen,termenul de prescriptie extinctiva are un inceput (marcat de momentul
implinirii prescriptiei extinctive)
-termenul general de prescriptie extictiva (acel termen care se aplica ori de cate ori nu is
gaseste aplicatiei un termen special de prescriptie extinctiva intr-un anume caz dar sau
partile nu au convenit un alt termen),termenul general fiind de 3 ani

TERMENELE SPECIALE DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA

 10 ani
-aplicabil drepturilor la aciune privitor la drepturile reale care nu sunt declarate prin lege
imprescriptibile ori nu usnt supuse altui termen de prescriptie
-aplicabil drepturilor de actiune privitor la repararea prejudiciului moral sau material cauzat
unei persoane cauzat prin tortura sau acte de barbarie,ori agresiuni sexuale comise unui
minior
-aplicabil dreptului la actiune privitor la repararea prejudiciului adus mediului inconjurator
-aplicabil servi6 6 ltutilor
-aplicabil uzului si abitatiei

 1 an
-profesionisitlor din alimentatia publica sau hotelierilor,pentru serviciile pe care le presteaza
-profesorilor,maestrilor si artistilor pentru lectii date cu ora,cu ziua sau cu luna
-medicilor,moaselor,asistentelor si farmacistilor ,pentru vizite,operatii sau medicamente
-avocatilor ,impotriva clientilor,pentru plata onorariilor si cheltuielilor
-notari publici si executori judecatoresti ,in ceea ce priveste plata sumelor ce le sunt
datorate pentru actele functiei lor

 6 luni

17
-legea constenciosului administrativ,prin care se solicita anulare unui act administrativ
individual,a unui contract administrativ,recunoasterea dreptului pretins si repararea
pagubei cauzate

3)CURSUL PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE

a)inceputul (incepe sa curga de la data cand titularul droeului la actiune a cunoscut sau
dupa imprejurimi,trebuie sa cunoasca nasterea lui)
-prescriptia incepe de la momentul cand obligatia devine exigibila si debitorul trebuia astfel
sa o execute

b)suspendarea (acea modificare a cursului acesteia ce consta in oprirea de droet a

curgerii termenului de prescriptie,pe timpul cat dureaza situatiile care il pun pe titularul
dreptului la actiune in imposibilitatea de a actiona)
-pentru ca prescriptia extinctiva sa isi produca efectul sau sanctionar,e necesar in ceea ce il
priveste pe titularul dreptului la actiune sa existe,pe langa vointa de a actiona si posibilitatea
reala,efectiva de a se adresa organului de jurisdictie,solicitand protectia juridica a dreptului
sau subiectiv
CAUZELE DE SUSPENDARE
-intre soti,cat timo dureaza casatoria si nu sunt seperati in fapt
-cat timp debitorul,in mod deliberat,ascund creditorului existenta,datoriei sau exigibilitatea
acesteia
-intre orice persoana care in temeiul legii,al unei hotarari judecatoresti sau al unui act
juridic,administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate,cat timp
administrarea nu a incetat si socotelile nu au fost date si aprobate
EFECTELE SUSPENDARII
-art.2534 de la data cand cauza de suspendare a incetat,prescriptia isi reia cursul,socotindu-
se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare
-pentru perioada anterioara cauzei,suspendarea nu produce niciun efect juridic,intrucat
intervarul de timp scurs intre momentul la care se situeaza inceputul cursului prescriptiei
extinctive si data aparitiei cauzei de suspendare va intra in calculul termenului de
prescriptiei extinctiva
-pe durata cauzei de suspendare,efectul consta in oprirea cursului prescriptiei
extinctive,deci intervalul de timp situat intre momentul aparitiei cauzei de suspendare si

18
momentul incetarii cauzei de suspendare nu va intra in calculul termenuluo de prescriptie
extinctiva

cintreruperea (modificarea cursului acesteia constand in inlaturarea prescriptiei scure

inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive)
-prescriptia extinctiva se intrerupe:

 printr-un act voluntar de executare sau prin recunoasterea,in orice alt mod,a
dreptului a carui actiune se prescrie,facuta de catre cel in folosul caruia curge
prescriptia
 prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,prin incrierea creantei la masa
credala in cadrul procedurii insolventei ,prin depunderea cererii de interventie in
cadrul urmaririi silite pornite de alti creditori sau prin invocarea,pe cale de exceptie,a
dreptuluia carui actiune se prescrie
 prin constiruirea ca parte civila pe parcusul urmaririi penale sau in fata instantei de
judecata pana la inceperea cercetarii judecatoresti
 prin orice act prin care cel in folosul caruia curge prescriptia e pus in intarziere
EFECTE
-stergerea prescriptie extinctive incepute inainte de aparitiea cauzei de intrerupere
Inceperea,dupa intrerupere,a cursului unei noi prescriptii extinctive

d)repunerea in termenul de prescriptie extinctiva (cel care din motive

temeinice ,nu si-a exercitat in termen dreptul la actiune supus prescriptiei poate cere
organului de juridictie competent amanarea in termen si judecarea cauzei)
-repunere in termen poate fi definita ca beneficiul recunoscut de lege titularilor dreoturilor
subiective ,in conditiile anume prevazute,in temeiul caruia acestia isi pot vaorifica drepturile
chiar daca termenul de prescriptie extinctiva s -a oprit

e)implinirea prescriptiei extinctive

-stabilirea momentului la care se implineste prescriptia extinctiva implica,un calcul,care
presupune cunoasterea urmatoarelor elemente:

 termenul de prescriptie extinctiva aplicabil in speta

 data la care incepe sa curga acest termen
 daca a intervenit sau nu vreo cauza de susendare sau de intrerupere a prescriptiei
extinctive
 regulile in functie de care se determina momentul la care se implineste prescriptia
extinctiva

19
MOMENTUL IMPLINIRII PRESCRIPTIEI EXTINCTIVE
-termenul stabilit pe saptamani,luni sau ani se implineste in ziua corespunzatoare din
ultima saptamana ori luna sau din ultimul an
-daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa
curga,termenul se implineste in ultima zi a acestei luni
-mijlocul lunii e ziua de 15
-in cazul termenului pe zile nu e ia in calcul prima si ultima zi
-termenul se va implini la ora 24,insa daca e vorba de un act ce trebuie indeplinit la locu de
munca,termenul va fi la incetarea programului de lucru
-in cazul termenului stabilit pe ore,nu se iau in calcul prima si ultima ora
-daca ultima zi a termenului e o zi nelucratoare,termenul se implineste la finalul primei zile
lucratoare care urmeaza
-nu se poate termina intr-o zi nelucratoare ,dar poate incepe intr-o zi nelucratoare

ANUL 2
SEMESTRUL 1

DREPTURILE REALE PRINCIPALE

A. DREPTUL DE PROPRIETATE(acel drept

subiectiv care da expresie aproprierii uni lucru,permitant titularului sau sa

20
 exercite posesia ,sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru,in putere proprie si in
interes propriu,in cadrul si cu respectarea dispozitiilor legale )

-patrimoniul(orice persoana fizica sau juridica este titulara a unui patrimoniu

care include toate drepturile si datoriile ce pot fi evaluate in bani si apartin
acesteia)
-prin patrimoniu se intelege totalitatea drepturilor si obligatiillor cu valoare
economica ce apartin unui subiect de drept
-activul patrimonial(toate drepturile patrimoniale)
-pasivul patrimonial(toate datoriile evaluabile pecuniare pe care le are o anumita
persoana)

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA(dreptul titularului de a poseda,folosi si

dispune de un bun in mod exclusiv,absolut si perpetuu,in limitele stabilite de lege )

ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE

-posesia(ius possidendi)reprezinta expresia juridica a aproprierii si stapanirii
lucrului,constituind o stare de drept nu o simpla stare de fapt

 pe temeiul acestui drept de proprietate ,titularul are dreptul de a consimti ca

stapanirea sa fie exercitata in numele si in interesul lui in mod direct si propriu
sau de catre o alta persoana

-folosinta(ius utendi si ius fruendi)reprezinta facultatea conferita titularului dreptului de

proprietate de a uza de lucrul sau si facultatea de a pune lucrul in valoare prin
exploatarea acestuia in propriul interes,dobandind fructele pe care le poate obtine din
acesta

 dobandirea fructelor poate fi rezultatul exploatarii directe si nemijlocote a

lucrului de catre titularul dreptului de proprietate,dar si al cedarii folosintei
lucrului catre o alta persoana,in schimbul unei sume de bani
 prerogativa proprietarului de a culege fructele lucrului presupune fie acte
materiale(fructele naturale si industriale) ,fie acte juridice (fructele civile )

-dispozitia(ius abutendi) reprezinta prerogativa ttitularului de a putea dispune de acel

lucru,poate fi vorba de dispozitie materiale sau dispoztie juridica

21
  dispozitia materiala(reprezinta prerogativa titularului dreptului de proprietate
de a dispune de substanta lucrului,prin consumare ,transformare sau chiar
distrugere)
 dispozitia juridica(reprezinta prerogativa de a instraina lucrul,precum si de a
constituii asupra lui drepturi reale in favoarea altor persoane),abandonarea
lucrului mobil sau renuntarea la dreptul de proprietare tin tot de prerogativa
dispozitiei juridice)
 proprietarul nu poate niciodata sa transmita dispozitia juridica a lucrului si sa
ramana in continuare proprietar al acestuia(transmiterea atributului dispozitiei
inseamna insasi transmiterea dreptului de proprietate,dobanditorul dispozitiei
devenind noul titular al dreptului de proprietate asupra lucrului)
-este posibil ca o parte din aceste atribute sa fie exercitate de catre o alta persoana
decat proprietarul
Ex:in contractul de locatiune,locatarul se poate bucura de possia si folosinta
apartamentului,in schimb dispozitia ramane mereu a locatorului(proprietarul de drept al
apartamentului)

CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA

-caracterul absolut(titularul dreptului de proprietate are posibilitatea dea a trage toate
foloasele de pe urma lucrului respectiv,de a profita de toata utilitatea pe care i-o confera
acesta si de a efectua toate actele materiale sau juridice conform nevoilor si intereselor
sale)
-caracterul exclusiv(reprezinta ca titularul acestuia exercita singur toata atributele dreptului
de proprietate,cu excluderea tuturor celorlalte persoane,acestea avand obligatia de a nu
face nimic de natura a aduce atingeri dreptului titularului)

 este vorba despre ingradirea caracterului exclusiv de proprietate si ofera altor

perosane decat proprietarul posibilitatea de a exercita anumite elemente ce
alcatuiesc atributul folosintei
ex:dreptul de trecere
-caracterul perpetuu(reprezinta pe de o parte,ca dreptul de proprietate nu are o durata
limitata in timp,iar pe de alta parte ,ca dreptul de proprietate nu se pierde prin
neintrebuintare din partea titularului)

LIMITELE REFERITOARE LA FOLOSIREA APELOR

-proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea fireasca a apelor
provenite de pe fonful superior

22
-daca aceasta curgere cauzeaza prjudicii fondului inferior ,proprietarul acestuia poate
cere instantei sa ii permita sa faca pe findul sau lucrarile necesare schimbarii directei
apelor,suportand toate cheltuielie ocaionale,totodata,proprietarul fondului superior e
obligat sa nu efectueze nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior

PICATURA STRESINII
-proprietarul e obligat sa isi faca steasina casei sale astfel incat apele provenind de la ploi
s anu se scurga pe fondul proprietarului vecin

DISTANTA SI LUCRARILE INTERMEDIARE CERUTE PENTRU ANUMITE

CONSTRUCTII,LUCRARI SI PLANTATII
-se pot face de catre proprietarul fonduui numai cu respectarea unei distante minime de
60 cm fata de linia de hotar
-arborii trebuie saditi la o distanta de cel outin 2 m de linia de hotar

LIMITELE REFERITOARE LA DREPTUL DE TRECERE

-propritarul fondului care e lipsit de acces la calea publica are dreptul sa i se permita
trecerea pe fondul vecinului sau pentru exploatarea fondului propriu
-proprietarul fondului lipsit de acces la calea publica,se poate intelege cu proprietarul
fondului vecin si care are acces la calea publica in privinta constituirii unui drept de
trecere
-in lipsa unei intelegeri intre parti,dreptul de trecere va fi acordat prin hotarare
judecatoreasca
DREPTUL DE PROPRIETATE SE POATE DOBANDI:
-prin conventie
-prin mostenire legala sau testamentara
-prin accesiune
-prin uzucapiune
-ca efect al posesiei de buna-credinta in cazul bunurilor mobile si al fructelor
-prin ocupatiune
-prin traditiune
-prin hotarare judecatoreasca

23
DREPTUL DE PREEMPTIUNE(reprezinta acel drept de care se bucură cineva care este
preferat în calitate de cumpărător al unui bun)
-arendasul are drept de preemptiune in cazul vanzarii bunurilor agricole care i-au fost
arendate

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA(apartine statului sau unitatilor administrativ -

teritoriale si care are ca obiect bunuir care,prin natura lor sau printr-o dispozitie speciala
a legii,sunt de uz sau interes public)
-domeniul public e format din bunurile proprietatea publica a staului sau a unitatilor
adminstrativ-teritoriale (judetul,municipiul,orasul,comuna)adica din acele bunuri
care,prin natura lor sau destinatia legi,sunt de uz sau interes public
-numai statul si unitatile adinistrativ teritoriale pot fi titulari ai dreptului de proprietate
-anumite bunuri apartin in termen exclusiv proprietatii publice:

 bogatiile de interes public ale subsolului

 caile de comunicatie
 spatiul aerian
 apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public
 plajele
 marea teritoriala

DREPTURILE DE PROPRIETATE PUBLICA II SUNT SPECIFICE URMATOARELE CARACTERE

JURIDICE

 inalienabilitatea
 imprescriptibilitatea
 insesizabilitatea
-terenurile care fac parte din domeniul public sunt insesizabile , imprescriptibile si
inalienabile
-dreptul de proprietate publica este inalienabil,deci bunurile care alcatuiesc domeniul
oublic nu pot fi instrainate,sub sanctiunea nulitatii absolute a eventualuluiact de
instrainare
-inalienabilitatea bunului opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniului public
-dreptul de proprietate publica e imprescriptibil,ceea ce inseamna nu numai ca el nu
stinge prin neuz,dar si actiunea in revendicare unui bun proprietate publica poate fi
exercitata oricand in timp,fiind imprescriptibila extinctiv chiar si in acele situatii de

24
exceotie in care actiunea in revendicare a unui bun proprietate privata ar fi supusa
prescriptiei extinctive sau unui termen de decadere
-dreptul de proprietate publica este insesizabil,deci bunurile din domeniul public nu pot
fi urmarite de catre creditorii titularilor dreptului de proprietate asupra acestor bunuri
MODURILE DE DOBANDIRE A PROPRIETATII PUBLICE
-achizitie publica
-expropriere pentru cauza de utilitate publica(act de putere publica prin care se
realizeaza dobandirea firtata a proprietatilor private asupra imobilelor necesare
executarii lucrarilor de utilitate ublica,in schimbulunei despagubiri)
-donatie
-conventie cu titlu oneros
-prin transferul unui bun din proprietate privata a statului in domeniul public,sau din
domeniul privat al unei unitati administrativ teritoriale in domeniul public al acesteia
CESIONAREA BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICA
-contractul de concesiune (actul incheiat in forma scrisa prin care autoritatea
publica,denumita concedent,transmite pe o perioada determinata,unei persoane
numite conceionar,care actioneaza pe riscul si pe rasounderea sa ,dreptul si obligatia
de exploatare a unui bun proprietate publica,in schimbul unei redevente)
-poate sa inceteze:

 prin ajungerea la termen

 denuntarea unilaterala
 reziliere
 disparatie
INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
-pieirea bunului
-trecerea bunului in domeniul privat(se face prin hotararea
GUVERNULUI,CONSILIULUI JUDETEAN,CONSILIUL BUCURESTIULUI)

B. ACTIUNEA IN REVENDICARE(acea actiune in

justitie prin care reclamantul,care pretinde ca este proprietarul unui bun

25
 individual determinat cu privire la care a pierdut posesia,,stapanirea
materiala,,solicita obligarea paatului,care stapaneste bunul respectiv,sa ii
recunoasca dreptul de proprietate si sa ii returneze bunul)
-actiunea in revendicare e acea actiune prin care proprietarul neposesor pretinde
restituirea bunului de la posesorul neproprietar
-actiunea in revedicare e o actiune reala,putand fi exercitata impotriva oricarei persoane
care detine bunul
-actiunea in revendicare e o actiune petitorie,deoarece prin intermediul ei se urmareste
insasi apararea unui drept real,actiunea in revendicare tinde sa stabileasca direct
existenta dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului

ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACTIUNEA POSESORIE

-reclamantul redobandeste posesia asupra bunului revendicat,insa e vorba doar de un

efect accesoriu al admiterii actiunii in revendicare,tocmai de aceea o asemenea actiune
nu trebuie confundata cu actiunea posesorie,prin care reclamantul urmareste sa
pastreze ori sa redobandeasca posesia,ca simpla stare de fapt,fara insa a pune in
discutie existenta dreptuli de proprietate asupra bunului

-cel care a pierdut intr-o actiune posesorie e indreptatit sa introduca o actiune in

revendicare cu privire la acelas bun

ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACTIUNEA CONFESORIE

-actiunea confesorie e acea actiune in justitie prin care se urmareste apararea unui
dezmembramant al dreptului de proprietate,solicitandu-se instantei sa il oblige pe parat
sa permita reclamantului exercitarea deplina si netulburata a dreptului real principal

ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACTIUNEA NEGATORIE

-art.564,,proprietarul poate intenta actiunea negatorie contra oricarei persoane care

pretinde ca este titularul vreunui drept real, altul decat cel de proprietate,asupra
bunului sau,,

-asadar,actiunea negatorie e acea actiune in justitie prin care se contesta existenta uni
dezmembramant al dreptului de proprietate,ceea ce inseamna ca indirect,prin
intermemdiul ei se apara si dreptul de proprietate

26
ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACTIUNEA IN GRANTUIRE

- art.560,,proprietarii terenurilor invaecinte sunt obligati sa contribuie la grantuire prin

reconstituirea hotarulu si fixarea semnelor corespunzatoare,suportand in mod egal
cheltuielile,,

-actiunea in grantuire e acea actiune in justitiie prin care se cere instantei

determinarea,prin semnse exterioare a liniri despartitoare dintre 2 fonduri vecine

ACTIUNEA IN REVENDICARE SI ACTIUNEA IN CONSTATARE

-art.35 procedura civila ,,reclamantul solicita instantei numai sa constate existenta unui
drept subiectiv al sau ori inexistenta unui drept subiectic al paratului impotriva sa,deci
reclamantul nu urmareste sa obtina obligarea paratului a efectueze o prstatie pentru el

CALITATEA PROCESUALA

-in actiunea in revendicare actiunea procesuala activa apartine proprietarului sau de

catre creditori daca e vorba de un bun proprietate privata

-actiunea in revendicare a unui bun proprietate publica,calitatea procesuala activa

apartine statului sau unitatii administrativ teritoriale

-in actiunea in revendicare,calitatea procesuala pasiva o are posesorul sau roicare

persoana care detine bunul fara drept

Ex:in cazul in care bunul se afla la un detentor in baza unui contract incheiat cu
proprietarul(locatiune,comodat,depozit),iar la incetarea contractului,detentorul nu il
restitutie de buna voie ,proprietarul poate sa exercite impotriva acetuia fie o actiune
contractuala,fie o actiune in revendicare

ACTIUNEA IN REVENDICARE IMOBILIARA

PROBA DREPTULUI DE PROPRIETATE

-pana la proba contrara,posesorul e considerat proprietar,cu exceptia imobilelor inscrie

in cartea funciara

-reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului de proprietate,in schimb ce paratul are o

situatie comoda,de asteptare,in favoarea lui operand o prezumtie de de nevinovatie

IMPRESCRIPTIBILITATEA ACTIUNII IN REVENDICARE IMOBILIARA

27
-art.563 dreptul la actiune in revendicare este imprescriptibil,cu exceptia cazurilor in
care prin lege se dispune atlfel

ACTIUNEA IN REVENDICARE MOBILIARA

-persoana care de buna -credinta incheie cu un nepropietar un act translativ de

proprietate cu titlu oneros avand ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui bun
din momnetul luarii sale in posesie efectiva

-tertul a dobandit bunul fiind de buna -credinta si intemeindu-se pe aparenta de

proprietate pe care insusi proprietarul a creat-o atunci cand a incredintat bunul mobil
unei anumite persoane

-lipa e diligenta in alegerea persoanei careia proprietarul i-a incredintat bunul mobil
trebuie suportata de catre proprietar,iar nu de tertul care de buna crdinta a dobandit
bunul respectiv de la cel care avea apartenta ca este proprietar

-bunul mobil pierdur continia sa apartina proprietarului sau

-il obliga pe gasitorul bunuluica intermen de 10 zile,sa il restituie proprietarului sau,iar

daca acesta nu poate fi cunoscut sa il predea politiei care are obligativitatea sa il
pastreze 6 luni

EFECTELE ADMITERII ACTIUNII IN REVENDICARE

1)restituirea bunului

-daca actiunea in revendicare e admisa,i se va recuoaste reclamaentului dreptul de

proprietate asupra lucrului revendicat

-bunul e readus in patrimoniul proprietarului liber de eventualele sarcini cu care fusese

grevat de catre posesorul neproprietar(detentorul precar)

-in cazul in care restituirea in natura nu mai poate fi facuta,din cauza pieirii bunului din
vina paratului sau lucrul a fost instrainat de catrea acesta,obligatia de restituire se
tranfosrma intr-o plata de despagubire a bunului

2)restituirea fructelor si productelor

28
 -la cererea recalamantului,paratul va fi obligat sa restituie si productele sau dupa caz sa
plateasca echivalentul valoric al productelor care nu mai pot fi restituite in natura

-cat priveste fructele produse de bunul revendicat in perioada in care proprietarul a fost
lipsit de stapanire acestui bun,trebuie sa deosebim situatia posesorului de buna credinta
fata de cea a posesorului de rea credinta

 posesorul de buna credinta va retine in deplina proprietate fructele produse de

bun pe tot intervalul de timp cat a durat buna sa credinta ,cu precizarea ca buna
crdinta a incetata la introducerea actiunii in revendicare
 posesorul de rea credinta(detentotul precar)e tinut sa restituie in natura toate
fructele produse de bun pana la inapoierea acestuia catre proprietar,sau sa
plateasca echivalentul fructelor valorificate

-cererea prin care proprietarul solicita restituirea in natura a fructelor naturale si industriale
e imprescriptibila,in chimb cerereea prin care se solicita fructele civile sau conrtavaloarea
fructelor naturale si industriale e supusa prescriptiei

-paratul care e obligat sa restituie ,in natura sau echivalent prodcutele si fructele produse de
bunul revendicat e indreptatit sa solicite obligarea proprietarului sa ii restituie cheltuielile
necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau productelor

C. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI
DE PROPRIETATE PRIVATA

-asa cum am aratat mia sus ,dreptul de proprietate privata este singurul drept real care
reuneste toate cele 3 atribute (posesia,folosinta,dispozitia)
-drepturile reale princiale care se masc ca aurmare a separarii atributelor drepturilor de
proprietate privata poarta denumirea de dezmembraminte ale dreptului de proprietate
-dezmembramintele dreptului de proprietate existente in dreptul nostru civil sunt:

29
 1)Superficica(dreptul de a avea sau edifica o constructie pe terenul
altuia,deasupra sau in subsolul acestui teren,asupra caruia superficiarul dobandeste
un drept de folosinta)
-dreptul de superficie presupune suprapunera a 2 drepturi de proprietate apartinand unor
persoane diferite(dreptul de proprietate asupra constructiei si dreptul de proprietate
asupra terenului pe care se afla aceasta,care apartine unei alte persoane decat superficiarul)
-pe langa aceste 2 drepturi mia exista si un droet de folsinta al superficiarului asupra
terenului
CARACTERELE
-drept real imobiliar
-drept temporar,el putand fi constituit pe o durata maxima de 99 ani,iar la implinirea
termenului el poate fi reinnoit
-drept imprescriptibil
-nu poate inceta pe calea partajului
-poate fi o conventie intre parti cu titlu gratuit sau oneros,ambele trebuie incheiate in forma
autentica,sub sanctiunea nulitatiii absolute,plu obligarea inscrierii in cartea funciara
-titularul dreptului de superficie dispune in mod liber de dreptul sau,astfel superficiarul
poate instraina sau grava constructia,plantatia sau lucrarea,fara a fi nevoie de
consintamantul proprietarului terenului
STINGEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE
-expirarea termenului
-consoliare,daca terenul si constucita devin proprietatea aceleiasi perosane
-pieirea construcitiei

2)Uzufructul(dreptul de a folosii bunul altei persaone si de a culege fructele

acestuia,intocmai ca proprietarul,insa cu indatorrea de a-i cinsrva substanta)
-titularul numit ,,uzufructuar,, detine atributul folosintei asupra lucrului sau
lucrurilor altuia,cu obligatia de a conserva substanta si de a restituii proprietarului
lucrul sau lucrurile de la incetarea uzufructului
-atributul dispozitiei ramane la proprietar(nudul proprietar)
-atributul posesiei e impartit intre uzufructuar si nudul proprietar
-uzufructuatul are calitatea de posesor,prin exteriorizarea atributelor uni drept real
principal,insa fata de nudul proprietar,uzufructuarul este doar un detentor precar
-durata uzufructului pentru o persoana fizica e cel mult viager,insa pentru o
persoana juridica dureaza cel mult 30 ani cu dreptul de prelungire

30
-fructele naturale si industriale apartin uzufructuarului,iar dupa stingerea
uzufrucutului revin nudului proprietar,in schimb fructele civile se cuvin
uzufructuarului proportional cu durata uzufructului(fructele civile fata de restu se
impart intre uzufrucutar si nudul proprietar)
-nudul proprietar are obligatia de a suporta cheltuielile cu reparatiile mari,plus
trebuie sa suporte cheltuielile si sarcinile proprietatii
STINGEREA UZUFRUCUTULUI
-moarte uzufructuarului
-ajungerea la termen
-renuntarea la uzufrucut
-in caz ca bunul a fost distrus in intregime dintr-un caz fortuit

3)Uzul(dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele

naturale si industriale numia pentru nevoile proprii si ale familiei sale)
-prin urmare,titularul dreptul de uz nu poate culege fructele civile,intrucat acestea se
obtin prin folosinta bunului de catre o alta persoana,insa uzuarul nu a re dreptul de a
inchiria sau arenda bunul aupra caruia poarta dreptul de uz
-este o varietate a dreptului de uzufruct
-titularul dobandeste atributul de a folosi bunul su de a-i culege frcutele doar pentru
nevoile personale si ale familiei

4)Abitatia(dreptul titularului de a locui in locuinta nudul proprietar impreuna cu

sotul si cu copiii sai,chiar daca nu a fost casatorit sau daca nu avea copii la data la
care s-a constituit abitatia ,precum si cu parintii ori alte persoane aflate in
intretinere)
-deosebirea intre dreptul de uz si abitatie consta in obiectul lor,in sensul ca ,atunci
cand cand acest obiect este o locuinta,sintem in prezenta unui drept de abitatie ,iar
in toate celelalte cazuri,a unui drept de uz
-in alte cuvinte se poate spune ca dreptul de abitatie este un drept de uz avand ca
obiect o locuinta

5)Servitutea(sarcina care greveaza un imobil,pentru uzul sau utiliteatea imobillui

unui alt proprietar)
-utilitatea rezulta din destintatia economica a fondului dominant sau consta intr-o
sporire a conforrtului acestuia

31
  Fond aservit(imobilul grevat de aceasta sarcina)
 Fond dominant (imobilul in folosul caruia se instituie servitutea)
CLASIFICAREA SERVITUTILOR
-servitutea pozitiva(proprietarul fondului dominant exercita o parte din atributele
dreotului de proprietate asupra fondului aservit) ex:servitutea de trecere
-servitutea negativa (proprietarul fondului aservit e obligat sa se abtina de la exercitarea
unora dintre prerogativele dreptului sau de proprietate) ex:servitutea de a nu construi
STINGEREA SERVITUTILOR
-consolidare
-renuntarea propietarului fondului dominant
-ajungerea la termen
-rascumpararea
-imposibilitatea definitiva de exercitare
-neuzul timp de 10 ani

SEMESTRUL 2

TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR

-obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o
prestatie creditorului,iar aesta are dreptul sa obtina prestatia datorata
-obligatia se naste mereu dintr-un raport juridic dintre cel putin 2 persoane:

 Debitorul(una pasiva) care are o datorie(pasivul patrimonial)

 Creditorul((ana activa) care trebui sa primeasca ceva(creanta)

32
OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC DE OBLIGATII
-conduita concreta la care este indreptatit creditorul si la care este tinut debitorul
-acesata conduita poate consta intr-o actiune cand prestatita este pozitiva(a da,a
face),ori intr-o inacitune caz in care prestatia este negativa( a nu face)

 A da(transmite un drept real in patrimoniul creditorului)

Ex:vanzatorul trasmite cumparatorului dreptul de proprietate supra bunului vandut

 A face (orice conduita pozitiva care nu e o prestatie dea da si nici nu intra in

continutul sau in structura acesteia)
Ex:restituirea bunului imprumtat sau inchiriat

 A nu face(abtinerea debitorului de la a face ceea ce ar fi fost indreptatit sa faca

in lipsa angajamentului obligational existent intre el si creditor)
Ex:vanzatorul unui fond de comert se obliga sa nu infiinteze sau sa deschida o noua
afacere,identica celei instrainate,in aceasi localitate sau in acelasi cartier

1)PROMISIUNEA FAPTEI ALTUIA(reprezinta un contract sau clauza dintr-un

contract prin ca o persoana ,,debitorul sau promitentul,,se obliga fata de creditor sa
obtina consintamantul unei terte persoane de a incheia un contract sau a ratifica un
contract deja incheiat)

FORME

 Principala(in cazul in care intre 2 persoane se incheie un contract al carui obiect

unic consta in prestatia debitorului de a-l determina pe un tert sa -si dea
consintamantul la incheierea unui contract cu creditorul)
 Accesorie(consta intr-o clauza integrata intr-un contract si prin care debitorul se
obliga sa obtina consintamantul sau angajamantul unui tert) ex:un coproprietar
instraineaza cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului indiviz si cu
aceasi ocazie,printr-o clauza expresa cuprinsa in contract,se obliga sa ii
determine pe ceilalti coproprietari sa instraineze catre acelasi dobanditor si
cotele lor parti
!!!diferenta fata de stipulatia pentru altul
-la stipulatia pentru altul,promitentul se obliga sa execute in favoarea unui tert,o
anumita prestatie,in timp ce la promisiunea faptei altuia,promitentul se obliga sa
obtina consintamantul tertului

33
2)STIPULATIA PENTRU ALTUL(este un contract sau o clauza intr-un contract
prin care o parte ,,promitent,,se obliga fata de cealalta parte ,,stipulant,,sa execute
o prstatie in favoarea unei alte persoane,terta sau nu fata de contract,,tert
beneficiar,,)

-este contractul in folosul unei terte persoane,adica figura contractuala prin care o
persoana s obliga fata de alta sa execute o prestatie in favoarea unui tert
-dreptul tertului se naste direct si nemijlocit din contractul incheiat intre cele 2 parti

3)SIMULATIA(reprezinta o operatiune juridica realizata prin disimularea vointei

reale a partilor,constand in incheierea si existenta simultana a 2 intelegeri sau
conventii:aparenta/publica,prin care se creeaza o situatie juridica aparenta,contrara
realitatii ,si alta secreta care da nastere situatiei juridice rale dintre parti,anihiladn
sau modificand efectele produse in aparenta in temeiul contractului
-simulatia absoluta(partile stabilesc ca intre ele sa nu existe realitate niciun act
-simulatia relativa(cand sunt simulate doar unul sau mai multe elemente ale
constractului public)
-fictivitatea(prin acest procedeu,partile disimuleaza complet realitatea,stabilind in
actul secret ca actul aparent nu va produce nicun efect juridic
Ex:actul public de vanzare e anihilat de actul secret,care prevede ca niciun transfer
de propritate nu are loc cintre parti
CONDITIILE SIMULATIEI
a)existenta actului secret
-actul real sa fie secret
-actul real sa existe in sens de ,,negotium,,
-actul secret si actul public sa foe ,contemporane,,
b)existenta actului public(actul care se incheie astfel incat sa produca o aparenta
juridica)
-este actul adus la cunostinta tertilor in intentia de a ascunde acestora adevarata
relitate juridica din actul secret
c)existenta acordului simulatoriu(sugereaza o reprezetare comuna a
partilor,anterioara incheierii actului public si a actului secret)

34
 ACTIUNEA IN SIMULATIE(acea actiune prin care se cere instantei de judecata sa
constate existenta si continutul actului secret,cu scopul de a inlatura actul aparent
sau acele clauze ale sale care anhileaza sau mascheaza actul real)
-prin actiunea in simulatie nu se urmareste desfiintarea actului secret,constatarea
sau pronuntarea nulitatii simulatiei
Ex:din ratiuni de costuri,una dintre parti poate sa invoce doar simulatia,lasand
pentru o actiune separata executarea silita a bligatiilor din atul secret

4)REZOLUTIUNEA(consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic uno

ictu,in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre parti)
-rezolutiunea poate fi declarata de instanta(rezolutiunea judiciara)sau poate fi declarat
unilateral de catre parte indreptatita (rezolutiune unilaterala extrajudiciara)
-creditorul are dreptul la rezolutiune atunci cand neexecutarea este inemnata si savarseste
dintr-un contract
-rezolutiunea unilaterala extrajudiciara trebuie sa urmeze urmatorii pasi:
a)notificare(actul central al mecanismului rezolutiunii unilaterale)
-consta intr-un act unilateral supus comunicarii prin care creditorul isi manisfesta vointa de
a desfiinta unilateral contractul pentru neexecutare
b)somatia(exitenta unei puneri in intarizere,inainte de a invoca rezoluitunea
unilaterala,creditorul trebuie sa acorde un termen suplimentar de executare debitorului)

5)REZILIEREA(consta in desfiintarea unui contract ,cu efecte numai pentru viitor,ceea ce

inseamna ca aceasta este diferenta esentiala intre reziliere si rezolutiune,ex nunc)
-reziliera e specifica acelor contracte cu executare succesica,spre deosebire de
rezolutiune ,care se aplica in general contractelor cu executare dintr-o data,uno ictu,,

6)CREDITORII CHIROGRAFARI(acei crditori care nu au o garantie reala,care sa le asigure

realizarea creantei pe care o au impotriva debitorului ,,ipoteca,gaj,,ci numia un gaj general
asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului lor,aceste bunuir servind drept garantie
comuna a creditorilor)
- creditorii chirografari au o situaţie inferioară creditorilor cu garanţie reală (creditori gajişti
şi ipotecari) deoarece:

 ei pot urmări doar bunurile debitorului existente în momentul când, creanţa fiind
ajunsă la scadenţă, se trece la executare, moment în care s-ar putea ca în

35
 patrimoniul debitorului să nu existe nici un element de activ (drepturi), adică
debitorul să fie insolvabil;
 creditorul chirografar suferă concurenţa celorlalţi creditori chirografari, neavând un
drept de preferinţă, astfel încât poate ajunge în situaţia de a nu-şi putea satisface
creanţa, în întregime
-creditorii chirografari sunt avânzi-cauză, suportând în mod direct influenţa actelor juridice
încheiate de debitor cu alte persoane, acte prin care patrimoniul acestuia (mai exact, latura
activă a patrimoniului) se măreşte sau micşorează
-dacă debitorul încheie un act juridic prin care-şi măreşte activul patrimonial (ex: i se
donează un bun) sau un act prin care i se micşorează activul patrimonial (ex.: donează un
bun sau contractează un împrumut), şi gajul general al creditorului chirografar se va mări
sau se va micşora, după caz, în mod corespunzător
- creditorul chirografar este reprezentat de debitorul său în actele pe care le încheie cu terţe
persoane, sau debitorul îl "reprezintă" pe creditorul chirografar în asemenea acte.
-creditori chirografari sunt considerati de majoritatea autorilor ca fiind avanzi -cauza ai
debitorilor lor,in sensul ca ei suporta influenta actelor juridice patrimoniale incheiate de
debitor cu alte persoane

EFECTELE CONTRACTELOR
-cel mai important principiu care guverneaza efectele contractului este cel al fortei
obligatorii a acestuia si presupune obligatia partilor de a executa intocmai contractul,ca si
dreptul oricareia de a constrange pe celalalt sa il execute,in cazul refuzului acesteia

-obligatia instantelor de judecata de a respecta contractul (daca debitorul nu executa

voluntar obligatiile ,creditorul se va adresa instantelor de judecata,judecatorul urmand sa
solutioneze cauza va fi chemat sa pronunte o hotarare care sa il oblige pe debitor la
executare )
REGULI COMUNE DE INTERPRETARE
a)reguli de stabilire a vointei reale a partilor contractante(contractele se interpreteaza
dupa vointa concordanta a partilor ,iar nu dupa sensul literal al termenilor)

36
-interpretarea contractului presupune stabilirea vointei reale a partilor ,chair daca termenii
in care a fost exprimata sunt nepotriviti
b)reguli de interpretara a clauzelor indoielnice
-cand o clauza e primitoare de 2 intelesuri,se va interpreta in sensul care se poteiveste cel
mia bine cu natura si obiectul contractului
-clauzele se interpreteaza in sensul in care pot produce efecte,lucrul asupra caruia partilr si-
au propus a contracta
-interpretarea nu trebuie sa restranga aplicarea contracctului la aceste clauze

1)PRINCIPIUL FORTEI OBLIGATORII A CONTRACTULUI (pacta sunt servanda)

-contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante
-contractul e legea partilor,acestea fiind tinute sa il resptecte intocmai
-incheierea contractului produce ,in primul rand,un efect obligational,iar in al doilea
rand,contractul produce efectul de constrangere
-regula conformitatii executarii(partilie sunt obligate sa execute intocmai toate prestatiile la
care s-au indatorat prin contract )

 executarea oblgatiilor trebuie sa corespunda intocmai cu reperele stabilite

contactual de parti sau,acolo unde nu exista prevederi contractuale
 dreptul creditorului de a primi obiectul exact al prestatiei asumate de debitor
 dreptul creditorului la ,,indeplinirea integeala,exacta si la timp a obligatiei
 dreptul crditorului la executarea in natura a obligatiilor debitorului
 pentru ca o plata sa fie valabila,e necesr ca obligatia sa fie executata in natura a
obligatiilor debitorului
-regula simetriei in contracte(contractul se modifica sau inceteaza numai prin acordul
partilor)
-revocarea contractului prin consintamant mutualIposibilitatea revocarii contractului prin
vointa comuna a partilor e o aplicare pura si simpla)

 in realitate e virba de un nou contract prin care se desface contratul anterio incheiar
intre aceleasi parti
-revocarea unilaterala a contractului/denuntarea unilaterala(revocarea sau modificarea
contractelor pe cale unilaterala,adica prin vointa uneia dintre parti contractante,e posibila
numia prin acordul partilor ori din cauze autorizate de lege)
-reziliera fortata a contractelor(incetarea contractelor pentru viitor poate avea loc
fortat,adica impotriva vointei partilor cintractante)

37
  daca partea respectiva decedeaza sau devine incapabila,contractul in cauza
inceteaza fortat,neputand fi continuat cu mostenitorii sau dupa caz,reprezentantii
sai legali
ex:decesul intretinatorului inaintea intretinutului,in caul in care nu exista clauza de
continuare a contractuli cu succesorii intretinatorului
-executarea cu buna credinta a contractului(se ragaseste in orice contract si reprezinta
obligatia sursa a unor alte obligatii contractuale,de genul obligatia de loialitate,obligatia
de cooperare)

 obligatia de loialitate consta in principal in indatorirea partilor de a se informa

reciproc,pe toata durata executarii contractului
ex:locatarul e obligat sa il informeze pe locator despre degraderile se defectiunile
lucrului inchiriat
-debitorul nu trebuie sa faca nimic de natura a-l pune pe creditor in situatia de a nu
putea obtine toate avantajele ce decurg din contract

 obligatia de cooperare consta in indatorirea partilor de a facilita executarea

contractului pentru a se asigura echilibrul prestatiilor
-fiecare parte are indatorirea de a se comporta in asa fel incat sa nu impuna celeilate parti
efectuarea unor cheltuieli inutile
Ex:transportatorul trebuie sa aleaga itinerarul cel mai putin oneros pentru clientul sau

LIMITAREA FORTEI OBLIGATORII A CONTRACTULUI (interventia legiuitorului in contracte)

-contractul valabil incheiat are puetere de lege intre partile contractante
-contractul este legea partilor
-la incheierea contractului partile sunt obligate sa respecte dispozitiile imperative ale legii,in
caz contrar contractul este nul
-legea civila este aplicabila cat tim este in vigoare
-acesta nu are putere retroactiva
-pricipiul neretroactivitatii legii civile noi se aplica tuturor contractelor incheiate sub
imperiul legii vechi,ceea ce indica un principiu detasat de cel al retroactivitatii,cel al
supravieturii legii vechi
-efectele contractului raman guvernate de legea in vigoare la data incheierii lui

SCHIMBAREA EXCEPTIONALA A IMPREJURARILOR

38
-obligatiile partilor,rezultate din contracte cu titlu oneros care presuoune executarea in
timo,pot fi afectate de imprejurari diverse

 schimbarea unor conditii economice

ex:survenirea inflatiei face ca plata ratelor din pret datorate creditorului-vanzator sa fie
derizorie

 schimbarile politice sau sociale care antreneaza schimbari econimice

ex:survenirea unei crize politice inn ORIENTUL MIJLOCIU antreneaza cresterea pretului
petrolului si ca o consecinta,crsterea costurilor transporturilor pe care debitorul trebuie sa il
efectueze

 schimarile legislative care pot antrena si ele o modificare a prestatiilor asumate

-schimbarea imorejurarilor de la data incheierii cintractului trebuie sa presupuna un
caracter exceptional(nu se mai tine un razboi in ORIENTUL MIJLOCIU ci s-a mutat in
EUROPA)

CONDITIILE IMPREVIZIUNII
a)posterioritatea(schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului)
-e necesar ca evenimentul care genereaza dezechikibrul prestatiilor sa fi intervenit duoa
incheierea contractului
-daca el se produce deja la data incheierii contractului,nu mia avem de a face cu
impreviziunea ,ci cu imposibilitatea initiala de executare,care face astazi obiectul unei
reglementari dferite
b)imprevizibilitatea(schimbarea imprejurarilor ,precum si intinderea acestora nu au fost si
nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor ,in mod rezonabil,in momentul incheierii
contractului)

2)EFECTELE CONTRACTULUI FATA DE TERTI

PRINCIPIUL RELATIVITATII(relativitatea efectelor contractului e o urmare fireasca a

fortei obligatorii a acestuia)
-contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante

39
-incheierea unui contract genereaza un raport juridic contractual intre persoanele care l-au
incheiat
-intre acestea devine aplicabil principiul fortei obligatorii
-efectele contractului nu se produc insa decat intre parti
-contractul cu tertii contractul este relativ,in sensul ca tertii fata de contract nu sunt legati
obligational de contract(principiul relativitatii)
-de aici nu se poate deduce insa ca tertii nu sunt tinuti sa respecte situatia juridica
generatade contract,dimpotriva aceasta realitate juridica trebuie,respectata de persoanele
care au cunostinta de ea

DOMENIUL OBIECTIV AL RELATIVITATII EFECTELOR CONTRACTULUI(in virtutea principiului

fortei obligatorii a contractului,acesta da nastere la obligatii in sarcina partilor,debitorul se
obliga sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva,in acest sens efectul obligatoriu se rezuma la
categoria partilor)
-trebuie sa mai aratam ca efectele obligatorii ake contractului se pot extinde si asupra
tertilor prin intermediul ratificarii
-conventia incheiata fara putere de reprezentare pe seama unui tert poate ratificata de
acesta
-vanzarea bunului altuia poate fi ratificata de catre adevaratul proprietar,caz in care efectele
obligatorii se extind si asupra acestuia(tertul devine parte in acest contract notificat)
DOMENIUL SUBIECTIV AL RELATIVITATII EFECTELOR CONTRACTULUI(determinarea
persoanelor implicate in relativitatea efectelor contractului)
PARTILE CONTRACTANTE:
a)partile originare(persoanele fizice si juridice care si-au dat consintamantul,personal si
direct sau prin reprezentant,la incheierea contratului)
-fata de ele se produc efectele contractului
Ex:persoanele care au semnat contractul de vanzare
b)ratificantii(persoanele care,prin intermediul ratificarii,au devenit parti la o anumita
conventie incheiata fara puterea de reprezentare sau carora contractul,nu le este opozabil
decat prin ratificare
ex:ratificarea vanzarii intregului bun indiviz efectuata de un singur coproprietar,de catre
coproprietarul care initial nu si-a dat acordul la vanzare
c)aderentii(tot calitatea de parte o au si persoanele care adera la un contract deja format)
ex:cesiunea de contract,preluare de datorie,novatia subiectiva

40
d)tertii fortati sa devina parti(trebuie sa includem in categoria persoanelor devenite fortat
parti pe toate acele persoane care,prin intermediul teoriei aparentei in drept vor suporta
efectele obligatorii ale unui contract la care nu au fost parte)
e)succesorii in drepturi ai partilor (categoria desemneaza acele persoane care devin pari ca
efect al succesiunii universale/cu titlu universal sau al succesiunii cu titlu particular)
Ex:cercul partilor ii poate include,la un moment dat,pe succeosrii in drepturi ai partilor,fie ca
ei au aceasta calitate in virtutea succesiunii,fie ca o dobandesc drept urmare a unei cesiuni
de contract

TERTII(in sensul cel mai larg al cuvantului,prin terti se intelege toate persoanele care nu au
participat direct la incheierea contractuli si care,astfel nu au calitate de parti contractante)
TERTII DEVENITI PARTI SI PARTI DEVENITE TERTI(toate acele persoane care suporta in mod
direct efectele obligatorii ale unui contract datorita unei circumstante anterioare acestuia)
Ex:ca umare a ratiicarii unui contract ratificat fara reprezentare
a)succesorii universali(persoanele care prin intermediul succesiuniii legale sau testamentare
sau ca urmare a dizolvarii unei persoane juridice,dobandesc integrul patrimoniu al unei parti
contractante)
b)succesorii cu titlu particular(acele persoane care prin intermediul dobandirii unui bun sau
a unui drept ,cu titlu accesoriu,dobandesc si obligatii contractuale strans legate de acel bun)
ex:dobandirea unui bun care face obiectul unui contract de inchiriere ,efectele obligatorii
ale contractului de inchiriere se trasmit,dobanditorului cu titlu particular,caret devine parte
in contractul de inchiriere

-in ceea ce ii priveste pe succesorii cu titlu particular,adica acele persoane care dobandesc
de la alta persoana unul sau mai multe drepturi determinate,efectele contractelor incheiate
de catre autorul lor fata de ei trebuie analizate numai in raport cu acele contracte din care s-
au nascut drepturi si obligatii in legatura cu bunul sau dreptul ce le-a fost transmis cu titlu
particular

TERTII CARE SUPORTA ANUMITE EFECTE ALE CONTRACTULUI(intra in aceasta categorie si

uneori sunt numiti tot avanzi-cauza creditorii chirografari)
-sunt desemnati creditorii care nu beneficiaza de nicio garantie reala asura bunurilor
debitorilor lor,ei fiind doar titularii asa-numitului drept de gaj general
-cel care este obligat personal respunde cu toate bunurile sale mobile si imobile prezente si
viitoare
-ele servesc drept garantie comuna creditorilor sai

41
-ei raman terti si ulterior incheierii unui contract de catre debitorul lor,fiind tinuti sa suporte
fluctuatiile patrimoniului debitorilor
-este vorba de persoane care au un interes in desfasurarea contractulu,ceea ce le confera
calitatea de avanzi-cauza
-dreptul de gaj general confera insa crditorilor chirografari 2 drepturi speciale care ii
deosebesc de tertii propriu-zisi

REPREZENTAREA(tehnica juridica prin ca o persoana,numita reprezentant,incheie un act

juridic,in numele si pe seama unei alte persoane,numita reprezentat)
-reprezentantul se poate obliga sa obtina consintamantul reprezentatului la incheierea unui
act sau sa obtina consintamantul sau la ratificare
Ex:un tutore/curator se obliga sa obtina ratificarea unui contract in numele si pe seama
minorului pe care il reprezinta

RASPUNDEREA CONTRACTUALA

-urmare a principiului fortei obligatorii a contractului si pe ideea de reparatie a prejudiciului

cauzat prin neexecutare
-daca pri lege nu prevede altfel,niciun dintre parti nu poate inlatura aplicarea regulilor
raspunderii contractuale pentru a opta in favoarea altore regului care i-ar fi ai favorabile
-mijloacele pe care creditorul le are la indemana in situatia cand una dintre partile
contractante nu executa prestatiile pe care le datoreaza se regaseste si executarea prin
echivalent-acordarea de daune interese
-practic debitorul este obligat a plateasca creditorului sume de bani cu titlul de despagubiri
pentru a-i repara prejudiciul cauzat prin neexecutare(despagubirile pentru repararea
acestui prejudiciu se cheama daune -interese,iar debitorul raspunde personal oentru
indeplinirea obligatiilor sale )
-atunci cand o parte,fara justificare nu isi indeplinseste obligatiile contractuale ,ea e
raspunzatoare de prejudiciul cauzat celelilalte parti si este obligata sa repare acest
prejudiciu

42
RASPUNDEREA CIVILA CONTRACTUALA(obligatia debitorului de a repara peuniar prejudiciul
cauzat creditorului sau prin neexecutarea,executarea necorespunzatoare ori cu intarziere a
obligatiilor nascute dintr-un contract valabil incheiat)
RASPUNDEREA CIVILA DELICTUALA(e raspundere patrimoniala de drepr comun,in ensul ca
normele si principiile sale se aplica fara exceptie ,in lipsa unor reglementari speciale)
RASPUNDERA CONTRACTUALA PENTRU FAPTA ALTUIA
-raspunderea contractuala este directa si personala
Ex:medicul va raspunde de fapta persoanei interpuse in executarea contractului ,adica de
fapta ,,prepusilor contractuali,, ca si cum ar raspunde pentru fapta proprie
-daca partile nnu convin altfel,debitorul raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa
persoanei de care se foloseste pentru executarea obligatiilor contractuale
a)obligatia contractuala a debitorului sa execute prin altul(obligatia asumata personal de
catre debitor fata de creditor,obligatia in executarea careia sa implice un tert-un prepus
contractual,chemat sa execute prestatia in locul,in numele si pe seama debitorului sau
alaturi de acesta
ex:mandantul va raspunde pentru fapta prepusului sau mandatar
b)tertul interpus in executarea contractului sa fie desemnat voluntar de catre creditor
ex:asistentul medical va avea calitatea de tert desemnat ca urmare a incheierii contractului
de munca
c)debitorul sa nu fie scutit de raspundere de catre creditorul sau contractual
-raspunderea se angajeaza numai daca ,,partile nu convin altfel,,
Ex:ipoteza in care partile antreprizei prevad ca antreprenorul principal nu raspunde pentru
greselile determinate ale subantreprenorului sau
d)neexecutarea obligatiilor contractuale ale debitorului principal sa constituie o fapta ilicita
si culpabila a tertului interpus in executare
!!! ex:in cazul locatiunii,locatarul principal va raspunde in fata locatorului pentru executarea
obligatiilor sublocatorului

DAUNELE-INTERESE(despagubirile in bani pe care debitorul e indatorat sa le plateasca,in

scopl repararii prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile a
obligatiilor contractuale),in momentul in care sunt intrunite conditiile raspunderii
contactuale,creditorul are dreptul de a pretinde debitorului plata de daune-interese
a)caracterul esentialmente pecuniar al daunelor-interese(mereu daunele-interese se
stabilesc in bani)

43
b)daunele-interese au vocatia cumulului cu celelealte remedii (acestea pot fi in
principiu ,cumulate,cu conditia sa nu fie incompatibile)
EX:daunele-interese nu pot invoca impreuna cu rezolutiunea
CONDITIILE ACORDARII DAUNELEOR-INTERESE
-in cazul de fata,nu e necesara punerea prealabila in intarziere a debitorului
-sensul e acela ca acordarea de daune-interese se poate realiza in toate cazurile in care
exista o neexecutare culpabila si aceasta cauzeaza creditorului un prejudiciu
a)trebuie sa existe o neexecutare a unie obligatii contractuale(neexecutarea trebuie sa
priveasca obligatii rezultate din contract)
-orice abatere de la principiul fortei obligatorii a contractului constituie,sub aspectul
neexecutaruu o conditie primara pentru abordarea acordarea de daune-interese
b)este necesara devedirea culpei sau vinovatiei debitorului
c)este necesara existenta prejudiciului
d)este necesara a existe raport de cauzalitate intre neexecutare si prejudiciu
CONDITIILE PREJUDICIULUI
a)regula repararii rejudiciului cert(presupne ca numai prejudiciul care poate fi determinat
cu certitudine e supus reparatiei prin daune-interese)
b)regula repararii prejudiciului previzibil(nu pot fi supuse reparatiri decat prejudiciile care
puteau fi in mod rezonabil prevazute la data incheierii contractului),debitorul raspude
numia de prejudiciile pe care le-a prevazut sau pe care puteaa sa le prevada ca urmare a
neexecutarilor la momentul incheierii contractului
c)regula repararii prejudiciului material si a prejudiciului moral(creditorul are dreptul la
repararea prejudiciului nepatrimonial)
d)repararea prejudiciului e limitata de ,,mora creditoris,,(atunci cand creditorul a
contribuit prin atitudinea sa la producerea prejudiciului,despagibirile datorate de debitor se
vor diminua corespunzator)
e)repararea prejudiciului e lmitata de obligatia creditorului de minizarea a prejudiciului(se
deduce existenta unei obligatii a creditorului de a depune deligente in sensul inlaturarii
consecintelor prejudiciabile pe care le are neexecutarea,daca aceste diligente stau in
puterea sa)
ex:e natural ca creditorul sa il atentioneze pe debitor cu privire la caracterul defectuos al
neexecutarii acestuia,si nu sa astete o finalizare defectuoasa a acestei exxecutari
necorespunzatoare pentru ca apoi sa solicite daune-interese mai mari
f)proba prejudiciului(mereu,sarcina probarii prejudiciului apartine creditorului,iar in al 2 lea
rand proba neexecutarii nu il scuteste pe creditor de sarcina probei prejudiciului)

44
CLASIFICAREA DAUNELOR-INTERESE
-daunele-interese sunt despaggubiri in bani pe care debitorul va fi tinut sa le plateasca
creditorului pentru repararea prejudiciului generat de neexecutarea culpabila a obligatiilor
sale
a)daune-interese compensatorii si moratorii(consacra principiul repararii integrale a
prejudiciului)
-daunele interese compensatorii ( despagubirile care se platesc creditorului pentru
repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea totala sau partiala ori executarea
necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor)
-daunele -interese moratorii ( despagubirile in bani care reprezinta echivalentul
prejudiciului provocat creditorului prin intarziere executarii obligatiei de catre debitor)
!!!principala deosebire dintre cele 2 categorii de daune-interese consta in aceea ca daunele-
interese compensatorii inlocuiesc executarea in natura a obligatiilor contractuale si prin
urmare nu se cumuleaza cu aceasta
!!!debitorul nu poate fi tinut ,in acelasi timp la palta de daune interese compensatorii si la
executarea in natura a prestatiilor la care s-a indatorat
!!!daunele-interese moratorii se cumuleaza intotdeauna cu executarea in natura a
obligatiei sau cu plata de daune-interese compensatorii
b)dauna efectiva si beneficiul nerealizat(daunele-interese se compun din echivalentul
pierderii efectiv suferite de catre creditor,precum si din echivalentul beneficiului nerealizat )
CLAUZELE DE MODIFICARE A RASPUNDERII(pot fi modificate prin acordul de vointe al
partilor,prin conventie, partile pot doar sa modifice raspundera contractuala,ele nu pot
stipula in contract clauze prin care debitorul sa fie exonerat de orice raspundere)
a)clauze valabile care exonereaza de raspundere(clauzele prin care debitorul este exonerat
de orice raspundere pentru neexecutare sunt nule,in schimb sunt valabile si pot fi stipulate
in contract clauzel prin care debitorul e exonerat de raspundere atunci cand neexecutarea
lato sensu a obligatiilor se datoreaza unei culoe deteriminate,cum este neglijenta su
imprudenta)
b)clauze valabile de limitare a raspunderii(clauze de plafonare sau de limitare a raspundeii
sunt acele stipulatii contractuale prin care partile stabilesc o limitare a rasounderii sunt
acele stipulatii contractuale prin care partile stabilescco limita maxima a despagubirilor la
plata carora debitorul poate fi obligat pentru neexecutarea lato sensu a prestatiilor la care s-
a indatorat)
c)clauze valabile prin care se agraveaza raspunderea(prin acordul de vointe al
partilor,debitorul isi asuma raspunderea si in ipoteza cand neexecutarea de catre el a
prestatiilor la care s-a obligat se va datora unor cazuri de forta majora determinate)
-sunt clauze de agracare a raspunderii a acela prin care,intr-un anumit contract,debitorul isis
asuma anumite obligatii suplimentare

45
Ex:locatarul nu poate obliga sa efectueze toate reparatiile asupra bunului aflat in
locatiune,desii potrivit legii ,el e obligat numai la efectuarea reparatiilor mici

EVALUAREA DAUNELOR-INTERESE
-stabilirea intinderii daunelor-interese poate fi facuta de instante de judecata (evaluarea
judiciara) ,direct prin lege (evaluarea legala) sau prin acordul de vointe al partilor(evaluarea
conventionala)
EVALUAREA JUDICIARA(se face prin hotarare judecatoreasca)
-respectarea principiului repararii integrale a prejudicului ,in scopul repunerii creditorului in
situatia in care s-ar fi aflat daca debitorul ar fi executat intocmai prestatiile la care s-a
indatorat ,cu alte cuvinte sumele pe care debitorul va fi obligat sa le plateeasca
crditorului,cu titlul de despagubiri,trebuie sa corespunda intinderii prejudiciului cauzat
EVALUAREA LEGALA(se circumscrie sferei obligatiilor care au ca obiect prestatia de a o
suma de bani,la care legiuitorul adauga si cazul obligatiilor de a face care pot fi evaluate in
bani)
OBLIGATIILE PECUNIARE (se pot executa in natura )
-in cazul lor,debitorul poate fi obligat sa plateasca numia daune-interese moratorii
-daunele moratorii se cumuleaza cu executarea obligatiei
a)cuantumul daunelor-interese moratorii este cel stabilit de parti sau de lege
-in ipoteza in care partile au prevazut cuantumul daunelor-interese pentru executarea cu
intarziere a obligatiilor pecuniare,se aplica acest nivel al despagubirilor (deobanda legala)
b)creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului cauzat prin
intarzierea in executarea obligatiei
-ori de cate ori un creditor a fost lipsit de folosinta unei sume de bani datorate de debitor,el
a suferit un prejudiciu
c)daunele interese moratorii sunt datorate,in principiu ,din ziua scadentei obligatiei de
plata(in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta,creditorul are dreotul la
daune moratorii,de la scadenta pana in momentul platii)

CLAUZA PENALA (partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prstatie in

cazul neexecutarii obligatiei principale)
!!!tot o clauza penala este si stipulatia contractuala prin care se prevede dreptul creditorului
ca,in cazul neexecutarii sa fiee indreptatit sa retina sumele incasate pana in acel moment

46
!!!stingerea obligatiilor prin rezolutiune sau reziliere nu va aduce la stingerea efectelor
clauzei penale
DREPTUL DE OPTIUNE AL CREDITORULUI
-dreptul creditorului de a opta,in cazul neexecutarii,intre executare silita in natura a
obligatiei principale sau rezolutiune si executare clauzei penale(primirea echivalentului
banesc sau de alta natura stabilit anticipat)
-acest drept de optiune nu exista decat daca neeecutarea din parte debitorului e culpabila
FUNCTIONAREA CLAUZEI PENALE(devine exigibila cand sunt intrunite conditiile raspunderii
contractuale a debitorului)
-prestatia stabilita in clauza penala poate fi prevazuta pentru neexecutarea propriu-zisa sau
pentru executarea necorespunzatoare
a)chestiunea cumulului
-atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutarea obligatiilor ,nu poate fi
cumulata cu executarea lor in natura si nici cu eventualele daune-interese compensatorii
-atunci cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea necorespunzatoare,clauza
penala se poate cumula cu remediul executarii silite in natura
-daca clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutarea,ea nu paote fu cumulata cu
daune-interese compensatorii ,dar poate fi cumulata cu cele moratorii,daca exista si
intarziere in executarea obligatiilor
b)chestiunea mutabilitatii
-instanta nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale
-prin exceptie ,clauza penala poate fi modificata de instanta de judcata in 2 ipoteze:

 micsorarea e admisibila in cazul in care obligatia principala a fost executata partial si

de aceasta executare a profitat creditorul
 reducerea clauzei penale e admisibila si in cazul in care penalitatea e vadita excesiv
fata de prejudiciul ce putea fi prevazut de parti la incheierea contractului

ARVUNA(o conventie,,clauza,, accesorie celei principale ,,contractului principal,,

prin care una dintre parti preda celeilalte o suma de bani sau alte bunuri fungibile ca
confirmare a incheierii si executarii unui contract sau ca pret al dezicerii sal de
contract,aceasta suma de bunuri fungibile urmand a fi retinuta sau restituita dublu,in
functie de executarea sau nu a contractului)
-caracterul accesoriu al arvunei presupune desfintarea arvunei ca efect al desfiintarii
contractului principal

47
-clauza de arvuna este o stipulatie contractuala cu functii deverse,stabileste in
mometnul incheierii contractului ce se va intampla cu o anumita suma de bani/cantitate
de bunuri fungibile platite de un contractant celuillat
a)functia compensatorie(cel mai adesea rolul de a confirma incheierea contractului caz
in care suma de bani/cantitatea de bunuri fungibișe avansata reprezinta semnul
incheierii contractului si constituie o parte a prestatiei celui care a avansat-o
ex:vanzatorul a achitata 10% din pret cu ocazia incheierii contractului cu titlu de avans si
arvuna
b)functia de dezicere(rolul de a permite dezicerea uneia dintre parti ,reprezinta pretul
dezicerii sau denuntarii unilaterale a contractului)
ex:arvuna de retine daca partea care a prestat-o se dezice;se rstituie dubkîlul arvunei
daca partea care a primit-o se dezice de contract
c)functia comuna penalizatorie(paote avea rolul de a penaliza una dintre partiȘeste
vorba de o penalizare a partii care nu si-a eecutat culpabil obligatiile,in condtiile in care
cealalta parte a decis sa opteze pentru arvuna,si nu pentru executarea silita)
EFECTE ARVUNEI CONFIRMATORII
-este socotita un avans al executarii prestatiilor uneia dintre parti si deci un semn al
incheierii contractului
a)in cazul executarii contactului(arvuna va repezenta o parte din prestatia datorata)
ex:ca semn al incheierii contractului,un contract a predat celulilalt bunuri fungibile de
alta natura decat cele care constituiau obiectul prestatiei,cu ocazia executarii,acestea
vor fi restituite)
b)in cazul neexecutarii nejustificate a contractului de catrea patea care a prestat
arvuna(celalata parte are un drept de optiune,va retine ca arb=vuna si astfel va pune
capcat contratuli prin rezolutiune)
c)in cazul neexecutarii contractului fara justificare de catre partea care a primit
arvuna(celalta parte ,cea care a prestat arvuna,are de asemena un drept de
optiune:poate opta pentru clauza de arvuna,fiind idreptatita sa ceara celeilalte parti
dublul arvunei prestate si sa puna capat contractului prin rezolutiune sau poate sa
invoce dreptul comun al remediilor si sa ceara executarea silita a contractului sau
rezolutiunea si daune-interese)
c)in cazul desfiintarii contractului(nu atrag raspunderea vreuneia dintre parti,aruna
trebuie restituita in intregime)
EFECTELE ARVUNEI PENALIZATOARE
a)executarea contractului
b)dezicerea de contract(arvuna-dezicere permite celui care a dat-o sa se dezica de
contract,adica sa il denunte unilateral)

48
c)desfiintarea contractului

ANUL 3
SEMESTRUL 1
CONTRACTELE CIVILE SPECIALE

A. CONTRACTUL DE VANZARE(vanzarea e
contractul prin care vanzatorul trasnmite,sau dupa caz,se obliga sa transmita
cumparatorului proprietate unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul
se obliga sa il plateasca)

CARACTERELE JURIDICE
a)contract consensual(prevede ca la modul general ,contractul se incheie prin simplul
acord de vointa al partilor,capabile de a contracta,daca legeaa nu impune o anumita
formalitate pentru incheierea sa valabila)
-vanzarea ia nastere prin acordul de vointa al partilor ,care isi dau consintamantul
reciproc asupra conditiilor contractului
b)contract cu titlu oneros(ambele parti urmaresc ,la incheierea contractului,anumite
interese patrimoniale,primirea unui echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga)
-prin incheierea contractului,vanzatorul,ca echivalent al prestatiei sale,urmareste sa
primeasca pretul lucrului de vanzare,iar cumparatorul sa primeasca,in schimbul
pretului ,bunul vandut
c)contract sinalagmatic(prin incheierea lui se nasc obligatii reciproce si interdependente
sin sarcina ambelor parti contractante)
-vanzatorul are obligatiile de transmitere a proprietatii bunului,de predare a bunului
vandut si de garantarea a cumparatorului,iar cumparatorul de preluare a bunului

49
 cumparat se de plata a pretului convenit,precum si de suportare a cheltuielilor
vanzarii ,in lipsa de stipulatie contrara
d)contract cumulativ(in momentul incheierii contractului existenta drepturilor si
obligatiilor partilor,rezultate din intelegerea lor este certa,iar intinderea acestora e
determinta sau determinabila)
e)contract translativ de proprietate(proprietatea se stramuta de drept cumparatorului
din moementul incheierii contractului,chair daca bunul nu a fost predat sau pretul nu a
fost platit inca)

1)PACTUL DE OPTIUNE(cand partile convin ca una dintre ele sa ramana

legata de propria declaratie de vointa,iar cealalta sa o poata accepta sau refuza,iar acea
declaratie se cosidera irevocabila si produce efectele prevazute)
-in cazul pactului de optiune privind un contract de vanzare asupra unui bun individual
determinat,intre data incheierii pactului si data exercitarii optiunii sau,dapa caz,ceea a
expirarii termenului de optiune nu se poate dispune de bunul care constituie obiectul
pactului
-elemente caracteristice:

 Specie de oferta
 Nu poate fi revocat prin vointa unilatereala a obligatului
 Trebuie sa contina toate elementele ale viitorului contract
STRUCTURA PACTULUI DE OPTIUNE
-un element care coincide cu oferta si in care regasim continutul esential al actului
proiectat,inclusiv consintamantul emitentului propunerii,si caruia ii mai lipseste doar
consintamantul beneficiarului pentru a fi un contract perfect
-al 2 element ,de natura contractuala,consta in conventia dintre cei 2 de mentinere a
propruenerii pentru o perioada de timp,conventie din care se naste pentru benefciar un
drept potestativ privind optiunea de a incheia sau nu contractul ce i-a fost propus
!!!pactul de optiune de deosebeste fata de oferta de vanzare,care este o manifestare
unilaterala de vointa in termenul careia ofertantul se declara disous de a vinde un anume
bun in conditii determinte de catre destinatar,daca acesta va accepta

2)PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE SI DE

CUMPARARE( o parte ,,promitent,,se obliga sa vanda un bun, la un pret
determinta,celeilalte parti,,beneficiar,, care accepta promisiunea,rezervandu-si facultatea
de a-si manifesta ulterior acordul sau la cumpararea bunului)

50
!!!daca oferta de vanzare e un act juridic unilateral,reprezentand manifestarea de vointa a
unei singure parti,promisiunea unilaterala de vanzare este un contract unilateral,creand
obligatii numai pentru una dintre partile contractante(promitent)
-promisiunea de vanzare este un antecontract care da nastere la un drept de creanta si la o
obligatie de a face,una dintre parti fiind obligata fata de cealalta sa vanda in viitor un anumit
bun,beneficiarului promisiunii putand opta in sensul de a-l cumpara sau nu
-daca beneficiarul va opta in sensul cumpararii bunului,dar promitentul va refuza incheierea
contractului de vanzare,el va avea dreptul sa solicite executarea obligatiei de catre
promitent sau desfiintarea conventiei,cu daune-interese
-la fel se pun problemele si in cazuri in care se incheie o promisiune unilaterala de
cumparare,respectiv promitentul se obliga ca,in cazul in care beneficiarul se va hotari sa
vanda un anumit bun,de regula intr-un anumit termen,el sa il cumpere

3)PROMISIUNEA BILATERALA DE VANZARE(acel contract prin car

euna dintre parti ,,promitent,, se obliga ca va vinde,iar cealalta parte,,beneficiar,, se obliga
ca va cumpara un anumit bun la un pret determinat,contract care va fi perfectat in viitor)
-promisiunea bilaterala de vanzare un antecontract,ambele parti putand cere obligatiei de a
se transmite proprietatea bunului in viitor
-daca promitentul-vanzator nu isi respecta obligatia stabilita,beneficiarul-cumparator nu
poate cere predarea bunuluiintrucat nu a devenit proprietar,nerespectarea din culpa a
obligaitiei de incheiere a contractului de vanzare da dreptul celeilalte parti de a solicita
rezoltiunea promisiunii de vanzare si eventual despagubiri pentru prejudicul cauzat

4)DREPTUL DE PREEMPTIUNE(titularul dreptuluo de

preemptiune,numit ,,preemptor,,poate sa cumpere cu prioritate un bun)
-reprezinta o varianta a promisunii unilaterale de vanzare,in acest caz proprietarul bunului
nu se obliga sa il vanda,ci numia sa acorde preferinta unei anumite persoane daca se va
hotari sa vanda lucrul
-in cazul in care proprietarul bunului decide sa vanda bunul sau,preemptorul ii e facuta o
oferta,acesta avand la dispozitie un anumit termen pentru a-si exercita optiunea,insa odata
cu refuzul oferta de vanzare,el nu mai paote sa isi exercite acest drept cu privire la
contractul ce i-a fost propus
-in cazul bunurilor mobile,termenul de acceptare este de 10 zileiar la bunurile imobile este
de 30 zile

51
!!!acest drept de preepmtiune este obligatoriu la terenurile agricole si la vanzarea de
actiuni intr-o societate

CONDITII DE VALIDITATE A CONTRACTULUI DE VANZARE

1)CONSINTAMANTUL(se incheire prin acordul de vointa al partilor)
-vointa poate fi exprimata verbal sau scris
-pentru a fi valabil trebuie sa fie serios ,liber si exprimat in cunostinta de cauza
-in cazurile in care lipseste consintamantul,sanctiunea este nulitatea relativa
!!!viciile de consintamant

 Eorare
 Dol
 Violenta
 Leziune
2)CAPACITATEA(parte a capacitatii civile de folosinta sau exercitiu constand in atitudinea
persoanei fizice sau juridice de a incheia persoanal sau prin reprezentare,contractele civile)
-persoanele lipsite de capacitate de exercitiu(minorii sub 14 ani sau interzisii judecatoresti)
pot incheia asemena contracte prin reprezentantii lor legali
-cei cu capacitate restransa (14-18 ani)pot incheia personal contractele insa cu incuviintarea
ocrocotitorilor legali
-capacitatea de exercitiu anticipata(pentru motive temeinice instanta de tutela poate
recuonoaste minoruli care a implinit varsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu)
INCAPACITATEA DE A CUMPARA

 Incapacitatea mandatatorilor de a cumpara bunurile pe care au fost insarcinati sa le

vanda(mandatarul trebuie sa fie pus in situatia de a alege intre interesul sau,acela de
a cumpara cat mai ieftin si interesul vanzatorului acela de a obtine un pret cat mai
ridicat)
 Incapacitatea parintilor,tutorelui,curatorului si administratorului provizoriu de a
cumpara bunurile persoanale pe care le reprezinta
 Incpacitatea functionrilor publici,judecatorilor-sindici ,practicienilor in
insolventa,executorilor judecatoresti ,carea ar putea influenta conditiile vanzarii
facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza
ori a caror administrare o supravegheaza
 Incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta instantei
judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea,instituita in arcina
judecatorilor ,procurorilor,grefierilor,avocatilor,notarilor publici
INCAPACITATEA DE A VINDE

52
  Nu pot sa vanda bunurile proprii pentru un pret care cosnta intr-o suma de bani
provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau pret care consta intr-o suma de
bani provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniului pe care il
administreaza ori a cauir adminstrare o supravegheaza
 Sunt interzise contractele in care in schimbul unei prestatii promise,ceaalta persoana
se obliga sa plateasca o suma de bani

3)OBIECTUL(reprezinta operatiunea juridica,precum vanzarea,locatiunea,impreumutul

si alte asemenea,convenita de parti ,astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor
si obligatiilor contractuale ,iar obiectul obligatiei este prestatia la care se angajeaza
debitorul)
-obiectul contractului consta in rezultatul acetuira,adica in operatiunea juridica prin
care partile dau nastere,modifica sau sting raporturi uridice de obligatii,pe cand obiectul
obligatie consta in prestatia pe care o poate pretinde creditorul si p care debitorul este
tinut sa o aduca la indeplinire
-obiecutl material al obligatiei vanzatorului il constituie bunul vandut,iar obiectul
material al obligatiei cumparatorului il constituie pretul
a)bunul vandut

 Trebuie sa fie in circuitul civil

 Sa existe sau sa paote exita in viitor
 Sa fie posibil
 Sa fie licit
 Sa fie determinat sau determinabil
b)pretul vanzarii(obiectul obligatiei cumparatorului si cinsta insuma de bani datorata
de cumparator vanzatorului ca echivalent al lucrului vandut)
 Pretul sa fie stabilit in bani
 Pretul sa fie dterminat sau determinabil
 Pretul sa fie sincer
 Pretul sa fie serios
4)CAUZA(motivul care determina fiecaree parte sa incheie contractul)
a)sa existe
b)sa fie licita
c)sa fie morala

EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE

-contractul valabli incheiat are putere de lege intre partile contractante

53
-contractul este legea partilor
-contractul produce efecte numai intre parti,daca prin lege nu se prevede altfel
1)OBLIGATIILE VANZATORULUI
a)obligatia de a transmite proprietate bunului sau dreptului vandut
-in cazul unei vanzari simple se va aplica translatie de drept
-daca vanzarea e afectata de un termen sau de o conditie suspensiva,efectele contractului
se produc automat la implinirea termenului,respectic realizarea conditiei ,fara a fi necesara
vreo interventie sau actiune din partea vanzatorului
-vanzarea este prin esenta un contract translativ pe proprietate,astfel incat transferul
proprietatii vandute se face de plin drept ,prin incheierea contractului
-in cazul bunurilor de gen,vanzatorul ramane proprietarul acestora pana la
individualizare,daca aceste bunuri pier fortuit pana la momentul predarii,atunci vanzatorul
va supoeta riscul pieririi acstora si nu va fi eliberat de obligatiile de predare
b)obligatia de predarea bunului vandut si de conservare a acestuia pana la predare
-predarea se face prin punera bunului vandut la dispozitia cumparatrului,imoreuna cu tot
ceea ce este necesar,dupa imprejurari,pentru exercitarea libera si neingradita a posesiei
-obligatia de predare a bunului e importanta pentru ca,prin indeplinirea
ei ,cumparatorul,devenit proprietar al bunului individual determiant prin incheierea
contractului,poate exercita posesia de fapt asupra bunului,opate percepe fructele bunului
sau folosi bunul cumparat
-predarea trebuie facuta la locul unde bunul se afla in momentul incheieri contractului daca
nu rezulta altfel din conventia partilor,ori in lipsa acesteia,din uzante,deci daca partile nu au
stabilit alt loc de predare ori acesta nu rezulta din uzante,predarea se va face la locul situarii
bunului in momentul incheierii contractului
-cheltuielie de predare a bunului sunt in sarcina vanzatorului
-atunci cand bunul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului,vanzatorul este
responsabil pentru conservarea acestuia
c)obligatia de garantie pentru evictiune
-termenul de garantie este definit ca fiind,,obligatia in virtutuea careia o persoana sau o
institutie raspunde de ceva
-vanzatorul e de drept obligat sa il garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar
impedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunul vandut
-prin evicitiune se intelege pierderea in tot sau in parte a proprietatii lucrului sau tulburarea
cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar al lucrului cumparat,ca urmare a
valorificarii de catre vanzator au de o terta persoana a unui drept asupra celui lucru

54
-de regula evictiunea rezulta dintr-o hotarare judecatoreasca
- in cazul in care contractul de vanzare se incheie printr-un intermediar,atunci raspunderea
pentru evictiune apartine vanzatorului,iar nu intermediarului,totusi daca intermediarul se
comporta ca un vanzator aparent(in cazul unei simulatii prin interpunere de
persoane),atunci el va raspunde de evictiune fata de cumparator

Garantia contra evictiunii provenind de la vanzator

-garantia e datorata impotriva evictiunii ce provine din fapte imputabile vanzatorului,chiar
daca acestea s-au ivit ulterior vanzarii
-faptul personal al vanzatorului poate consta intr-o tulburare de fapt(deposedarea
cumparatorului de o parte a imobilului vandut)sau o tulburare de dret(constituirea unei
servituti)
Garantia evictiunii rezultate din fapta unui tert
_-obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului exista si atunci cand tulburarea
cuparatorului provine din partea unei terte persoane
-garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pretentiile unui tert numia daca
acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu au fost adus la
cunostinta cumparatorului pana la acea data
-pentru a fi antrenata obligatia de garantie pentru evictiune a vanzatorului e necesar de 3
conditii:

 Tulburare de drept
 Cauza evicitunii sa fie anterioara vanzarii
 Cauza evictiunii sa nu fie cunoscuta de cumparator

Continutul obligatiei de garantie oentru evictiune

-daca evictiunea nu s-a produs,contractul fiind valabil incheiat si bunul trecand in
proprietatea cumparatorului,vanzatorul are obligatia negativa de a se abtine de la orice
fapt sau act care l-ar putea tulbura pe cumparator
-daca evictiunea e oe cale sa se produca,adica un tert a invocat anumite drepturi asupra
lucrului cumparat si l-a actionat pe cumparator in judecata in acest sens,vanzatorul are
obligatia de a-l apara pe cumparator impotriva pretentiilor tertului
-daca evictiunea s -a produs ,atunci se angajeaza raspunderea vanzatorului pentru
evicitune
Efectele obligatiei de garantie pentru evictiune

55
 -daca cumparatorul a fost evins,vanzatorul va raspunde pentru obligatia de garantie
pentru evictiune ,iar drepturile cumparatorului difera dupa cum evictiunea este totala
sau numai partiala

 Evictiunea totala
-in cazul in care este evins de bunul cumparat in intregime,cumparatorul poate
solicita rezolutiunea contractului de vanzare,iar acesta poate avea urmatoarele
efecte
1)vanzatorul e obligat sa restituie cumparatorului integral pretul primit
2)cumparatorul are dreptul la valoarea fructelor pe care cumparatorul a fost obligat
sa la restituie celei care evins
3)vanzatorul trebuie sa il despagubeasca pe cumparator cu cheltuielile de judecata
efectuate de cumparator in procesul cu cel ce l-a invins ,precum si in procesul de
chemare in garantie a vanzatorului

 Evicitunea partiala
-consta in pierderea numai in parte a proprietatii asupra bunului cumparat de catre
cumparator sau retragerea dreotului acetuia de proprietate asupra bunului
Garantia de drept si de fapt
-partile pot convenii sa extinda sau sa restranga obligatia de garantie,acestea pot chiar
conveni sa il exonereze pe vanzator de orice garantie contrac evictiunii
-o asemena garantie ,prevazuta de parrti prin contract se numeste ,,garantie de fapt,,

d)obligatia de garantie contra viciilor ascunse

-vanzatorul raspunde fata de cumparator nu numai linistita posesiune a lucrului vandut,ci se
de viciile ascunse ale acestui lucru,deci de posesiunea utila a lucrului
-daca cumparatorul,datorita acestui viciu de consintamant,nu a putut cumpara,in substanta
lui,lucrul dorit ,atunci el are dreptul la actiunea in anularea contractului
Ex:cumparatorul s-a inteles cu vanzatorul sa cumpere un tablou al unui pictor
renumit,pentru a carui autenticitate garantase vanzatorul,iar in realitate i s-a vandut o
reproducere sau un tablou al unui pictor necunoscut,exista o eroare asupra substantei
lucrului,care atrage anularea vanzarii

Clasificarea viciilor in materie de vanzare

 Posibilitatea descoperirii viciilor de catre cumparator,in functie de care acestea

se impart in vicii aparente si ascunse

56
  Dupa masura in care afecteaza valoarea de intrebuinteare a lucrului
vandut,viciilese clasifica in vicii grave si usoare
-viciile grave(cele din a caror cauza bunul nu este intrebuintat dupa destinatia sa ori
valoarea/intrebuintarea a este atat de micsorata incat se paote presupune ca,daca le-ar fi
cunoscut,cumparatorul nu ar mai fi incheiat contractul sau ar fi platit mai putin)
-viciile usoare(daca nu micsoreaza in mod serios valoarea de intrebuintare a lucrului
vandut)

 Dupa momentul nasterii lor,viciile pot exista fie cel putin pana la data predarii ,fie la
o data ulterioara,exista vicii care au existat la momentul predarii si vicii aparute
ulterior
 Dupa cum vanzatorul avea sau nu cunostinta de existenta viciilor, vorbim de vicii
cunoscute de vanzator si necunoscute
 Dupa cum cumparatorul avea sau nu cunostinta de existenta viciilor,distingem intre
viciile cunoscute de cumparator si viciile recunoste de cumparator in momentul
incheierii contractului
Conditiile raspunderii pentru vicii ascunse

 Viciile trebuie sa fie ascunse(un viciu este ascuns daca nu este cunoscut de
cumparator si nu poate fi descoperit de acesta la o atenta si normala verificare a
bunului,nefiindu-i comunicat nici de catre vanzator)
 Viciul trebuie sa fii existat in momentul predarii bunului(garantia e datorata daca
viciul sau cauza lui exista la data predarii bunului)
 Viciul trebuie sa fie grav(lucrul din cauza viciului,trebuie sa fie impropriu
intrebuintarii dupa destinatia sa sau valoarea/intrebuintarea sa fie micsorata,in
asa fel incat cumparatorul,daca ar fi cunoscut viciul,nu ar fi cumparat lucrul sau
ar fi platit un pret mai mic)
-in concluzie,apreciem ca vanzatorul nu va raspunde de viciile bunului vandut in
urmatoarele cazuri:

 Cand viciile sunt aparente si cumparatorul le-a putut observa

 Cand viciile au fost ascunse,dar cumparatorul le-a cunoscut (cand i-au fost aduse la
cunostinta de catre vanzator)
 Cand viciile sunt ascunse(dar partile au convenit ca vanzatorul sa fie exonerat de
raspundere

Efectele obligatiei de garantie pentru vicii ascunse

-in temeiul obligatiei vanzatorului de garantie contra viciilor,cumparatorul poate
obtine:
 Inlaturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia
 Inlocuirea bunului vandut cu un bun de acelasi fel,insa lipsit de vicii
 Reducera corespunzatoare a pretului
 Rezolutiunea vanzarii

57
 Prescriptia dreptului la actiune pentru vicii ascunse
-actiunile civile prevazute de lege in cazul raspunderii oentru vicii ascunse au
caracter patrimonial,fiind actiuni personale,nascute din contractul de vanzare si in
consecinta sunt supuse prescriptiei extinctive
-termenul general de prescirptie este de 3 ani
-cumpartorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului e obligat sa le aduca la
cunostinta vanzatorului inauntrul unui termen rezonabil

2)OBLIGATIILE CUMPARATORULUI
a)obligatia de plata a pretului
-plata pretului trenuie facuta de catre cumparator,catre vanzator
-locul si data platii(in lipsa unei stipulatii contrare,cumparatorul trebuie sa plateasca pretul
la locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea
este transmisa
-cumparatorul este obliga sa plateasca,pana la palta integrala si efectiva a pretului si
dobanda in 3 cazuri:

 Cand acest lucru s-a stipulat in contractul de vanzare

 Daca lucrul vandut e producator de fructe(civile sau naturale),cumparatorul trebuie
a plateasca dobanda din ziua dobandirii proprietatii
 Daca cumparatorul a fost pus in intarziere pentru a platii pretul si nu s-a conformat
-in caz de neplata a pretului in conditiile stipulate,vanzatorul are la dispozitie mai multe
mijloace juridice:

 Executarea silita a obligatiei de plata(posibila in toate cazurile in care cumparatorul e

solvabil,deoare are ca obiect o suma de bani)
 Exceptia de neexecutare(daca vanzatorul nu solicita plata pretului de catre
cumparator,el poate invoca exceptia de neexecutare,putand refuza sa predea bunul
vandut pana la indeplinirea de catre cumparator a obligatiei de plata a pretului
-in lipsa unui termen,cumparatorul poate cere predare bunului de indata ce pretul este
platit
-per a contrario vanzatorul are un drept de retentie asupra lucrului vandut pana la plata
pretului,daca nu a acordat cumparatorului un termen pentru plata

 Actiunea in rezolutiunea contractului

58
b)obligatia de preluare a bunului
-cheltuielile de preluare si transport a bunului cumparat de la locul executarii sunt in sarcina
cumpaatorului
-cumparatorul trebuie sa preia bunul la data si la locul prevazute in contract si suporta
cheltuielile de ridicare si transport de la locul predarii
-in cazul neexecutarii de cumparator a obligatiei de preluare a bunului cumparat,vanzatorul
are facultatea de a depunde lucrul vandut intr-un depozit ,la dispozitie si pe cheltuiala
cumparatorului sau de a-l vinde prin licitatie
-in toate cazurile in care cumparatorul nu isi executa aceasta obligatie,vanzatorul poate cere
rezolutiunea contractului,solicitand daune interese
c)obligatia de suportare a cheltuielilor vanzarii
-cheltuielie pentru incheierea contractului de vanzare sunt in sarcina cumparatorului

VARIETATI DE VANZARE

a)vanzarea in bloc(daca insa mai multe bunuri sunt vandute in bloc si pentru un pret unic si
global,proprietatea se stramuta cumparatorului indata ce contractul s-a incheiat ,chiar daca
bunurile nu au fost individualizate)
-vanzarea in bloc are ca obiect o cantitate de bunuri generice,determinate prin masa
ei,pretul fiind si el in mod global,pentru intreaga cantitate de bunuri
-dreptul de proprietate trece asupra cumparatorului din momentul incheierii
contractului,vanzarea fiind perfecta si producandu-si toate efectele
b)vanzarea bunurilor de gen(cand vanzarea are ca obiect bunuri de gen,inclusiv bunuri
dintr-un gen limitat,proprietatea se trasnfera cumparatorului la data indivilualizarii acestora
prin predare,numarare,cantarire)
-vanzarea bunuriloe de gen se deosebeste fata de cea in bloc,intrucat are ca obiect tot o
cantitate de bunuri generice dintr-un lot determinat,insa este necesara
cantarirea ,numararea sau masurarea fie pentru individualizarea cantitatii vandute din
lot,fie pentru determinara pretului
-pentru perioada de la incheierea contractului de vanzare si pana la predare,vanzatorul
ramane proprietarul bunului de gen si are obligatia de a le conserva su suporta riscul pieirii
acestora
-astfel,daca bunurile pier fortuit inainte de predarea acestora catre cumparator,deoarece
vanzatorul suporta riscul pieirii fortuite pana la predare,acesta va fi in continuare tinut de
executarea obligatiei fata de cumparator

59
-aceasta inseamna ca in caz de neexecutare din partea vanzatorului,cumparatorul poate
solicita predarea lucrurilor vandute,sau rezolutiunea vanzarii,cu daune-interese
c)vanzarea pe gustate(vanzarea sub rezerva ca bunul sa corespunda gusturilor
cumparatorului se incheie numai daca acesa a facut cunocut acordul sau in termenul
convenit ori statornic prin uzante)
-totul depinde de gustul cumparatorului ,astfel ca vanzarea acestor bunuri are loc numai
dupa gustare si numai daca cumparatorul declara ca ii convin bunurile respective
d)vanzarea pe incercate(este o vanzare sub conditie suspensiva ,prin care cumparatorul isi
rezerva dreptul sa incerce lucrul vandut pentru a verifica daca acesta corespunde destinatiei
careia ii este afectat)
-vanzarea e pe incercate atunci cand se incheie sub conditia suspensiva ca,in urma
incercarii ,bunul sa corespunda criteriilor stabilite la incheierea contactului ori,in lipsa
acestora ,destinatiei bunului ,potrivit naturii sale
-acest tip de vanzare se intalneste in cazul instrainarii unor produse tehnice,a unor animale
sau a bunurilor care sunt supuse incercarii potrivit uzantelor
e)vanzarea cu optiunea de rascumparare(vanzare afectata de conditie rezolutorie prin care
vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis cumparatorului)
-vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis
cumparatorului,intr-un anumit termen,care nu poate fi mai mare de 5 ani
f)vanzarea cu arvuna
-arvuna(suma de bani pe care cumparatorul avanseaza vanzatorului in momentul incheierii
contractului,ca semn al acordului de vointe intervenit au ca mijloc de a se putea decizie de
contract)
-clauza de arvuna(conventie accesorie,pe care partile contractului o pot adauga contractului
principal de vanzare)
-functiile pe care le indeplineste arvuna:

 Dovada incheierii contractului,avand acest caz caracter confirmatoriu

 Clauza de dicizie,fiind in accest caz un mijloc de dnuntare unilaterala a contractului
-arvuna are caracterul unei clauze penale,adica reprezinta o evaluare conventionala cu
anticipatie a eventualelor pagube produse partii neculpabile prin neexecutarea contractului
-arvuna penalizatorie presupune existenta in contractul partilor a unei clauze care da
dreptul uneia sau ambelor parti de a denunta unilateral contractul
g)vanzarea mostenirii(poate avea loc numai dupa deschiderea succesiunii,mostenirea
nedeschis nu poate fi instrainata,chiar avand acodul persoanei despre care mostenire este
vorba)

60
h)vanzarea de drepturi litigioase(titularul unui drept reala sau de creanta paote sa
instraineze acest drept cu titlu oneros,dar un asemenea drept poate fi contestat de o alta
persoana,astfel incat devine obiect al unui litigiu in fata instantelor judecatoresti)
-dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau
intinderea sa
i)vanzarea cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii(intr-o vanzare cu plata pretului in
rate,obligatia de plata e garantata cu rezerva dreptului de proprietate,cumparatorul
dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate din pret,riscul bunului este
insa trasnferat cumparatorului de la momentul predarii acestuia)
j)vanzarea terenurilor agricole aflate in extravilan
-pot cumpara teren agricol extravilan pe teritoriul ROMANIEI

 Cetatenii romani
 Cetatenii unui stat membru UE
 Apatrizii cu teritoriul in ROMANIA
 Persoanele juridice care au nationalitate romana
k)vanzarea bunului altuia(incheierea contractului de vanzare asupra unui bun de catre un
vanzator neproprietar este un act care nu il poate afecta cu nimic pe adevarul proprietar)
-daca la data incheierii contractului asupra unui bun individual determinat,acesta se afla in
proprietatea unui tert,contractul este valabil ,iar vanzatorul e obligat sa asigure
transmiterea dreptului de proprietate de la titularul sau catre cumparator,obligatia
vanzatorului se considera ca fiind executata fie prin dobandirea de catre acsta a bunului,fie
prin ratificarea vanzarii de catre proprietar

B.CONTRACTUL DE LOCATIUNE(contractul prin

care o parte numita,,locator,,se obliga sa asigure celeilalte parti,numita,,locatar,,folosinta
unui bun pentru o anumita perioada,in schimbul unui pret numit,,chirie,,)
-partile contractului de locatiune sunt:

 Locatorul(persoana care se obliga sa asigure folosinta bunului dat in locatiune)

 Locatarul(persoana care se obliga a plateasca,in scimbul folosintei unui bun,o suma
de bani,numita chirie)
-este un contract sinalagmatic(obligatii reciproce)
-cu titlu oneros

61
-contract cumulativ
-contract consensual(simplul acord de vointe)
-translativ de folosinta
-executare succesiva
-durata contractului poate fi determinata sau nedeterminata,insa nu paote fi
vesnica(maxim 49 ani)

CONDITII DE VALIDITATE
1)Capacitatea
-poate fi locatar si un minor intre 14-18 ani care poate face singur acte de administrare
care nu il prejudiciaza
-poate fi incheiat de catre oricare dintre soti
-prin locatiune nu trasnmite dreptul de proprietate,asa ca locatorul poate sa nu fie
proprietarul lucrului,putand fi chiar locatarul principal

2)Consintamantul
3)Obiectul
-bunul inchiriat(poate fi mobil sau imobil,corporal sau incorporal ,prezent sau viitor)
-pretul platit de locatar in schimbul folosintei bunului se numeste chirie

4)Cauza
-sa existe
-sa fie licita
-sa fie morala

EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE

1)Obligatia locatorului
a)obligatia de a preda bunul(trebuie stipulat in contract,la locul unde e gasea bunul in
momentul incheierii contractului si pe cheltuiala locatorului)
b)obligatia de a mentine bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata
locatiunii(pe toata durata contractului,pe toata durata locatiunii,locatorul trebuie a
efectueze reparatiile necesare bunei folosinte a lucruluiafar de miciile reparatii,care sunt
in sarcina locatarului

62
 c)obligatia de a garanta folosinta linistita si utila a lucrului inchiriat(locatrul este obligat
sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod constant locatarului
folosinta linistita si utila a bunului,fiind dator sa se abtina de la orice fapt care ar
impiedica o asemnea folosinta)
-aceasta obligatie de garantie se concretizeaza in 3 obligatii principale:

 De a raspunde pentru tulburarile provenite din propria sa fapta

 Locatorul e dator sa se abtina de la orice actiune prin care ar
tulbura linistita folosinta a bunului de catre locatar,tulburarea
poate fi de fapt sau de drept
 Daca in cursul locatiunii lucrul inchiriat necesita reparatii
urgente,care nu pot fi amanate pana al terminarea
contractului,atunci locatorul nu va raspunde ,chiar daca prin
aceasta se limiteaza in parte folosinta exercitata de
locatar,prin restrangerea ei
 Daca reparatiile dureaza mai mult de 10 zile ,pretul locatiunii
va fi scazut cu timpul si cu partea bunului pe care locatarul a
fost lipsit

 De a-l garanta pe locatar contra tulburarilor porvenite din partea tertilor

 Locatorul va raspunde numai pentru tulburarile de drept provenite de la
terti,iar nu si pentru tulburarile de fapt,fata de care locatarul se poate
apara singur,prin actiunea posesorie
 De a raspunde pentru viciile ascunse ale bunului inchiriat
 Daca locatorul nu inlatura viciile in cel mai scurt termen,locatarul are
dreptul la o scadere proportionala a chiriei
 In cazul in care viciile sunt atat de grave incat,daca le-ar fi
cunoscut,locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune,el poate cere rezilierea
contractului
 Atunci cand aceste vicii aduc vreun prejudiciu locatarului,locatorul poate
fi obliga si la daune interese

2)Obligatia locatarului
a)sa ia in primirea bunul dar in locatiune
b)sa plateasca chiria in termenul stabilit de contract
-chiria se plateste in avans pentru toata durata contractului,daca aceasta nu depaseste o
luna
-in prima zi lucratoarea a fiecarei luni,daca durata locatiunii este mai mare de o luna ,dar
mai mica de un an
-in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru,daca locatiune este cel putin un an de zile

63
c)sa foloseasca bunul cu diligenta si prudenta
d)sa restituie bunul la incetarea,din orice cauza,a contractului de locatiune

SUBLOCATIUNEA SI CESIUNEA CONTRACTULUI DE

LOCATIUNE
1)Sublocatiunea(locatarul paote sa incheie o sublocatiune,totala sau partiala,ori chiar sa
cedeze locatiunea,in tot sau in parte,unei alte persoane,daca aceasta facultate nu i-a fost
interzisa in mod expres)
-sublocatiunea este un contract de locatiune incheiat intre locatarul principal(in calitate de
locator) si tertul sublocatar(in calitate de locatar)
CONDITII PENTRU VALABILITATEA SUBLOCATIUNII
-transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal
-sulocatiunea sa nu fie convenita in conditii care sa contravina conditiilor din contactul
principal

2)Cesiunea(constituie o vanzare a dreptului de folosinta)

-cesiunea contractului ce locatiune de catre locatar,cesionarul dobandeste drepturile si este
tinut de obligatiile locatarului izvorate din contractul de locatiune,dispoztiile legale privind
cesiunea contractului aplicandu-se in mod corespunzator
-interdictia de a incheia o sublocatiune o include si pe aceea de a ceda locatiunea
-interdictia de a ceda locatiunea nu o includecpe aceea de a incheia o sublocatiune
-interdictia de a ceda locatiunea priveste atat cesiunea totala,car si pe cea partiala

INCETAREA LOCATIUNII
a)incetarea conventionala
b)denuntarea unilaterala
-termenul de preaviz poate fi stabilit de leg sau prin conventia partilor ,fie in lipsa de uzante
-ratiunea acestui termen este ca locatorul sa gaseasca un alt locatar(daca preavizul s-a dat
de locatar) sau un bun similar pe care sa il ia in locatiune (daca preavizul s-a dat de catre
locator)
-denuntarea unilaterala este caz de de incetare a contractului de locatiune numai atunci
cand acesta a fost incheiat pe o durata nedeterminata

64
-denuntarea unilaterala poate fi facuta de oricare dintre parti,producand efecte chiar daca
nu a fost acceptata de cealalta parte,acodul sau dezacordul acesteia navand semnificatie
c)expirarea termenului
-daca partile sau legea a determinat durata locatiunii,ea inceteaza de drept prin simpla
trecere a termenului stabilit,fara a fi nevoie de o prealabila instiintare
d)rezilierea pentru neexecutare
e)pieirea lucrului
f)desfiintarea titlului locatorului
g)intrainarea lucrului inchiriat,daca exista clauza speciala in acest sens
h)moartea locatarului
-in cazul locatiunii cu durata determinata,mostenitorii locatarului pot denunta contractul in
termen de 60 zile de la data la care au luat cunostinta de moartea locatarului si existenta
locatiunii

C.CONTRACTUL DE INCHIRIERE A
LOCATIUNII(este o varietate speciala a contractului de locatiune,avand ca
obiect o lcuinta si fiind supus unei reglementari speciale)
-reprezinta acel contract prin care o persoana(locator) se obliga sa asigure unei alte
persoane (locatar/chirias) folosinta temporara a unei locuinte,in schimbul unei sume de
bani(chirie)
-locuinta este o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit,cu
dependintele,dotarile si utilitatile necesare,care satisface cerintele de locuit ale unei
persoane sau familii
-contract sinalagmatic

65
-contract cu titlu oneros
-contract comutativ
-contract consensual
-contract cu executare succesiva
-contract netranslativ de proprietate(se transmite dreotul de folosonta temporara asupra
unei locuinte)

INCHEIEREA CONTRACTULUI
1)Partile contractante
a)locatorul(incheierea locuintelor se face in calitate de locator/proprietar)
-locator paote fi o persoana fizica sau juridica
b)locatarul/chiriasul(persoana care in urma incheierii contractului ,dobandeste dreptul de
folsonta asupra unei locuinte in schimbul platii chiriei)

2)Continutul contractului
-locuinta inchiriata
-persoanele care vor locui impreuna cu titularul contractului de inchiriere
-stabilirea chiriei lunare
-modalitati de punere in executare si incetare a contractului
-data intrarii si vigoare si durata
-obligatiile partilor

3)Obiectul contractului de inchiriere

-locuinta inchiriata(cuprinde camerea de locuit,dependintele si alte dotari si utilitati
necesare)
-chiria(obiectul prestatiei la care chiriasul s-a obligat prin care contractul de inchiriere a
locuintei,si se fixeaza in bani)
-pentru contractele de inchiriere pe un termen mai mare de un an,locatorul poate cere
modificarea chiriei,iar in cazul in care locatarul nu isi da acordul scris la cererea de majorare
a chiriei in termen de 60 zile de la data notificarii cererii de majorare,proprietarul paote
intenta actiune in justitie pentru majorarea chiriei

4)Termenul inchirierii(trebuie sa cuprinda data intrarii in vigoare si durata)

66
-inchirierea poate fi facuta pe o durata determinata sau nedeterminata,ina nu poate fi
vesnica,mai mult de 49 ani

EFECTELE CONTRACTULUI DE INCHIRIERE

1)Obligatiile locatorului/proprietarului
a)sa predea locuinta chiriasului in stare normala de folosinta
b)sa repare si sa mentina in stare de siguranta in exploatare si de functionalitate cladirea
pe toata durata inchirieirii locuintei
c)sa intretina in bune conditii elementele structurii de rezistenta a cladirii ,elementele de
construstie exterioare,curtile si gradinile
d)sa intretina in bune conditii instalatiile comune proprii cladirii

2)Obligatiile locatarului/chiriasului
a)chiriasul est obligat sa foloseasca locuinta cu prudenta si diligenta
b)chiriasul are obligatia de a plati chiria stipulata,nefiind reguli speciale
c)chiriasii sunt obliati sa contrubuie la cheltuielile pentru iluminarea,incalzirea,caratarea
partilor si instalatiilor de folosinta comuna,precum si la orice alte cheltuieli pe care legea
le stabileste in sarcina lor
d)chiriasul are obligatia de a preda proprietarului locuinta in stare de folosinta,la
eliberarea acesteia

3)Obligatiile care nu pot fi asumate de chirias

a)chiriasul e obligat sa incheie o asigurare cu un asigurator impus de locator
b)se prevede raspunderea solidara a chiriasilor din apartemente diferite situate in acelasi
imobil,in cazul degradarii elementelor de constructii si a instalatiilor ,obiectelor si
dotarilor aferente partilor comune ale imobilului
c)chiriasul se obliga sa recunoasca sau sa plateasca in avans,cu titlul de reparatii
locative,sum stabilite pe baza estimarilor facute exclusiv de locator
d)locatorul e indreptatit sa diminueze sau sa suprime,fara contrapestatie
echivalenta,prestatiile la care s-a obligat prin contract

67
SUBINCHIRIEREA SI CESIUNEA CONTRACTULUI DE
INCHIRIERE
1)Subinchirierea locuintelor

a)cu acordul prealabil scris al proprietarului

b)in conditiile stabilite de proprietar

-subchiriasul nu se afla in raporturi juridice directe cu proprietarul,el neputandu-se prevala

pe niciun drept impotriva proprietarului,iar dreptul sau locativ inceteaza o data cu incetarea
drepturilor chiriasului principal

2)Cesiunea contractului de inchiriere a locuintei

SCHIMBUL OBLIGATORIU DE LOCUINTE

-poate intervenii in cazurile in care prin legi speciale se prevede dreptul proprietarului
locuintei de a solicita schimbul obligatoriu

-fostul proprietar sau mostenitorii ,daca locuiau la 22 decembrie 1989,in imobil cu alti
chiriasi,vor redobandii dreptul de proprietate asupra intregului imobil,iar evacuare chirisilor
si punerea in posesie a proprietarilor se va face numai dupa acordarea efectiva a unei
locuinte corespunzatoare de catre autoritatile publice sau de catre proprietar

INCETAREA CONTRACTULUI

1)Cauze de incetare

a)expirarea termenului stipulat(contractul de inchiriere inceteaza ,iar chiriasul e obligat sa

predea locuinta proprietarului)

-partile pot conveni asupra reinnorii contractului

b)denuntarea unilaterala a contractului de inchiriere

-locatorul poate denunta contractul prin notificare,cu respectarea unui termen de preaviz
care nu poate fi mai mic de:

68
  60 zile daca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este de o
luna sau mai mare
 15 zile deca intervalul de timp pentru care s-a stabilit plata chiriei este mai
micde o luna

c)rezilierea contractului(sanctiune judiciara care intervine in cazul in care partile nu isi

executa in mod culpabil obligatiile izvorate din contract)

-cazuri speciale de reziliere a contractului de inchiriere a locuintei inainte de termen:

 Chiriasul,membrii familiei sale sau alte persoane carora acesta din urma le-a ingaduit
in orice mod,folosirea,detinerea sau accesul in locuinta au un comportament care fac
imposibila convietuirea cu celelalte persoane care locuiesc in acelasi imobil sau in
imobile alfate in vecinatate
 Chiriasul,membrii familieei sale sau alte persoane carora acesta din urma le-a
ingaduit,in orice mod,folosirea,detinerea sau accesul in locuinta impiedica folosirea
normala a locuintei sau a partilor comune

d)decesul chiriasului(contractul de inchiriere inceteaza in 30 zile de la data inregistrarii

decesului chiriasului)

-incetarea contractului de inchiriere nu se va produce insa daca exista persoane indreptatite

potrivit legii:

 Sotul sau sotia

 Descendentii chiriasului

D.CONTRACTUL DE MANDAT(contractul prin care o

parte numita,,mandatar,, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama
celelilalte parti,numita,,mandant,,)
-contractul pe seama altuia se poate realiza fie printr-n contract de intermediere cu
reprezentare(mandatul cu reprezentare),fie printr-un contract de intermediere fara
reprezentare(mandatul fara reprezentare,cu varietatile sale:comisionul,cosignatia,expeditia)
-contract consensual(ia nastere prin simplul acord de vointe)
-contract cu titlu gratuit/titlu oneros
-contract unilateral
-contract incheiat intuit persone(incredrea pe care o are mandantul o are in mandatar)

69
-contractul de mandat este cu sau fara reprezentare
-reprezentarea(mecanismul prin care o persoana ,,reprezentant,,incheie un contract pe
seama altei persoane,,reprezentat,, in contul careia se nasc drepturile si obligatiile din acel
contract)
-in cazul mandatului cu reprezentare ,,mandatarul,, se obliga sa incheie acte juridice in
numele si pe seama unei alte persoane,,madant,, care ii da aceata imputernicire
CARACTERISTICI

 Reprezentantul intervine in numele reprezentatului,deci il agajeaza direct pe acesta

 Reprezentantul actioneaza pe seama reprezentatului,deci el il angajeaza direct pe
acesta
-mandatul fara reprezentare este contractul in temeiul caruia mandatarul incheie acte
juridice in nume prorpriu,dar pe seama mandantului
CARACTERISTICI
-actionand in numele sau propriu,mandatarul se angajeaza personal fata de tertii
contractanti
-actionand pe seama altuia,mandatarul exercita drepturile altuia,respectiv ale mandatului

MANDATUL CU REPREZENTARE(acel contract prin care o

persoana,numita ,,mandatar,,se obliga sa incheie acte juridice in numele si in seama unei
alte persoane,numiata ,,mandant,, care ii da aceasta imputernicire)
-contractul de mandat poate inceta prin revocare unilaterala
-contractul de mandat se deosebeste de contractul de vanzare,deoarece vanzatorul este
proprietar al bunului vandut ,in timp ce mandatarul vinde pentru mandant
-contractul de mandat paote fi incheiat sub forma scrisa,semnatura privata,sau autentic,sau
verbala
-mandatul este constat printr-un inscris ,,procura,,
a)forma
-mandatul tacit trebuie sa rezulte din imprejurari de fapt care fac neindoielnice intentia
partilor
-mandatul tacit nu trebuie confundat cu mandatul aparent,intrucat in cazul mandatului
aparent tertii incheie contractul cu convingerea ca mandatarul are puterea dea
reprezenta,fara ca in realitate ,mandatarul sa aiba aceasta putere
b)capacitatea

70
c)consintamantul
d)obiectul si intinderea mandatului(poate fi incheiat pe o durata determinata sau
nedeterminata)
-daca partile nu au prevazut un termen,el inceteaza dupa 3 ani
e)obligaita mandatarului
-executarea mandatului
-de a da socoteala
-de a raspunde pentru substituirea cu o terta persoana
f)obligatia mandantului
-de a dezdauna pe mandar pentru cheltuielile facute in executarea contractului de mandat
-de a plati renumeratia stipulata,daca contractul e cu titlu oneros
g)incetarea contractului de mandat
-revocarea mandatului de catre mandant
-renuntarea mandatarului
-moartea,incapacitatea,sau falimentul mandantului ori a mandatarului

MANDATUL FARA REPREZENTARE(contract in temeiul caruia o parte

numita ,,mandatar,,incheie acte juridice in nume propriu,dar pe seama celeilalte
parti,numita,,mandant ,,si isi asuma fata de tertu obligatiile ce rezulta din aceste acte,chiar
daca tertii aveau cunostinta despre mandat)
-spre deosebire de mandatul cu reprezentare,mandantul in imputerniceste pe mandatar sas
incheie anumite acte juridice in nume propriu,dar pe seama mandantului
-prin contractul de mandat fara reprezentare,mandantul il imputerniste pe mandatar sa
incheie anumite acte juridice in nume propriu,dar pe seama mandantului
-mandatarul incheie acte juridice in nume propriu,astfel incat,in contractul dintre mandatar
si tert,mandatarul este parte contractanta si deci are calitatea de creditor sau de debitor
fata de tert
-in calitatea de debitor,mandatarul poate fi urmarit de terti pentru executarea obligatiilor
din contractul incheiat cu acestia
-in calitate de creditor el poate exercita impotriva tertului toate drepturile nasute din acest
contract

71
-mandantul poate revendica bunurile mobile dobandite pe seama sa de catre mandatarului
care a actionat in nume propriu,cu exceptia bunurile dobandite de terti prin efectul posesiei
de buna-credinta
-daca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile,acesta e obliga sa le trasnmita
mandantului,in caz de refuz mandantul poate solicita instantei de judecata sa pronunte o
hotarare care sa tina loc de ar de transmitere a bunurilor dobandite
-creditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite de acesta in nume propriu,dar pe
seama mandantului,daca mandantul fara reprezentare are data certa si aceasta este
anterioara luarii oricarei masuri asiguratorii sau de executare

SEMESTRUL 2
DREPTUL DE MOSTENIRE
(SUCCESIUNI)

MOSTENIREA(tranismiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate

de catre una au ami multe persoane in fiinta)
-modalitate de obtinere a dreptului de proprietate
-termenul desemneaza modalitatea de a trasnmite bunurile materiale de la o persoana
decedata

72
-succesiunea (reprezinta orice transmisiune,atat prin inter vivos ,cat si prin mortis
causa,rezultand ca cumparatrul este succesorul vanzatorului,donatarul este succesorul
donatorului)
-persoanele mostenirii sunt:

 Persoana decedata/defunctul/autorul
 Persoanele
-mostenitorii sunt persoanele fizice sau juridice care indeplinesc conditiile prevazute
de lege pentru a putea mosteni si au acceptata mostenirea ,deci culeg patrimoniul
defunctului
-in cazul mostenirii testamenstare,cel care lasa mostenirea poate numele de
testator,iar dobanditorul de legatar(univeral ,cu titlu unuiversal sau cu titlu
particular)

MOSTENIREA LEGALA
-cand trasmisiunea mortis causa a patrimoniului succesoral are loc in temeiul legii
-intervine,de regula,atunci cand defunctul nu a dispus de averea sa prin testament
-in cazul in care defunctul a lasat testament,insa acesta este nul,sau nu cuprinde
intraga masa succesorala ori cuprinde alte dispozitii decat cele referitoare la
transmiterea patrimoniului succesoral
-tot despre mostenirea legala se poate vorbi si atunci candd,prin testament se
incalca rezerva succesorala,in acest caz mostenitorii rezervatari vor culege,legal o
parte din mostenire,iar legatarii restul
-mostenirea legala este intotdeauna o transmisiune universala iar mostenitorii legali
sunt succesori universali,cu vocatie la intreg patrimoniul succesoral

MOSTENIREA TESTAMENTARA
-cand transmisiunea patrimoniului succesoral are loc in temeiul vointei
testatorului,manifestata prin legatul cuprins in testament
-prin actul mortis causa al defunctului se confera vocatia testamentara legatarilor
-orice persoana mortis causa paote dispune de bunurile sale
-persoanele desemnate de testator sa culeaga mostenirea se numesc ,,legatari,,
-legatarii pot fi:

 universali(cu vocatia la intregul patrirmoniu)

 titlu universal(cu vocatia la o fractuine din masa succesorala)

73
  titlu particular(bunuri singulare,anume determinate)

DESCHIDEREA MOSTENIRII
-se deschide prin decesul persoanei fizice
-o persoana in viata nu poate niciodata sa trasnmita vreo mostenire si evident ca
nici nu se pot dobandi drepturi succesorale de urma sa
-dovada mortii se face pe baza certificatului de deces eliberat de oregenele
abilitate de lege

 atunci cand decesul a fost constata direct

 atunci cand decesul nu poate fi constatat in mod direct,certificatul de
deces se completeaza pe baza hotararii judecatoresti declarative de
moarte ramasa definitiva
 persoana disparuta,despre care exista indicii ca paote fi moarta daca au
trecut cel putin 2 ani
 disparut in imprejurimile unor catastrofe 6 luni
-mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului,indiferent daca acesta
corespunde sau nu cu locul decesului
-notiunea de locuinta trebuie inteleasa ca ,,element de indentificare a persoanei
fizice,interesand asadar,nu atat locuinta statornica si principala,cat adresa unde persoana
lcuieste efectiv,, adica locuinta trecuta in buletin
-domiciliu se confunda cu resedinta care este locuinta secundara

CONDITIILE DE MOSTENIRE
a)capacitatea de a mostenii(o persoana poate mostenii daca exista la momentul deschiderii
mostenirii)
-capacitatea succesorala reprezinta atitudinea unei persoane de a fi subiect al drepturilor si
obligatiilor de care le presupne calitate de mostenitor
b)vocatia/chemarea la mostenire(este o conditie pozitiva pe care trebuie sa o
indeplineasaca o pesoana pentru a culege mostenirea defunctului)
-vocatia la mostenire poate fi universala,cu titlu universal sau cu titlu particular

c)nedemnitatea succesorala(pentru ca o persaona sa poate venii la mostenire trebuie sa

indeplineasca o conditie negativa si anume sa nu fie nedemna de a mosteni)

74
-nedemnitatea succsorala reprezinta decaderea mostenitorului din dreptul de a-l mosteni
pe defunct,atunci cand s a- facut vinovat de o fapta grava fata de defunct sau fata de un alt
succesibil
-nedemnitatea succesorala este o sanctiune civila care se aplica nedemnului vinovat de
savarsirea unei fapte interzise de lege,fata de cel care lasa mostenirea ori fata de un alt
succesibil
1)nedemnitatea de drept
-persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractini cu intentia de a-l ucide
pe cel care lasa mostenirea
 sa fie savarsita infractiunea de omor
 fapta sa fie savarsita cu intentia de a ucide
 fapta sa fie safarsita impotriva autorului mostenirii
 sa existe condamnare penala definitiva a succesibilului
-persoana condamnata penal pentru savarsirea,inainte de deschidera mostenirii,a
unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care,daca mostenirea ar fi fost
deschisa la data svarsirii faptei

 sa fie savarsita infractiunea de omor

 infractiunea sa fie savarita inainte de deschiderea mostenirii
 infractiuniea sa fie savarsita cu intentie
 infractiunea sa fie savarsita impotriva unui succesibil
 infractiunea sa fie savarsita de o persoana cu vocatie la mostenire
2)nedemnitatea judiciara
-persoana condamnata penal pentru savarsirea,cu intentie,impotriva celui care lasa
mostenirea a unor fapte grave de violenta,fizica sau morala

 sa se savarseasca cu intentie,o fapta grava de violenta

 fapta sa fie savarsita impotriva autorului mostenirii
 fapta sa fie savarsita de un mostenitor
 succesibilul sa fie condamnat pentru savarsirea faptei respective
-persoana care,cu rea-credinta,a ascuns,a alterat,a distrus sau a falsificat tetamentul
defunctului

 actiunea sa fie savarsite cu rea-credinta

 actiunea sa fie savarsita de un succesibil
-persoana care,prin dol sau violenta,l-a impiedicat pe cel care lasa mostenirea sa
intocmeasca ,sa modifice sau sa rovoce testamentul

 sa se savarseasca o actiune de impiedicare a testatorului de la

intocmirea,modificarea sau revocarea testamentului
 actiunea sa fie savarsita prin dol sau violenta
 actiunea sa fie savarsita de un mostenitor

75
MOSTENIREA LEGALA(este legala atunci cand transmisiunea patrimoniului
lasat de defunct se face in temeiul legii)
-de regula intervine atunci cand defunctul nu a lasat testament
-mostenirea este legala si atunci cand testamentul cuprinde dezmosteniri,prin care o parte
dintre mostenitori sunt inlaturati de la succesiune,in acest caz vor fi chemati ceilalti
mostenitori nelegali

A.CONDITII
-pentru ca o persoana sa poata mosteni trebuie sa indeplineasca,in primul rand,conditiile
generale
-conditiile generale ale dreptului de mostenire sunt:

 capacitatea succesorala (conditie pozitiva)

 vocatia la mostenire(conditie pozitiva)
 nedemnitatea succesorala( conditie negativa)
-conditii speciale

 sa aiba vocatia succesorala legala concreta

 sa nu fie dezmostenita

B.VOCATIA SUCCESORALA LEGALA

1)vocatia legala generala
-mostenitorii legali(sotul supravietuitor si rudele defunctului pana la gradul 4)
a)descendentii si ascendentii au vocatia la mostenire indiferent de gradul de rudenie
cu defunctul,iar colateralii numai pana la gradul 4
-rudele defuntului in linie dreapta (ascendentii si descendentii) au vocatie succesorala
nelimitata

 bunici,parinti,fiu,nepot
rudele colaterale au vocatia succesorala numai pana la gradul 4
 fratii si surorile defunctului
 nepotii de frate sau sora
 unchii si matusile
 stranepotii de frate

76
  verii
b)sotul supravietuitor(nu este ruda cu defunctul ,dar este chemat la mostenire in concurs
cu restul rudelor)

2)vocatia legala concreta

-rudele defunctului au vocatia succesorala (generala) legala nu sunt chemate toate la
mostenire
-ordinea de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie generala se realizeaza dupa 2
criterii tehnice(clasa de mostenitori si gradul de rudenie)
-pentru ca o persoana sa aiba vocatie succesorala legala concreta,ea trebuie sa fie inlaturata
de o alta persoana chemata,in rang preferabil

3)vocatia legala multipla

-o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara,iar
cealalta parte prin mostenire legala
-in practica mostenirii legale se evidentiaza 2 situatii finalizate diferit:
a)o persoana este ruda( cu defunctul) de un singur grad si poate face parte dintr-o singura
clasa
-este insa posibil un succesibil sa fie ruda de frade diferite cu defunctul
Ex:cazul copilului nascut din relatia defunctului ci fiica sa,copilul este ruda de gradul 1
(fiU) ,dar si ruda de gradul 2 (nepot)
b)sotul supravietuitor nu este ruda cu defuncutul

C.PRINCIPIILE GENERALE ALE DEVOLUTIUNII LEGALE

-au vocatie generala legala la mostenire:

 rudele defunctului
 sotul supravietuitor
 comuna/statul
PRINCIPIUL CHEMARII LA MOSTENIRE A RUDELOR IN ORDINEA CLASELOR DE
MOSTENITORI LEGALI
-rudele defunctului din clasele superioare inlatura de la mostenire rudele din clasele
inferioare:

 rudele din clas 1 inlatura rudele din clasa 2

 rudele din clasa 2 inlatura rudele din clasa 3

77
PRINCIPIUL PROXIMITATII GRADULUI DE RUDENIE INTRE MOSTENITORII DIN ACEASI
CLASA
-in cadrul aceleiasi clase,de regula,rudele de grad mai apropiat inlatura de la mostenire pe
cele mai indepartate in grad,astfel fii defunctului inlatura de la mostenire pe nepoti
!!!!parintii defunctului (rude de gradul 1) nu inlatura de la mostenire pe fratii si surorile
defunctului si descendentii lor(rude de gradul 2,3,4) ci vor venii in concurs la succesiune
!!!!un descendent de un grad mai indepartat poate urca in locul si gradul ascendentului sau
pentru a culege parte din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia din urma
-rudele de aceasi clasa vor impartii mostenirea in mod egal
EXCEPTIA IMPARTELII PE TULPINI
-cand descendetii defunctului vin la mostenire prin reprezentarea ascendentului lor
predecedat sau nedemn,imparteala mostenirii se va face pe tulpini,iar descendentii de
grade diferite vor culege cote neegale
EXCEPTIA IMPARTELII PE LINI
-cand fratii si surorile defunctului sunt din parinti diferiti,ei se impart in 3 categorii:

 frati buni(primari) adica frati cu defunctul si dupa tata si dupa mama

 frati consagvini(consangeni) adica frati cu defunctul numai dupa tata
 frati uterini adica frati cu defunctul numai dupa mama
-fratii buni vor lua o cata parte mai mare decat fratii uterini sau consagvini
!!!imparteala pe linii se face in felulu urmator:

 mostenirea lasata de defunct(fratele decedat) se imparte in 2 linii(paterna si

materna),fratii buni vuin la mostenire pe ambele linii

D.REPREZENTAREA SUCCESORALA
-prin reprezentarea succesorala,un mostenitor legal de un grad mai indepartat,numit
reprezentant,urca in locul si gradul ascendentului sau,numit reprezentat,pentru a culege
partea din mostenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca nu ar fi fost neden fata de defunct sau
decedat la data deschiderii mostenirii
-subiectele reprezentarii succesorale sunt:

 autorul(de cuius,cel care lasa mostenirea in cauza)

 reprezentantul,persoana lipsita de capacitatea de a mostenii ,sau nedemn sa
succeada
 reprezentantul(descendentul,mostenitor legal de grad mai indepartat,care
urca in locul ascendentului sau)

78
-in caz de reprezentare,mostenirea nu se va imparti in mod egal intre succesori,ci dupa
numarul descendentilor de gradul 1 sau al colateralilor de gradul 2

CONDITIILE REPREZENTARII SUCCESORALE

a)persoana lipsita de capacitate de a mosteni
-prin persoana lipsita de capacitate de a mostenii se intelege,in general,cel decedat la data
deschiderii mostenirii
b)situatia nedemnului
-poate fi reprezentat,nu numai cel decadat la data deschiderii mostenirii ,dar si cel nedemn
fata de defunct
c)situatia renuntatorului
-poate fi reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni,precum si nedemnul
REPREZENTANTUL SA INDEPLINEASCA CONDITIILE GENERALE PENTRU A-L MOSTENI PE
AUTOR
-trebuie sa indeplineasca cele 3 conditii generale ale dreptului de mostenire:

 reprezentantul trebuie a aiba capacitate succesorala

 reprezentantul trebuie sa aiba vocatie succesorala generala proprie la mostenire
 reprezentatul trebuie a fie nedemn,renuntator sau exheredat

MODUL IN CARE OPEREAZA REPREZENTAREA

a)situatia copiilor in concurs cu nepotii defunctului
-cand vin la mostenire fii in viata ai defunctului in concurs cu nepotii acestuia
-nepotii nu vor fi indepartati de la mostenire,ci vor veni la aceasta impreuna cu fiii
defunctului
b)nepotii defunctului care vin singuri la mostenire
-prin reprezentara un mostenitor urca in virtutea legii,in drepturile ascendentului sau

EFECTELE REPREZENTARII SUCCESORALE

a)efectele generale
-in cazurile in care opereaza reprezentarea succesorala,mostenirea se imparte pe
tulpina

79
 -cand toti reprezentantii sunt predecedati/codecedati sau nedemni,reprezentantii culeg
mostenirea tot pe tulpini
-atunci cand descendentii defunctului vin la mostenire pe o singura tulpina,ei vor culege
in nume propriu
-atunci cand exista 2 sau mai multe tulpini,in pricipiu va opera reprezentarea succesorala
b)efectele particulare
-fii si fiicele nedemnului,,vor raporta la mostenirea,, nedemnului bunurile dobandite prin
reprezentarea acestuia ,dar numai in masura imbogatirii lor

E.DREPTURILE RUDELOR DEFUNCTULUI LA

MOSTENIRE
-rudele defuntului in linie dreapta pot merge pana la infinit
-rudele defunctului in linie colaterala pot merge pana al gradul 4 (verisor)
-clasele de mostenitori sunt:

 descendentii (clasa 1)
 ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati (clasa 2)
 ascendentii ordinari (clasa 3 )
 colateralii ordinari (clasa 4)

1)Descendentii(sunt copiii defunctului si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit,fara

deosebire de sex,indiferent daca sunt din aceasi casatorie sau din casatorii diferite si
indiferent daca sunt rezultati dun rudenia fireasca sau din adoptie)
-din clasa 1 a descendentilor fac parte si copiii adoptati
-adoptia (operatiunea juridica prin care se creeaza legaturi de filiatie intre adoptator si
adoptat,precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului)
-adoptatul si descedentii sai dobandesc aceleasi drepturi pe care le are copilul firesc al
adoptatorului
-adoptia nu poate fi decat cu efecte depline
-daca mosteniea e lasat de adoptator,adoptatul si descendetii sai pot venii la
mostenire,indiferent de felul adoptiei
-atunci cand cel care lasa mostenirea nu este adoptatorul,ci o alta ruda a
adoptatului,drepturile succesorale ale acestuia din urma,depinde de felul adoptiei:

80
  adoptatul nu poate veni la mostenire,daca adoptia sa a fost incheiata cu efecte
depline
 adoptatul poate veni la mostenire in cazul adoptiei cu efecte restranse,intrucat
adoptatul pastreaza legaturile de rudenie cu familia fireasca
-descendentii defunctului inlatura mostenitorii de celelalte clase
-atunci cand vin singuri la succesiune descendentii culeg intreaga mostenire
-descendetii din gradul 1 vor inlatura de la mostenire pe descendentii de gradul 2
CARACTERELE DREPTURILOR SUCCESORALE ALE DESCENDENTILOR

 descendetii pot venii la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare

 descendentii sunt mostenitori rezervatari ,adica ei beneficiaza,in puterea
legii,de o parte din mostenire,denumita rezeva,cu privire la care,sub
sanctiunea reductiunii ,autorul nu poate dispune prin liberalitati inter vivos
sau mortis cauas
 descendentii sunt mostenitori sezinari,ei au stapanirea de fapt asupra
patrimoniului succesoral,chiar inainte de eliberarea certificatului de
mostenitor si fara vreo formalitate
 descendentii sunt obligati sa raporteze donatiile ,adica sunt tinuti sa
readuca la masa succesorala bunurile pe care le-au primit cu titlul de
donatie de la cel care lasa mostenirea

2)Ascendentii privilegiati si coleteralii privilegiati

-clasa 2 de mostenitori legali e clasa mixta a ascendentilor privilegiati si a colateralilor
privilegiati
-rudele defuntului din clasa 2 se numesc ,,privilegiati,,deoarece inlatura de la mostenire
pe ceilalti ascendenti si colaterali denumiti,,ordinari,, care fac parte din claele de
mostenitori a 3 si a 4
a)ascendentii privilegiati(tatal si mama din casatorie,dini afara casatorie si din adoptie)

 filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii

-dovada filiatiei se face cu certificatul al nasterii respective

 filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de

paternitate
-paternitatea se prezuma in favoarea sotului mamei atunci cand copilulu este nascu sau
conceput in timpul casatoriei
-de asemenea,paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu
mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii

81
 filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin
hotarare judecatoreasca
-recunoasterea de paternitate e actul unilateral prin care un barbat declara ca un
anumit copil este al sau
-in cazul adoptiei cu efecte depline,parintii firesti ai celui adoptat isi pierd orice
vocatie succesorala
-in cazul adoptiei cu vocatie deplina,adoptatul devine ruda cu adoptatorul si rudele
acestuia ,iar vocatia succesorala a celui din urma nu e pusa la indoiala
CARACTERE JURIDICE ALE DREPTURILOR ASCENDENTILOR

 ascendentii privilegiati pot veni la mostenire numai in nume propriu,nu si prin

reprezentare
 ascendentii privilegiati sunt mostenitori rezevatari
 ascendentii privilegiati sunt mostenitori sezinari
 ascendentii privileati nu sunt obligati la raportul donatiilor
-daca la mostenire sunt chemati numai ascendentii privilegiati ai defuntului (tatal si
mama) mostnirea se imparte intotdeauna in mod egal,in functie de numarul
acestora
-daca ascendentii privilegiati vin la mostenire in concurs cu colateralii
privilegiati,intinderea drepturilor ascendentilor se stabileste astefel:

 cand la mostenirea vine un singur parinte,el va primi ¼ din mostenire,restul de ¾

revine colateralilor privilegiati
 cand la mostenire vin ambii parinti,vor culege ½ din mostenire,cealalta jumatate
revenind colaterarilor privilegiati
 cand la mostenire vin parintii firesti alaturi de adoptator,ei impreuna vor culege
½ din mostenire ,pe care o vor impartii in mod egal,iar restul de ½ din mostenire
va fi culeasa de colateralii privilegiati
-daca alaturi de la clasa 2 de mostenitori este chemat sotul supravietuitor al
defuntului,cota ce i se cuvine acetuia este de 1/3 (daca vine in concurs atat cu
ascendenti privilegiati,cat si cu colaterali privilegiati) sau ½ (daca vine in concurs fie
doar cu ascendenti privilegiati,fie doar cu colaterali privilegiati)
b)colateralii privilegiati(fratii si surorile defunctului si descendentii acestora pana la
gradul 4 inclusiv)
-fratii si surile defunctului si descendetii acestora pot fi din caatorie ,aceasi casatorie
sau casatorii,din afara casatoriei sau dinn adoptia cu efectele depline
-cand vin singuri,colateralii privilegiati culeg intreaga mostenire

82
-daca vin in concurs cu ascendentii privilegiati,colateralii privilegiati vor primii ¾ din
mostenire in concurs cu un singur parinte sau ½ in concurs cu doi (sau mai
multi)parinti ai defunctului
-cand mostenirea vine si sotul supravietuitor (in concurs numai cu colateralii
privilegiati) cota-parte cuvenita acestuia va fi de ½
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI COLATERALILOR PRIVILEGIATI

 fratii si surorile defunctului pot veni la mostenire numai in nume propriu

 descendentii din frati si surori(pana la gradul 4) pot veni la mostenire in
nume propriu sau prin reprezentare
 colateralii privilegiati nu sunt mostenitori rezervatari
 colateralii privilegiati nu sunt obligati la raportul donatiilor

3)Ascendentii ordinari(bunicii si strabunicii)

-pot fi din aceasi parinti,din parinti diferiti sau,in cazul adoptiei cu efecte depline,din
rudenia civila rezultat al adoptiei
-bunicii,strabunicii sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie,astfel
ca bunicii inlatura de la mostenire pe strabunici
-ascendentii ordinari pot venii la mostenire numai in nume propriu (nu si prin
reprezentare)
-ascendentii ordinari nu sunt mostenitori rezervatari
-ascendentii ordinari nu sunt mostenitori sezinari
-ascendentii ordinari nu sunt obligati la raportul donatiilor

4)Colateralii ordinari(unchii si matusile,verii,fratii bunicilor)

-colateralii ordinari sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie,astfel:

 unchii si matusile(rudele de gradul 3) inlatura de la mostenire pe verii primari

si fratele sau sora bunicilor defunctului (rudele de gradul 4)
 daca la mostenire,alaturi de colateralii ordinari,este chemat si sotul
supravietuitor al defunctului,cota ce i se cuvine acestuia este de ¾ din
mostenire (iar restul de ¼ se imparte inte colateralii ordinari,potrivit celor 2
principii aratate mai sus)
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI COLATERALILOR ORDINARI

 colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu(nu prin

reprezentare)
 colateralii ordinari nu sunt mostenitori rezervatari)

83
  colateralii ordinari nu sunt obligati la raportul donatiilor
 colateralii ordinari nu sunt mostenitori sezinari

D.DREPURILE SOTULUI SUPRAVIETUITOR LA MOSTENIRE

-codul civil recunoaste 3 categorii de drepturi sotului supravietuitor:

 un drept de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa

rudelor din cele 4 clase
 un drept de mostenire special,cuprinzand ,,mobilierul si obiectele de uz
casnic,,
 un drept temporara de abitatie asupra locuintei

1)Conditiile speciale cerute sotului supravietuitor pentru a putea mosteni

-cel care pretinde drepturile succesorale in calitate de sot supravietuitor trebuie
sa fi avut calitatea de sot al autorului la data deschiderii mostenirii
-prin soti sa intelege barbatul si femeia uniti prin casatorie
-sotul supravietuitor ste sotul ramas in viata la decesul celuilalt sot
-in cazul in care casatoria este desfacuta prin divort inainte de data deschiderii
mostenirii,fostul sot al decedatului nu mai are vocatie succesorala(intrucat a
pierdut calitatea de sot )
-in cosecinta,daca decesul celui care lasa mostenirea a intervenit dupa
prnuntarea hotararii judecatoresti cu privire la divort,dar inainte ca aceasta sa
devina definitiva,calitatea de sot exista si ,deci,sotul supravietuitor il va putea
mosteni pe sotul sau decedat
-in schimn,daca del care a decedat in timpul procesului este
reclamantul,mostenitorii acestuia au posibilitatea de a continua actiunea de
divort,si daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat,casatoria se va
considera desfacuta la data introducerii actiunii de divort
-in cazul in care anterior deschiderii mostenirii,prin hotarare judecatoreasca se
constatase nulitatea casatoriei,problema unor drepturi succesorale nu se mai
pune,deoarece calitatea de sot nu mai exista
-ca exceptie,sotul supravietuitor de buna-credinta la incheierea casatoriei
(declarata ulterior nula) pastreaza calitatea de sot,pana la data camd hotararea
instantei judecatoresti a devenit definitiva

84
-in schimb,daca nu a fost de buna credinta,sotul supravietuitor nu va
mosteni,pierzand calitatea de sot cu efect retroactiv daca decesul a intervenit
inaintea hotararii de constatare a nulitatii
-in ambele cazuri,daca moartea unuia dintre soti a intervenit dupa ramanerea
definitiva a hotararii judecatoresti de desfiintare a casatoriei,niciunul dintre
(fostii) soti nu va putea mosteni (deoarece au pierdut reciproc aceasta calitate)

CARACTERE JURIDICE

 sotul supravietuitor vine la mostenire numai in nume propriu nu si prin

reprezentare)
 sotul supravietuitor este mostenitor rezervatar
 sotul supravietuitor este mostenitor sezinar
 sotul supravietuitor este obligat sa raporteze donatiile la masa succesoala
-bunurile comune ( bunuri dobandite in timpul regimului comunitati legale
de oricare dintre soti si care devin bunuri comune in devalmasie ale sotilor)
-bunurile proprii( cele care apartin numai sotului proprietar,putand fi
dobandite de el)
Ex:prin donatie,sau mostenire sau putand fi afectate exercitarii profesiei

2)Drepturile sotului supravietuitor in concurs cu clasele de mostenitori

legali
-sotul supravietuitor nu face parte din nicio clasa de mostenitori legali,dar
vine in concurs cu oricare clasa chemata la mostenire
-el nu este inlaturat de la mostenire,dar nici nu inlatura rudele defunctului
-in concurs cu descendentii indiferent de numar sotul supravietuitor culege ¼
din mostenire ,iar descendentii ¾ din mostenire
-in concurs cu ascendentii privilegiati),sotul supravietuitor culege 1/3 din
mostenire,iar rudele defuntului din clasa a doua 2/3 din mostenire
-in concurs numai cu ascedentii privilegiati sau numia cu colateralii
privilegiati,sotul supravietuitor culege ½ din mostenire,iar rudele defuntului
din clasa a doua ½ din mostenire
-in concurs cu ascendentii ordinari,indiferent de nuamarul lor,sotul
supravietuitor culege ¾ din mostenire,iar clasa a treia ¼ din mostenire
-in concurs cu colateralii ordinari,indiferent de numarul lor,sotul
supravietuitor culege ¾ din mostenire,iar clasa a patra culege ¼ din
mostenire
85
 !!!o problema se refera la existenta a 2 sau mai multe persoane care pretind
drepturile succesorele,in calitate de soti supravietuitori
-din codul civil rezulta partea de mostenire cuvenita sotului supravietuitor(in
concurs alti mostenitori legali) se imoarte in mod egal intre sotul din
casatoria valabila si sotul inocent din casatoria nula,ei fiind deopotriva de
buna credinta
!!! a doua problema e refera la cazul in care sotul supravietuitor vine la
succesiune in concurs cu rude ale defuncutului din 2 clase
-situatia exista numai in caz de exheredare directa a mostenitorilor
rezervatari

 in situatia atipica sotul supravietuitor poate veni la mostenire atat cu

descendentii dezmosteniti ai defunctului (rude de clasa 1 ) cat si cu
alte rude ale defunctului din clase sub secvente (2,3,4)
 intr-un context similar,dar in prezenta parintilor(dezmosteniti) si a
fratilor defunctului (rude de gradul 2,dar din subclase diferite)ce cota
primeste sotul supravietuitor ???potrivit doctrinei sotul supravietuitor
va primi 1/3 din mostenire(ca si cand ar fi venit in concurs atat cu
subclasa ascendentilor privilegiati,cat si cu subclaa colateralilor
privilegiati)
 rezulta ca ,in situatia concursului cu 2 clase orientarea doctrinata este
ca sotul supravietuitor sa culeaga cota mai mica
!!! a treia problema e refera la situatia in care sotul supravietuitor este si
ruda a defunctului

 sotul supravietuitor are vocatii distincte

 intr-o situatie asemanatoare,defunctul a fost casatorit cu fiica sa
de buna -credinta si care pastreaza calitatea de sot,pana in
mmentul anularii casatoriei putative,deci fiica poate fi si sot si
poate culege cumulativ mostenirea

3)DREPTUL SPECIAL ASUPRA MOBILIERULUI SI OBIECTELOR DE UZ CASNIC
-pe langa cota succesorala,sotul supravietuitor mai are dreptul sa primeasca din
mostenire ,,mobilierul si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune
-sotul supravietuitor beneficiaza de aces drept numai atunci cand nu vine in concurs cu
descendentii defunctului
-rezulta ca,atunci cand defunctul a lasat si descendenti in viata,mobilierul si obiectele de uz
casnic vor intra in masa succesorala,in acest caz sotul supravietuitor ar putea primi bunurile
respective

86
-fac parte din categoria ,,mobilierului si uzului casnic,,
(mobila ,patul,canapeaaua,televizonrul,aragazul,frigiderul)
-pentru ca sotul supravietuitor sa culeaga mobilierul si obiectele de uz casnic,de drept
special,trebuie sa fie indeplinite 2 conditii speciale:

 sotul supravietuitor sa nu vin ala mostenire in concurs ce descendentii

defunctului(clasa 1 ),astfel sotul supravietuitor culege bunurile respective cu tittlu de
drept special numai atunci cand vine la mostenire in concrs cu rudele defunctului din
clasele 2,3,4
 sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin lieralitait ,inter
vivos,, (donatii) sau mortis caua(legate facute prin testament)

4)DREPTUL DE ABITATIE AL SOTULUI SUPRAVIETUITOR

-in timpul convietuirii,sotul care locuieste in locuinta proprietate exclusiva a celuilalt se
bucura de un drept de folosinta asupra acesteia
-dupa moartea unuia dintre soti,sotul supravietuitor,,care nu este titular al niciunui drept
real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale beneficiaza,de un drept de
abitatie aupra casei in care a locuit pana la data deschiderii mostenirii ,daca aceasta caa face
parte din bunurile mostenirii,,
-dreptul de abitatie este un drept real care are ca obiect o casa de locuit si care permite
titularului sau sa posede si sa foloseasca locuinta respectiva,proprietatea altei persoane,in
scopul satisacerii nevoilor de locuit
CONDITIILE DREPTULUI DE ABITATIE

 la data deschiderii mostenirii,a locuit in caas care formeaza obiectul dreptului de

abitatie
 sa nu aiba un drept real de folosinta asupra altei locuinte corespunzatore nevoilor
sale
 nu a devenit proprietarul exclusiv al locuintei
 locuinta face parte din masa succesorala,adica a fost proprietatea exlclusiva a sotului
decedat
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE ABITATIE

 drept real
 drept temporar
 drept strict personal,inalienabil si insesizabil
 drept cu titlu gratuit

87
88
89
90