Se dă prisma ABCDEF secţionată cu planul [P].

Să se reprezinte desfăşurata trunchiului de prismă cuprins

între planul bazei şi planul secant.
Se cunosc: A(110, 15, 0), B(80, 35, 0), C(55, 5, 0) şi D(25, 35, 60), unde AD este direcţia muchiilor. Planul
secant [P] este definit de punctele Px(10, 0, 0) şi T(58, 46, 40), unde (Ph)≡(Px*t) şi (Pv)≡(Px*t').

REZOLVARE
a) În prima etapă, se reprezintă proiecţiile prismei pe cele două plane de proiecţie [H] şi [V], precum şi
urmele planului secant [P](Ph, Pv) (fig. 6.21a).
- Conturul aparent este vizibil

d' e' f'

(P
v )
t'

a' b' c' Px

X c
0

b d

P h)
(
 - Vizibilitatea muchiilor și apoi a laturilor, atât în proiecție orizontală, cât și verticală.
d' e' f'
(P
v )
t'

a' b' c' Px

X c
0

b d

e
h)
(P
Fig. 6.21a

Construirea desfăşuratei trunchiului de prismă cuprins între planul bazei şi planul secant, presupune ca toate
elementele geometrice ale corpului respectiv – baze şi muchii, să fie în mărime reală. Ţinând cont că trunchiul
de prismă are baza situată în planul [H], rezultă că proiecţia orizontală abc constituie a d e v ă r a t a
m ă r i m e şi f o r m ă a b a z e i ABC a t r u n c h i u l u i . Deci, se poate scrie că:
ab  AB bc  BC ac  AC

Pentru a determina p o l i g o n u l s e c ţ i u n e I-II-III(123, 1’2’3’), prin muchiile prismei se trasează plane

proiectante (plane de capăt) care conţin şi vârfurile poligonului de secţiune (fig. 6.21b,c,d). Din intersecţia
planului dat – [P], cu fiecare din planele proiectante duse prin muchiile prismei, rezultă trei drepte de
intersecţie, astfel:
[P] ∩ [P1] ≡ (D1)(d1, d1’)
[P] ∩ [P2] ≡ (D2)(d2, d2’)
[P] ∩ [P3] ≡ (D3)(d3, d3’).
 ')
(d 1
v)
(P 1
d' e' f'
(P
v)
v'1

1'

a' b' v1 c' Px

X c
0

a
1
f

b d

e
1)
(d

h )
(P
h1

(P1h)

Fig. 6.21b
 ')
(d 2
v) v)
(P 1 (P 2
d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

2'

a' b' v1 c' v2 Px

X c
0

a
1
f

b d
2
2)
(d

h2
1)
(d

h )
(P
h1

(P1h) (P2 h)
Fig. 6.21c
 ')
v) v) (d 3
(P 1
(P 2 v)
(P 3
d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'

a' b' v1 c' v2 v3 Px

X c
0

3)
(d
a 3
1
f

b d
2
h3
2)
(d

h2
1)
(d

h )
(P
h1

(P1h) (P2h) (P3h)

Fig. 6.21d
 v) v) v)
(P 1 (P 2 (P 3
d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'

a' b' v 1 c' v2 v3 Px

X c
0

)3
(d
a 3
1
f

b d
2
h3
)2
(d

h2
)1
(d

h)
(P
h1

(P1 h) (P2 h) (P3 h)

Fig. 6.21e

Fiecare din aceste drepte intersectează muchiile corespunzătoare ale prismei în punctele 1,1’, 2,2’ şi 3,3’ care
reprezintă tocmai vârfurile poligonului de secţiune, astfel:
(D1)(d1, d1’) ∩ (AD)(ad, a’d’) ≡ I(1,1’)
(D2)(d2, d2’) ∩ (BE)(be, b’e’) ≡ II(2,2’)
(D3)(d3, d3’) ∩ (CF)(cf, c’f’) ≡ III(3,3’)
Poligonul de secţiune este reprezentat în conformitate cu regulile de vizibilitate
b) Pentru a determina m ă r i m e a r e a l ă a p o l i g o n u l u i d e s e c ţ i u n e I0-II0-III0, se va aplica metoda
rabaterii (fig. 6.21f). Se consideră ca axă de rabatere urma orizontală (Ph) a planului secant. Se determină
urma verticală rabatută, (Pv0). Punctul V30 se găseşte la intersectia arcului de cerc de centru Px şi rază Px.v3’
cu perpendiculara coborâtă din v3 pe axa de rabatere (Ph). Urma verticală rabatută (Pv0) se obţine unind Px
cu V30. Se rotesc si celelalte două urme, v1’ si v2’, rezultând V10 și V20 (fig.6.21g).
Se construiesc dreptele (D10), (D20) şi (D30), unind perechile de puncte h1 V10, h2 V20 si h3 V30.
Apoi se determină poziţiile rabătute I0, II0 şi III0 ale vîrfurilor poligonului de secţiune, pe dreptele (D10), (D20)
şi (D30), obţinînd astfel mărimea reală a celei de-a doua baze a trunchiului de piramidă. Aceste puncte se obţin
coborând din 1, 2 şi 3 perpendiculare pe axa de rabatere (Ph) până pe dreptele (D10), (D20) şi (D30) (fig.
6.21g).
 d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'

a' b' v1 c' v2 v3 Px

X c
0

3)
(d
a 3
1 V30
D30) f
III 0 (

b d
2
h3
e

(Pv0)
h2

h )
(P
h1

(P1h) (P2 h) (P3h)

Fig. 6.21f
 v) v) v)
( P1 ( P2 ( P3
d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'

a' b' v1 c' v2 v3 Px

X c
0

3)
(d
a 3
1 V30
) f
III 0 (D30

b d )
(D20
2 V20
h3
e
)
2
(d

)
(D10
II 0
V10

(Pv0)
h2
I0
) 1
(d

h)
(P
h1

(P1h) (P2h) (P3h)

Fig. 6.21g

c) Determinarea m ă r i m i i r e a l e a m u c h i i l o r t r u n c h i u l u i d e p r i s m ă (fig. 6.21h) presupune

transformarea acestora în drepte de front, printr-o schimbare de plan vertical de proiecţie. Muchiile în mărime
reală ale trunchiului de prismă sunt: a1' 11', b1' 21' şi c1' 31'. Punctele 11', 21' şi 31' se obţin ducând
perpendiculare pe direcţia noii axe (O1X1), din vârfurile poligonului de secţiune în proiecţie orizontală,1,2 şi 3,
păstrând nemodificată cota punctelor respective.
 d' e' f'
(P
v)

1'

3'
2'
[V] a' b' c' Px
X c
0
[H]
a 3
1
f

b d
2
0 a1'
e
c'1
b1'

2'1
3'1 X
)
( Ph 1'1

Fig. 6.21h

D e s f ă ş u r a t a t r u n c h i u l u i d e p r i s m ă cuprins între planul bazei şi planul secant [P] poate fi

urmărită în figura 6.21i. Se secţionează prisma după muchia din A şi se fac notaţiile a 1' ≡ A şi 11' ≡ I. Se
desfăşoară trunchiul de prismă ABC-I-II-III. Punctul B se găseşte la intersecţia arcului de cerc de centru A şi
rază ab cu perpendiculara din b1' pe direcţia muchiilor. Se uneşte punctul B cu punctul A, iar din B se
construieşte muchia paralelă cu AI ş.a.m.d.
Punctul II se găseşte la intersecţia perpendicularei coborâtă din 21' pe direcţia muchiilor. În mod similar, se
obţine şi punctul III, la intersecţia perpendicularei din 31' pe direcţia muchiilor. Baza I-II-III se determină în
mod asemănător cu baza ABC.
 d' e' f'
(P
v)

1'

3'
2'
[V] a' b' c' Px
X c
0
[H]
a 3
1
f

b d
a1' 2
0 A
e
c'1
b'1

2'1
3'1 X
1'1 I
B

h) II
(P
Fig. 6.21i

Punctul C se găseşte la intersecţia arcului de cerc de centru B şi rază bc cu perpendiculara din c 1' pe direcţia
muchiilor. Se uneşte punctul C cu punctul B, iar din C se construieşte muchia paralelă cu BII ş.a.m.d.
Pe desen s-a reprezentat cu roșu etapa curentă, dar și mărimea reala a razei arcului trasat, respectiv (bc).
 d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'
[V] a' b' v1 c' v2 v3 Px
X c
0
[H]
a 3
1 V30
III f

b d
0 a1' 2
A
e
II
c'1
b1' I

(Pv0)
2'1
3'1 X
h)
B (P 1'1 I

II

III

Fig. 6.21j
 d' e' f'
(P
v )
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'
[V] a' b' v1 c' v2 v3 Px
X c
0
[H]
a 3
1 V30
III f

b d
0 a1' 2
A
e
II
c'1
b1' I

(Pv0)
2'1
3'1 X
h)
B (P 1'1 I

II

A C

III

I
Fig. 6.21k
 d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'
[V] a' b' v1 c' v2 v3 Px
X c
0
[H]
a 3
1 V30
III f

b d
0 a1' 2
A
e
II
c'1
A b1' I

(Pv0)
2'1
3'1 X
h)
B (P 1'1 I

II

A C I

III

Fig. 6.21l
 v) v) v)
(P 1 (P 2 (P 3
d' e' f'
(P
v)
v'1

1' v'2

v'3
3'
2'
[V] a' b' v1 c' v2 v3 Px
X c
0
[H]

3)
(d
a 3
1 V30
) f
(D30
III
b d )
0 (D20
a1' 2
A h3
V20
e
)
c'1 (D10
A b1' II
V10

(Pv0)
2'1
3'1 X
B 1'1 I
h1

II (P3h)

A C I

III

Fig. 6.21m