Sunteți pe pagina 1din 13

Intersecţia suprafeţelor poliedrale

Metode de determinare a poligoanelor de intersecţie:


1 – determinarea punctelor poligonului, ca puncte în care muchiile
unui poliedru intersectează feţele celuilalt poliedru şi reciproc;
2 – determinarea laturilor poligonului, ca segmente de drepte
rezultate din intersecţia reciprocă a feţelor celor două poliedre între
ele.
Etape urmarite in rezolvarea intersecţiei cu metoda planelor
secante comune :
1) determinarea planelor auxiliare secante utile;

2) determinarea punctelor de intersecţie dintre muchiile unui


poliedru şi feţele celuilalt;

3) determinarea poligonului de intersecţie prin unirea punctelor


de intersecţie aflate;

4) determinarea vizibilităţii laturilor poligonului de intersecţie.


Construcţia planelor auxiliare secante la intersecţia
poliedrelor uzuale:
a) intersecţia a două piramide – planele auxiliare secante trec prin
vârful piramidelor;
b) intersecţia a două prisme - planele auxiliare secante sunt paralele
cu muchiile prismelor;
c) intersecţia unei piramide cu o prismă - planele auxiliare secante trec
prin vârful piramidei şi sunt paralele cu muchiile prismei.

Stabilirea naturii intersecţiei :


a) rupere b) pătrundere
P P q
b Pb
q b 1 2
Pq 1 2
4
Pa
3 Pn 3
4
a n a n Pa
5 6 Pc 5
Pn 6
8 7
c 7 c 8
Pc
m m
a) Intersecţia a două piramide
s2' z
- rupere

s1'

'

h' a' b' c' m' p' n' O


x m Pc
a 1 c n

Pm Pn
Pb 8
b
h
 p

s1

s2 y
a) Intersecţia a două piramide
s1'
- rupere
n6 '
n5 '
b 8' z
m 2' b '
' 7

m 1' c 4'
c 3'

h' a' b' c' m' p' n' O


x m Pc
3 4
a 1 n
c

2 c3
m1 c4 -
5
Pm Pn
6 Pb
m2 7
8
b
h n6
 b7 b 8 p

s1

s2 y
a) Intersecţia a două piramide
sS2' MNP m 3 - 7 - 3 m 4 n 8 n 4 m
1

- rupere S2ABC 1 c 5 b 6 - 2 - 6 b 5 c 1
PI m1 c3 - b7 - - m2 - n6 b8 n5 c4 m1
S1MNP
S2ABC
H
V PI
s1' i
z S1MNP
n6 '
n5 ' S2ABC
V
m 2' b 7' b 8' PI
'

m 1' c 4' z
c 3'

h' a' b' c' m' p' n' O -metoda mobilului


x m Pc
3 4
a 1 n
c

2 c3
m1 c4 -
5
Pm Pn
6 Pb
m2 7
8
b
h n6
 p
b7 b 8

s1

s2 y
s2'

a) Intersecţia a două piramide


-metoda diagramelor desfăşuratelor convenţionale
- rupere
s1' - orizontal

n6 ' _
a b c a
n5 '
z p + + s1
m 2' b ' b 8' b8
' 7 + n6 n5
n s1
c4
m 1' c 4' + m2
m _ s1
c 3' m1
b7 c3
p s1
h' a' b' c' m' p' n' O
x m s2 s2 s2 s2
Pc
3 4
a 1 n
c

2 c3 - vertical
m1 c4 -
5
a' b' c' _ a'
Pm Pn
6 Pb p' + + s1'
7 b8'
m2
8
+ n6' n5'
n' s1'
b _ c4'
h n6 m2'
 p m' s1'
b7 b 8 m1'
+ b7' c3'
p' s1'
s1 s2' s2' s2' s2'

s2 y
b) Intersecţia unei piramide cu o prismă
q1' n1' m1' z
s'

d'

h' n' q' m' c' a' b' O


x Pc
c
m
n b

h Pb
Pa
q a

d
m1
n1 - pătrundere
s

q1
y
b) Intersecţia unei piramide cu o prismă
- pătrundere s'
q1' n1' m1' z

- orizontal
b 3'
d'
a 6'
q
+
n
+
m _ q
c 1' a5 ' b 4' a s
a5 a6
+ b3 b4
b s
+ c1 c2
c 2'
c _ s
a5 a6
a s
h' n' q' m' c' a' b' O q1 n1 m1 q1
x Pc
c
m - vertical
n b
2
1
4 c2
h Pb 3 q' n' _ m' q'
5 6 Pa a' + + s'
q a5' a6'
c1 a + b3' b4'
b4
b' _ s'
d b3 c1' c2'
m1 c' s'
a 5 a6 n1 + a5' a6'
a' s'
s
q1' n1' m1' q1'
q1
y
c) Intersecţia
f' e'
a două
g'
prisme z
t' l' k'

d 2' d 1'

i'

b' a' c' r' h 1' m' n' h 2' O


x e
d1 i
l d2

h1 P
h2

t f
a
k
g

m Pm
b - rupere
Pr
Pb

c r
Pc
y
n
c) Intersecţia a două prisme
- rupere f' g'
t' l' k' e' z

b 4'
- orizontal
m 2'
b 3'
m 1' a
+
b
+
c _ a
c8 ' d 2' d 1' n t
b4 c8
r6 ' c 7' + m2 m1
r5 ' i' m _ e
r b3 r5 k
r6
+ c7
h 1' h 2'
n t
b' a' c' r' m' n' O
x e e f g e
d1 i
l d2

h1 P
m2 h2 - vertical
m1
t f
a b4
a' _ b'
+
c' _ a'
n' t'
b3
k
g
_ b4' c8'
2 1 m' m2 ' m1 '
_ e'
m Pm b3' r5'
r6 c8 r' k'
b r6 '
r5 c7 + c7'
Pr n' t'
5 Pb
3 4
6 e' f' g' e'
c r
8 Pc
7 y
n
Intersecţia suprafeţelor cilindro - conice
- Intersecţia se reduce la determinarea punctelor de intersecţie dintre
un număr suficient de generatoare ale unuia dintre corpuri cu suprafaţa
celuilalt şi reciproc.

Construcţia planelor auxiliare secante la intersecţia


cilindro-conicelor:
a) intersecţia a doi cilindri : planele auxiliare sunt paralele cu
generatoarele celor doi cilindri, determinând în aceştia secţiuni
longitudinale, de formă patrulateră;

b) intersecţia a două conuri: planele auxiliare conţin dreapta care uneşte


cele două vârfuri ale conurilor, determinând în aceştia secţiuni
longitudinale, de formă triunghiulară ;

c) intersecţia dintre un cilindru şi un con: planele auxiliare conţin vârful


conului şi sunt paralele cu generatoarele cilindrului.
Intersecţia suprafeţelor cilindro - conice
Stabilirea naturii intersecţiei :

a) rupere b) pătrundere
Pa P2
a Pa a 3 b 2
2 a b
2 h P2 2 a
3 O1
c O2 h O1
O1 O2 O1 O2 c O2
b e
1 P1 e
c b P1 c 1 P1
P1 1
1

c) pătrundere cu simplă tangenţă d) pătrundere cu dublă tangenţă

P2 a P2
b 2
2
a b P2 2 a
P2 2 a
O2 h O2 h O1 O2
O1 O2 O1
O1 c b
c P1 P1 b 1 P1
P1 1 1
1
Intersecţia a doi cilindri circulari oblici
f6'
i10'
m12'
- rupere e6' d4' 1 a ' r13' i11'
j8' l ' n13' a2' c3' k7'
12 d5' b3'
j9 ' g '
7
t'
d' d2'
h1' 1 d'=n' a' O
x 6' 12' 13' 3' 7' P j' a
Pa 1
2 h1 h2 d b c
P3 5
Pd 4 3 t
d2 d1
f
e Pj
P6 g k Pi
6 7 b3 o2
P7 o1 j i
8
9 d5
11 a2 m
10 g7 c3 l
a1 n
P12 d4 j9 r
12
P13 13
e6 k7
j8 i11
f6
l12 n13
i10
m12 r13

S-ar putea să vă placă și