Slanic Memoriu - I PDF

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.
Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

Bucuresti, capital social 92400 RON
CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001
Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: transproiect@yahoo.com
MEMORIU TEHNIC
„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A
ORASULUI SLANIC”
CUPRINS
MEMORIU
a
1. DATE GENERALE
ov
1.1. Denumirea lucrării
1.2. Nr.contract
ah
1.3. Faza de proiectare
1.4. Beneficiar
Pr
1.5. Proiectant General
2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului şi analiza stării

n
hazardurilor naturale
ea
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
eț
2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

norme metodologice
ud
2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

2.1.3. Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului
2.1.4. Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date
lJ
necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea

cu studii şi cercetări conexe elaborate
iliu
2.2. Considerente privind structurarea proiectului

ns
2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat
Localizare geografică
Co
2.3.1.
2.3.2. Principalele unităţi de relief
2.3.3. Aspecte geo-structurale
2.3.4. Categorii de folosinţa a terenurilor
2.3.5. Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor
2.3.6. Reteaua hidrografica
2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul

execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr
persoane
2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport
Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 1

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii
elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului
administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren
3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate,
a
propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind
modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri
ov
pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.
ah
5. ANEXA 1 Index de termeni
6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ
7. ABREVIERI
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

MEMORIU TEHNIC
„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A

ORASULUI SLANIC”
1. DATE GENERALE
a
Denumirea Lucrarii
ov
Servicii privind elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru
alunecări de teren pentru un număr de 12 unităţi administrativ- teritoriale ale judeţului
ah
Prahova-componentă a planului de amenajarea teritoriului judeţean şi/sau zonal şi a
planurilor de risc natural la alunecări, detaliate în planul de urbanism general şi în
regulamentul local de urbanism”
Nr. Contract
Pr
n
12158/338/20.09.2011
ea
Faza de proiectare
eț
Studiu
ud
Beneficiar
lJ
Consiliul Judeţean Prahova

iliu
Proiectant general
S.C. Transproiect 2001 SA

ns
Co

2. SECTIUNEA I
Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat şi starea hazardurilor naturale
2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului
2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme

metodologice
Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi

inundaţii are ca obiect, elaborarea hărţilor de risc pentru unităţile administrativ teritoriale,
a
definirea condiţiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum şi de
stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată
ov
această documentaţie va furniza o imagine clară asupra zonelor expuse riscurilor naturale
pentru alunecări de teren, în vederea elaborării studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea
ah
efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.
Realizarea hărţilor de risc natural este în conformitate cu prevederile legii 575/2001 privind
Pr
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural,
respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi de completare a
n
documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG
ea
nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut
ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri
eț
naturale.
In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de

ud
Amenajare a Teritoriului Judeţean – PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale
unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor
lJ
specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea

construcţiilor şi utilizarea terenurilor.
iliu
Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi

conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor
ns
studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de

manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente
ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea
Co
celor propuse a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt
deosebit de utile pentru toate instituţiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile
de urbanism şi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.
Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social -

economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri
adecvate structurale şi non-structurale ca şi evidenţierea promovării unor lucrări specifice pe
unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare
investiţii.

Prevederi legislative:
Lista principalelor legi cu referire directă:
- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional -

PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.
- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

ulterioare.
a
- Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
ov
Metodologie privind elaborarea documentaţiilor:
ah
- HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime
de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru
zonele cu riscuri naturale.
-
Pr
HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de
elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii.
n
ea
- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale.
Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi

eț
-
monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97,
aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998.
ud
- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc

lJ
la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98,

aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.
iliu
ns
Co

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene
Preocuparea pentru realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren pe plan internaţional este
majoră, existând numeroase congrese internaţionale, workshop-uri şi publicaţii care au drept
obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a
ocurenţei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este
morfologic plată.
Cauzele apariţiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai
a
amănunţită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaţii şi furtuni
abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariţia unor alunecări de teren cu efecte
ov
dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.
ah
În general realizarea hărţilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi
cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a
pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaţii de criză.
Pr
Hărţile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind: hărţi care indică probabilitatea
anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la
n
alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un
ea
anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru
zona învecinată.
eț
Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

ud
următoarele datele statistice privind alunecările de teren (fig 1, fig 2):

lJ
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig. 1: Clasificarea hazardurilor – alunecări de teren urmărind 15 indicatori şi compunând finalmente 5 categorii
(procente)

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Fig. 2: Evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren a spaţiului european comunitar, prin gruparea în 5
categorii.

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului
România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia

naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa
calamităţilor produse de alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate
măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch,
PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management,
The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile
economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.
a
De asemenea în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series,
ov
Washington DC 2005, pagina 90, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în
stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat
ah
de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaţiiile survenite în anul 2005, 2006, 2008,
2010 şi alunecările de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu
prisosinţa estimările Băncii Mondiale.
Pr
Proiectul actual, prin modul în care a fost conceput poate fi integrat în structura studiului
n
regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecari de teren „Identificarea şi
delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard
ea
la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare

I, II, III şi IV al cărui beneficiar este Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei,
eț
care prevede pentru realizarea hărţilor de hazard din cadrul proiectului, o tematica similară
din punct de vedere al structurii, al mediului de dezvoltare şi al elementelor grafice incluse,
ud
fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.

lJ
Datele ce au fost incluse în cadrul proiectului, au ca sursă, reactualizări ale studiilor tematice
realizate în cadrul instituţiilor de specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către
Consiliul Judeţean Prahova.
iliu
Asocierea celor două proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistenţa şi lărgirea
ns
spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.

Co

2.1.4 Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru
elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări
conexe elaborate
Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.
În vederea realizării proiectului au fost obţinute date referitoare la modelul terenului, din
planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorială studiată, cât
şi informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare
la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziţionate de la ANCPI sau
a
puse la dispozitie de catre beneficiar.(in anexa se prezinta factura de achizitie a planurilor
1:5000)
ov
Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica,
scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Targoviste). Datele referitoare la reteaua hidrografica
ah
cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.
Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar
Pr
Pentru realizarea layerelor specifice pentru întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren au
fost solicitate către beneficiar următoarele date:
n
- PUG-ul unitatii administrativ teritoriale Slanic si pus la dispozitie de catre Consiliul
ea
Judetean Prahova.
- Extrase din studii geotehnice realizate pe raza orasului Slanic puse la dispozitie de
eț
catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic

Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ
teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradală, zona construită, drumuri, elemente
ud
privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere geotehnic etc.
lJ
Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu
Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

iliu
A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

ns
În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de către diverse
Co
instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor

1997-2000. Documentaţiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naţional
privind: Unităţi administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren - GEOTEC S.A.
Bucureşti.
Tipologia fenomenelor stabilită în funcţie de:
- potenţialul de producere (scăzut, scăzut-mediu, scăzut-ridicat, mediu, mediu-ridicat,
ridicat) determinat pe următoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural,
hidrologic-climatic, hidrogeologic
- tipul alunecărilor (primară, reactivă),
Ghid privind macro-zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări
de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti.
Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

localităţilor – AQUAPROIECT S.A.
B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.
Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).

Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita,
Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. – SC IPTANA SA
a
Pentru harta de hazard la alunecări de teren au fost evidenţiate zonele de risc funcţie de
potenţialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, ţinând cont de
ov
analiza celor 8 factori menţionaţi:
- Litologic
ah
- Geomorfologic
- Structural
- Hidrologic şi climatic
Pr
- Hidrogeologic
- Seismic
- Silvic
n
- Antropic
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

2.2. Considerente privind structurarea proiectului
Părţile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in secţiuni distincte, pentru
facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în
vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar şi vor conţine datele de bază, informaţii
existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.
Părţile scrise vor fi structurate astfel:
a) Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale, alunecări de
a
teren identificate şi delimitate la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale.
ov
b) Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor naturale, alunecări de
teren la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale.
ah
c) Program de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecări
de teren identificate şi delimitate la nivelul unităţii administrativ teritoriale.
Pr
Planşele se întocmesc în conformitate cu concluziile părţilor scrise şi vor avea la bază
rezultate obţinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se
n
vor întocmi cu precizia corespunzătoare scărilor 1:5.000, după caz şi se vor realiza în formate
ea
standard, cu informaţie vectorială şi raster, bazată pe hărţi, planuri şi ortofotoplanuri, etc.
Bazele de date vor conţine sub forma vectorial – topologică, următoarele informaţii spaţiale:
eț
- Cai de comunicaţii: drumuri, cai ferate etc. (vectori)

- Aşezări umane – unităţi administrativ teritoriale, (poligoane)
ud
- Hidrografie (vectori sau poligoane)

- Acoperirea cu vegetaţie (poligoane)
lJ
- Relief (model digital al terenului)
Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conţine pe layere
iliu
specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de bază de date spaţială şi va fi pus
la dispoziţia beneficiarului, în format digital. Hărţile vor conţine legende pe care se vor marca
ns
cu culori adecvate şi vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariţie a
alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum şi zone afectate
de alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.
Co

2.3 Cadrul natural al teritoriului analizat
2.3.1. Localizare geografică
Din punct de vedere geografic Orasul Slanic, aflat in judetul Prahova este localizat in zona
centrala a judetului avand ca vecinatati, conform planului de incadrare in zona, urmatoarele
comune :
 Nord– comuna Izvoarele
a
 Est- comuna Teisani

ov
Sud- comuna Varbilau
 Vest – comuna Stefesti
ah
Din punct de vedere administrativ orasul Slanic este format din localitatile: Slanic, Grosani si
Prajani
Pr
2.3.2. Principalele unităţi de reliefn
Slanicul este inconjurat din trei parti de dealuri. In partea stanga a paraului Slanic, culmea
principala incepe in extremitatea nord-estica cu Dealul Dosului (681 m), Piatra Verde(672 m),
ea
Dealul Muscelului(630m), Dealul Comorilor, Fantana Rece (597 m), Dealul Sitarilor, Seciu,
Boldeica si Gavanul.
eț
Limitele orasului se desfasoara, in general, pe podurile largi ale culmilor ce incadreaza valea
Slanicului.
ud
2.3.3 Aspecte geo-structurale

lJ
Sinclinalul Slanic, suprapus peste flişul extern, prin depozitele post-tectonice pe cale le
cuprinde, reprezintã cel mai fidel efectele generaţiilor de cutãri mai noi asupra pânzei de
iliu
Tarcãu.
Sinclinalul Slanic este situat între structurile Slon şi Smeuret-Homorâciu-Prãjani, în

ns
umplutura sa gãsindu-se depozite neogene. Depozitele neogene au în bazã gipsurile inferioare

ce stau discordant peste depozitele paleogene cutate ante-Neogen. La este de Valea Mare,
sinclinalul Slãnic este o cutã normalã, aplecatã spre nord-vest, cu flancul sud-estic puternic
Co
înclinat sau vertical. La vest de valea sus-menţionatã, sinclinalul Slãnic devine o cutã
deversatã spre sud-est, în valea Prahovei redevenind normal, drept. Între valea Teleajenului şi
falia Piatra Verde, în zona axialã a sinclinalului Slãnic se gãsesc numeroase cute secundare,
adesea faliate longitudinal.
Între faliile verticale, transversale Piatra Verde şi Scurteşti, cuta este puternic cãzutã, ceea ce a
permis menţinerea aproape completã a depozitelor badeniene. Sinclinalul Slanic este afectat
de douã falii longitudinale, dintre care cea mai importantã este falia Tâncava, cu
compartimentul nordic ridicat. Aceastã falie, în sectorul estic al cutei, este axialã, în timp ce
spre vest se deplaseazã la nord-vest de ax. A doua falie longitudinalã, normalã, afecteazã
flancul sud-estic al al sinclinalului. Pe faliile transversale Piatra Verde, Scurteşti şi
Pietriceaua, orientarea direcţiei stratelor şi cutei se modificã puternic şi brusc, devenind mai

apropiatã de est-vest. La vest de Slanic Prahova, sinclinalul Slanic se aşeazã oblic pe

structurile ante-neogene.
2.3.4 Categorii de folosinţa a terenurilor
Zona deluroasă a orasului Slanic este formată la suprafată din roci moi: argile, marne, luturi
şi nisipuri alternante cu marne şi gresii, conglomerate. Eroziunea, a adus la suprafaţă roci
aflate la adâncime, iar pe pantele domoale şi în parţile joase ale văilor, apele au transportat şi
au depus bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri şi particule fine, prăfoase, argiloase.
a
Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice şi soluri
brune acide, luvisoluri albice) Clasa cambisoluri : (soluri brune acide) Clasa solurilor
ov
hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate : (soluri aluviale de luncă,
regosol).
ah
Solurile brune luvice (clasa argiluvisoluri) au cea mai mare raspandire ele constituind fondul
pedologic in majoritatea dealurilor subcarpatice sub padurile de foioase cu sau fara fag in
Pr
compozitia lor.
Cambisolurile ocupa suprafete extinse in Subcarpatii de Curbura, pe gresiile si

n
conglomeratele paleogene bogate in elemente bazice cu deosebire acolo unde precipitatiile
ea
mai bogate favorizeaza o puternica spalare a coloizilor.
Cea mai mare parte a comunei este acoperitã cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare
eț
instalate pe locul fostelor păduri.

ud
Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu :

lJ
 etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica),

 etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec,
iliu
stejar cu fag)
dintre speciile lemnoase mai amintind: Stejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea),
ns
Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm de camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ).
2.3.5 Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor

Co
Zona administrativa a orasului Slanic se desfasoara in zona climatului temperat continental.

Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 8º -9º C la contactul cu muntele. In iulie,
temperatura medie este de 17-18 º C spre munte.
In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de
aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilor
favorabile convectiei.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 800 mm in vecinatatea dealurilor

subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara,
iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm.
Intre anii 1970-1992, temperatura medie anuala a fost de 9,5 °C in zona. Temperaturi medii
zilnice ale anului foarte ridicate s-au inregistrat la 31 iulie 1985 de 29.4 °C.
Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in

curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul
lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei.
a
In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa
medie a zilelor de inghet cu T≤0º este de 101,2 zile pe an.
ov
ah
2.3.6. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica de suprafata este constituita din Pârâul Slanic, format din confluenta
Pr
pârâurilor mai mici: Tariceanca si Grosanca si care colecteaza în aval alti torenti precum:
Ceairul, Gorgan, Riga, Baia Rosie, Fântâna Rece, Praja.
n
Cursuri necadatrate ( torenti )
ea
Raurile si paraurile au săpat văi largi şi adânci, formând culoare. Se constată o scurgere cu
valori foarte ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie, consecinţă a topirii masive a zăpezilor şi a
eț
ploilor bogate din perioada respectivă.

ud
Volumul scurgerii este scăzut în lunile septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase

din timpul verii, şi în timpul lunilor de iarnă, când zăpada persista vreme îndelungată.
lJ
Transportul maxim de aluviuni în suspensie are loc şi el concomitent cu creşterea apelor din
lunile aprilie-iunie.
iliu
Apele subterane
ns
Hidrogeologic perimetrul locuit, se situează la distanţă mică faţă de pârâuri, iar alternanţa
straturilor cu permeabilităţi diferite formează un sistem etajat de pânze freatice de ape
subterane în adancime.
Co
 Pe terasa inferioară a pârâurilor nivelul hidrostatic se situează la nivelul apei din

râu şi prezintă adâncimi variabile cuprinse între 4 – 6 m.
 Pe terasa superioară, nivelul hidrostatic se situează la adâncimi mai mari de 10 -
12 m şi se corelează cu nivelul apei din zona terasei inferioare din amonte.
Dupa geneza şi condiţiile hidrogeologice de înmagazinare se împart în : ape freatice şi de

adancime.

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat
2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei,

materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane
Teritoriul pe care îl ocupă orasul Slanic ca unitate administrativ teritorială are o suprafaţă de
38.40 km2, pe raza cărora se află orasul Slanic (centru), precum si Prajani si Grosani ca
localitati componente.
a
Din datele oficiale ale recensamantului din anul 2002 se specifica ca in orasul Slanic se află
un numar de 2771 gospodării care înglobează un număr de 7108 locuitori.
ov
În ceea ce priveşte construcţiile din orasul Slanic, acestea se pot împărţii pe mai multe
ah
categorii după cum urmează:
- Funcţie de materialul de construcţie:
1693 lemn
Pr
565 paiantă
140 cărămidă
273 zidărie
n
100 beton armat şi prefabricate
ea
- Funcţie de nivelul de înălţime:
2714 parter
eț
21 1 etaj
36 2 etaje sau mai multe
ud
0 mansardate
- Funcţie de anul de construcţie:
117 <1910
lJ
273 1910-1929
379 1930-1944
iliu
740 1945-1960
493 1961-1970
332 1971-1980
ns
153 1981-1989
118 1990-1994
106 1995-1999
Co
60 >2000
Datele au fost preluate de la Institutul Naţional de statistică şi corespund recensământului
populaţiei din 2002.
2.4.2 Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport.
Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Slanic se găsesc:

Drumul national DJ 102
Drumul judeţean DJ 100N
Drumul judeţean DJ 216 A
Reţeaua feroviară este prezentă, pe teritoriul orasului Slanic, prin calea ferata ce face legatura
dintre Ploiesti si Slanic.

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor
expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi
realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren
3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.
Baza de lucru pentru hărţile tematice in aceasta etapa sunt hărţile topografice 1:50.000 care
cuprind elemente de hidrografie, planimetrie şi nivelment Acestea au fost digitizate şi
a
prelucrate, în sistem GIS. Prelucrarea hărţilor tematice, ca şi a hărţii de hazard finale s-a făcut
prin programul specializat ArcInfo.
ov
Harta topografică, reprezintă în acelaşi timp baza de reprezentare a hărţii de risc la alunecare.
ah
Fiecărui factor/criteriu i s-au alocat coeficienţi de influenţă, aleşi în funcţie de reglementările
în vigoare.
Pr
Stabilirea coeficienţilor s-a efectuat pe baza informaţiilor din lucrări de specialitate, a
Normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei
n
referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C):
ea
Anexa C
POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p)
SCĂZUT
eț
MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.
PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI

Simbol
COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

ud
Criteriul
Practic Medie- Foarte
Redusă Medie Mare
zero mare mare
lJ
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80

Roci stâncoase, masive, Majoritatea rocilor Roci sedimentare
compacte sau fisurate sedimentare care fac parte detritice neconsolidate –
iliu
din formaţiunile acoperitoare necimentate, de tipul

(deluvii, coluvii şi depozite argilelor, argilelor grase,
proluviale) şi din categoria saturate, plastic moi –
ns
rocilor semi-stâncoase (roci plastic consistente, cu

pelitice stratificate, cum sunt umflări şi contracţii mari,
şisturile argiloase, marnele şi argile montmorillonitice,
1 Ka Litologic
Co
marnocalcare, cretele, rocile puternic expansive,

metamorfice, îndeosebi prafuri şi nisipuri mici şi
şisturile de epizona şi mai mijlocii afânate, în stare
putin cele de mezozonă, submersată, brecia sării
puternic alterate şi exfoliate, etc.
unele roci de natură
magmatică puternic alterate,
etc)
Relief plan orizontal, Relief de tip colinar, Relief caracteristic zone-
afectat de procese de caracteristic zonelor lor de deal şi de munte,
eroziune piemontane şi de podiş, puternic afectate de o
nesemnificative, văile fragmentat de reţele reţea densă de văi tinere
Geomorfo-
2 Kb care constituie reţeaua hidrografice cu văi ajunse cu versanţi înalţi,
logic
hidrografică fiind într- într-un anumit stadiu de majoritatea văilor fiind
un avansat stadiu de maturitate, mărginite de subsecvente (paralele cu
maturitate versanţi cu înălţimi medii şi direcţia straturilor)
înclinări în general medii şi

SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.

Simbol
Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
mici
Corpuri masive de roci Majoritatea structurilor Structuri geologice
stâncoase de natură geologice cutate şi faliate caracteristice ariilor
magmatică, roci sedi- afectate de clivaj şi fisurate, geosinclinale în facies de
a
mentare stratificate, cu structurile diapire, zonele ce fliş şi formaţiunilor de
straturi în poziţie marchează fruntea pânzelor molasă din depresiunile
ov
3 Kc Structural orizontală, roci de şariaj marginale, structuri
metamorfice cu geologice stratificate,
suprafeţe de şistuozitate puternic cutate şi
ah
dispuse în plane dislocate, afectate de o
orizontale reţea densă de clivaj,
fisuraţie şi stratificaţi
Pr
Zone în general aride, Cantităţi moderate de Precipitaţii lente de lungă
cu precipitaţii medii precipitaţii. Văile principale durată, cu posibilităţi
anuale reduse. Debitele din reţeaua hidrografică au mari de înfiltrare a apei în
n
scurse pe albiile atins stadiul de maturitate în roci. La ploi rapide,
râurilor, ale căror timp ce afluenţii acestora se viteze mari de scurgere
ea
bazine hidrografice se află încă în stadiul de cu transport de debite
ex-tind în zone de deal tinereţe. În timpul viiturilor solide. Predomină
Hidrologic
4 Kd şi de munte, în general se produc atât eroziuni procesele de eroziune
şi climatic
eț
sunt controlate de verticale cât şi laterale. verticală.

precipitaţiile din aceste Importante transportturi şi
ud
zone. Pe albiile râurilor depuneri de debite solide.

predomină procesele de
sedimentare, eroziunea
lJ
producându-se numai
lateral la viituri
Curgerea apelor Gradienţi de curgere a apei Curgerea apelor freatice
iliu
freatice are loc la freatice moderaţi. Forţele de are loc sub gradienţi
gradienţi hidraulici filtraţie au valori care pot hidraulici mari. La baza
foarte mici. Forţele de influenţa sensibil starea de versanţilor, uneori şi pe
filtraţie sunt neglijabile. echilibru a versanţilor. versanţi, apar izvoare de
ns
Hidrogeolo Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice, în apă. Există o curgere din
5 Ke
-gic freatice se află la general se situează la interiorul versanţilor către
adâncime mare. adâncimi mai mici de 5 metri suprafaţa acestora cu
Co
dezvoltarea unor forţe de

filtraţie ce pot contribui la
declanşarea unor
alunecări de teren.
Intensitate seismică pe Intensitate seismică de Intensitate seismică mai
6 Kf Seismic scara MSK mai mică de gradul 6-7 mare de gradul 7
gradul 6
Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu
vegetaţie arboricolă vegetaţie arboricolă cuprins vegetaţie arboricolă mai
mai mare de 80%. între 20% şi 80%. Păduri de mic de 20%.
7 Kg Silvic
Păduri de foioase cu foioase şi conifere, cu arbori
arbori de dimensiuni de vârstă şi dimensiuni
mari. variate.
Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate o Versanţi afectaţi de o
8 Kh Antropic executate construcţii serie de lucrări (platforme de reţea densă de conducte
importante, acumulările drumuri şi cale ferată, canale de alimentare cu apă şi


SCĂZUT MEDIU RIDICAT
Nr. Crt.

Simbol
Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR

Redusă Medie Mare
zero mare mare
0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80
de apă lipsesc de coastă, cariere). Cu canalizare, drumuri, căi
extindere limitată şi pentru ferate, canale de coastă,
care s-au executat lucrări cariere, supraîncărcarea
corespunzatoare de protecţie acestora în partea
a
a versanţilor superioară cu depozite de
haldă construcţii grele.
ov
Lacuri de acumulare care
umezesc versanţii în
partea inferioară.
ah
Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe
Pr
poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi tematice, se va utiliza următoarea formulă
: n
K a   K b 
K m   K c   K d   K e  K  f   K g   K h 
ea
6
În final va rezulta harta cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard, realizată

eț
prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS.

ud
Harta factorului litologic – Ka

lJ
Din punct de vedere geologic fundamentul zonei este constituit din depozite paleogene si
neogene (vezi Harta geologica scara 1:200000, foaia Targoviste”).
iliu
Depozitele paleogene, au dezvoltare locala si sunt reprezentate prin: faciesul de Sotrile (marne
cenusii in alternanta cu marne rosii si strate subtiri de gresii cenusii ), faciesul Oligocen
ns
(sisturi argiloase si marnoase) si faciesul stratelor de Cornu (sisturi argiloase si marnoase, in

parte foioase, pe alocuri bituminoase).
Co
Peste depozitele paleogene (amintite mai sus) se devolta depozitele neogen-miocene

reprezentate prin: orizontul tufurilor zeolitice (tufuri dacitice, gipsuri, marne tufacee),
orizontul cu brecii ( brecia sarii ) si orizontul marnos. “Brecia sarii” se aseaza in general
concordant peste orizontul tufurilor, avand dezvoltarea cea mai mare si cuprinde doua
faciesuri: faciesul detritic-lutitic cu caracter fluviatil –lagunar ( reprezentat prin argile si argile
marnoase cenusii, care constituie coperta zacamantului de sare) si faciesul evaporitic-
bituminos (masivul de sare).
Depozitele neogene sunt acoperite de depozite cuaternare reprezentate prin aluviuni (albia
paraului Slanic), depozite de terasa, conuri de dejectie, deluvii de panta.
Din punct de vedere structural-tectonic, depozitele care participa la alcatuirea zonei apartin
cuverturii post-tectonice a Panzei de Tarcau, fiind reprezentata de sinclinalul de Slanic.

Sinclinalul este afectat de falii longitudinale si transversale, iar in partea centrala apar
numeroase cute secundare, adesea faliate.
In zona localitatii, se constata ca sinclinalul a suferit o scufundare axiala, fenomen care a
permis conservarea depozitelor purtatoare de sare.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
Harta geologica a zonei studiate

lJ
Pentru orasul Slanic se identifică urmatoarele categorii litologice importante şi anume:

iliu
Pleistocen si Holocen (qp3+qh)

Pleistocenul este reprezent prin depozitele loessoide, alcătuite din prafuri argiloase şi prafuri
nisipoase gălbui, nisipuri prăfoase - argiloase roşcate sau gălbui, nisipuri fine, cu concreţiuni
ns
calcaroase.
Co
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi
bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri,
pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial -
proluvială, reprezintă cele mai noi formaţiuni.
Oligocen (lf+ch)
La marginea internă a pânzei de Tarcău, în imediata vecinătate cu pânza de Audia, în bazinul
Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o varietate grosieră a
Oligocenului, care se pare că are o extindere direcţională mai largă şi se caracterizează prin
apariţia unor nivele de brecii spre partea superioară a suitei oligocene. Materialul remaniat
aminteşte Eocenul în facies de Şotrile din flişul intern, caracteristica fiind dată de prezenţa
argilelor vărgate. Prezenţa la vest de valea Teleajenului a unor blocuri dezrădăcinate, alcătuite
din argile vărgate şi brecii arcoziene cu granodiorite, sugerează că sursa care a furnizat
materialul alohton este flişul intern, dar mai ales unitatea de Audia.
Miocen (aq+bd)
Acvitanian - Burdigalianului, în pânza de Tarcău, i se repartizeaza ceea ce s-a denumit
strate de Cornu, care s-au conservat numai în sectorul sudic, în sinclinalele Slănic şi Drajna.
Ele includ depozite foarte variate, care se dispun peste disodilele şi menilitele superioare ale
Oligocenului în litofaciesul de Pucioasa.
Suita debutează printr-un complex gipsifer cu o bogată microfaună (constituind gipsurile
inferioare), urmează şisturi argiloase în alternanţă cu nisipuri, gresii glauconitice şi
conglomerate, apoi se dezvoltă un orizont marnocalcaros cu globigerine, în final fiind
menţionate şisturi bituminoase şi gresii glauconitice.
Pe baza conţinutului paleontologic, se apreciază că stratele de Cornu revin Acvitanianului şi
a
Burdigalianului inferior.
ov
Miocen (sm)
Depozitele sarmaţiene apar fie sub forma unei fâşii, cu lăţime de ordinul a câteva sute de
ah
metri până la 2 km, fie ca umplutură a unor sinclinale, fie în axul unor structuri anticlinale.
Din punct de vedere litologic, acest etaj apare reprezentat printr-o succesiune de argile
marnoase, cenuşiu - verzui, nisipuri, conglomerate, gresii lumaşelice şi calcare organogene
Pr
alb-gălbui până la cenuşii, compacte sau vacuolare, în strate groase de 1 - 4 m, grupate în
pachete ce ajung până la 20 m grosime.
Raporturile stratigrafice şi structurale ale depozitelor sarmaţiene cu depozitele subjacente sunt
n
de discordanţă unghiulară, creată prin transgresiune.
ea
Pânza de macla (tu+sn)

Aflorează în zonă între pânza flişului curbicortical şi pânza de Audia.
eț
Cele mai vechi depozite (albian superior - vraconiene) îmbracă un litofacies asemănător cu cel
al flişului curbicortical, dar cu intercalaţii de marne şi argile roşii. Urmează un fliş şistos
ud
cenuşiu (Vraconian - Turonian), peste care se dispune un fliş grezos arcozian (Turonian).
Începând cu Senonianul superior, aria de sedimentare a pânzei de Macla şi a pânzei flişului
lJ
curbicortical apare omogenă.

Structura internă a pânzei de Macla arată o imbricare avansată, în cute - solzi.
Şariajul pânzei se înscrie în faza stirică veche.
iliu
Cretacic (al+tu) si (al+vr)

ns
Albianul este reprezentat prin ceea ce se cunoaşte de conglomeratele de Bucegi.

Acestea s-au format exclusiv pe seama ariei mai vestice, care în timpul Albianului funcţiona
ca zonă emersă supusă denudării, încât au fost descrise conglomeratele de Bucegi drept
Co
molasă albiană.
Conglomeratele de Bucegi au o grosime de 2.000 m şi prezintă largi variaţii de facies, atât
lateral, cât şi pe verticală, căpătând fie aspect masiv, fie stratificat ori adesea relevă caractere
de fliş.
În elementele conglomeratelor se recunoaşte întreaga gamă de roci constituiente ale zonei
cristalino - mezozoice.
Elementele remaniate au dimensiuni foarte variate, lăsând loc interpretării conform căreia
conglomeratele de Bucegi ar fi de origine fluviatilă cu aport de material torenţial.
În linii generale, se pot distinge două nivele de conglomerate, separate printr-un nivel de
gresie denumită gresia de Scropoasa. Suita conglomeratelor de Bucegi se încheie cu gresii şi
conglomerate de Babele.
Vârsta albiană a conglomeratelor de Bucegi decurge din faptul că în mod constant deasupra
lor, pe valea Dâmboviţei ca şi în împrejurimile oraşului Predeal, se dispun transgresiv şi
discordant depozite bogat fosilifere, de vârstă vraconiană.

Cu conglomeratele de Bucegi se încheie suita depozitelor învelişului sedimentar preaustric.
Depozitele vraconian - turoniene, predominant pelagice (strate de Lupchianu - sau strate de
Cârnu) sunt mai bogate în roci marnoase şi marnocalcaroase decât echivalentul lor din pânza
de Audia. Se cunosc şi nivele cineritice şi silicolitice în partea inferioară a suitei de depozite
vraconian - turoniene, similare cu cele din pânza de Audia.
Holocen (qh2)
Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi
bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri,
a
pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial -
proluvială, reprezintă cele mai noi formaţiuni.
ov
Investigatii de teren
ah
Pe baza studiilor geotehnice puse la dispozitie de catre primaria Slanic, ce contin informatii
referitoare la stratificarea litologica, si studii de specialitate efectuate in zona studiata sau
Pr
proximitatea zonei analizate, au fost definite caracteristicile litologice ale terenurilor si
incadrarea in clasa de risc corespunzatoare conform anexei C din HG 447/2001.
n
Studiile geotehnice puse la dispozitie de catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic:
ea
“Studiu geologic si hidrogeologic privind stabilizarea versantului stang al paraului Slanic
in zona exploatarii de sare MINA UNIRE”.
eț
Aceste studii geotehnice contin elemente de descriere a succesiunii de straturi pana la

ud
adancimea de 120 m, ce au fost utilizate pentru tararea modelului matematic ce sta la baza
determinarii coeficientului mediu de risc la producerea alunecarilor de teren.
lJ
Suplimentar, in zona Piatra Verde a fost executat 1(un) foraj cu instalatia tip Geopeck. In
paralel cu efectuarea observatiilor geologice asupra versantilor s-a localizat cu GPS –ul
iliu
(marca Magellan) pozitia forajului (F4) si s-au efectuat masuratori cu GPS- ul pe suprafata
versantului pentru conturarea zonelor cu alunecari de teren, vezi anexa.
ns
Co

Inventar de puncte GPS - punct foraj (F4) ––Punct Piatra Verde, localitatea Slanic
(STEREO 70)
Nr.
Coordonata X Coordonata Y Coordonata Z Descriere punct
Crt.
1 575165 417535 503 Pozitie foraj (F4)
2 575155 417609 513 Fata de desprindere
(limita afloriment tufuri)
a
ov
4 575205 417556 503 Vale torent cu apa
ah
5 575242 417540 509 Terasa de desprindere
6 575229 417531 510 Frunte alunecare
Pr
7 575230 417489 505 Frunte alunecare
(mat.ebulat)
n
8 575199 417480 497 Corp alunecare (aspect
ea
valurit)
9 575167 417497 491 Vale torent cu apa
eț

ud
11 575122 417525 499 Drum-teren stabil

lJ
Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul
iliu
geotehnic S.C. Geoecotest SRL

ns
Mentionam ca alunecarea observata s-a produs la contactul materialului deluvial cu roca de

baza. Formatiunea acoperitoare este reprezentata in aceasta zona de un depozit deluvial
alcatuit dintr-un strat subtire de praf argilos cu pietris mic in care apar fragmente de tufuri
Co
verzi de dimensiuni variabile (ce cresc cu adancimea) rezultate prin alterarea fizica si chimica
a tufurilor.
Pana la adancimea de 4.80m fragmentele de tufuri verzi, rezulta in urma procesului de alterare
fizica, ca urmare a variatiilor de temperatura in timpul inghet-dezghetului. Intre adancimile
de 4.80-5,80m apele (de suprafata sau subterane) infiltrate in teren isi modifica continutul
chimic al ionilor determinand intense procese de alterare chimica a tufurilor.
Mentionam ca zona prezinta umiditate crescuta fapt ce este confirmat si de adancimea mica a
nivelului hidrostatic (NH=1,90m). Aceasta coroborat cu panta terenului poate accentua
fenomenul de alunecare afectand coeziunea terenului.
Dupa adancimea de 5,80m tufurile (roca de baza) devin compacte.

Conform « Ghid pentru identificarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de

interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora, in vederea
satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a
mediului », indicativ GT006-97, fenomenele de alunecari de teren intalnite pe teritoriul
orasului Slanic suntfie alunecari « de adancime mica » cu planul de alunecare situat intre 1,0-
5,0m adancime (deluvii), fie alunecari «adanci » cu suprafata de alunecare mai mare de
5,00m ce au caracter de prabusire.
Conform observatiilor din teren, mentionam ca alunecarile afecteaza atat « formatiunea cu

sare » cat si faciesul orizontului marnos situat la suprafata sarii.
a
Cauzele care determina fenomenele de instabilitate sunt: plasticitatea ridicata a argilelor,
ov
precipitatiile abundente, fenomenul inghet-dezghet, lucrarile de exploatare a sarii, evacurile
necontrolate ale apelor menajere, etc.
ah
Mentionam ca prezenta in corpul alunecarilor al crapaturilor longitudinale si transversale,
alunecarile determina (in perioadele cu precipitatii) infiltrarea unor cantitati de apa, ce
Pr
accentueaza fenomenuli de alunecare.
S-a observat in teren o degradare a constructiilor situate la suprafata datorita fenomenului de

n
dizolvare a masivului de sare generat de apele care circula necontrolat pe spinarea sarii.
ea
Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori:

- 0.99 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru
eț
formatiunile apartinand depozitului de sare din localitate

- 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru
ud
formatiunile apartinand: Holocenului si Miocenului (qh2 si aq+bd)

- 0.9 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din
lJ
Miocen (to)
- 0.75 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
iliu
din Meotian (m)

- 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din
Oligocen (lf+ch) si Miocen (he)
ns

din Holocen (qp3 –qh)
Co
din Sarmatian (sm)

- 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
din Cretacic (al+vr)
- 0.25 cu probabilitate mica de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
din Pliocen si Miocen (tu+sn)
- 0.20 cu probabilitate mica de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile
din Holocen (al+tu)

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Legenda:
ka_litologic
KA
0.2
0.25
0.4
ns
0.6
0.65
0.7
0.75
0.9
0.95
Co
0.99
Fig. 4: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)

Harta factorului morfologic – Kb
Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului orasului Slanic,
prin derivarea hărţii hipsometrice în raport cu distanţa orizontală, obţinându-se, astfel harta
pantelor.
În raport cu harta litologică au fost stabilite câteva domenii de pante:

- 0° – 5°: zona stabilă, practic nu există pământuri cu panta taluzului stabil in acest
domeniu;
a
- 5° – 10°: zona cvasi-stabilă. Singurele tipuri de alunecări care se pot produce în cadrul
acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dată de
ov
unghiul de frecare reziduală a pământurilor.
- 10° – 20°: zona instabilă. Marea majoritate a pământurilor coezive au unghiul pantei
ah
stabile în acest interval astfel încât depăşirea acestei valori este foarte probabilă.
- >20°: zona cu instabilitate accentuată. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita
rezistenţei la forfecare şi pentru pământurile necoezive, singurele masive ce îşi
Pr
păstrează stabilitatea fiind cele din roci stâncoase sau semistâncoase.
După stabilirea zonelor cu valorile sus-menţionate ale unghiului versantului s-a trecut,
n
respectându-se indicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea
ea
normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la
alunecări de teren şi inundaţii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, după cum urmează:
eț
0° – 5°: Kb = 0.05
5° – 10°:
ud
Kb = 0.4
10° – 20°: Kb = 0.7
>20°: Kb = 0.9
lJ
Din analiza hărţii pantelor se observă câteva zone distincte:

- zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistând pericolul producerii unor
iliu
alunecări de teren,
- zona de coamă, unde pantele devin din ce în ce mai accentuate, iar influenţa factorului
ns
antropic este cea mai importantă (existând o bună probabilitate de declanşare a fenomenelor
de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fără aprobare),
- zona de pantă, în care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fără cauză
Co
antropică,
- zona de picior, alunecările de teren produse în această zonă îşi au de cele mai multe ori
cauza în fenomenele erozionale.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Legenda:
kb_geomorfologic
COEFICKB
Co
0.05
0.4
0.7
0.9
Fig. 5: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)

Harta factorului structural – Kc
Zona flişului este caracterizată de îngemănarea elementelor ridicate - „pintenii”, cu

elementele coborâte - sinclinalele adiacente, ce formează un ansamblu de cute paralele cu
direcţia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergenţă aparent
nord - vestică.
În ansamblu, zona flişului suferă o scufundare treptată spre sud - vest, ce se înscrie în tendinţa
generală de afundare spre vest a părţii sudice a Carpaţilor Orientali.
Din considerentele menţionate, au fost atribuiţi coeficienţi de risc diferiţi pentru factorul
a
structural Kc, de la 0,3 până la > 0,50.
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Harta structurala a judetului Prahova

Probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)
Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului curbicortical

(pânzele de Audia şi de Macla), prezentă în partea nordică a judeţului, precum şi celor din
Depresiunea Getică - Avantfosa carpatică (flanc extern), prezentă în extremitatea sudică a
judeţului.
Pânza de Audia încalecă după o fractură care a luat naştere încă din timpul diastrofismului
neocretacic.
a
În timpul procesului de încălecare, formaţiunile pânzei de Audia au fost intens cutate şi
faliate, dând o structură tipică imbricată, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice având o
ov
amploare deosebită, constituind adevărate digitaţii.
Spre sud, la marginea vestică a pânzei de Audia, flişul de Macla constituie un element
ah
tectonic de amploare mai deosebită, în unele interpretări acordându-i-se rang de pânză.
Aceasta poate fi considerată o digitaţie a pânzei de Audia şi ar constitui digitaţia de Macla.
Pânza de Audia, în ansamblu, a suferit şi influenţa cutărilor ulterioare punerii ei în loc, ceea ce
Pr
se recunoaşte mai ales în redresarea şi chiar răsturnarea planului de şariaj.
Probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)

n
ea
Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului extern (Pânza
de Tarcău), situată în partea central - nordică a judeţului.
Pânza de Tarcău este rezultatul fazei eostirice, individualizarea ei fiind sensibil sincronă cu
eț
formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările

moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii în care sub planul de şariaj
ud
sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată,
recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi.
lJ
Acelaşi coeficient de risc a fost atribuit formaţiunilor aparţinând Depresiunii Getice (flanc
intern), situată în partea centrală a judeţului. În această zonă sunt incluse sinclinale largi,
orientate sud vest - nord est şi anticlinale relativ înguste. Contactul acestora cu formaţiunile
iliu
pintenilor de Văleni şi Homorâciu se evidenţiază prin tendinţa de încălecare a acestora din

urmă peste cele anterior prezentate. Mişcările orogenice au afectat aceste unităţi tectogenetice,
ns
creând numeroase deformaţii şi discontinuităţi ale multitudinii de faciesuri care le alcătuiesc.

Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt înnecate în acumulările
cuaternare.
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Legenda:
kc_structural
KS
0.5
Co
0.55
Fig.6 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)

Harta factorului hidroclimatic – Kd
Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona
montană, zona subcarpatică, sau colinară şi zona de câmpie), dezvoltate în proporţii aproape
egale se caracterizează prin climă continentală, cu variaţii mari din cauza diferenţelor de
altitudine.
Conform datelor din Enciclopedia geografică a României, precipitaţiile medii anuale cresc
progresiv cu altitudinea de la 450 mm, în extremitatea sud-estcă a judeţului, la 1400 mm, în
a
partea nordică, în zona montană înaltă, cu înălţimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari
cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (Ploieşti – 88 mm.,Câmpina –120 mm,
ov
Buşteni –128 mm, vf. Omu –173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt înregistrate în luna
februarie (Ploieşti –30,5 mm, Câmpina –40 mm, Buşteni –28,2 mm, vf. Omu –54,6
ah
mm).Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 de ore s-au înregistrat vara şi toamna (Ploieşti –
116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana –121 mm, la 25 august 1954, Sinaia –115,8 mm, la 1
Septembrie 1941, Buşteni –81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu –115 mm, la 14 iulie 1929).
Pr
In anotimpul rece, numărul mediu al zilelor de îngheţ creşte proporţional cu înălţimea, el
fiind de 101 în zona de câmpie (Ploieşti), de 115, în zona subcarpatică (Câmpina) şi de 154 de
zile la Sinaia şi mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.
n
ea
Densitatea reţelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, în partea nordică a teritoriului şi
excepţional chiar de 0,7 şi de 0,1-0,3 kml/kmp în zona sud-estică a judeţului. Cantitatea
anuală medie de aluviuni în suspensie, care variază în funcţie de constituţia litologică, de
eț
cantitatea medie anuală de precipitaţii şi de energia de relief, este de 10 t/ha/an, în zona

colinară şi de 1 t/ha/an, în partea de N şi de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, în zona de câmpie.
ud
Debitul mediu multianual al râului Prahova creşte de la 2,80 mc/s, la confluenţa cu v.

lJ
Cerbului, la 27 mc/s, la ieşirea din judeţ.Debitul maxim se înregistrează în luna aprilie, ca

urmare a topirii zăpezii în zona montană, iar cel minim, toamna, în septembrie sau
octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie al râului Prahova este de 100
iliu
kg/s, la ieşirea din raza judeţului. Pe râul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni în
suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor râuri se înregistrează primăvara
ns
(în medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, în septembrie.
Durata medie anuală a stratului de zăpadă creşte de la zona de câmpie (43,2 zile la Ploieşti) la
Co
zona montană (77,5 zile, la Sinaia şi 218 zile, la vf. Omu).
Zona montană, reprezentând cca 27% din aria judeţului, cu înălţimi între 1200 şi 2000-2500
de metri, alcătuită din Munţii Bucegi, Baiului, Grohotiş, Ciucaş şi Siriului, constituită din
depozite sedimentare, cretacice, în facies de fliş grezo-calcaros, în bază şi în facies de
molasă, la partea superioară (conglomeratele de Bucegi), se remarcă prin temperaturi medii
anuale între 0 şi 8 grade şi precipitaţii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a
fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la
formarea predelelor de grohotiş. Cantităţile mari de precipitaţii, uneori în regim torenţial
produc antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni în bazinele superioare ale văilor Cerbului,
Prahova, Bătrâneanca, Muşiţa, Crasna, Siriu, Bâsca cu cale, Doftana şi Teleajen. In sectorul
montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansată.

Zona subcarpatică (colinară), formată din depozite sedimentare terţiare, reprezentate prin
marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcău, gresia de Fuzaru, gresia de
Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse în cute sinclinale şi
anticlinale, dezvoltate în Dealurile Doftanei, Cosminele, Vârbilău, Lazuri, Priporului, Băicoi,
Bucovei şi Istriţei, are un climat temperat continental, intermediar între treptele extreme de
relief, cu temperatura medie anuală de 9,3 grade,(Câmpina) şi precipitaţii medii anuale între
600 şi 1000 mm.
In zona subcarpatică, denudarea şi eroziunea de suprafaţă sunt foarte active, îndeosebi pe
a
interfluviile despădurite şi pe terenurile agricole din bazinele văilor Proviţa, Doftana,
Vârbilău, Slănic, Crasna, Drajna, Lopatna şi Sângerului.Versanţii văilor sunt afectaţi de
ov
ravenare
ah
Primăvara şi la începutul verii, în urma plopilor abundente, pe suprafeţele în pantă, cultivate
şi pe dealurile despădurite, apa se înfiltrează pe planele dintre strate, sau preferenţial în
depozitele mai poroase şi produce destabilizarea versanţilor, reactivarea unor alunecări de
Pr
teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi în zonele defrişate mai recent. Factorului
litologic, determinant în formarea alunecărilor de teren, i s-au adăugat efectele celui climatic
şi al activităţilor umane. Exploatarea petrolului, sării şi substanţelor nemetalifere au condus la
n
defrişări masive în zona subcarpatică şi au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona
ea
subcarpatică prahoveană, aproape în totalitatea ei, este cunoscută prin amploarea alunecărilor
de teren, care aduc mari prejudicii economice.
eț
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm i s-a atribuit factorului climatic ( Kd) valoarea
ud
de 0,55.
Arealului delimitat de izoliniile de de 800 mm şi 1200 mm i s-a atribuit factorului climatic Kd

lJ
valoarea de 0,65.
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Legenda:
Co
kd_hidroclimatic
KD
0.55
0.65
Fig.7: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)

Harta factorului hidrogeologic – Ke
Pentru sectorul nordic al judeţului Prahova, areal neacoperit de hărţi hidrogeologice, unde
informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetări pe zone restrânse, cu obiective
diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere
etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei
valori s-a făcut prin analiza ponderată a valoriilor factoriale înregistrate pentru întreaga
suprafaţă a judeţului, cu estimarea corespondenţei morfologice şi lito-structurale din sectorul
neacoperit cu hartă hidrogeologică privind freaticul. Deşi, la nivelul paralelei de la partea
a
superioară a ultimei hărţi existente, apare o linie contrastantă între valorile factorului de
influenţă, această linie nu se mai manifestă în cadrul hărţii factorului mediu (coeficientul
ov
mediu) km, constatându-se că soluţia adoptată este corectă. Situaţia este reprezentativă pentru
un judeţ marcat de contrastul tranşant, între o suprafaţă cu valori calculate ale factorului de
ah
influenţă şi valori estimate (din lipsă de date primare).
Dacă în sectorul sudic al judeţului câmpia este forma de relief predominantă, spre nord se
Pr
trece treptat la dealurile subcarpatice şi apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se
modifică, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu condiţiile hidrogeologice. În sectorul sudic avem
de-a face cu o circulaţie a apelor subterane prin acvifere de tip poros-permeabil, spre nord
n
trecându-se la o circulaţie ce are loc predominant în acvifere de tip fisural. Se întâlnesc zone
ea
în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o circulaţie superficială ce are
loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale
majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m). De asemenea sunt şi zone de descărcare ale
eț
acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Există deci şi în sectorul nordic cele 3 tipuri de
suprafeţe cu probabilitate de producere a alunecărilor din punctul de vedere al coeficientului
ud
de risc hidrogeologic, fără însă a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un
coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).
lJ
O alta sursa de informatii referitoare la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele

iliu
hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de

studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a
orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.
ns
Deasemenea s-au facut observatii de teren in orasul Slanic, observatii ce au inclus si nivelurile
de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 5 m si 2 m. Concluzia ce
Co
se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul freaticului din
zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele de adancime
mica din zona de influenta.
Elaborarea hărţii factorului de risc hidrogeologic – Ke s-a făcut în conformitate cu Hotărârea

nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Legenda:
KE
0.4
Fig.8: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)

Harta factorului seismic – Kf
La elaborarea hărţii factoruli seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului

României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93),
cuprinsă în Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor
pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile
Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor
cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în
exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97.
a
Odată cu vectorizarea zonelor de gradare a intensităţii seismice (inclusiv, a recurenţei
ov
acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influenţă seismic
Kf, în cadrul poligoanelor rezultate prin intersecţia cu conturul judeţului, conform indicaţiilor
ah
furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare şi
conţinutul hărţilor de risc natural la alunecările de teren, cuprinse în HG 447/2003 – pentru
aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc
Pr
natural la alunecări de teren şi inundaţii.
Conform SR 11100/1–93 “Macrozonarea seismică a teritoriului Romaniei”, orasul Slanic se

n
situează în zona cu grad 81 (scara MSK). Indicele „1” aferent macrozonei reprezinta perioada
ea
de revenire a cutremurelor de cca. 50 ani si respectiv 100 ani.
eț
Tinanad seama de normativul P100/2006, orasul Slanic se situează în zona de hazard seismic
corespunzatoare unei acceleraţii a terenului (pentru cutremure cu interval mediu de recurenţa
ud
(IMR) de 100 ani), de (ag) = 0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare
zonei amintite este (Tc)= 1.6 secunde.
lJ
Valorile intensităţii seismice sunt mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul
Vrancea.
iliu
Valoarea factorului de influenţă (coeficient de risc) atribuit este de 0,9 pentru majoritatea
teritoriului administrativ al orasului Slanic, iar pentru partea sudica a acestuia s-a atribuit
ns
valoarea de 0.99.
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Legenda:
Kf_seismic
KS
0.9
0.99
Fig.9: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)

Harta factorului silvic – Kg
Pentru conturarea suprafeţelor poligonale şi evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg

s-a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a
fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT
Au fost atribuite următoarele valori ale factorului de influenţă Kg în funcţie de gradul de

acoperire a orasul Slanic cu vegetaţie:
- Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra
a
- Kg = 0.80 – neproductiv
- Kg = 0,50 – pasune si faneata;
ov
- Kg = 0,40 - vegetatie localitati;
- Kg = 0,20 - livada;
ah
- Kg = 0,10 - padure;
Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul
Pr
padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in
urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie de altitudine si expunere a dus la
dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe
n
versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si
ea
versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului.
Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn, singer,
eț
etc.
ud
Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de peisaj
avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristicia apreciabila. In
lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata din
lJ
plop, salcie si specii ierboase.
Un coeficient Kg = 0.50 a fost atribuit păşunilor, acestea fiind considerate suprafeţe foarte
iliu
slab protejate anti-erozional.

ns
Zonele de livadă au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.20, vegetaţia arboricolă, mai
ales cea cu rădăcină pivotantă, mărind factorul de siguranţă la alunecare atât prin efectul de
ţintuire cât şi prin drenarea apei până la o adâncime de 5-10 m faţă de suprafaţă.
Co
Cele mai stabile zone, având Kg = 0.10, sunt cele împădurite. Acestea combină diferitele
tipuri de vegetaţie combinând avantajele armării induse de vegetaţia arboricolă cu un bun
drenaj asigurat prin evapo-transpiraţie de către arbuşti.
Zona terenurilor neproductive a fost caracterizata de un coeficient Kg = 0,8, datorita

degradarii si riscului ce il reprezinta pentru desfasurarea oricaror activitati.

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Legenda:
Kg_silvic
ns
KG
0.1
0.2
0.4
0.5
0.8
Co
0.95
Fig. 10: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)

Harta factorului antropic – Kh
Urmând indicaţiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii – HG 447/2003,
categoriilor (poligoanelor) sus menţionate li s-au atribui următoarele valori ale factorului Kh:
 teren neproductiv 0,01,
 padure 0.1
 livezi 0,2,
 localitate 0,3,
a
 teren agricol 0,4
ov
 zona urbana 0,5
 drum comunal 0,3,
ah
 drum judeţean 0,6,
Se menţionează procedeul buffer, prin care vectorii (drumuri) au fost transformaţi în
Pr
poligoane, cu următoarele lăţimi:
 drum comunal 6 m,
 drum judeţean 10 m,
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Legenda:
ns
kh_antropic
KH
0.01
0.1
0.2
Co
0.3
0.4
0.5
0.6
Fig.11: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)

Harta factorului mediu de influenţă – Km
Harta de risc la alunecări de teren a teritoriului administrativ a orasului Slanic s-a realizat prin
combinarea celor opt hărţi tematice în ArcMap. Harta reprezintă o serie de suprafeţe
poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de
producere a alunecari - Km.
În prealabil, fiecare hartă tematică a fost analizată în vederea eliminării defectelor de
a
digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane şi eliminarea
punctelor duplicat).
ov
Fiecărei hărţi tematice îi este asociată o bază de date a cărei structură şi definire a câmpurilor
ah
este identică pentru coeficienţii Ka - Kg.
Sistem de proiecţie - STEREO '70.
Pr
Hărţile tematice în cadrul cărora se regăsesc suprafeţele poligonale cu valorile coeficientului
specific fiecărui factor de influenţă a stabilităţii versanţilor (Ka - Kh) au fost transformate în
hărţi de tip grid, cu reţeaua de 1m × 1m.
n
ea
În cadrul fiecărei suprafeţe poligonale, reţelei de puncte i-a fost atribuită în fiecare punct
valoarea coeficientului factorial specific K, stabilită pentru întreaga suprafaţă a poligonului.
eț
După obţinerea în format grid a celor opt hărţi tematice corespunzătoare factorilor de
influenţă a stabilităţii versanţilor, s-a trecut la combinarea după formulă a acestor griduri,
ud
rezultând o serie de suprafeţe poligonale care, în ansamblu, definesc harta de risc la alunecări
de teren.
lJ
Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km

iliu
Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunzător fiecărei

suprafeţe poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula :
ns
K a  Kb
Km  K c  K d  K e  K f  K g  K h 
Co
6
în care :
Ka – valoarea coeficientului factorului litologic;
Kb – valoarea coeficientului factorului geomorfologic;
Kc – valoarea coeficientului factorului structural;
Kd – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic;
Ke – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic;
Kf – valoarea coeficientului factorului seismic;
Kg – valoarea coeficientului factorului silvic;
Kh – valoarea coeficientului factorului antropic.
Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se înscriu într-un

interval larg, de la 0,12 (factor minim), până la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifică un
potenţial de producere al alunecărilor de teren de la mediu la mare.
În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile

specificate în legislaţie, conform tabelului :
Probabilitate (Potenţial) de producere Valoarea benzii factorului mediu Km

a alunecărilor de teren
Practic zero (lipsă) 0
Redusă < 0.10
Medie 0.10 – 0.30
a
Medie - Mare 0.31 – 0.50
0.51 – 0.80
ov
Mare
Foarte mare 0.81 – 1.00
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Legenda:
km_slanic
Probabilitate
scazuta
medie
medie mare
Co
mare
Fig. 12: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren
Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in orasul Slanic.
Inregistrarea alunecarilor de teren in orasul Slanic a inceput in anul 1975, data consemnata in
inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001. Deasemenea mai sunt
inregistrate alunecari de teren in anii 1996, 1997 si 1998. Datele referitoare la aceste alunecari
de teren sunt prezentate in tabelul 1.
a
Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie
de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.
ov
Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si
ah
completate de catre consiliul local al orasul Slanic, cu evenimente cuprinse in perioada 2000 -
2010.
Pr
Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de
teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinate in fisele de identificare a
alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport
n
pentru acest studiu.
ea
In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei

eț
Slanic, s-au determinat cu ajutorul GPS-ului coordonatele exacte ale zonelor identificate cu
alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de
ud
teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele identificare a
alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.
lJ
Parte din alunecarile identificate pe teritoriul orasului, au la baza fenomene de eroziune a

malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza
iliu
materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza
in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata.
Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in
ns
albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.
Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1975 – 1998) au evoluat in mod diferit,
Co
unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost
inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului
trecut de la producerea acesteia, efectele s-au estompat.
In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in orasul Slanic in cadrul

inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul
alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor
afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din orasul Slanic.

Alunecari de teren inregistrate in orasul Slanic si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/200
a
Tabel 1
ov
Localizare Data. prod Tipul Suprafaţa afectată Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere
Fenomen alunecării (ha) 1. Condiţii de teren Case Drum Teren 1. Modificare geometrica
ah
(materialul 2. Procese geomorfologice (nr.) (m) agricol 2. Drenaj
alunecat) 3. Procese climatice (ha) 3. Lucrări de susţinere
4. Procese antropice 4. Lucrări de ranforsare internă
Pr
Favorizante Declanşatoare 5. Alte măsuri
Aplicate Propuse
Piatra Verde 1973 Primară 104,0 2. Exec de păşuni 2,
n
pamant umid pe vers 5. Plantatii specii
Izv. de coasta forestiere
ea
1990 Reactivată 1,0 1.2.3. da păşuni 3
roca
eț
V Muşcelului 1989 Reactivată 2,0 2.3. da păşuni 3
grohotis
ud
nov.89 Reactivată 3,0 2.3. da păşuni 3
grohotis
Brusturiş dec.90 Reactivată 2,0 lJ 2.3. da păşuni 3
pamant
V Gorganului mai 90 Reactivată 3,0 2.3. da păşuni 3
iliu
grohotis
V Fundată mai 90 Reactivată 2,0 2.3. păşuni 3
grohotis
ns
Jariştea mai 90 Reactivată 5 2.3. fâneţe 3

grohotis
Salina Veche mai 90 Reactivată 2,0 2.3. da fâneţe 2.3.
Co
grohotis

Piatra Verde 1990 Reactivată 15,0 1.2.3. da islaz 3

roca
a
Baia Baciului 1990-1998 Reactivată 2,0 2.3. str 100 livadă 3
ov
Roca m
prabusire
ah
Pct Livezi 1990-1998 Reactivată 30,0 3 livezi 3
pamant
Str 1990-1998 Reactivată 8,0 2.3. păşuni
Pr
Crizantemelor Pamant
rasturnare
Pct Noroaie 1970 1998 Reactivată 10,0 2.3. 10 Livada
n
Roca faneata
ea
prabusire
Calea Veleni 1970 1998 Reactivată 8,0 1.2. Livada
pamant faneata
eț
Pct Lupoaia 90-98 Reactivată 2,0 3 1.2. Livada
pamant faneata
ud
Pct Sistematica 1990 Reactivată 14,0 1.3. 3 DC 100 păşune 3
pamant m 5. Refacere
lJ drum
iliu
ns
Co

Inventar de puncte – cu alunecarile de teren din comuna Slanic puse la dispozitie de

Consiliul Judetean Prahova
Nr.
Denumire punct alunecare Latitudine Longitudine
Crt.
1 Punct Piatra Verde 45o 14’ 1” 25o 56’ 45”
2 Punct Baia Baciului - Grota 45o 14’ 27” 25o 56’ 2”
a
3 Punct Livezi 45o 12’ 12” 25o 56’ 6”
ov
4 Str. Crizantemelor punct Releu 45o 14’ 21” 25o 56’ 51”
ah
5 Baia Verde Punct Noroaie 45o 13’ 41” 25o 56’ 6”
6 Punct Calea Valeni Gisca 45o 12’ 31” 25o 57’ 13”
Pr
7 Punct Lupoaia 45o 12’ 15” 25o 57’ 9”
8 Punct Sistematica 45o 13’ 34” 25o 55’ 21”

n
9 Punct Piatra Verde – V. Pietrei 45o 14’ 1” 25o 56’ 45”
ea
10 Punct Valea Muscelului 45o 13’ 31” 25o 57’ 31”
11 Punct Praja 45o 12’ 59” 25o 55’ 49”

eț
12 Punct Brusturis 45o 15’ 58” 25o 56’ 59”

ud
13 Valea Gorganului Livadea 45o 14’ 50” 25o 55’ 49”

45o 16’ 5” 25o 56’ 12”
lJ
14 Valea Fundata Cremenea

15 Punct Jaristea 45o 14’ 50” 25o 55’ 49”
iliu
16 Punct Salina Veche 45o 14’ 56” 25o 57’ 31”
17 SC Electrica SA SD Ploiesti 45o 13’ 56” 25o 56’ 11”

ns
18 OSPA 0.12
Co

Inventar de puncte GPS – cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Slanic

determinate in cadrul observatiilor de teren (STEREO 70)
Nr.
Denumire punct alunecare Coordonata X Coordonata Y Coordonata Z
Crt.
1 Punct Grota Miresei 573346 415148 434
2 Punct valea Muscel 574762 416319 436
a
3 Punct strada Crinilor 575015 416362 442
ov
4 Punct Piatra Verde 575130 417520 500
ah
5 Punct Piatra Verde2 575535 417869 569
6 Punct Gasca 575300 412260 389
Pr
7 Punct Praja 574895 412974 362
8 Punct Baia Verde (Noroaie) 574193 415019 422
n
9 Punct Str.Livezi 573960 412845 388
ea
10 Punct Sistematica 572959 414584 417
11 Punct Sistematica2 572616 414488 449
eț
12 Punct Sistematica3 572444 414395 477380

ud
13 Punct Fundata 573930 416489 421

lJ
14 Punct Jaristea 573788 418278 490

iliu
ns
Co

Observatii de teren.
In localitatea Slanic, judetul Prahova au fost vizionate urmatoarele zone dupa cum urmeaza:
Punct Grota Miresei
In intravilanul orasului Slanic se observa un versant constituit din depozite de sare acoperite
de un deluviu de natura argiloasa( in zona de creasta, versantul este impadurit). (foto1).
a
ov
ah
Pr
n
ea
Foto1- Vedere generala-Grota Miresei Foto2- Colmatarea lacului+centura de beton
eț
In zona s-a observat producerea unei prabusiri ce a indus o alunecare de teren. Mentionam ca
aceasta a pornit din zona de creasta a versantului, a produs dezgolirea pantei acestuia si
ud
colmatarea partiala a lacului de la baza muntelui “Lacul Baia Baciului”(foto 2).
Cauzele care au determinat prabusirea si respectiv alunecarea sunt:

lJ
- apa din precipitatii (se infiltreaza in formatiunea acoperitoare si apoi dizolva

sarea);
iliu
- actiunea omului (exploatarea sarii si existenta unor lucrari subterane nerambleate)

(foto 4).
In foto 5 se observa suprafata de glisare a alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza
ns
(sare), fapt ce atesta ca alunecarea este superficiala si afecteaza numai deluviul de panta.
Co
Foto4-Lucrari miniere abandonate Foto5- Partea dreapta aalunecarii

Conform observatiilor de teren, partea stanga a alunecarii prezinta panta lina (cca. 10-120),
este acoperit cu vegetatie arboricola, fata de desprindere prezentand o inaltime ce variaza intre
1.00m (marginea proprietatii particulare) pana la cca. 2.50m (spre lac). Degradarea
versantului este accentuata si de actiunea negativa a omului (depozitare de resturi menajere)
(vezi foto 6-7)
a
ov
ah
Pr
n
Foto6-Partea stanga a alunearii-amonte Foto7 – Partea stanga a alunecarii-aval
ea
Punct Baia Verde (Noroaie)

eț
ud
In punctul Noroaie, (cum urci pe strada Salinei), se afla locatia unei vechi exploatari de sare.
Explotarea sarii se efectua in salina prin metoda clopot. Prin infiltrarea apelor de suprafata
care au dizolvat sarea, s-a produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3
lJ
lacuri sarate cu aspect de doline carstice. Denumirea de “Baia Verde” vine de la culoarea apei.
Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din precipitatii, s-au
iliu
creat asa numitele lapiezuri (santuri verticale de dizolvare) (foto1-2).

ns
Co
Foto1- Lac antroposalin Foto2 – Lapiezuri

a
Foto3– Lucrari de sustinere degradate Foto4-Detaliu
ov
Mentionam ca pe malul unuia dintre lacuri a existat o amenajare (foto3 si foto 4).
ah
In amonte de aceste lacuri, de-a lungul paraului Tulburea, afluent de stanga al Slanicului, a
fost observata o alunecare de teren, versantii prezentand un aspect specific de teren valurit cu
fete de desprindere dezvoltate in trepte, cu inaltimi cuprinse intre 0,30-0,50m
Pr
La baza acestora, s-a observat ca zona prezinta umiditate excesiva, transformand materialul
alunecat in curgere noroioasa(vezi foto5-6) .
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
Foto5-Paraul Tulburea-amonte Foto6 – Baza versantului-curgere noroioasa

ns
Din observatiile de teren reiese ca versantii sunt impaduriti (peredomina arbustii de catina).
Co
Mentionam ca zona este afectata de o miscare relativ lenta a versantului vegetatia contribuind
la mentinerea stabilitatii acestuia (foto7).
Valea paraului Tulburea este dalata (regularizata) cu dale de beton de la baza versantului si
pana la varsarea in paraul Slanic(foto8).
Se preconizeaza regularizarea vaii si in amonte pana la releu.

a
ov
Foto7-Versant cu fete de desprindere Foto8 – Paraul Tulburea-regularizat
ah
Punct valea Muscel
Fenomenul de alunecare s-a produs in anul 1989, pe valea paraului Muscel, si a afectat o
Pr
suprafata de cca. 20000mp. In teren s-a constatat ca fruntea alunecarii este pozitionata in zona
releului, aprox. 1 km amonte de intravilanul orasului. Din spusele localnicilor, corpul
alunecarii a suferit, in timp, o scufundare (tasare) (de aprox. 4,00 m in zona caselor) afectand
n
locuintele, strazile, gradinile (pomii sunt inclinati) etc. (foto. 1-4).
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Foto1-Casa afectata Foto2 – Detaliu

Cauzele acestei scufundari sunt: precipitatiile (ploi si zapezi), fluctuatia debitului paraului
Co
Muscel din perioadele ploioase, panta terenului, etc.

Pentru ameliorarea conditiilor existente se recomanda lucrari de drenaj a apelor de suprafata si
subterane.
Foto3-Vedere generala Foto4 – Pomi inclinati

Punct strada Crinilor(V.Muscelului)
Este o alunecare activa ce afecteaza zona cu case ( situate pe zona de reful) de pe strada
Crinilor (vezi foto3). S-a observat ca fenomenul de instabilitate ce afecteaza zona, porneste tot
din zona releului (aprox .500m)(foto1)
a
ov
ah
Pr
n
ea
Foto2 – Pomi inclinati+vegetatie hidrofila

eț
Foto1-Vedere generala spre amonte

ud
Ca aspect, terenul din corpul alunecarii este valurit, cu pomi inclinati, zone cu umiditate
excesiva si vegetatie hidrofila (foto2).
S-a observat in teren ca incetinirea procesului de alunecare se datoreaza fixarii corpului
lJ
alunecarii cu plantatii de pomi fructiferi (foto4).

Nivelul apei observat in fantanile din zona alunecarii se situeaza la adancimea de aproximativ
iliu
5,00m.
ns
Co
Foto3-Casa afectata de alunecare Foto4 – Pomi inclinati+vegetatie hidrofila

Punct Piatra Verde, V.Pietrei

Alunecarea de teren s-a declansat in anul 1990 si a afectat o suprafata de aprox.160000mp.
Alunecarea este cuprinsa intre releu si dealul Tarina (afectand drumul judetean 100N si
islazul). Roca de baza in zona alunecata este reprezentata de tuful vulcanic de culoare verzuie
ce afloreaza in zona Muntele Verde (sau Piatra Verde) (foto1). Din spusele localnicilor, in
zona exista o cariera de tuf verde si gips, situata pe creasta dealului Piatra Verde. S-a observat
in teren ca, in continuarea dealului Piatra Verde, versantul este partial impadurit, prezinta
aspect valurit si fragmentat de vai torentiale (vezi foto2).
a
ov
ah
Pr
n
ea
Foto1- Piatra verde Foto2 – Versant valurit

eț
ud
Una dintrea aceste vai se numeste valea Pietrei. Versantul de pe malul stang al vaii Pietrei
prezinta un aspect usor valurit, este inierbat, (vezi foto3), fetele de desprindere situate pe
lJ
corpul alunecarii au inaltimi variabile 0.2-0.5m (vezi foto 4). S-a observat, in teren, ca zona
de reful prezinta umiditate excesiva . In prezent alunecarea este stabilizata.
iliu
ns
Co
Foto3-Valea Pietrei Foto4 – Versant valurit cu fete de desprindere

Punct Gasca
In acest punct s-a constatat ca versantii vaii Slanic, prezinta siroiri intense, ravenari, generate
de precipiatatiile abundente. Fenomenele se datoreaza preponderent lipsei vegetatiei (paduri
defrisate) si actiunii omului (strada Calea Valeni +case). In teren s-au constatat eroziuni
accentuate atat in lungul vaii cat si lateral, (foto3 si foto4). In perioadele de ape mari, acest
fenomen este generator de pante abrupte. Ca pozitie, eroziunea din malul drept se situeaza in
marginea drumului local ( la cca. 5-6m de gardul unei proprietati,(foto1)). Mentionam ca
malul stang al acestei eroziuni se invecineaza cu un teren partial impadurit, (foto2).
a
ov
ah
Pr
n
ea
Foto1- Mal drept si str. Calea Valeni Foto2 –Mal stang

eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Foto3-Valea Slanic Foto4 – Versant valurit cu fete de desprindere

Punct Praja
Eroziune de mal, (malul drept al paraului Praja), cu versanti bine impaduriti, (foto1 si
foto2), care nu afecteaza stabilitatea zonei.
a
ov
ah
Pr
Foto1-Valea Praja-detaliu Foto2 – Valea Praja
n
Punct Str.Livezi
ea
Alunecarea a afectat versantul ce margineste strada Livezi si gospodariile din zona.S-a
observat in teren aspectul usor valurit, inierbat si partial impadurit al versantului (vezi foto1)
cu fetede desprindere situate in zona fruntii alunecarii . S-a observat, in teren, ca zona de reful
eț
prezinta umiditate excesiva, (vezi foto2), drumul local fiind afectat de scurgerea apelor de
suprafata pe versant. Ca solutie pentru ameliorarea conditiilor existente, recomandam lucrari
ud
de drenaj a apelor de suprafata .

lJ
iliu
ns
Co
Foto1-Versant valurit Foto2 – Zona de reful cu umiditate excesiva

Punct Sistematica 1,2,3

Este o alunecare reactivate pe o fosta excavatie pentru exploatarea sarii. Versantul prezinta un
aspect valurit si framantat (foto1, foto3 si foto5), este partial impadurit, cu copaci inclinati
spre aval (foto2), cu suprafete de desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m. Fruntea
alunecarii se afla pe coama dealului, (vezi foto4). S-a observat in teren ca fenomenul de
alunecare a afectat si drumul vechi (Stefesti – Slanic). In zona excavatiei s-a dezvoltat
vegetatie hidrofila, fiind o zona cu exces de umiditate.
a
ov
ah
Pr
n
Foto1-Sistematica1-versant valurit+ona Foto2 – Sistematica 1-copaci inclinati
ea
cu umidiztate excesiva
eț
ud
lJ
iliu
ns
Foto3-Sistematica2-versant valurit Foto4 – Sistematica 2-fata de desprindere

Co
Foto5-Sistematica2-versant valurit Foto6 – Sistematica 3-versant valurit

Punct Fundata Cremenea

Este o alunecare declansata in anul 1990 si care a afectat o suprafata de aproximativ
20000mp. In teren s-a constatat ca versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de
siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate de precipiatatiile abundente, (foto1).
Fenomenul de alunecare din acest punct se datoreaza preponderant lipsei vegetatiei (curatarea
versantului de maracini), (foto2), fenomenului de inghet –dezghet, etc .
a
ov
ah
Pr
Foto1 -versant valurit Foto2 –vale torentiala
Se recomanda impadurirea versantului cu vegetatie (specii autohtone adecvate zonei
n
biogeografice)
ea
Punct Jaristea
eț
In acest punct s-a constatat ca adancirea paraului Jaristea in profil longitudinal a determinat in
malul drept al acestuia o eroziune locala a malului, caracterizata prin panta abrupta, siroiri,
ud
ravenari, etc. (foto1-2). Mentionam ca acest mal prezinta vegetatie in zona superioara.
lJ
iliu
ns
Co
Foto1 –podet peste valea Jaristea Foto2 –eroziune de mal

a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co
Pozitionarea punctelor identificate ca zone critice la alunecari de teren. Detaliu al zonei de

prospectare

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a orasului Slanic coroborata cu limita
intravilanului a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 13
zone in care producerea fenomenului poate duce la pagube materiale.
Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind

infrastructura existenta la nivelul unitatii administrative duc la urmatoarele concluzii
privitoare la fiecare zona identificata.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Zona 1.
Situata in partea de nord in localitatea Grosani, prezinta o vulnerabilitate mare, fiind o zona
dens populata, aflata de-a lungul raului Slanic si in interfluviul dintre paraul Slanic si paraul
Tariceanca. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este partial acoperita
cu vegetatie. Riscul alunecarilor de teren este prezent, datorita versantilor abrupti si
scurgerilor pe versanti care actioneaza in arealul derterminat. Trebuie avut in vedere faptul ca
aceasta zona este strabatuta de mai multe paraie cu caracter nepermanent ce se activeaza in
perioadele de precipitatii abundente, iar conditiile morfologice din zona permit regimuri de
a
curgere torentiala. In apropierea zonei a fost identificat punctul de alunecare “Jaristea”
caracterizat prin panta abrupta, siroiri, ravenari in periodele de ploi intense, sau cu durata
ov
mare, fenomenele de alunecare fiind situate in zonele cu pante mari, unde scurgerile pe
versanti capata aspect torential reusind sa antreneze materialul necoeziv sau slab coeziv.
ah
Infrastructura din regiunea respectiva nu beneficiaza de sisteme de drenaj al apelor de
suprafata care sa faciliteze scurgerea in siguranta a acestora catre emisari. Se recomanda
regularizarea paraului Slanic si Tariceanca, sau protejarea malurilor cu lucrari hidrotehnice
Pr
care sa stopeze eroziunea malurilor si adincirea in profil transversal.
Zona 2.
n
ea
Aflata la mica distanta de prima zona, in zona de versant mal stang al unui parau necadastrat,
aceasta este o zona relativ slab populata. Torenti ce dreneaza apele de suprafata provenite din
eț
ploi catre albia paraului, ar trebui sa aiba o albie conturata (sant, rigola) intretinuta
corespunzator, pentru evitarea eroziunilor ce le-ar putea produce in cazul unor ploi de
ud
intensitate mare. Incidenta fenomenului este scazuta datorita faptului ca zona este impadurita.
Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active sau pagube materiale.
lJ
Zona 3.
iliu
Aceasta zona de risc este slab populata (5 gospodarii) in zona dintre Muntele Verde si malul
stang al paraului Tariceanca, in apropierea DJ 100 N. In zona s-au semnalat pana in prezent
alunecari active ce au afectat DJ 100 N – punct Piatra Verde 1 si 2, datorita scurgerilor de pe
ns
versanti ce sunt drenate insuficient de santurile de protectie ale drumului. Sistemul de drenaj
prezinta intreruperi in profil longitudinal. Deasmenea regiunile cu pante abrupte sunt plantate
cu specii de arbori, care sa reduca aportul de apa de infiltratie din sol.
Co
Cu toate acestea in multe locuri apar zone de baltire sau tasari locale.
In prezent, alunecarea de mari dimensiuni (aprox. 16 ha) inregistrata in aceasta zona este
stabilizata, probabil si din cauza intreruperi activitatii miniere din zona.
Pe Valea Pietrei, rau necadastrat ce asigura drenajul torentilor pe versant se observa
numeroase fete de desprindere, fapt ce atesta ca inca se produc infiltratii in stratul superficial
care antreneaza materialul slab coeziv, iar scurgerile pe versant actioneaza in perioadele de
precipitatii maxime ca factor de crestere a riscului la alunecari de teren.
Zona 4.
Aceasta zona are o suprafata mare, si se afla pe malul drept al raului Slanic, si in zona de
influenta a afluentului din dreapta, Valea Gorganului. Vulnerabilitatea zonei este mare.
Regiunea delimitata poate fi impartita in doua. O regiune aflata pe versantul drept al paraului

Gorganul, cu o vulnerabilitate redusa, (aprox. 10 gospodarii), utilizata in principal ca islaz. In

aceasta zona exista o alunecare identitificata in timpul observatiilor de teren, punct Fundata,
cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Versantul prezinta aspect valurit, framantat, cu urme de
siroiri, ravenari, exces de umiditate, generate in perioada de precipiatatii abundente. Se
recomanda impadurirea versantului cu vegetatie.
Cea de-a doua regiune este caracterizata de regimul de curgere pe versantul ce se dreneaza
catre raul Slanic. Pana in momentul de fata nu s-au inregistrat alunecari active, dar pate fi
afectata de scurgerile pe versanti ce sunt drenati de catre raul Slanic prin scurgeri torentiale in
cazul precipitatiilor maxime. Dezvoltarea urbanistica in aceasta zona trebuie sa aiba la baza
studii geotehnice care sa confirme solutiile constructive adoptate. Deasemenea trebuiesc
a
prevazute solutii de drenaj pentru scurgerile torentiale nepermanente ce actioneaza pe versant.
ov
Zona 5 si 6.
ah
Arealul identificat are o suprafata mare si se afla in prelungirea zonei de risc 4, avand o
vulnerabilitate mult mai mare decat aceata. (zona centrala a orasului Slanic). Pana in acest
moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona, dar riscul de producere a
Pr
fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei dense de paraie cu caracter nepermanent ce
dreneaza arealul considerat. Torentii si paraiele nepermanente ce sunt directionate catre albia
raului Slanic trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare eroziuni, care sa genereze
n
alunecari de teren. Pe acest sector albia raului Slanic este regularizata, iar versantii sunt partial
ea
acoperiti cu vegetatie, ceea ce face ca riscul producerii unor alunecari de teren sa se
diminueze simtitor. Un alt factor care duce la diminuarea riscului, sunt amenajarile urbane
eț
(sisteme de canalizare, sisteme de drenaj a apelor pluviale, proiecte pentru dezvoltarea

urbanistica a orasului) care au dus la stabilitatea zonei studiate.
ud
Un factor de risc suplimentar il reprezinta in aceasta regiune, masivul de sare aflat mica
adincime, in apropierea zonei 6 fiind Salina Slanic.
In punctul Noroaie, se afla locatia unei vechi exploatari de sare. Explotarea sarii se efectua in
lJ
salina prin metoda clopot. Prin infiltrarea apelor de suprafata care au dizolvat sarea, s-a
produs prabusirea tavanelor exploatarii. Ca urmare, au aparut 3 lacuri sarate cu aspect de
iliu
doline carstice. Ca urmare a spalarii suprafetei malurilor prin fenomene de siroire a apei din
precipitatii, s-au creat asa numitele lapiezuri.
ns
Zona 7.
Zona analizata are o suprafata relativ mare reprezentand in fapt versantul ce delimiteaza la
Co
nord zona 5. Versantul este aproape in intregime acoperit cu vegetatie fapt ce ii asigura
stabilitate. In zona identificata exista cateva gospodarii situate la baza versantului. Pana in
prezent s-au semnalat fenomene de instabilitate in arealul determinat ca avand probabilitate
mare de producere a alunecarilor de teren, determinate de existenta unui masiv de sare aflat la
mica adancime. In punctul de observatie Grota Miresei se observa suprafata de glisare a
alunecarii (ce coincide cu suprafata rocii de baza (sare), fapt ce atesta ca alunecarea este
superficiala si afecteaza numai deluviul de panta.
Conform observatiilor de teren, degradarea versantului este accentuata si de actiunea
negativa a omului ( depozitare de resturi menajere)
Trebuie avut in vedere intretinerea albiilor paraielor neprmanente ce drenaza scurgerile de
suprafata catre emisarii din zona, pentru a nu se produce eroziuni masive, de natura sa puna in
pericol stabilitate versantilor.

Zona 8 si 9.
Este o zona care acopera o suprafata mare, vulnerabilitatea este fiind generata de gospodariile
existente, pe versantul ce limimiteaza pe partea dreapta albia raului Slanic, care pe acest
sector nu este regularizat. Pe acest sector scurgerile generate de ploile maxime, ce au caracter
temporar, scurgeri permanente generate de canalizarea menajera ce este directionata catre
albii ale torentilor ce sunt drenati catre raul Slanic, riscul blocajelor acestor torenti datorita
a
aruncarii gunoaielor menajere, sau rezultate din alte tipuri de activitati, in albiile ce dreneaja
scurgerea de suprafata, pot genera alunecari de teren.
ov
Partea superioara a acestui areal este caracterizata de existenta unui masiv de sare, a carui
exploatare a fost intrerupta, dar care in perioada de precipitatii maxime sau de lunga durata,
ah
rectioneaza datorita dizolvarii masivului de sare aflat la mica adancime. Versantul prezinta un
aspect valurit si framantat, este partial impadurit, cu copaci inclinati spre aval, cu suprafete de
desprindere ce au inaltimi variabile 0.2-1.0m.
Zona 10.
Pr
n
Are o suprafata mare, iar vulnerabilitatea zonei este data gospodariile existente, in numar
ea
mare, la baza versantului ce delimiteaza pe dreapta, albia majora a raului Slanic. In zona s-a
inregistrat o alunecare activa situata pe strada Livezi, aceasta datorandu-se unei eroziuni de
eț
mal produsa in perioada de ape mari. In aceasta zona se recomanada gasirea unor solutii de
drenare in siguranta, catre emisari, ai scurgerilor de suprafata, provenite din ploi de intensitate
ud
sau durata mare.
Zona 11.
lJ
Se afla in apropierea paraului Praja intr-o zona drenata de cursuri torentiale ce pot genera in
iliu
periodele de ape mari eroziuni ale suprefetelor pe care le dreneaza. Zona este lipsita de
vulnerabilitate si partial acoperita cu vegetatie.
ns
Zona 12.
Arealul identificat este adiacent albiei raului Slanic, pe malul stang al acestuia.
Co
Vulnerabilitatea este mare si concentrata in special dea lungul albiei. In zona s-au inregistrat
alunecari active reactivate in diverse proportii in perioadele de precipitatii maxime (punctul
Gasca).
Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi
menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor.
Zona este afectate si de izvoare subterane care alimenteaza panza freatica aflata la mica
adancime.
Versantii sunt acoperiti partial de vegetatie ceea ce le confera un plus de siguranta si
stabilitate.

Zona 13.
In arealul acestor zone, vulnerabilitatea este scazuta, fiind determinata de cele 5 gospodarii
existente, apartinatoare localitatii Prajani. Suprafata posibil a fi afectata de alunecari de teren
este strabatuta de cursuri nepermanente cu caracter torential ce sunt drenate de catre un raul
Slanic. Zona, in care nu s-au inregistrat inca alunecari active, este acoperita cu vegetatie.
Un caz special il reprezinta zona strazilor Muscel si Crinilor. Chiar daca acest areal are o
probabilitate redusa din punct de vedere al alunecarilor de teren, a fost afectat de o alunecare
a
de teren masiva produsa in extravilan, in anul 1989, la aproximativ 1 km distanta (zona
Releu).
ov
In prezent, in perioada de precipitatii maxime alunecarea se reactiveaza pe areale reduse ca
suprafata, dar cu efecte asupra locuintelor din zona, care sunt afectate si de regimul de curgere
ah
al paraului Muscel.
Pr
Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecări de teren din perimetrul
administrativ al orasului Slanic, va fi evaluată în cazul celor 13 zone ce includ suprafeţe
poligonale caracterizate, de regulă, prin valori ale coeficientului mediu de hazard – Km (0,50
n
÷ 0,80), ceea ce semnifică un potenţial ”ridicat“ şi o probabilitate ”mare“ de producere a
ea
alunecărilor de teren.
Pentru evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren s-au luat în considerare următoarele
elemente existente în arealele sus menţionate:
eț
a. construcţii (locuinţe şi construcţii cu diverse destinaţii);

b. căi de comunicaţii (drumuri);
ud
c. reţele de utilităţi (linie de alimentare cu energie electrică, conductă gaz metan şi

conductă apă potabilă);
lJ
d. populaţie.
Datele utilizate provin, din studiul „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale

iliu
(cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean.

Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman”. –
ns
SC IPTANA SA in perioada 2006 – 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta a

orasului Slanic, completata cu informatii ce provin din PUG-ul orasului Slanic pus la
dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma
Co
campaniei de observatii din lunile mai si iunie 2012.
În continuare prezentăm valorile vulnerabilităţii elementelor expuse hazardului la alunecări de

teren, ale pierderilor materiale şi umane din zonele analizate.
Construcţii
Casele din orasul Slanic, în marea lor majoritate (81 %) sunt construite din lemn si paianta,
celelalte (19 %) din cărămidă, b.c.a., beton.
În lipsa unor date privind suprafaţa construită şi cea totală a fiecăreia dintre proprietăţile
existente în intravilan, admitem, convenţional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 50-
80 m2 suprafaţă construită/locuinţă. De menţionat că locuinţele, în cea mai mare parte sunt
fără etaj.

Valorile, stabilite convenţional, ale vulnerabilităţii construcţiilor, sunt următoarele:

a. locuinţă din lemn si paianta – 0,50;
b. clădiri din cărămidă, b.c.a. – 0,40.
ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilităţii, stabilită ca medie ponderată de 0,48. În cazul
sectoarelor cu alunecări de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.
Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenţional la valoarea de 600 lei/m2 şi 1.000
lei/m2 pentru construcţii funcţie de materiale de construcţie şi zona amplasării locuinţelor.
Vulnerabilitatea, în cazul suprafeţelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu
a
livezi, în subsidiar fâneaţă şi teren agricol este 0,60-0.62 funcţie de gradul de acoperire şi
amplasare a terenului. În cazul suprafeşelor afectate de alunecări de teren vulnerabilitatea s-a
ov
considerat 1,00. Valoarea orientativă a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m 2 teren
suprafaţă neconstruită din intravilan şi 0,2 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din extravilan.
ah
Referitor la pierderile umane (PU), cunoscându-se că alunecările de teren puse în evidenţă în
perimetrul administrativ al orasului Slanic, în funcţie de viteza de deplasare a maselor de roci
Pr
se înscriu, practic în clasa 4 (moderată), se poate lua în calcul valoarea de 0,01 la 1.000
locuitori. În cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecărilor de teren (drumuri, reţele
de utilităţi) considerăm că nu există probabilitatea de pierderi umane.
n
Căi de comunicaţii
ea
Suprafaţa vulnerabilă (Sv) pentru căile de comunicaţii se stabileşte cu relaţia Sv= L×l
unde:
eț
L = lungimea drumului;
l = lăţimea drumului asfaltat, drumului balastat şi calea ferată, considerată la 8
ud
m iar la drumul vicinal de 5 m.
Valorile vulnerabilităţii admise convenţional sunt:

lJ
a. drum asfaltat -0,2;

b. drum balastat – 0,6;
iliu
c. drum vicinal – 0,7;
Valoarea pierderilor materiale (PM):

ns
a. pentru drum asfaltat – 200-250 lei/m2;

b. pentru drum balastat – 60-80 lei/m2;
Co
c. pentru drum vicinal – 35 lei/m2;

Linii de utilităţi
În continuare sunt prezentate suprafeţele vulnerabile (Sv) şi valorile vulnerabilităţii pentru
liniile de utilităţi.
Linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei electrice;
Linie de telefonie fixă
Sv= L
unde:
L = lungimea liniei de telefonie;

Conductă de gaz metan

Sv = L
unde: L = lungimea conductei de gaz metan;
Conductă de alimentare cu apă
Sv = L
unde: L = lungimea conductei de apă;
Valorile vulnerabilităţii, stabilite convenţional, sunt următoarele:
 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 0,30;
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune – 0,30
 conductă de gaz metan –0,40;
a
 conductă de alimentare cu apă –0,30;
ov
 canalizare 0.3
Valorile pierderilor materiale (PM):
 linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 80 lei/m;
ah
 linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune (20kV) – 120 lei/m
 conductă de gaz metan –60 lei/m;
Pr
 conductă de alimentare cu apă – 60 lei/m;
 canalizare – 60 lei/m2;
Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitare pentru pagube materiale sunt orientative,
n
fiind luate in considerare numai lucrarile de refacere a locuintei, a drumului sau a retelei de
ea
utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de
utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii
geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea
eț
alunecarii de teren.
Deasemenea nu exista date suficiente date pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin
ud
intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna
functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi
lJ
determinate ulterior producerii alunecarii de teren.

Riscul, după cum s-a menţionat şi într-un capitol anterior, reprezintă estimarea matematică a
probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă
iliu
(viitoare) şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru.

Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de
pierderi umane, pagube materiale şi valoarea acestora.
ns
Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane

potenţiale cauzate de apariţia acestui fenomen natural.
Co
În cazul în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecării
versanţilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea
pagubelor materiale şi pierderilor umane după relaţiile:
Rm  Pal   V PM (lei/an)
Ru  Pal   V PU (morţi/an)
în care:
Rm = rata anuală a pierderilor materiale;
Ru = rata pierderilor umane;
Pal = probabilitatea de alunecare;
V = vulnerabilitatea elementelor expuse;
PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor
elementelor expuse;
PU = pierderi de vieţi omeneşti.
In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot

inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5
(km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a orasului Slanic.
Zona 1.
Aria intravilan =143840 m2

Probabilitatea medie de depasire = 0.503
Constructii
a
Nr. Gospodarii = 221
Nr. Locuitori ≈ 663
ov
Suprafata construita = 221*65 m2 = 14365m2.
Vulnerabilitate = 0.48
ah
Pagube materiale = 14365m2 * 800 lei/m2 =11492000lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.48*11492000 = 2774628 lei/an
Rata anuala a pierderilor umane = 0.503*0.01*663 = 3.33 locuitori/an
Drum local
Suprafata = 5m*1752 m = 8760 m2. Pr
n
ea
Pagube materiale = 8760 m2 * 225 lei/m2 =11971000 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*11971000 = 198283lei/an
eț
Suprafata neconstruita
Suprafata neconstruita = 120715 m2
ud
Pagube materiale = 120715 m2 * 0.3 lei/m2 = 36215 lei
lJ

iliu
Retele
Retea alimentare apa
Lungime =669 m
ns
Pagube materiale = 669 m * 60 lei/m = 40140 lei
Co
Linii electrice
Lungime =1974 m
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 3025643 lei/an

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru = 3.33 locuitori/an

Zona 2.

Constructii
Nr. Gospodarii = 38
Suprafata construita = 38*65 m2 = 2470m2.
a
Pagube materiale = 2470m2 * 800 lei/m2 =1976000ei
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*1059 m = 5295 m2.
Pr
n
ea
eț
ud
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.517*0.6*105701 =32788 lei/an
Retele
lJ
Linii electrice
iliu
Lungime =206 m
ns
Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 2: Rm = 650175lei/an

Co
Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru = 0.59locuitori/an

Zona 3.

Constructii
Nr. Gospodarii = 15
Suprafata construita = 15*65 m2 = 975 m2.
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*749 m = 3745 m2.
Pr
n
ea
Drum judetean
Suprafata = 8*1034 m = 8272 m2.
eț
ud
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.503*0.2*2068000 = 208041ei/an
lJ

Pagube materiale = 332788 m2 * 0.3 lei/m2 = 99836lei
iliu

ns
Retele
Linii electrice
Co
Lungime =700 m

Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 3: Ru = 0.23locuitori/an

Zona 4.
Aria intravilan =356270m2

Constructii
Nr. Gospodarii = 253
a
ov
Rata anuala a pierderilor umane = 0.562*0.01*759= 4.27 locuitori/an
ah
Drum local
Suprafata = 5*2353 m = 11765 m2.
Pr
n
ea
eț
ud
Retele
lJ

iliu
Lungime =627m
ns
Canalizare
Co
Lungime =136 m
Pagube materiale = 136 m * 60 lei/m = 8160lei
Linii electrice
Lungime =1612m


Zona 5.

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*738 m = 3690m2.
Pr
n
ea
Drum judetean
Suprafata = 8*473 m = 3784 m2.
eț
Pagube materiale =3784 m2 * 250 lei/m2 =946000 lei
ud
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.635*0.2*946000 = 120142ei/an
lJ

iliu

ns
Retele
Canalizare
Co
Lungime =316 m
Linii electrice
Lungime =1118m


Zona 6.

Constructii
Nr. Gospodarii = 1
Nr. Locuitori ≈ 3
a
ov
ah
Drum local
Pr
Suprafata = 5*1017m = 5085 m2.
n
ea
eț
ud

lJ
Retele
iliu
Linii electrice
Lungime =834 m
ns

Co


Zona 7.

Constructii
Nr. Gospodarii = 46
Pagube materiale = 2990m2 * 800 lei/m2 =2392000 lei
a
ov
Drum local
Suprafata = 5*1083m = 5415 m2.
ah
Pr
n
ea
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.553*0.6*44477= 14757 lei/an
eț
Retele
Linii electrice
ud
Lungime =673 m
Pagube materiale =673 m * 120 lei/m = 80760 lei
lJ

iliu
Zona 8.
ns

Co
Drum local
Suprafata = 5*99m = 495 m2.
Pagube materiale = 495 m2 * 225 lei/m2 =111375lei
Pagube materiale = 47345 m2 * 0.3 lei/m2 =14204 lei
Rata anuala a pierderilor materiale = 0.560*0.6*14204 = 4772 lei


Zona 9.

Constructii
Nr. Gospodarii = 2
Nr. Locuitori ≈ 6
a
ov
Drum local
ah
Suprafata = 5*2454 m = 12270 m2.
Pr
Drum judetean
Suprafata = 8*593 m = 4744 m2.
n
ea
eț
Suprafata neconstruita = 539546m2
ud
lJ
Retele
iliu

Lungime =770m
ns

Canalizare
Co
Lungime =439m
Pagube materiale =439 m * 60 lei/m = 26340lei
Linii electrice
Lungime =1878 m


Zona 10.

Constructii
Nr. Gospodarii = 3
Nr. Locuitori ≈9
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*2020 m = 10100 m2.
Pr
n
Drum judetean
ea
Suprafata = 8*162 m = 1296 m2.
eț

ud
lJ
Pagube materiale =297489 m2 * 0.3 lei/m2 = 89247 lei
iliu
Retele
ns
Canalizare
Lungime =274m
Co
Pagube materiale =274 m * 60 lei/m = 16440lei
Linii electrice
Lungime =1534 m
Pagube materiale = 1534 m * 120 lei/m =184080 lei


Zona 11.

Drum local
Suprafata = 5*105 m = 525 m2.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Zona 12.

Constructii
Nr. Gospodarii = 35
a
ov
ah
Drum local
Suprafata = 5*577 m = 2885 m2.
Pr
n
ea
eț

ud
Retele
lJ
Linii electrice
Lungime =364 m
iliu
ns

Co

Zona 13.

Drum local
Suprafata = 5*384 m = 1920m2.
a
ov
ah
Retele
Pr
n
Linii electrice
ea
Lungime =158 m
eț

ud

lJ
iliu
ns
Co

Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Orasul Slanic
a
ov
Zona Suprafata Km Gospodarii Drumuri Retele Rata
(ha) DN DJ DC Drum Apa Canalizare Linii Gaze anuala a
ah
(m) (m) (m) local (m) potabila (m) electrice (m) pierderilor
(m) (m) materiale
(lei)
Pr
1 46.695 0.503 221 1752 669 1974 3.025.643
2 36.01 0.517 38 1059 206 650.175
3 34.578 0.503 15 1034 749 700 511.263
n
4 35.627 0.562 253 2353 627 136 1612 3.920.018
ea
5 11.226 0.635 2 206 473 738 514 316 1118 298.414
6 10.302 0.602 1 1017 834 181.458
eț
7 15.666 0.553 46 1083 673 797.840
8 4.784 0.56 99 17.246
ud
9 55.669 0.578 2 593 2454 770 439 1878 592.888
10 30.908 0.561 3 162 2020 274 1534 397.123
11
12
2.862
20.794
0.503
0.509 35
lJ 105
577 364
14.427
535.992
iliu
13 8.504 0.57 384 158 61.018
Total 313.625 615 206 14389 2581 10353 3.025.643
ns
Rata anuala a pierderilor materiale (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 11.016.180lei/an
Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in orasul Slanic: 9.84 locuitori/an
Co

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se poate face

numai dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de
constructii afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea
retelor de utilitati afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma
intreruperii activitatii economice in zona alunecarii de teren.
.
a
ov
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate,
propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul
de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări
de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.
Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate
este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele
ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul
a
NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire a
documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi
ov
(verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban.
Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o
ah
expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor
astfel de fenomene este probabilă.
Pr
Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice
(inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona reabilitarea
zonelor afectate de instabilitate.
n
ea
Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce
priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă
analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de
eț
comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

ud
Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de

instabilitate astfel încât acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:
lJ
- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea

drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui
iliu
sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a

apelor menajere uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a străzilor din zonă, ca şi
ns
prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă
obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor
actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia
Co
poate induce instabilitate.
Pentru atenuarea şi înlăturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea următoarelor

măsuri:
- matarea (astuparea) crăpăturilor de pe suprafaţa masei alunecate;
- descărcarea versanţilor la partea superioară şi realizarea unor banchete de sprijin la
baza limbului alunecării;
- nivelarea refulărilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea băltirilor;
- executarea de drenuri de suprafaţă, pentru eliminarea excesului de apă din masa
alunecată;
- plantarea de vegetaţie arborescentă cu esenţe hidrofile sau de cătinişuri;
- executarea de ziduri de sprijin şi pilotaje, încastrate în roca stabilă, în scopul
preluării împingerilor de către acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanţilor în
dreptul clădirilor sau a drumurilor ameninţate.
Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele menţionate se propun următoarele măsuri:

-modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare,
în special porumb, pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu
fâneaţă sau livezi de pomi fructiferi şi înierbări, propunere indicată pentru toate arealele cu
culturi prăşitoare, în cazul cărora probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este
ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol;
-efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor,
ce vor consta în:
-executarea de praguri antierozionale şi de cleionaje pe torenţi;
a
-execuatarea în lungul cursurilor de apă de diguri din beton sau gabioane alcătuite din
containere din bare de oţel şi plase de sârmă umplute cu bolovăniş şi piatră spartă;
ov
-amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de curgere), sau
ofensive (contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor.
ah
-modernizarea drumurilor de acces comunale;
-realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale;
-executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi
Pr
drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de suprafaţă şi de pe versanţi;
-restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cu valori crescute ale coeficientului
mediu de hazard ;
n
-plantaţii de salcâm asu de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări;
ea
-obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi
construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de
teren pe suprafaţa poligonală dată, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.
eț
În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg

ud
teritoriul studiat, se impun următoarele măsuri:

-interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale
lJ
coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a

alunecărilor de teren, fara un studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de
iliu
fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi construit;

-acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu
valori mediu – mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial
ns
mediu de producere a alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea
controlată a drenajelor, a amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină
seama de harta de hazard la alunecări de teren a judeţului Prahova;
Co
-acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale,

pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30),
corespunzătoare unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI
Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms

Hazardul (H) Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un
eveniment ameninţător sau probabilitatea de producere a
unui fenomen potenţial producător de pagube într-un areal şi
într-un interval precizat de timp.
Implică probabilitatea apariţiei într-un interval de timp şi un
a
Hazardul natural areal precizate a unui fenomen natural cu potenţial de a
(HN) produce pagube enviromentale şi / sau socio - economice,
ov
inclusiv pierderi de vieţi omeneşti.
Orice hazard implică un nivel preexistent de risc al spaţiului
ah
considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001).
Aşadar, atribuirea calităţii de hazard unui fenomen natural nu
este condiţionată de producerea de pagube materiale sau
Pr
victime, ci de potenţialul unor astfel de consecinţe. De altfel,
aceasta poate fi considerată caracteristica esenţială ce
deosebeşte terminologic hazardul natural de evenimentele
n
naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un
ea
fenomen întâmplător şi nici impredictibil, doar că
manifestarea şi consecinţele sale sunt, în general, dificil de
prognozat şi controlat. Probabilitatea statistică de producere
eț
a unui eveniment natural potenţial producător de efecte

ud
negative defineşte cantitativ hazardul.
Se referă la capacitatea unei persoane sau grup social de a

lJ
Vulnerabilitatea (V) anticipa, a rezista şi a se reface în urma impactului unui

hazard natural (Tobin şi Montz, 1997, Wilhite, 2000).
iliu
Vulnerabilitatea implică o combinaţie de factori care

determină gradul în care viaţa şi proprietatea se expun
riscului din cauza unui eveniment. Ca şi hazardul,
ns
vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui

sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a
face faţă stresului aşteptat (Smith, 2001). În termeni generali,
Co
vulnerabilitatea poate fi înţeleasă ca predispoziţia sau

susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din
cauze externe. Vulnerabilitatea se exprimă pe o scară de la 0
la 1 sau de la 0 % la 100 %.
Este produsul matematic dintre hazard şi vulnerabilitate,

Riscul (R) exprimând relaţiile dintre un fenomen şi consecinţele lui
(Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ
constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia
societăţii umane, nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi
reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele
două defineşte cantitativ riscul. Smith (2001) consideră că
riscul reprezintă «expunerea reală a unei valori, în sensul

antropocentrist, la hazard».
Prognoza riscului implică posibilitatea precizării cât mai
exacte a locului de apariţie a fenomenului respectiv
(Bălteanu et al., 1989). Se exprimă prin produsul dintre
riscul specific (Rs) şi elementele de risc (Er).
reprezintă nivelul pierderilor aşteptate ca urmare a

Riscul specific (Rs) manifestării unui hazard natural. Riscul specific depinde de
caracteristicile hazardului şi de vulnerabilitate.
a
Includ populaţia şi toate valorile materiale expuse riscului de
Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural într-un anumit areal.
ov
elementele expuse
riscului (Er)
ah
Cuantifică pierderile umane şi materiale totale care ar rezulta
Riscul total (Rt) în urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizează
formula : Rt = E  Rs = E (H  V).
Dezastrul natural Pr
Implică existenţa iniţială a unui risc major, capabil să
n
afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune.
Dezastrul natural este, fără îndoială, un fenomen cu impact
ea
major asupra unei societăţi de o anumită dimensiune.
Cercetarea hazardelor naturale este în prezent o activitate
eț
extrem de complexă, cu metode specifice, cu un obiect precis

şi individual de studiu.
ud
Pentru cuantificarea şi clasificarea hazardelor naturale în

termeni accesibili percepţiei umane poate fi utilizată o scară
(modificată după Burton et al., 1978) care vizează
lJ
următoarele aspecte :
- frecvenţa - de la rar la frecvent;
iliu
- durata - de la redusă la mare;

- extinderea areală - de la limitată la mare;
- declanşarea - de la bruscă la instantanee;
ns
- desfăşurarea - de la lentă la rapidă;

- dispersia - de la difuză la concentrată;
- evoluţia în timp - de la evoluţia în salturi la cea constantă.
Co

6. ANEXA 2: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR

DE PĂMÂNT
6.1. Elemente generale
Termenul de „alunecare de teren” defineşte o mişcare rapidă a unei mase de pământ. Deşi
multe alunecări de teren se produc independent de activităţile umane, în foarte multe cazuri
acestea diminuează stabilitatea masivelor de pământ sau sunt factori declanşatori ai proceselor
a
de alunecare. Chiar daca în marea majoritate a cazurilor, alunecările de teren nu produc
pierderi de vieţi omeneşti, impactul economic al acestora asupra societăţii motivează studierea
ov
lor amănunţită în vederea prevenirii sau minimizării efectelor lor.
ah
Problema stabilităţii taluzurilor şi versanţilor este o problemă inginerească foarte importantă
deoarece este legată de:
- dezvoltarea infrastructurii în transporturi (autostrăzi, reabilitări de drumuri şi căi
Pr
ferata, metrouri, aeroporturi şi canale navigabile);
- exploatări miniere la zi;
- construcţia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale);
n
- depozite de deşeuri industriale şi menajere;
ea
- realizarea construcţiilor civile şi industriale;
- activităţile oamenilor care induc pierderea stabilităţii versanţilor naturali.
eț
De regulă cauza principală a producerii instabilităţii masivelor de rocă sau pământ constă în
ud
depăşirea rezistenţei la forfecare pe conturul volumului de material aflat în mişcare în contact

cu terenul stabil.
lJ
Denumirea dimensiunilor principale respectiv a elementelor componente generale pentru o

alunecare de teren sunt prezentate în Fig. 1 respectiv Fig. 2.
iliu
Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecări de teren ca şi pentru

monitorizarea comportării în timp a zonelor cu potenţial ridicat din punct de vedere al
ns
producerii alunecărilor de teren se utilizează de regulă măsurătorile topo-fotogrammetrice,

piezometrice, inclinometrice, şi de penetrare statică şi dinamică. Pentru analiza litologiei sunt
necesare foraje geotehnice dublate când este posibil de încercări de penetrare statică.(a se
Co
vedea Fig. 3)
Măsurătorile inclinometrice sunt foarte utile atât în procesul de monitorizare a zonelor

instabile cât şi pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrărilor de consolidare în cazul
alunecărilor active.

d adancimea alunecarii
=
l lungimea totala
ea
tim
La
Lu
ei ng Lu
e pt im ng
n ta tr ale e ar im
Pa incip up e at
pr t ur ota
a
ii la
i
epte
ov
ta tr
Pan undare
s ec
ah
Panta medie a
Panta terenului
pamantului in zona
natural
Pr
de reful
n
ea
Fig. 1: Dimensiunile unei alunecări de teren

eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Treapta principala
Linia de desprindere
1
(coroana alunecarii)
Flancul
drept
Capu Flancul stang
l zonei
a lunec
a te
Treapta secundara
Ax drum initial
a
Ax drum dupa producerea alunecarii
ov
Conturul alunecarii in plan
Directia de deplasare a volumului de
pamant instabil
ah
Piciorul alunecarii
Pr
Zona de acumulare sau de
reful
n
Albie parau
ea
1 Treapta principala Coroana alunecarii sau linia

eț
Profil 1- 1 de desprindere
1 Capul alunecarii
ud
Suprafata initiala a terenului

lJ
Ax
Piciorul alunecarii
drum
Suprafata terenului dupa

iliu
alunecare
Zona de alunecare
ns
(reful)
Co
Plan de alunecare
Albie parau
Fig. 2: Elementele generale ale unei alunecări

Linie ampriza debleu
Zona de ruptura (coroana

Caroiaj cu reperi pentru
alunecarii)
masuratori fotogrametrice
Profil litologic
Directia de miscare
Contur zona instabila

S Foraj geotehnic
Reper fix
a
Vector rezultant de
P Piezometru
deplasare
ov
PS Penetrare statica
ah
Foraj echipat pentru
I
masuratori inclinometrice
Suprafete de alunecare
SA
Pr
probabile
Zona de reful
Crapatura
n
Fig. 3: Investigaţiile de teren pentru monitorizarea şi stabilirea elementelor unei alunecări de
ea
teren
eț
Nu se poate efectua analiza stabilităţii unui taluz sau versant fără a determina pe baza unor
încercări de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenţei
ud
la forfecare atât pentru materialul aflat în mişcare cât şi pentru materialul din zona suprafeţei
de alunecare.
lJ
Suprafeţele de alunecare în cazul pământurilor pot fi de mai multe tipuri ca în Fig. , forma lor
depinzând de omogenitatea materialului antrenat în mişcare. Pe aceste suprafeţe are loc
iliu
ruperea pământului prin depăşirea rezistenţei la forfecare. Din acest punct de vedere
alunecările active de teren pot fi asimilate cu încercările de forfecare directă în cazul cărora
suprafaţa de alunecare este impusă.
ns
Capatul alunecarii Linia terenului

Co
a Piciorul alunecarii
d
b
c
Fig. 4: Tipuri de suprafeţe de alunecare (cedare): (a) plană în masiv omogen, (b) circular-
cilindrică, (c) alunecare pe roca de bază, (d) oarecare
În cazurile (a) şi (b) înclinarea suprafeţei sau suprafeţelor de discontinuitate care se găsesc „la
vedere” este mai mare decât valoarea unghiului de frecare. În cazul (c) pentru producerea
cedării sunt necesare trei seturi de discontinuităţi. Unul dintre acestea se găseşte în contact cu
roca stabilă.
Se subliniază necesitatea investigaţiilor de teren ca elemente principale ale activităţii de

monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecărilor de teren.
Rezultatele acestor investigaţii sunt foarte utile pentru:

- prognoza comportării unor versanţi stabili sau în echilibru limită ca urmare a
modificărilor geomorfologice induse de realizarea unor platforme de căi de
comunicaţie, inundare pentru crearea unor lacuri de acumulare etc.;
a
- cuantificarea efectului unor lucrări de consolidare (drenaje, decapări, umpluturi,
sprijiniri) în cazul unor tronsoane reprezentative ale alunecărilor de teren active de
ov
anvergură; pe baza rezultatelor obţinute se pot schimba soluţiile adoptate iniţial şi se
pot proiecta lucrări eficiente atât din punct de vedere al stabilităţii versantului cât şi
ah
din punct de vedere economic.
În cazul rocilor stâncoase (conform Fig. 5) se întâlnesc de regulă 3 tipuri de cedări şi anume
Pr
cedare plană, cedare tip pană şi cedare prin rotire (spaţială).
n
ea
eț
ud
a. b.
lJ
iliu
ns
Co
c.
Fig. 5: Alunecări de roci stâncoase. Tipuri de cedare: (a) plană, (b) tip pană, (c) spaţială prin
rotire
În cazul masivelor de pământ alunecările de pământ se prezintă sub formă de:

- alunecarea consecventă în care masa de pământ din substrat alunecă pe un plan
înclinat relativ neted – de exemplu o falie sau un plan de stratificaţie,

- alunecarea insecventă în care se produce o rotaţie regresivă pe un plan de alunecare

curb, cu concavitatea în sus.
În prima categorie se înscriu alunecările care apar oriunde există versanţi abrupţi.
Săpăturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau căilor ferate pot submina masele de
rocă, provocând declanşarea de alunecări. Cu excepţia marilor catastrofe ce se produc la mari
intervale de timp geologic, alunecările de teren nu au o influenţă geografică mare datorită
manifestărilor lor sporadice, în regiuni montane şi deluroase (înalte) cu un număr redus de
a
locuitori. Mici alunecări de teren pot totuşi afecta construcţiile, pot bloca sau limita circulaţie
pe drumuri sau căi ferate.
ov
Pentru cea de a două categorie pot fi menţionate mari mase de pământ (sau rocă) din substrat
ah
care alunecă în sensul pante, rotindu-se în acelaşi timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea
tinde să formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentare masive, de regulă gresii sau
calcare, sau straturi de lavă, ce se sprijină pe formaţiunile friabile de argilă sau şisturi
Pr
argiloase. Pe măsură ce roca friabilă de la baza versantului este erodată roca de deasupra este
subminată. Atunci când se ajunge în punctul critic al echilibrului asistăm la desprinderea unui
bloc masiv care alunecă şi se înclină regresiv într-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri
n
pot avea lungimi de circa 1.5÷3.0km şi grosimi de până la 150.0m. În acest fel la baza
ea
versantului se formează o creastă compusă dintr-o trenă de blocuri.
Între această creastă şi versant se pot forma depresiuni închise sau bazine lacustre.
eț
Fenomenul se produce de regulă pe scară mică în zonele de unde solul şi materialul scoarţei
ud
de alterare au fost îndepărtate, observându-se mai ales în porţiunile concave ale albiilor
râurilor sau în regiunea falezelor marine.
lJ
Factori care influenţează stabilitatea masivelor de pământ

iliu
6.2
Unghiul de înclinare al pantelor. În general, pentru materialele granulare se poate calcula un

ns
aşa-numit „unghi al pantei stabile”. Acesta este unghiul maxim pe care îl poate prezenta un
masiv de pământ considerat omogen, fără a-şi pierde stabilitatea. În cazul materialele
granulare necoezive unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare internă al său.
Co
O particularitate a acestui caz îl reprezintă faptul că dacă unghiul maxim este mai mic decât
această valoare critică, înălţimea taluzului sau versantului nu influenţează în nici un fel
stabilitatea sa. Pe de altă parte, în cazul pământurilor, în plus faţă de unghiul de frecare internă
al pământului – sub care şi în acest caz se poate construi o pantă a cărei stabilitate să nu fie
neinfluenţată de lungimea sa – unghiul pantei stabile include şi o valoare suplimentară ca
efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar depinde de înălţimea taluzului. Pentru
înălţimi relativ mici panta este stabilă şi dacă este verticală. În ceea ce priveşte masivele de
rocă, acestea au o comportare întrucâtva similară masivelor coezive, dar în acest caz
discontinuităţile din masiv şi unghiul sub care acestea s-au format au un rol determinant în
stabilitatea masivelor. Datorită diverşilor factori (cutremure, mişcări tectonice lente, excavaţii,
etc.), unghiul masivelor de rocă se poate mări până la o valoare pentru care se produc fracturi
însoţite de deplasarea unor mase de rocă.

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilităţii maselor de material granular sunt
suplimentarea greutăţii proprii a masei şi mărirea presiunii apei în pori. Ambele efecte
reprezintă factori declanşatori ai alunecărilor de teren. Pentru masivele de rocă stratificată,
infiltrarea apei între straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare şi la dizolvarea
unor săruri cu efect de cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezenţa apei în masivele
de rocă sunt ciclurile de îngheţ-dezgheţ, hidratarea unor săruri expansive, hidroliza, etc.
Vegetaţia. Rădăcinile plantelor au roluri multiple în stabilizarea masivelor granulare din care
cele mai importante sunt „armarea” pământurilor şi reducerea umidităţii acestora. Pe de altă
pate, arborii constituie o suprasarcină aplicată pantelor, deci un factor destabilizator. Aşadar,
a
cele mai favorabile tipuri de vegetaţie din punctul de vedere al stabilităţii versanţilor ar fi
tufişurile. În cazul masivelor de rocă, vegetaţia are un rol negativ datorită efectului de
ov
penetrare şi sfărâmare pe care îl provoacă rădăcinile plantelor.
ah
Mişcările seismice. Un aspect foarte important în tratarea efectelor cutremurelor asupra
alunecărilor de teren este faptul că, datorită configuraţiei, au loc aşa numitele „amplificări
locale” ale mişcării seismice, astfel încât o abordare simplistă, pseudo-statică a stabilităţii unei
Pr
pante poate conduce la rezultate eronate datorită faptului că acceleraţia maximă a aceluiaşi
cutremur într-o zonă de câmpie, orizontală, este mai mică decât cea din proximitatea unei văi
sau a unui deal.
n
ea
Activităţile umane. Deşi alunecările de teren se produc şi în zone izolate, fără intervenţia
directă sau indirectă a omului, impactul celor care se produc în vecinătatea zonelor populate
(şi chiar în zone locuite) face ca marea majoritate a alunecărilor cu consecinţe grave să aibă ca
eț
factori agravanţi sau declanşatori activităţile umane. Din acţiunile oamenilor ce influenţează
alunecările de teren, cele mai importante sunt excavările materialului din zonele de la baza
ud
pantelor şi supraîncărcare părţilor superioare ale acestora prin construcţii sau umpluturi,
inducerea de vibraţii, deversările sau scurgerile de apă, defrişările iraţionale, etc.
lJ
iliu
ns
Co

7. Abrevieri
ANAR – Administratia Nationala Apele Romane

INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor
DN – drum national
a
DJ – drum judetean
DC – drum comunal
ov
CF – cai ferate
UAT – unitate administrativ teritoriala
ah
Pr
n
ea
eț
ud
lJ
iliu
ns
Co

Slanic Memoriu - I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slanic Memoriu - I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC TRANSPROIECT 2001 S.A.

Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului şi analiza stării

2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative,

2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 1

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind

6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 2

„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A

Consiliul Judeţean Prahova

S.C. Transproiect 2001 SA

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 3

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de

specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi

studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social -

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 4

Lista principalelor legi cu referire directă:

- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional -

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările

Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi

- Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc

la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98,

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 5

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate

următoarele datele statistice privind alunecările de teren (fig 1, fig 2):

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 6

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 7

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 8

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia

la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare

fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.

spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 9

Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.

Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar

catre Sucursala de exploatare de la Salina Slanic

Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu

Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea

B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.

Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii).

Harta de risc la alunecari de teren a Orasului Slanic Pagina 11

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Părţile scrise vor fi structurate astfel: