Sunteți pe pagina 1din 20

COPERTA / DAN OANCEA

Ilustraţie coperta 1 / Revista Realitatea Ilustrată, 1935 Vasile Traciuc


TEHNOREDACTARE / CARMEN GOLGOJAN

Jurnalism
:
radio

1
UîJ.st " r,

© COPYRIGHT TRITONIC
BUCUREŞTI / ROMÂNIA 2003
e-mail: editura@tritonic.ro
tel/fax: +40.21.242.54.09

www. tritonic.ro
wwwjuraalism.ro TRITONIC
BUCUREŞTI
Elementul important în redactarea unei reviste a presei 7. E M I S I U N E A R A D I O
intervine în momentul în care jurnalistul trebuie să facă trecerile
de la un cotidian la altul, astfel încât să nu intervină repetiţiile
supărătoare, acele şabloane care pot agasa ascultătorul. Totul P r i n c i p a l u l i n s t r u m e n t cu care o p e r e a z ă p r e s a este
depinde de capacitatea creativă a celui care redacteză textul. cuvântul. Scris sau rostit este de cele mai multe ori căutat, ales
Jurnalistul foloseşte şi citatele pentru a argumenta cele cu grijă pentru ca prin ei jurnalistul să poată găsi drumul cel
afirmate de el, acestea având configuraţia celor folosite în ştirea mai scurt către public, iar percepţia acestuia să fie cât mai
radio.
corectă. în presă sau audio-vizual jurnalistul rămâne acelaşi
Informaţiile prezentate în materialul redactat de jurnalist doar în aparenţă. în realitate diferenţele sunt evidente. în presă
pot fi ierarhizate conform regulilor prevăzute pentru un jurnal jurnalistul are de cele mai multe ori timpul necesar pentru a
de ştiri, subiectele din zona socialului şi a politicului, fiind de concepe, la masa sa de lucru, un text clar, asupra căruia poate
o mai mare importanţă, pot fi plasate la început, iar cele din reveni cu corecţii, pe când în audio-vizual lucrurile se complică.
cultură şi sport, la sfârşitul materialului. Jurnalistul de radio sau de televiziune evoluează de cele mai
Revista presei capătă diferite forme la posturile de radio. multe ori în faţa publicului, vorbeşte cel mai adesea în direct,
Astfel, unele posturi de radio preferă să prezinte revista presei fără a avea un text în prealabil conceput, trimiţând în eter un
sub forma: „titlurile zilei" sau „prima pagină". Devine clar mesaj, la care nu mai poate aduce corecţii. Mă refer desigur la
faptul că şi consistenţa acestor tipuri de materiale este mult transmisiile directe, cu toate că există şi emisiuni înregistrate
mai redusa. Revista presei trebuie să se constituie într-un (folosite din ce în ce mai puţin), la care se lucrează înainte de
material consistent în informaţii şi argumente, de multe ori a fi difuzate şi care nu prezintă aceleaşi riscuri ca cele transmise
ascultătorului fiindu-i suficientă informaţia primită de la radio. în direct.
Televiziunea are marele avantaj ca prezintă sunet şi
imagine, impactul fiind mult mai mare, pe când radioul se
foloseşte numai de cuvânt şi sunet, iar sarcina jurnalistului de
radio devine mai dificilă.
Posturile de radio şi de televiziune au sesizat faptul că
trebuie să-şi adapteze programele în funcţie de particularităţi,
dar şi în funcţie de disponibilităţile de timp ale publicului,
astfel încât să se poată completa reciproc. în momentul în care
se î n r e g i s t r e a z ă un gol de a u d i e n ţ ă , creat prin m i g r a r e a
publicului către televiziune, radioul adaptează programele în
funcţie de acest fenomen, iar televiziunea procedează în acelaşi
fel. Am putea da un exemplu foarte simplu: jurnalele de ştiri
sunt transmise de majoritatea posturilor de televiziune mai mult
144 145
seara, când publicul revine acasă de la preocupările cotidiene,
• are repere lizibile - aceleaşi tipuri de programe revin la
pe când posturile de radio transmit ştiri pe tot parcursul zilei,
aceleaşi ore şi în aceleaşi zile ;
din oră în oră, presupunându-se că pot fi recepţionate; chiar
• este adaptată la ritmul vieţii cotidiene al radioascultă-
dacă publicul este dispersat în diferite locuri si domenii de
torului sau al telespectatorului.
activitate, el are totuşi posiblitatea de asculta un post de radio.
Programatorul trebuie să aplice principiul conform căruia,
Studiile efectuate atât asupra publicului, cît şi asupra
mai ales într-o piaţă liberà, nu publicul îşi ordonează timpul
avantajelor pe care le au cele două mijloace de comunicare au
după grilele canalelor, ci acestea trebuie să-şi poziţioneze oferta
scos în evidentă faptul, că dacă televiziunea beneficiază de
în funcţie de orarul publicului. (M. Petcu, 1998)
avantajul imaginii, radioul are supleţea tehnică necesară, pentru
a oferi informaţii cu cea mai mare rapiditate. în acelaşi timp, Atât radioul cât şi televiziunea oferă posibilitatea de a
presupunând că publicul care receptează mesajul este un public transmite sunetul stereofonic, calitatea audiţiei fiind cu mult
activ, cu anumite preocupări zilnice, care nu are posibilitatea superioară. Noile tehnologii au permis transmiterea semnalului
să stea numai în faţa televizorului, radioul îi oferă şansa să stereo la distanţe mult mai mari, prin folosirea sateliţilor
desfăşoare aproape orice altă activitate în timp ce receptează geo staţionari, iar Internetul a mărit şi mai mult posibilităţile
mesajul. de transmitere a programelor prin site-urile create special în
Desigur că fiecare post de radio manifestă o mare atenţie acest scop. Omul modern poate lucra la computer şi asculta în
la alcătuirea programelor, programarea reprezentând activitatea acelaşi t i m p p r o g r a m u l u n u i r a d i o î n F M . T o a t e aceste
prin care un grup de profesionişti alcătuiesc programele în argumente sunt mai mult tehnice şi par a veni în sprijinul
funcţie de m o m e n t u l în care posibilitatea de r e c e p t a r e a radioului, dar dacă acceptăm că radioul caută prin sunetul care
publicului este maximă. însoţeşte cuvântul să creeze imagini auditive ascultătorilor,
Programarea este practica profesională de ordonare a trebuie să recunoaştem că misiunea jurnalistului de radio este
p r o g r a m e l o r audio-video (oferta) pe ore şi zile, prin care mult m a i ingrata decât a celui de televiziune. El este în
comunicatorul stabileşte legături cu publicul său, urmărind fie p e r m a n e n ţ ă d e f a v o r i z a t ş i t r e b u i e c a p r i n n i v e l u l său
atragerea unui număr cât mai mare de radioascultători sau profesional să compenseze lipsa imaginii, care de multe ori
telespectatori la un m o m e n t dat, fie captarea acestora pe durate spune mai mult decât sute de cuvinte. Acesta poate fi un motiv
cât mai mari. (M. Petcu, 1998) şi pentru faptul că unii specialişti susţin că drumul jurnalistului
Prin program înţelegem atât ofertele generale (grilele de spre televiziune trece prin radio, pentru că în radio învaţă să
program), cât şi unităţile de programare (componentele grilei). stăpâneasca cuvântul şi sunetul, după care poate avea succes
Grila de program dă imaginea, strategia editorială a unui post în televiziune.
de radio. O grilă bună trebuie să îndeplinească următoarele
în radio cuvântul este însoţit, de cele mai multe ori, de
calităţi:
sunet care are un rol hotărâtor în completarea sau ilustrarea
• reflectă o linie editorială coerentă şi originară; c u v â n t u l u i rostit. S u n e t u l p o a t e fi m u z i c ă sau ilustraţie
• nu are rupturi de ton ori de ritm care ar putea deruta muzicală, de obicei plăcute auzului, dar poate fi şi zgomot, de
audienţa, deci este echilibrată; , ...
obicei supărător. Zgomotele ambientale care însoţesc o
146
147
transmisie directă ajută ascultătorul să p e r c e a p ă contextul r e a c ţ i o n e a z ă în acest fel. Pe de altă p a r t e , scrisorile şi
evenimentului prin detaliile sonore oferite. în acelaşi timp telefoanele nu exprimă în m o d fidel opinia marii mase de
creşte şi gradul de credibilitate atunci când c o m e n t a r i u l
ascultători;
reporterului este însoţit de zgomotul specific zonei de unde se
b) Reacţii p r o v o c a t e --- sunt mult mai i m p o r t a n t e şi
face transmisia.
reprezintă răspunsurile la chestionarele difuzate pe calea
îmbinarea dibace a cuvântului cu sunetul conferă undelor. Aceste răspunsuri sunt date, în general, de auditorii
produsului final (emisiunea radio) statutul de creaţie jurnalistică regulaţi, care aparţin unor grupuri sociale determinate, persoane
c o m p l e x ă . R e a l i z a t o r u l unei emisiuni nu este un simplu care dispun de timp pentru a scrie şi sunt animate de dorinţa
jurnalist care înregistrează pe bandă o declaraţie sau un interviu, de a colabora. în acelaşi timp, numărul mare de răspunsuri
ci devine cel care concepe, pune cap la cap diverse elemente permit, cu condiţia de a se ţine cont de calitatea lor particulară
într-o ordine coerentă, alege mai multe cuvinte şi sunete pentru
şi făcând corecturile necesare, obţinerea unor rezultate valabile
a realiza un program inteligibil şi expresiv, creat special pentru
din punct de vedere statistic. Dacă vrem să cunoaştem reacţia
publicul său.
masei totale a auditorilor, fie integral, fie în privinţa anumitor
categorii care o compun, problema eşantioanelor este totuşi
7.1. Public şi publicurî radio . delicată. Exploatarea ştiinţifică a rezultatelor cere întotdeauna
să se pună şi problema valorii reprezentative a eşantioanelor
Comunicarea radio presupune existenţa a două compo­ asupra cărora s-a făcut studiul.
nente: emiţătorul - post uri le radio, prin care jurnaliştii transmit Desigur că subordonarea producătorilor de emisiuni faţă
mesajul şi receptorul - publicul care-1 percepe. în aparenţă de gustul publicului nu este totală. Statutul de post radio
această comunicare pare a fi unilaterală, dar în realitate între comercial exercită uneori asupra realizatorului de emisiuni
realizatorii de emisiuni difuzate de un post radio şi ascultătorii numeroase presiuni dictate de nevoia de a plăcea publicului,
acestuia se creează o relaţie foarte strânsă. In legătură cu relaţia de a atrage un număr foarte mare de ascultători pentru a avea
între publicul radio şi realizatorii de emisiuni sociologul francez s u s ţ i n e r e a f i n a n c i a r ă din p a r t e a f i r m e l o r c a r e p l ă t e s c
Jean Cazeneuve (1965, p. 19-20) identifică următoarele tipuri publicitatea; astfel încât radiourile c o m e r c i a l e r e n u n ţ ă la
de reacţii: emisiuni educative sau culturale, difuzând mai ales muzică
a) Reacţii spontane-realizatorii şi prezentatorii primesc sau divertisment. Posturile publice sunt susţinute financiar de
zilnic multe scrisori şi apeluri telefonice ale auditorilor care, stat (taxe) şi caută să placă, dar să şi educe publicul. Realizatorii
fără să fie invitaţi la emisiuni îşi exprimă entuziasmul sau furia, acestor posturi au funcţii garantate prin statutul lor profesional,
critică, pun întrebări sau dau sfaturi. Este însă exagerată părerea dar şi gradul lor de independentă este oarecum influenţat de o
că toate aceste manifestări ar aparţine unor maniaci şi că ar fi autoritate exterioară, cum ar fi guvernul sau instituţiile de
lipsite de semnificaţie. Cu toate acestea este greşit să luăm control gen C.N.A.
drept „barometru" entuziasmul sau nemulţumirea publicului. Astfel, putem spune că se înregistrează întotdeauna o
Pe de o p a r t e se e s t i m e a z ă că foarte p u ţ i n i a s c u l t ă t o r i distanţă între alegerile producătorilor de emisiuni şi preferinţele
148 149
• caracteristicile comunicaţionale; -f .
publicului. J. Cazeneuve consideră că: „din punct de vedere :

• structuri psiho-socio-economice ale publicului;


sociologic publicul de radio şi televiziune se prezintă ca o -
• modul de finanţare;
masă- şi - u n grup aflat la distantă-,,. Jacque Zarne prezintă
• impactul asupra unor grupuri speciale.
însă radioul ca fiind o media intimistă: publicul care ascultă
D a c ă facem o succintă analiză a p o s t u r i l o r de radio
radioul ar trebui să fie considerat auditoriu unic, comunicarea
româneşti din perspectiva acestor elemente, putem localiza
fiind mai eficientă atunci când cel aflat în faţa microfonului se
fiecare radio. Se poate remarca faptul că nu toate radiourile au
a d r e s e a z ă u n e i s i n g u r e p e r s o a n e . D e s i g u r , p ă r e r i l e sunt
în vedere toate aceste elemente şi nu-şi găsesc t o t d e a u n a
împărţite şi am putea completa aceste ipostaze cu aceea care
identitatea.
susţine că la emisiune trebuie să fie doi prezentatori şi prin
Radiourile trebuie să se adapteze la cerinţele audienţei
dialogul dintre aceştia ascultătorul să devină martor şi probabil
pentru a oferi publicului ascultător ceea ce caută în momentele
se simte tot atât de implicat în discuţie ca şi cei din studio.
când este disponibil pentru receptare, pentru ca şansele să aibă
R a d i o u r i l e se adresează unor receptori de informaţie o audienţă cât mai mare, să crească. Identitatea celor care
dispersaţi geografic, uneori distanţele dintre aceştia fiind formează audienţa poate fi c u n o s c u t ă prin obţinerea u n o r
considerabile, alteori fiind nesemnificative. Receptorii sunt răspunsuri la următoarele întrebări:
consideraţi consumatori selectivi, indiferent de distanţe, în Cine şi câţi sunt cei care ascultă evenimentele postului?
condiţiile existenţei -unei multitudini de posturi de radio. Când şi în ce condiţii ascultă?
D e s t i n a t a r i i , r e c e p t o r i i p o t fi s e g m e n t a ţ i în funcţie de ~¥ De ce ascultă anumite emisiuni şi cât timp?
caracteristici demografice sau stiluri de viaţă, de frecvenţa Ce-i determină să asculte anumite emisiuni?
ascultării şi preferinţele pentru anumite genuri radiofonice. Alte Cine sunt cei care asculâ postul respectiv?
elemente importante pot fi preferinţa pentru un anumit tip de Ce interes manifestă publicul ascultător faţă de post?
informaţie şi locul unde ascultă radioul. Segmentarea după Măsurarea sistematică a audienţei reprezintă un interes
caracteristicile socio-demografice implică o eşantionare în deosebit pentru managerii unui post de radio prin stabilirea
funcţie de parametri: vârstă, sex, ocupaţie, mărimea familiei, grilei de programe, corelarea ofertei radioului cu aşteptările
e d u c a ţ i e , religie, n a ţ i o n a l i t a t e . O a m e n i i p e r c e p mesajul ascultătorilor şi cunoaşterea comportamentului de receptare
radiofonic în mod diferit în funcţie de experîeţe sau influenţele al acestora. Măsurarea audienţei oferă date pentru optimizarea
mediului, acelaşi mesaj putând dobândi semnificaţii sensibil „grilei" în sensul organizării programului zilnic pe tranşe orare,
diferite. concordante cu disponibilităţile de ascultare ale publicului, în
Cunoaşterea şi cucerirea audienţei devine un scop pentru sensul diversificării pe zile ale săptămânii, pentru fidelizarea
fiecare radio, astfel încât capătă o anumită personalitate în publicului, precum şi pentru poziţionarea în spaţiul
peisajul audio-vizual. Personalitatea unui post de radio poate concurenţial al ofertelor.
fi definită de următoarele elemente: în studiile de m ă s u r a r e a a u d i e n ţ e i se c a l c u l e a z ă şi
• conţinutul programelor; ponderea consumului media în ansamblul loisir-ului, adică în
• acoperirea geografică; cadrul diferitelor modalităţi de utilizare a timpului liber.
151
150
Evaluarea audienţei nu poate fi redusă doar la stabilirea 7.2. Formate radio
cotelor de ascultare (abordare cantitativă), ci trebuie urmăriţi
şi „indicatorii de satisfacţie" - măsurare calitativă a emisiunilor T e r m e n u l „ f o r m a t " este de origine a n g l o - s a x o n ă şi
de radio. Evaluările astfel stabilite vor arăta că nu există o reprezintă un proiect comunicaţional, deci o manieră de alegere
corelaţie t o t a l ă între a u d i e n ţ ă (interesul pentru a u d i e r e a şi asamblare de conţinuturi prin care se caută personalizarea
emisiunilor) şi satisfacţia produsă prin audiţie. canalului, întărirea capacităţii de a atrage şi a reţine publicul
Muzica difuzată de un radio devine un element important (Fenati, 1992, p.44). Formatul unui program priveşte un anumit
în audienţă. Cea mai m a r e parte a unui program de radio este tip de produs mediatic, cu formă, conţinut şi durată determinată,
muzica. O selecţie corectă a muzicii într-o rotaţie echilibrată elaborat pe baza unei scheme repetitive şi recognoscibile (M.
(mixajul sau ordinea difuzării muzicii) va păstra auditoriul pe Petcu, 1998).
post fără a exista pericolul migrării spre alt post. De exemplu, Formatele radio s-au dezvoltat de piaţa concurenţială a
difuzarea unui hit peste limita permisă face pe ascultător să posturilor de radio americane în F M , care au trebuit să-şi
caute altceva sau să închidă radioul. Producătorul de radio se adapteze programele pentru supravieţuire. O dată cu apariţia
gândeşte ce ar trebui să difuzeze pentru a-şi atrage o cât mai şi la noi în ţară a posturilor de radio private s-a simţit nevoia
mare audienţă. adaptării la un anumit tip de formai. Succesul însă, depinde de
Considerând că publicul rămâne totuşi o „ m a s ă " foarte dibăcia manifestată în alegerea formatului adecvat specificului
eterogenă şi există mai mulţi factori de diferenţiere cum ar fi: pieţei. Copia fidelă a unui format care s-a bucurat de succes
vârstă, sex, condiţii geografice, nivel de cultură, statut social, pe o piaţă nu poate fi aplicată altei pieţe, decât dacă pe cele
profesie, putem spune că există câte un „public" pentru un două pieţe există o serie de condiţii asemănătoare. Dintre
anumit gen de emisiuni specializate (ştiinţă, cultură, sport etc.) formatele radio pot fi menţionate cele mai reprezentative:
şi „ p u b l i c u r i " în care sunt incluse mai multe categorii de - Adult Contemporan- este un format de succes folosit
ascultători, chiar şi specializaţi, care ascultă emisiuni magazin atât de posturile cu acoperire naţională, cât şi de cele locale.
ce cuprind în conţinutul lor informaţie, ştiinţă, cultură, sport Publicul ţintă se situează între limitele de vârstă de 25-49 de
etc. ani, iar principala caracteristică este muzica mai puţin alertă.
Astfel, am p u t e a departaja în funcţie de audienţă şi Informaţia ocupă un spaţiu important (aproximativ 30 %) din
modalităţi de realizare cele două tipuri de emisiune radiofonică: programele radiourilor care au acest format. Astăzi, în S.U.A.,
emisiunea specializată, care are de obicei un public omogen cel puţin unul din cinci posturi de radio pe FM este o versiune
şi emisiunea magazin, care are mai multe publicuri (audienţă a AC;'
eterogenă). , - Contemporary Hit Radio se adresează tinerilor între
14-25 de ani şi difuzează doar hituri contemporane, cu mare
succes la public. Informaţia ocupă un rol secundar, buletinele
de ştiri fiind difuzate la fiecare oră de emisie, iar jurnalele nu
depăşesc 15-20 de minute; .. .

152 153
- Urban Contemporary se caracterizează prin ritmul mai De obicei sunt situate pe banda AM între posturile de radio
dinamic al muzicii, având în vedere structura demografică a locale, dar şi în FM pe confesiuni religioase ( E x - R a d i o Vocea
populaţiei din zona de emisie a postului. Emisiunile de ştiri Speranţei);
joacă un rol secund în acest format, publicul ţintă fiind cel cu - Formatul Etnic. Radiourile practică acest format cu
vârsta cuprinsă între 18 - 34 de ani; emisiuni în limbi străine sau ale etniilor acolo unde se impune.
- Easy Listening este formatul care promovează muzica Un post de radio care emite într-un spaţiu cultural multietnic
deconectantă, iar publicul ţintă, situat în preajma vârstei de 50 ar putea aborda orice format, iar duminica să transmită pe un
de ani;
segment orar emisiuni în altă limbă sau adresate unei anumite
- Album-Oriented Rock a rămas un format radiofonic cu etnii;
succes la bărbaţii între 18 şi 34 de ani;
-News/Talk este un format de ştiri şi dezbateri. Radiourile
-Middle-of-the-road. Muzica nu este nici prea nouă, nici care au adoptat acest format p o t difuza exclusiv ştiri sau
prea veche, nici agresivă, dar nici prea liniştită. Acest format
dezbateri, dar pot funcţiona şi în varianta combinată -ştiri şi
are un p u b l i c situat peste vârsta de 40 de ani. V o l u m u l
dezbateri.
materialului vorbit este în cazul multor posturi foarte ridicat;
difuzează buletine de ştiri ample, completate cu informaţii 7.3. Tipologia emisiunilor radio
meteo, rutiere şi sport. Selecţia muzicală nu se ghidează după
poziţiile în topurile muzicii uşoare, ci după melodicitatea Structura emisiunilor difuzate de un post de radio este
pieselor; dictată de câteva criterii, în funcţie de care fiecare post îşi
alcătuieşte o grilă de programe sau un format radio. Un prim
- Muzică Clasică. Posturile profilate pe muzica clasică
criteriu este acela al tipului de post. Astfel, pentru a localiza
se adresează segmentului de public cu un nivel de cultură m a i
un p o s t de r a d i o t r e b u i e să a v e m în v e d e r e structura
elevat. Nu difuzează „titluri" muzicale, ci opere muzicale -de
capitalului, aria de acoperire şi conţinutul.
la concerte, simfonii, sonate, până la operete. Oferta
informativă este substanţială în orele de vârf - prezintă buletine
RADIOUL
de ştiri din oră în oră;
- Formatul Religios. Posturile religioase urmează una
S t r u c t u r ă Arie de acoperire Conţinutul
dintre cele două abordări privind programele. Prima include
capital
muzică în prezentare, piese creştine sau perspective pozitive
asupra vieţii. Această abordare include, de a s e m e n e a Generalist
Specializat
programarea unor succesiuni de emisiuni şi programe - muzică
• metropolitan-local
religioase. Posturile care adoptă un format religios fară prea - muzică
Public • regional
multă muzică se centrează pe emisiuni cu tematică spirituală, şi ştiri
- naţional
pe discuţii complementare şi programe informaţionale. Ele tind confesional
Privat - international '••
să fie mai populare pentru femeile în vârstă (peste 50 de ani). etc.
154 155
Se poate remarca faptul că atât posturile publice cât şi radioul p o a t e fi o formă m i n u n a t ă a p r o g r a m e l o r p e n t r u
cele private pot fi locale, regionale sau naţionale. Europa FM copii"(Garvey, Rivers, pag.229). Trebuie stabilit foarte clar
este un post privat, dar cu acoperire naţională, iar B.B.C. şi publicul chiar şi atunci când sunt elaborate emisiuni pentru
R.F.I. sunt posturi publice internaţionale. copii, deoarece aceştia îşi schimbă foarte repede interesul
Un alt criteriu ar fi acela al contextului specific. Astfel, pentru anumit tip de emisiune. Durata atenţiei la copii este
p u t e m a v e a e m i s i u n i p e n t r u d i f e r i t e etnii, d e o a r e c e î n foarte limitată (se plictisesc foarte repede), astfel încât trebuie
c o m p o n e n ţ a populaţiei din ţara noastră există şi alte să le captezi şi să le menţii atenţia folosind un timp scurt.
naţionalităţi, pentru care sunt prevăzute emisiuni ce se Capacitatea lor de memorare este destul de mare, astfel încât
adresează acestora. Aceste emisiuni sunt produse de obicei pentru a m e m o r a simt deseori nevoia să li se repete. Emisiunile
chiar de membrii etniilor respective, varietatea şi cantitatea transmise în reluare care conţin cântece sau poveşti îi ajută pe
acestora depinzând de numărul celor care alcătuiesc o etnie, copii să le reţină. Limbajul folosit în emisiunile pentru copii
în afara posturilor locale care difuzează programe în zonele trebuie să fie simplu şi accesibil, dar în spiritul limbii literare.
unde etnia respectivă există într-o oarecare proporţie, mai există Costurile acestor emisiuni sunt foarte reduse, cu excepţia
astfel de programe şi la postul public, cu ora şi ziua de difuzare pieselor de teatru, pentru că este suficient ca o poveste sau
bine stabilite în grila de programe. p o e z i e să fie citită cât m a i e x p r e s i v de un a c t o r sau un
Indiferent pentru ce public este concepută emisiunea prezentator cu talent, pentru a fi bine percepută şi reţinută de
radiofonică se poate remarca un ultim criteriu, nu lipsit de copii.
i m p o r t a n ţ ă , acela al formatului emisiunii, care p o a t e fi Deoarece au o individualitate proprie, emisiunile pentru
specializată sau magazin. Deşi terminologia nu este unificată tineri ies uşor în evidenţă încă de la primele acorduri din
în limbajul jurnaliştilor vom utiliza această clasificare, din g e n e r i c . Având în v e d e r e i m p o r t a n ţ a acestui s e g m e n t al
raţiuni didactice. Emisiunea magazin sau generalistăpresupune populaţiei şi problemele ce se p u n la această vârsta, la postul
c o n ţ i n u t u r i c u a d r e s a b i l i t a t e largă, v a r i a t ă . E m i s i u n e a nostru public există un departament special (România-Tineret)
specializată se adresează unui segment al publicului care este cu aproximativ 21 de ore de emisie zilnic, pe 31 de staţii în
relativ omogen, iar emisiunea magazin se adresează mai multor gama undelor ultrascurte. Subiectele alese pentru emisiunile
publicuri (eterogene). difuzate de acest post de radio sunt adecvate vârstei
Emisiunea specializată este concepută de realizatori, pe ascultătorilor: divertisment, educaţie, cultură, probleme sociale
subiecte diferite şi se adresează unui public specific, care poate specifice şi de învăţământ. Muzica este deasemeni adecvată
fi departajat în funcţie de: vârstă, sex, profesie, nivel de cultură. vârstei ascultătorilor.
Dacă luăm în discuţie elementul vârstă v o m observa ca aici Emisiunile pentru oamenii în vârstă, care de cele m a i
paleta emisiunilor este destul de largă, pornindu-se de la cele multe ori sunt singuri, cu probleme sociale sau de sănătate,
pentru copii, adulţi până la emisiuni pentru cei de vârsta a IlI-a. aduc în casa acestora radioul în postura unui prieten nedespărţit.
„în general, când ne gândim la emisiuni pentru copii ne gândim Se poate observa că ei apreciază acest gen de emisiuni după
doar la cele de televiziune, şi este păcat. Cu imaginaţia lor modul c u m participă, prin numeroasele telefoane pe care le

156 157
dau, pentru ca prin dialogul cu realizatorul de emisiune, să domenii (tehnică, ştiinţă, m e d i c i n ă , informatică etc.).
comunice şi să se implice în tema propusă de emisiune. Emisiunile pentru armată reprezintă o altă zonă de interes care
Un alt criteriu în funcţie de care sunt alcătuite emisiunile d e p ă ş e ş t e p u b l i c u l ţintă p r o p u s . N u n u m a i militarii sunt
este acela al sexului. Emisiunile pentru femei pot fi pe subiecte interesaţi de aceste emisiuni, ci chiar şi civilii, prin rudele
culinare sau de modă, dar pot fi foarte bine chiar emisiuni pe acestora sau oameni care nu au nici un fel de legătură cu acest
teme politice, care interesează în aceeaşi măsură. S-a observat segment (armata reprezintă un factor de stabilitate pentru ţară
că femeile sunt atrase de serialele de televiziune şi talk-show- şi aceste emisiuni pot avea un i m p a c t m a r e la un public
urile transmise atât în timpul zilei cât şi seara târziu la radio numeros). Acest tip de emisiuni sunt găzduite şi de R o m â n i a
sau televiziune. „In general, femeile reprezintă un grup destul Tineret, care a acordat spaţiu de emisie în grila sa de programe,
de mare şi de divers căruia i se pot adresa emisiunile. De la fiind vizat tocmai publicul tânăr, care este în a r m a t ă sau
bun început trebuie să micşorezi acest grup şi să alegi acele urmează să-şi satisfacă stagiul militar în viitor.
elemente care atrag şi reţin atenţia unei anumite vârste sau Criteriul - nivel de cultură - se regăseşte în emisiunile
altor subcategoni"(Walters, pag.465-466). Femeilor le place realizate pentru oameni cu studii medii sau superioare, fără o
să se identifice cu personajele sau evenimentele prezentate în departajare clară, deoarece accesul la aceste emisiuni nu este
emisiuni, le interesează tot ce este în legătură cu viaţa de familie limitat, dar receptarea poate să fie diferită. De acest criteriu se
sau educaţia copiilor, astfel încât implicarea lor în problematica ţine cont la plasarea emisiunilor de un anumit timp în punctul
ridicată de unele emisiuni este maximă. orar optim de audienţă. Am putea exemplifica remarcând faptul
Dacă avem în vedere profesia, ca un criteriu de elaborare că emisiunile care conţin comentarii sau sinteze politice sunt
a e m i s i u n i l o r , v o m da un e x e m p l u c a r e este d e s t u l de transmise de radio după orele 22.00. Cei care ascultă aceste
semnificativ. Societatea R o m â n ă de Radiodifuziune a acordat emisiuni sunt de obicei intelectualii şi oamenii politici.
drept de „ a n t e n ă " profesiei de agricultor prin înfiinţarea în categoria emisiunilor specializate le mai putem include
postului de radio „Antena Satelor" care emite zilnic şi pe cele pentru oamenii cu handicap fizic, în special pentru
aproximativ 5 ore de program. Emisiunile sale conţin informaţii ne văzători. în acest caz radioul este, evident, cea mai eficientă
şi se o c u p ă de p r o b l e m e l e specifice oamenilor cu această media, chiar dacă citirea ziarului la un post de radio pare o
profesie. Ei beneficiază de recomandări tehnice în domeniul absurditate pentru ceilalţi ascultători. Postul nostru public are
agriculturii care îi ajută în meseria lor. Şi în cadrul programelor prevăzut în programe emisiuni speciale pentru orbi, în care se
zilnice la România Actualităţi este prevăzut un spaţiu de emisie organizează dezbateri şi comentarii, punându-se în discuţie
destinat problematicii rurale între orele 5 si 6 dimineaţa, înainte problemele cu care se confruntă nevâzătorii, încercându~se pe
de emisiunea „Matinal". Plasarea orară poate fi justificată în această cale să fie alinată suferinţa acestei categorii defavo­
funcţie de anotimp, dar şi de disponibilităţile acestui segment rizate.
al populaţiei de a recepţiona. Emisiunea specializată, indiferent de zona abordată iese
în acelaşi timp sunt prevăzute în programele radio multe în evidenţă prin particularităţile specifice. Se ocupă de o singură
emisiuni care se adresează şi altor specialişti din diferite temă şi are un public ţintă bine definit, am putea spune chiar

158 159
specializat. R ă m â n e un gen radiofonic bine delimitat şi este 9.00-11.00 preia multe subiecte pe care le completează cu
folosit de majoritatea posturilor de radio. informaţiile necesare. Emisiunile transmise după orele
Emisiunea magazin sau generalistă se adresează mai prânzului aduc în atenţie evenimentele din dimineaţa zilei
multor publicuri şi are capacitatea de cuprindere a mai multor respective, prin relatări de la corespondenţii din teritoriu şi
subiecte (ştiinţă, cultură, informaţie, divertisment etc.). In acest transmisii în direct de la diferite evenimente în desfăşurare,
scop se foloseşte şi o gamă cât mai mare de genuri jurnalistice declaraţii ale oamenilor politici şi alte interviuri, reportaje şi
(ştirea, interviul, reportajul, relatarea, comentariul e t c ) . Durata relatări. Tot în cadrul acestor emisiuni este difuzat şi un jurnal
acestui tip de emisiune se modifică, ajungându-se chiar şi la de ştiri principal. La sfârşitul zilei, în emisiunile difuzate după
câteva ore. în aceste condiţii apar rubrici fixe ale emisiunii, orele 22 evenimentele sunt comentate.
anunţate deobicei prin jingle-un (semnale ce compun generice în literatura de specialitate întâlnim mai multe tipologii
de rubrică). ale emisiunilor. Reţinem din considerente didactice clasificarea
Radio R o m â n i a Actualităţi difuzează pe parcursul unei de mai jos, în care au fost dispuse pe patru axe conţinuturile
zile mai multe emisiuni magazin încadrându-le într-un program transmise de radio, dintre care două includ principalele genuri
zilnic de durată. Sunt folosite pentru difuzarea acestor emisiuni jurnalistice, cărora le corespund de obicei emisiunile.
spaţiile din program care au o audienţă maximă, primele ore
Informaţii-^ Ştirea
ale dimineţii, cele de după amiază şi orele de seară târzii, în
Interviul
general cele afectate cât mai puţin de programele televiziunilor. Reportajul
Emisiunea „Matinal", difuzată la primele ore ale dimineţii Ancheta
transmite multă informaţie din toate domeniile, dar din cauza Sinteza
lipsei de timp nu intră în prea multe detalii. De fapt publicul Relatarea
Portretul
acestei emisiuni este în continuă mişcare, deoarece nu toţi se
trezesc la aceeaşi oră şi atunci când se trezesc rămân foarte
Muzică Publicitate - promo
puţin timp alături de radio, timp în care se îmbracă, îşi beau
cafeaua şi se pregătesc să plece la locurile de muncă. în această Comentariul
perioadă publicul trebuie să primească de la informaţii utilitare, C o m e n t a r i i ^ Critica
c u m este starea vremii, pentru a şti c u m să se îmbrace, trasee Cronica
ale mijloacelor de transport în comun (care sunt deviate din
diferite motive), până la informaţii din zona politicului sau J.L. Langlois (Langlois p. 158) grupează în clasa „emisiuni
economicului. de analiză,, reportajul de analiză, dosarul, d o c u m e n t a r u l ,
Emisiunile transmise în cursul zilei au rolul de a relua dezbaterile şi ancheta.
multe din informaţiile cuprinse în emisiunile matinale pentru în funcţie de conţinut emisiunile mai pot fi clasificate astfel:
a fi completate cu informaţii noi cuprinse în interviuri, reportaje - emisiuni informative. - constau în oferirea de informaţii
sau relatări. Emisiunea „Studio deschis" difuzată între orele din actualitatea social-politică, economică, culturală e t c , sub

160 161
forma genurilor de informare consacrate (ştire, reportaj etc) unele acorduri muzicale considerate ca elemente de fundal
autonome sau combinate; sonor. în televiziune poate fi localizat mai uşor talk show-ul,
- emisiuni de comentarii - oferă evaluări critice ale unor deoarece televiziunea însăşi este şi spectacol, dar în radio acest
aspecte de actualitate, care aparţin de obicei interlocutorilor tip de emisiune este mai greu de realizat.
avizaţi (experţi, universitari, redactori specializaţi, demnitari Moderatorul este uneori chiar realizatorul emisiunii şi el
etc). îşi alege subiectul şi invitaţii adecvaţi. Elaborează un desfă­
în ultimii ani se remarcă prezenţa mai mare în ofertele şurător, un mic scenariu al emisiunii şi conduce dezbaterea
radiofonice a unor programe de tip dezbatere şi talk show. prin întrebări şi intervenţii, astfel încât să aibă în permanenţă
Câteva cuvinte despre aceste noi genuri jurnalistice, se cuvine controlul în derularea discuţiei şi a emisiei totodată. Poate folosi
să spunem. şi materiale înregistrate în prealabil, pe care le introduce în
Dezbaterea este un tip de emisiune în care prezentatorul emisiune în funcţie de context. în cazul unei emisiuni mai lungi,
devine moderatorul unei discuţii cu unul sau mai mulţi invitaţi. se pot folosi inserturi scurte de publicitate sau muzică, pentru
Această discuţie nu trebuie să fie sterilă, ci să capete aspectul a da un răgaz atât invitaţilor cât şi ascultătorilor.
unei dezbateri între moderator şi invitaţi şi chiar între invitaţi. Ascultătorul nu r ă m â n e simplu spectator, având posi­
Rolul moderatorului este să incite, atunci când este cazul, bilitatea să intervină în direct, prin telefon, cu întrebări sau
pentru ca discuţia să nu treneze sau să domolească invitaţii mici comentarii. în acest caz se impun unele precauţii în ceea
atunci când dicuţia devine prea aprinsă şi se depăşesc limitele ce priveşte filtrarea (dar nu cenzurarea) telefoanelor primite
admise într-o emisiune de radio. Aceste emisiuni trebuie să de la ascultători. Un redactor preia apelurile ascultătorilor şi
ajute publicul să î n ţ e l e a g ă c o r e c t un f e n o m e n din orice poate sesiza, având o scurtă discuţie prealabilă cu ascultătorul,
domeniu, dar care prezintă interes. In acest scop moderatorul dacă acesta are intenţia să devină brutal în limbaj, sau poate
apelează la invitaţii care au abilitatea de a analiza fenomenul veni cu injurii care ar putea dăuna emisiunii. Cu toate aceste
şi pune faţă în faţă invitaţi cu păreri diferite. Sunt preferate precauţii pe care le iau realizatorii, se mai întâmplă uneori să
subiectele care au un impact mai mare la public, cele serioase, scape pe post şi un ascultător rău intenţionat, dar acestea sunt
cu implicaţii asupra existenţei membrilor unei comunităţi, din riscurile pe care şi le asumă transmisia directă. Este de dorit să
zonele socialului, economicului, educaţiei sau a sănătăţii. se solicite celui care sună, numele şi numărul de telefon, apoi
Talk slion'-ut este o e m i s i u n e a p r o p i a t ă ca g e n cu să fie apelat de un operator al postului radio şi introdus în
d e z b a t e r e a , în c a r e , însă, i n t e r v i n şi unele e l e m e n t e de emisie. Aceasta este o modalitate prin care ne ferim de surprize
spectacol. în primul rând este bine ca la acest gen de emisiune neplăcute.
să participe şi un anumit public, care este prezent, i se simte în ceea ce priveşte modalităţile de transmitere, o emisiune
prezenţa prin rumoare sau aplauze, atunci când este cazul, la poate fi înregistrată sau transmisă în direct.
u n e l e a f i r m a ţ i i sau r e p l i c i ale i n v i t a ţ i l o r sau c h i a r ale Emisiunea înregistrată este elaborată cu mai mult timp
moderatorului. în al doilea rând realizatorul poate apela la înainte de difuzare: toate materialele şi mixajul cu muzica,
prezenţa unei formaţii muzicale în studio, care intervine cu împreună cu prezentarea făcută de realizator sau animator sunt
162 163
înregistrate pe banda, după care este fonotecată şi iul nu I • S-pontaneitatea prezentatorului este de multe ori rezultatul
portofoliul redacţiei. Această bandă este dată în eniuar I i a r i n c i i î n p r e g ă t i r e a e m i s i u n i i . C u m u l t e ore î n a i n t e e l
şi ora când a fost programată emisiunea, fără o alia inin • <> « e s g ă t e ş t e fiecare replică cu multă atenţie, introduce o glumă
în aceste condiţii dispare elementul - actualitate , NIIIK »«o—e p o a t e bine dispune ascultătorul şi pare, pentru un ascultător
alese nefiind întotdeauna de strictă actualitate. I a m CM a v i z a t , că acestea sunt reacţii spontane ale prezentatorului,
de realizare se pretează emisiunile de ştiinţă, cultiint > i Lor nu totdeauna este aşa. Bineînţeles că există şi unele anec-
divertisment. •I b » t e p l a s a t e spontan de animator pe parcursul unei emisiuni,
Emisiunea în directpoate fi de la locul unde se i ION In w lumr el trebuie să fie pregătit dinainte, pentru a nu lăsa totul la
un eveniment (ex.: emisiunile sportive) sau din studio. In • • «ssspiraţia de moment, care uneori poate să lipsească. Trebuie
emisiunilor transmise de la locul în care are loc un cvi-im ' i• • srut în vedere faptul că şi prezentatorul este om şi ca orice om
nu mai există posibilitatea intervenţiei prin montai \u •< a a r e totdeauna inspiraţie şi o bună dispoziţie în orice m o m e n t
obţinerea formei finale. Iată de ce creşte rolul rcali/iilomlm ¡ z i l e i . Cu toate acestea el îşi j o a c ă foarte bine rolul în faţa
pregătirea emisiunii şi apare o etapă foarte i m p o r t n n N " i u i ' "bricului.
prospecţia -, pe care o face acesta înainte de transmisii
trebuie să ştie foarte clar c u m se va desfăşura eveniitit uh
care vor fi vorbitorii şi în ce ordine vor intra, câte mici uf MM
sunt necesare şi ce precauţii tehnice trebuie sâ-şi ia piMiim
_ Magazin/ Informative In direct
emisie de calitate. I Generalistă De comentarii
Mixte
Emisiunile în direct, din studio, oferă posibililnleii Ştiinţă - culturăj înregistrată
încadrări mai stricte în actualitate. Realizatorul are maici > Specializată Artă - teatru
Divertisment
sonore înregistrate de reporteri în teren, sunt puse ui o i . ; Muzicale
prevăzută în desfăşurător, iar ilustratorul muzical pnji >>
Sex B/F Dezbatere
muzica sau ilustraţiile muzicale. în momentul intram inu< Talk show
realizatorul p o a t e i n t r o d u c e în direct corespondenţii
Vârstă copii, tineret, adulţi, vârsta a III-a
reporterii aflaţi în teren. La acest tip de emisiune ¡ICIIIHIM
p r e d o m i n ă , fiind p o s i b i l e legături în direct, prin li<|i Profesie tehnicieni, agricultori, armată etc.
declaraţii ale unor oameni politici, făcute prin telclon smi i
Criterii de clasificare
prezenţi în studio ca invitaţi ai realizatorului. Desigin
emisiunea în direct oferă multe avantaje în aceasla pri viin
este preferată de majoritatea posturilor de radio, ciut • 7.4. Etape în realizarea unei emisiuni
prezentatorului multe calităţi. Stăpânirea de sine, cursivii E m i s i u n e a radiofonică poate fi p e r m a n e n t ă sau
în exprimare, vocea adaptată tipului de emisiune şi .'*)»• m o c a z i o n a l ă . Cele p e r m a n e n t e sunt p o z i ţ i o n a t e în grila de
neitatea reprezintă un s u m u m de calităţi indispensabili'. IttiiOtrograme ale postului la aceleaşi ore şi zile din săptămână.
164 165
G r i l a de p r o g r a m e r e p r e z i n t ă o p l a n i f i c a r e r i g u r o a s ă a tema emisiunii t a c e posibilă m ă r i r e a gradului de interes
emisiunilor ce urmează să fie difuzate pe termen lung, mediu manifestat de ascultător şi îi creează acestuia un reflex, în timp,
şi scurt. Emisiunile ocazionale, m a i rare, sunt elaborate doar astfel încât de la primele acorduri el poate recunoaşte emisiunea
în m o m e n t u l când există evenimente importante ce ar putea pe care urmează să o asculte.
justifica introducerea acestora în programe. Am putea menţiona Odată cu genericul emisiunii m a i sunt elaborate şi alte
mari evenimente politice, campionate mondiale de fotbal sau generice sub alte forme decât a celui de început, mult mai
diferite conflicte armate cu ocazia cărora au fost elaborate scurte, cu care se intervine pe parcursul emisiunii.Tot atât de
emisiuni speciale. Şi alegerile au reprezentat evenimente care necesare sunt şi genericele de rubrică. în cazul emisiunilor
au oferit motive întemeiate pentru elaborarea emisiunilor de generaliste rubricile fiind de cele mai multe ori stabile. Acestea
acest tip. d a u e m i s i u n i i o n o t ă de d i n a m i s m şi e x e r c i t ă o a t r a c ţ i e
în ceea ce priveşte etapele parcurse pentru realizarea unei deosebită asupra ascultătorului. Şi indicativul de post poate
emisiuni radiofonice trebuie să se ţină seama de formatul căpăta forme diferite, în funcţie de talentul realizatorului. Poate
emisiunii şi de m o d u l de transmitere, fiecare având anumite li suficient să se spună -Radio România- pe un fundal muzical,
particularităţi. dar pot 11 găsite formule mult mai agreabile şi m a i inspirate.
Emisiunea radiofonică specializată presupune existenţa înainte de o nouă ediţie se practică difuzarea unor „promo-
unei idei, a unei teme care să fie argumentată folosindu-se uri", care au rolul de promovare a emisiunii: dacă sunt bine
mijloacele specifice radioului, pe când emisiunea magazin are făcute, reuşesc să atragă atenţia şi interesul publicului pentru
o paletă m a i largă de t e m e sau domenii de care se ocupă. în emisiunea respectivă creşte considerabil.
ambele cazuri este necesară o m u n c ă de concepţie, care începe Documentarea este următoarea etapă în conceperea unei
cu elaborarea unui generic. emisiuni radiofonice. Societatea R o m â n ă de Radiodifuziune
Genericul unei emisiuni este compus din cuvinte şi sunete dispune de un Centru de documentare, aflat în incinta Casei
care sunt adaptate temei sau scopului emisiunii. Bineînţeles Radio, unde realizatorii pot face o documentare amănunţită
că genericul este tot atât de important ca titlul din presa scrisă, pe mai multe domenii, prin accesul la fişe, cărţi şi publicaţii.
dar pe lângă cuvânt apare şi sunetul, care poate fi zgomot, dar Etapa de documentare nu trebuie să lipsească clin activitatea
şi muzică, (semnal muzical, de obicei muzica instrumentală). unui jurnalist, în conceperea oricărui material jurnalistic, pentru
El mai trebuie să conţină, în câteva cuvinte şi scopul emisiunii: că oricât de bine pregătit ar fi, nu poate acoperi varietatea de
chiar dacă titlul este suficient de sugestiv trebuie aduse unele domenii care pot fi abordate într-o emisiune.
completări necesare, deoarece genericul are şi rolul unei promi­ în următoarea etapă este alcătuit sumarul emisiunii, care
siuni făcute ascultătorului. Având în vedere că percepţia este conţine subiectele ce vor fi abordate pentru argumentarea
auditivă, genericul trebuie să fie cât mai expresiv şi incitativ temei. Tot în această etapă se stabileşte şi genul jurnalistic
pentru a capta atenţia ascultătorului. folosit pentru fiecare din subiecte. Realizatorul trebuie să aibă
G e n e r i c u l este rodul m u n c i i u n e i echipe formate din în vedere ordonarea temelor care dau o anumită fluenţa şi
realizator, ilustrator muzical si operatori. Combinarea cuvân­ numărul acestora pentru a nu încărca emisiunea cu prea mult
tului cu semnalul muzical, care are un anumit ritm adaptat la text vorbit. Trebuie să existe un echilibru între materialele
166 167
calitatea audiţiei prin imprimarea, în locul unde s-a făcut
vorbite şi muzică, proporţia fiind, dacă se poate 4 0 % cuvânt şi
restul muzică. tăietura, a unui semnal nedorit.
Publicul percepe mesajul transmis prin cuvânt cu mai mult Aceasta metodă de prelucrare a benzii magnetice este
interes atunci când este combinat cu muzică. El simte nevoia depăşită, noile tehnologii oferind posibilităţi mult mai mari.
şi de destindere, astfel încât realizatorul trebuie să îmbine într-un Prelucrarea digitală cu ajutorul computerului şi a softurilor
m o d cât m a i plăcut cuvântul cu muzica, „ilustraţia muzicală" speciale de prelucrare a sunetului este mult mai eficientă şi
(muzică instrumentală care poate fi introdusă între materialele oferă mai multe facilităţi atât la montaj, cât şi la obţinerea
vorbite sau poate însoţi ca fundal sonor un comentariu) sau unei calităţi superioare a s u n e t u l u i . în acelaşi t i m p sunt
„cortinele m u z i c a l e " (mici pasaje de muzică orchestrală). Din eliminate riscurile asumate la montajul clasic. Oricând se putea
d o z a r e a corectă a acestora decurge ritmul emisiunii, care desface lipitura, de multe ori chiar în timpul emisiei.
trebuie să fie cât mai dinamic pentru a nu plictisi. în limbajul Nu trebuie însă înţeles că montajul este o operaţie pur
jurnaliştilor de radio există aşa numită „burtă" care este de mecanică sau digitală. Redactorul reconcepe materialul brut,
fapt o zonă din emisiune care plictiseşte, care nu prezintă interes ajutat de operator, urmărindu-se coerenţa şi logica textului
pentru public. în timpul acestor segmente neinteresante există rezultat. La montaj se urmăreşte şi respectarea semnelor de
riscul ca publicul să migreze către alt post de radio. punctuaţie din intonaţia vorbitorului. Trebuie ca „punctul"
în continuare se poate trece la înregistrarea materialelor existent în textul scris să se simtă şi în lecturare. De multe ori
pe reportofon. Reporterii redactori specializaţi fac aceste se aud materiale înregistrate şi montate defectuos, în care din
înregistrări în teren, după o documentare corespunzătoare pe intonaţia celui care vorbeşte nu se simte punctul, schimbându-se
subiectul p r o p u s . Materialul brut înregistrat pe casetă este uneori chiar şi sensul celor spuse de vorbitor. Vina nu este a
transpus prin copiere pe un magnetofon profesional cu viteza vorbitorului, pentru că el a respectat în vorbire pauza necesară
19 ori introdus în computer. Prelucrarea materialului brut se când a terminat fraza, dar redactorul din dorinţa de a păstra o
face prin montaj, astfel încât să fie curăţat de „bâlbe" (eventuale anumită parte din frază nu a mai ţinut cont de faptul că din
greşeli în vorbire), pauze sau defecte de înregistrare. Această intonaţie lipseşte pauza care este identificată cu sfârşitul frazei.
operaţie se numeşte în limbajul de specialitate „fonotecare" şi Vorbitorul face uneori pauze şi atunci când ezită sau nu
constă în tăierea cu o foarfecă a bucăţilor de bandă, care sunt ştie ce răspuns să dea la una din întrebările reporterului, ori îşi
inutile şi lipirea celor care conţin informaţie utilă folosind un caută cuvântul potrivit. Deseori într-un anumit context pauzele
scotch special, de aceeaşi dimensiune cu banda magnetică. pot fi semnificative, astfel încât ele nu trebuie eliminate decât
Tăietura se face în dreptul capului de redare al magnetofonului atunci când este cazul. O ezitare sau o pauză dau de cele mai
în două moduri: perpendicular sau oblic, la un unghi de 45 de multe ori naturaleţe şi veridicitate.
grade. Este preferată tăietura la 45 de grade, pentru ca atunci D u p ă p r e l u c r a r e , t o a t e m a t e r i a l e l e î n r e g i s t r a t e sunt
când sunt lipite capetele, posibilitatea de desprindere este mai ascultate şi cronometrate de către redactorul emisiunii. în cazul
mică, dar şi pentru o atenuare a eventualei magnetizan a benzii, prelucrării digitale această operaţie devine inutilă pentru că în
prin contactul cu foarfecă. Magnetizaren benzii influenţează computer este marcat şi timpul cu mare exactitate.

168 169
Comperajul reprezintă textul redactat de realizator care
realizat mixajul şi înregistrat comperajul prezentat de realizator
face legătura sau trecerile de la un subiect la altul. Desigur că
sau animator. Din montaj se mai pot scurta trecerile muzicale
jurnalistul poate să se lase la limita inspiraţiei de moment, dar
sau materialele vorbite pentru ca emisiunea să se încadreze în
riscă să fie incoerent, astfel încât este mai bine să redacteze un
t i m p u l alocat. T o t o d a t ă se p o t a d u c e unele ajustări şi în
text sau, dacă are o oarecare experienţă, poate nota doar ideea
ordonarea subiectelor sau dozajul între materialul vorbit şi
pe care urmează să o dezvolte la momentul potrivit. La redac­
tarea comperajului trebuie avut în vedere limbajul folosit, care muzică, tehnologia de elaborare permiţând orice intervenţie

va fi adaptat genului de emisiune, accesibilitatea textului fiind până se obţine banda cu înregistrarea finală a emisiunii.
factorul hotărâtor. El trebuie să fie clar, concis şi direct, iar în cazul emisiunii în direct apare fenomenul de irever­
tonul şi inflexiunile vocii animatorului trebuie adaptate la tipul sibilitate, astfel încât gradul de dificultate este mult mai mare,
de emisiune. fiind necesare o pregătire mult mai exactă şi o conlucrare mai
b u n ă între m e m b r i i e c h i p e i . R e s p e c t a r e a o r e l o r fixe ale
în următoarea etapă se întocmeşte desfăşurătorul
rubricilor presupune respectarea cu stricteţe a desfăşurătorului.
emisiunii, care conţine: subiectul materialului înregistrat, genul
A s c u l t ă t o r u l se o b i ş n u i e ş t e să asculte rubricile preferate
jurnalistic, comperajul şi m u z i c a folosită. La fiecare dintre
(informaţii m e t e o sau h o r o s c o p u l ) la ore cât mai precise,
acestea este menţionată durata în minute şi secunde, urmând
respectate pe parcursul emisiunii, pentru că şi timpul său este
evoluţia emisiunii de la început p â n ă la sfârşit. Desfăşurătorul
programat, poate cu aceeaşi exactitate. Respectarea desfă­
este redactat, în două exemplare (unul pentru prezentator şi
şurătorului devine o obsesie a realizatorului care poate recupera
celălalt pentru regie), fiind un punct de reper în derularea
anumite depăşiri de timp, dar aceasta presupune un volum de
emisiunii atât pentru cel aflat în studio cât şi pentru regizorul
m u n c ă suplimentar, depus in timpul emisiei, fapt care adesea
de emisie. Respectarea timpului din desfăşurător devine obsesia
p o a t e d ă u n a calităţii. P u b l i c i t a t e a r e p r e z i n t ă u n e l e m e n t
celui care prezintă emisiunea, pentru că o depăşire la unul dintre
important care intervine în derularea emisiunii. Momentele
subiecte poate influenţa derularea emisiunii în ansamblul său.
publicitare trebuie difuzate la ore fixe şi cu nivel ridicat de
Ultima etapă devine punerea în u n d ă - emisia. B u n a
audienţă, pentru că susţinerea financiară obţinută din această
colaborare a prezentatorului cu echipa tehnică este hotărâtoare
activitate devine pentru unele posturi singura sursă de finanţare.
pentru o bună emisie. De multe ori între prezentator şi regizorul
de emisie se crează o atmosferă de colaborare, care ajunge
Tema emis. GENERICUL Documentarea Sumarul
până acolo încât regizorul de emisie intuieşte ce vrea prezen­
tatorul, la un m o m e n t dat şi un semn poate fi suficient pentru <r [comperajul [ <r | Montajul ^ <-ţînreg.mat.
Desfăşurătorul
următoarea manevră tehnică.
Aceste etape sunt valabile atât pentru emisiunea înregis­ Emisie
trată cât şi pentru cea transmisă în direct; deosebirile vin din
Etape în realizarea unei emisiuni
dificultăţile care apar la „ d i r e c t " . E m i s i u n e a înregistrată
permite retuşuri care se fac la înregistrarea finală, când este

170
171
7.5. Echipa care realizează o emisiune radio aceasta şi care este scopul propus. Aceştia alcătuiesc proiecte
de emisiuni care pot fi pe termen scurt, mediu sau lung. Desigur
Ascultătorul s-a obişnuit să urmărească în mod sistematic, am putea exemplifica: în cazul unor alegeri anticipate radioul
la anumite ore şi în anumite zile din săptămână, emisiunile va elabora un proiect de emisiuni pe termen scurt, deoarece
preferate. Astfel a devenit un obiectiv pentru orice post de alegerile anticipate sunt organizate într-o perioadă scurtă şi
radio să-şi m e n ţ i n ă şi să atragă cât m a i mulţi ascultători. emisiunile. în care sunt prezentate partidele politice şi campania
Publicul are posibilitatea să aleagă, din multitudinea posturilor electorală durează până au loc alegerile, după care acestea nu-şi
de radio, pe acela care-i oferă emisiuni ce răspund preferinţelor mai au rostul. în ceea ce priveşte f e n o m e n u l tranziţiei şi
sale. Puţini ştiu, însă, că în spatele unei emisiuni radiofonice restrucurării societăţii româneşti, aici se pot elabora proiecte
difuzate de un radio se ascunde un mare volum de muncă, dar de emisiuni pe termen mediu sau chiar lung, având în vedere
şi o echipă corespunzătoare în care fiecare are rolul său, de la complexitatea procesului.
concepere până la difuzare. La alcătuirea proiectelor de emisiuni, lăsând la o parte
D a c ă ne p r o p u n e m să analizăm traseul parcurs de la exemplul dat mai sus, se au în vedere câteva elemente esenţiale,
concepere la difuzare a unei emisiuni trebuie să avem în vedere în primul rând este stabilit publicul ţintă la care se are în
în primul rând formatul postului respectiv, care trebuie să fie vedere criteriile vârstă, sex, nivel de cultură. D u p ă aceea este
foarte clar stabilit de directorul de canal sau de patron. Acesta stabilit/brmatul emisiunii care poate fi pe un anumit segment
dă o linie coerentă postului în funcţie de care echipa concepe al publicului (specializată) sau poate fi generalistă, cu mai
şi realizează emisiuni de un anumit tip, adaptate scopului multe publicuri. în următoarea etapă se stabileşte modul de
propus. Am putea da ca exemplu de păstrare a unei linii bine transmitere al emisiunii care poate fi înregistrată sau transmisă
stabilite postul „Radio R o m a n t i c " . Acesta difuzează multă în direct, durata acesteia şi nu în ultimul rând, elementul cel
muzică de o anumită factură şi ştiri redactate într-un anumit mai important ar fi acela al punctului din zi (ora) la care va fi
mod, având animatori care au un timbru şi un ton plăcut al difuzată. în ceea ce priveşte ora de difuzare s-au stabilit foarte
vocilor. Toate aceste caracteristici fac posibilă recunoaşterea clar momentele la care audienţa este maximă şi cele în care
postului încă de la prima răsucire a butonului unui aparat de audienţa scade foarte mult, din faptului că publicul este
radio, iară a mai fi necesară difuzarea indicativului de post antrenat în alte activităţi sau pentru că acesta migrează către
pentru identificare. Şi postul, public are o linie care poate fi televiziuni.
uşor recunoscută de cei care îl ascultă. Tonul prezentatorilor b) După ce a stabilit toate elementele amintite mai sus
este mai sobru, când este cazul, iar limbajul folosit este decent. realizatorul trece la apelarea echipei, împreună cu care elabo­
Echipa care participă la realizarea şi punerea în undă a rează emisiunea. Reporterul de serviciu este cel care aduce
unei emisiuni este o componentă variabilă, în funcţie de tipul informaţia folosindu-se de telefon, fax sau deplasându-se în
postului şi de complexitatea programului. teren. Reporterii redactori specializaţi pe domenii se
a) Realizatorul este cel care, de comun acord cu şeful de deplasează la locul diferitelor evenimente şi fac înregistrările
departament, stabileşte obiectivul emisiunii, cui se adresezează materialelor menţionate de realizator. în funcţie de calendarul

172 173
De multe ori ei se înţeleg din priviri sau prin semne, prin
de evenimente realizatorul dă comanda reporterilor şi stabileşte
ciclopul studioului, regizorul de emisie anticipând ce vrea
clar în ce gen jurnalistic ar putea fi încadrat materialul pentru
animatorul, la un m o m e n t dat, fără ca acesta să i-o ceară
a fi cel mai bine ilustrat evenimentul.
explicit. Comunicarea nonverbală dintre animator şi regizorul
c) Reporterii din teritoriu, la care se apelează pentru
de emisie ajunge să fie de cele mai multe ori perfectă. Astfel
r e a l i z a r e a unei e m i s i u n i , au rolul de a p r e l u a atât rolul
putem spune că ar fi ideal ca o echipă de realizatori să lucreze
reporterului cât şi pe cel al reporterului redactor. Aceştia sunt
împreună cu aceeaşi echipă din regia de emisie, la fiecare
consideraţi corespondenţi şi au rolul de a prezenta evenimentele
emisiune, pentru că între ei se naşte o a n u m i t ă unitate şi
din zona repectivă. în acest sens putem spune că postul public
obişnuinţă în timp, păstrarea aceleiaşi echipe ne fiind decât
de radio are mai multe posibilităţi decât unele posturi private,
benefică pentru buna desfăşurare a emisiei. M u n c a în echipă
care de foarte multe ori, preiau multe informaţii de la postul
este caracteristică acestui canal şi un d e m e r s profesional
p u b l i c şi p o a t e t o c m a i acest fapt conferă postului public
complex nu se poate realiza decât în echipă, iar colaborarea
caracterul de post naţional, care acoperă prin staţiile teritoriale
între membrii acestei echipe determină o emisie bună, fără
şi corespondenţi întreaga suprafaţă a ţării.
bâlbe sau nesincronizări între studio şi regia tehnică.
d) Redactorul este cel care intervine în momentul în care
există m a t e r i a l e l e înregistrate şi prelucrate. A c e s t e a sunt Director
departament REALIZATOR
a s c u l t a t e şi c r o n o m e t r a t e d u p ă c a r e este r e d a c t a t t e x t u l
Patronul postului
comperajului. Redactorul nu este însă un simplu executant, el Animator
pune în mişcare şi leagă toate elemntele emisiunii colaborând Reporter Redactor
cu realizatorul, în funcţie de temă şi complexitatea ei, pentru a de serviciu
da coerenţa mesajului transmis către public.
Rep. redactor
Realizatorul de emisiuni este cel care concepe emisiunea,
specializat Regizor de
dar nu este obligatoriu ca el să o şi prezinte, acest lucru putând emisie, EMISIE
să-1 facă şi animatorul. operator,
e) Şi într-un caz şi în altul deosebit de necesară este Rcp. teritoriu, ilustrator
existenţa unui ilustrator muzical, care se pune de acord cu corespondenţi muzical
realizatorul asupra muzicii şi ilustraţiilor muzicale pe care le
vor folosi în emisiune. Echipa care realizează o emisiune

f) Ultimul, dar de multe ori un component important al


echipei este regizorul de emisie. Regizorul de emisie, împreună 7.6» Tipuri de management în radio
cu operatorii din regia tehnică pun în undă emisiunea, folosind
atât îndeminarea tehnică cât şi, de multe ori, talentul pus în Managementul unui post de radio presupune o sumă de
proiecte în care sunt implicate alte subdiviziuni funcţionale
slujba u n e i b u n e e m i s i i . R e g i z o r u l d e e m i s i e f o r m e a z ă
(manageri, realizatori, redactori etc.) ce stabilesc linia postului,
î m p r e u n ă cu animatorul sau realizatorul emisiunii un „întreg".
175
174
politica redacţională şi elaborarea unor proiecte de emisiuni 7.7. Proiectul de emisiune radiofonică
pentru fiecare canal în parte. Proiectele îmbracă o diversitate
de forme, diversitate g e n e r a t ă de a m p l o a r e a obiectivelor Cu atâtea staţii radio de emisie locale, cu mai multe staţii
stabilite, sfera de cuprindere, resursele financiare alocate şi de emisie ale postului public, benzile, casetele, CD-urile, cu
perioada de timp în care trebuie realizat proiectul. Factorii care televizorul, filmele, chiar teatrul şi concertele, radioul a devenit
contribuie la dezvoltarea şi utilizarea managementului prin o media bine ţintită şi analizată. Astfel, mai curând decât a
proiecte sunt multipli, dar pot fi menţionaţi cei consideraţi mai programa pentru a satisface cele mai largi gusturi ale unui
importanţi: număr cât mai mare de oameni, majoritatea staţiilor de emisie
1. C r e ş t e r e a r o l u l u i p r o d u s u l u i ( e m i s i u n i l o r ) pentru satisfac astăzi un îngust segment de piaţă. Publicul ţintă şi
asigurarea unei activităţi economice profitabile. Redacţiile sunt formatul postului reprezintă două componente esenţiale în
din ce în ce mai mult orientate către piaţă, ceea ce solicită o managementul unui radio.
implicare mai mare a jurnaliştilor în elaborarea noilor proiecte Conceptul de public ţintă provine din cercetările de piaţă
de emisiuni; (din m a r k e t i n g şi p u b l i c i t a t e ) care a r a t ă că m a j o r i t a t e a
2. Ciclul de viaţă al produsului s-a redus, exercitând o vânzărilor unui produs dat este făcută de o minoritate: piaţa
presiune asupra capacităţii creative. Nu se poate difuza la ţintă a acelui produs. în dezvoltarea campaniilor lor, advertiser-ii
nesfârşit un anumit tip de emisiune, fără să se aducă ceva nou. încearcă să identifice piaţa - ţintă pentru un produs şi apoi să
în condiţiile apariţiei unor constrângeri financiare generate de descopere forţa de atracţie ce întâlneşte nevoile acelui grup.
concurenţa existentă în audio-vizual. Radioul este programat exact în acelaşi mod. Managementul
Managementul prin proiecte poate fi aplicat în trei forme: identifică publicul ţintă după vârstă, sex, preferinţe muzicale,
1. Managementul pe bază de proiect cu responsabilitate stil de viaţă, alte informaţii şi dezvoltă o strategie de program
individuală caracterizat prin asumarea responabilităţii unei pentru a satisface aşteptările grupului. Această strategie este
singure persoane, care asigură întreaga m u n c ă de coordonare. cunoscută ca formatul staţiei de radio.
Această modalitate asigură reducerea cheltuielilor cu Promovarea fiecărui post de radio este necesară datorită
personalul; diversităţii de oferte întâlnite pe piaţa audio-vizualului. în
2. Managementul pe bază de proiecte cu stat major. în spiritul economiei de piaţă posturile de radio se află într-o
acest caz managerul de proiect coordonează un colectiv care competiţie pentru câştigarea audienţei, având în general o ofertă
se ocupă în exclusivitate de proiect. Membrii acestui colectiv foarte asemănătoare, însă practicând de multe ori m e t o d e
e f e c t u e a z ă o p a r t e a p r e c i a b i l ă din acţiuni şi a p e l e a z ă la neloiale de promovare a ofertei.
specialişti din alte compartimente numai când este cazul. Există trei mari forme de promovare folosite de posturile
3. M a n a g e m e n t u l pe bază de proiect mixt reprezintă o de radio:
î m b i n a r e a p r i m e l o r d o u ă tipuri. A c e a s t ă m o d a l i t a t e de 1. Publicitatea. Multe posturi, în special în marile oraşe,
m a n a g e m e n t implică şi avantaje, dar şi anumite riscuri. . închiriază panouri publicitare, îşi cumpără spaţii de publicitate
în ziare sau cumpără spoturi televizate pentru a face reclamă
176 DJ-ilor, formatului ales sau noii imagini pe care o propun.
177
2. P r o m o v a r e a unor e v e n i m e n t e speciale cum ar fi: nr. 32/1994, articolul 5. în afară de aceste două surse mai pot
concerte rock sau concursuri stradale organizate de marile fi identificate şi altele cum ar fi: fonduri locale, finanţare prin
posturi în F M , care îi dau postului o vizibilitate crescută asupra intermediul organizaţiilor filantropice, afaceri, fonduri primite
de la public sau fonduri primite de la stat.
membrilor audienţei lui. Frecvent, spoturi de 10, 20, 30 de
secunde sunt transmise, anunţând evenimentul ce va avea loc, Dacă iniţial posturile de radio publice şi cele necomerciale
accentuând legătura postului cu el. primeau suport financiar de la guvern sau chiar de la adminis­
traţiile locale, treptat s-au conturat şi alte surse de finanţare
3. Concursurile şi gratuităţile. Concursul tipic le cere
private, fundaţii caritabile şi firmele locale, dobândind un tot
ascultătorilor să facă ceva special pentru a câştiga, cum ar fi
mai pronunţat caracter comercial.
identificarea titlului unui cântec pornind de la o scurtă secvenţă,
Posturile de radio comerciale şi necomerciale concurează,
să răspundă la o anumită întrebare de cultură generală sau să
într-un sens restrâns, pentru a face publicitate. Acest fapt poate
menţioneze numele câtorva dintre DJ-ii postului. Pe de altă
părea contradictoriu de vreme ce chiar numele - de necomercial
parte, o gratuitate se poate obţine doar prin faptul că ascultătorul
- p a r e să sugereze un radio care nu se ocupă cu aşa ceva. Totuşi,
ar fi al zecelea om care a sunat la post sau a răspuns la telefon
radiourile publice şi cele n e c o m e r c i a l e pot accepta firme
cu parola „Postul de radio X este postul pe care îl ascult".
susţinătoare care sunt de acord să plătească în totalitate sau
Aceste premii au devenit în timp stimulente foarte importante
parţial costurile unui p r o g r a m , i m p u n â n d condiţia de a fi
pentru ascultători şi datorită creşterii continue a concurenţei
m e n ţ i o n a t e la î n c e p u t u l şi sfârşitul emisiunii respective.
între p o s t u r i l e de r a d i o au c u n o s c u t şi ele o m ă r i r e
Restricţia care se impune acestei forme de publicitate este aceea
semnificativă.
că nu se permite comparaţia cu alte produse (ale concurenţei)
Unii manageri de staţii radio au subliniat că promovarea şi nici altă foarmă de persuadare, rămânându-se la simpla formă
înseamnă a „cumpăra audienţă" pentru post cu rezultatul că de anunţ, de informare cu privire la produsele unei firme. în
ascultătorii (o parte din ei) pur şi simplu caută postul care oferă ciuda acestor limitări, multe firme sunt interesate să-şi facă
mai mult. Se poate observa că la unele posturi sună acelaşi acest tip de publicitate în primul rând datorită prestigiului
public, aceiaşi oameni care au obţinut un premiu cu câteva posturilor de radio (în cazul celor publice), datorită auditoriului
zile în urmă şi sunt invitaţi să mai lase şi pe alţii să obţină un pentru care sunt interesaţi etc.
premiu. Se poate spune că unii ascultători au devenit abonaţi
R e a l i z a r e a unui p r o i e c t d e e m i s i u n e p r e s u p u n e
în acest domeniu şi urmăresc postul care oferă premii mai
p a r c u r g e r e a unor etape.
substanţiale.
I. Concepţia. în această fază vor fi avute în vedere mai
Finanţarea posturilor de radio comerciale poate fi efectuată
multe elemente:
pe diverse căi legale care nu implică o finanţare oficială. între
capacitatea redacţiei de a realiza proiectul în timpul cerut;
a c e s t e căi c e l e m a i i m p o r t a n t e s u n t s p o n s o r i z a r e a ş i
-- bugetul necesar pentru finalizare;
publicitatea. în legislaţia română normele obligatorii pentru
- aspecte de calitate redacţională şi creativitate, în funcţie
realizarea publicităţii sunt reglementate prin Decizia nr. 105
de cerinţele managerului;
dm 22 iulie 1993, iar sponsorizarea este reglementată de Legea - definirea activităţilor, a resurselor şi estimarea costurilor.
178 179
2. Planificarea. Dacă proiectul a fost aprobat se poate moravuri, disfuncţiile sociale şi chiar prostia o m e n e a s c ă ) .
trece la planificarea detaliată, în care se au în vedere sarcinile Trebuie menţionat că anul 2002 a fost „anul Caragiale"
proiectului şi organizarea resurselor. O bună planificare va In această emisiune au fost incluse multe subiecte de
necesita timp şi resurse, dar va scuti redacţia de cheltuieli actualitate şi multă muzică, dar nu a lipsit şi varietatea genurilor
inutile. jurnalistice folosite; de la relatări, interviuri p â n ă la reportaje.
3. Realizarea. In acesta fază producătorul obţine aprobarea Emisiunea a fost difuzată zilnic (în direct) şi nu a lipsit chiar
din partea managerului postului şi negociază costurile impli­ implicarea publicului, prin legăturile telefonice între realizatori
cate, care vor fi suportate din surse proprii sau altele (sponso­ şi ascultători, care sunau de multe ori din autoturisme de pe
rizări), n u m ă r u l de jurnalişti necesar, colaborarea cu alte telefoanele mobile. Singurele m o m e n t e „mai delicate" au fost
departamente, calitatea şi originalitatea proiectului. atunci când condiţiile atmosferice erau mai puţin adecvate, cu
Sistemul de management prin proiecte a fost implementat suficiente ploi şi vreme mai rece pentru o vară normală, iar
şi în radioul public încă din anul trecut şi dă rezultate foarte jingle-urile pregătite pentru „ o . . . căldură m a r e " încercau să
bune. Prima emisiune realizată în sistem de proiect a fost amintească ascultătorilor că de fapt este vară. Producătorii au
„Căldură m a r e " , fiind considerată ca emisiune pilot, difuzată a p e l a t în acele m o m e n t e la î n r e g i s t r ă r i l e din creaţia lui
Caragiale, benzi din fonoteca radioului.
în cursul sezonului estival.
Pornind de la un studiu al audienţei (media ultimilor trei Desigur că nu a fost exclusă actualitatea politică, socială,
ani) pe intervalul orar 12.00-15.00, s-a ajuns la concluzia că economică, culturală şi acolo unde s-a impus, prezentarea a
aceasta se situează între 25 şi 3 5 % . Vârsta majorităţii fost făcută în forme gazetăreşti tradiţionale, cu decenţa şi
echidistanţa specifică unui post public de radio.
ascultătorilor a fost de peste 45 de ani, iar ca nivel de pregătire
predominau cei cu studii medii. In ceea ce priveşte statutul P r o d u c ă t o r i i au avut o b u n ă c o l a b o r a r e cu celelalte
sectoare; redacţii, reţeaua de corespondenţi, studiourile
economic al acestui public, doar 1 3 % aveau venituri peste
teritoriale şi serviciul tehnic unde s-a preferat colaborarea cu
m e d i e . In a c e s t e c o n d i ţ i i , cu o a u d i e n ţ ă d e s c r e s c ă t o a r e ,
aceleaşi echipe pentru fiecare realizator.
producătorii au considerat oportun să conceapă un proiect de
Acest tip de emisiune s-a bucurat de succes, astfel încât
emisiune care să fie adaptată sezonului estival, pentru a stopa
s-a trecut la sistemul de licitaţii în care producătorii, grupaţi
declinul audienţei şi recucerirea zonelor cu audienţă scăzută,
p e e c h i p e , a u p r o p u s diferite p r o i e c t e p e n t r u e m i s i u n e a
prin valorificarea noilor staţii de emisie în FM.
„Matinal". Important este că sistemul proiectelor de emisiuni
în structura emisiunii s-a ţinut seama de disponibilităţile
funcţionează şi se înregistrează o creştere a creativităţii în
publicului în perioada estivală şi s-a reconsiderat raportul
elaborarea emisiunilor radio.
cuvânt-muzică. S-a optat pentru 35%-cuvânt şi 63%-muzicâ.
în ceea ce priveşte conţinutul s-a apelat pentru prima oară la
prezentarea pe postul public de radio a faptului de viaţă, a
cotidianului, a evenimentului considerat minor care se pretează
cel mai bine la comentariul tip „ C a r a g i a l e " (anacronicul,

180 181