Se dă piramida SABC secţionată cu planul [P].

Să se reprezinte desfăşurata trunchiului de piramidă cuprins

între planul bazei şi planul secant.
Se cunosc: S(12, 95, 75), A(105, 25, 0), B(60, 10, 0), C(85, 60, 0). Planul secant [P] este definit de punctele
Px(25, 0, 0) şi T(65, 57, 60), unde (Ph)≡(Px*t) şi (Pv)≡(Px*t
(Pv)≡(Px*t').

REZOLVARE
În prima etapă, se reprezintă proiecţiile piramidei pe cele două plane [H] şi [V], precum şi urmele planului
secant [P](Ph, Pv) (fig. 6.20a).
- Conturul apparent este vizibil.
- Vizibilitatea muchiilor si apoi a laturilor bazei piramidei.
Construirea desfăşuratei trunchiului de piramidă cuprins între planul secant şi planul bazei, presupune ca
toate elementele geometrice ale corpului respectiv – baze şi muchii,, să fie în mărime reală. Ţinând cont că
trunchiul de piramidă are baza situată în planul [H], rezultă că proiecţia orizontală abc constituie
a d e v ă r a t a m ă r i m e şi f o r m ă a b a z e i ABC a t r u n c h i u l u i . Deci, se poate scrie că:
că
ab  AB bc  BC ac  AC

(P s'
)v

b' Px
X 0
a' c'
b

c
h)
(P

s
Fig. 6.20a

Pentru a determina p o l i g o n u l s e c ţ i u n e I-II-III(123, 1'2'3'), prin muchiile piramidei se trasează plane

proiectante (plane de capăt) care conţin şi vârfurile poligonului de secţiune (fig. 6.20b 6.20b,c,d). Din intersecţia
intersecţie, astfel:
[P] ∩ [P1] ≡ (D1)(d1, d1')
[P] ∩ [P2] ≡ (D2)(d2, d2')
[P] ∩ [P3] ≡ (D3)(d3, d3').

)
d'1
v)

1
(P
s'

(P
)v
v'1

1'

Pxh'1 b' v1 Px
X 0
a' c'
b

c
1)
(d

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20b
 2 v)
v)
(P 1

(P
s'

(P
v)
v'1

1' v'2

2'

b' v1 v2 Px
X 0
a' c'

(d2 )
b

a 2

1
h2

c
1)
(d

s
(P2 h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20c
 v)
(P 3

2 v)
v)
(P 1

(P
s'

(P
)v
v'1

v'3

1' v'2

2'
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a' c'

(d2 )
b

(d3 )
a 2

1
h2

c
3

h3
1)
(d

s
(P3h) (P2 h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20d

Fiecare din aceste drepte intersectează muchiile corespunzătoare ale piramidei în punctele 1,1', 2,2' şi 3,3',
care reprezintă tocmai vârfurile poligonului de secţiune, astfel:
(D1)(d1, d1') ∩ (SA)(sa, s'a') ≡ I(1,1')
(D2)(d2, d2') ∩ (SB)(sb, s'b') ≡ II(2,2')
(D3)(d3, d3') ∩ (SC)(sc, s'c') ≡ III(3,3')

Poligonul de secţiune este reprezentat în figura 6.20e, iar vizibilitatea acestuia în cele două proiecţii se
stabileşte conform regulilor stabilite.
 v)
(P 3

2 v)
v)
(P 1

(P
s'

(P
v)
v'1

v'3

1' v'2

3' 2'

b' v1 v3 v2 Px
X 0
a' c'

(d2 )
b

(d3 )
a 2

1
h2

c
3

h3
1)
(d

s
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20e

b) Pentru a determina m ă r i m e a r e a l ă a p o l i g o n u l u i d e s e c ţ i u n e I0-II0-III0, se va aplica metoda

rabaterii (fig. 6.20f,g). Se consideră ca axă de rabatere urma orizontală (Ph) a planului secant, apoi se
determină poziţiile rabătute I0, II0 şi III0 ale vîrfurilor poligonului de secţiune, obţinînd astfel mărimea reală a
celei de-a doua baze a trunchiului de piramidă.
Punctul V20 se află la intersecţia arcului de cerc de centru Px şi rază Px.v2’ cu perpendiculara coborâtă din v2
pe axa de rabatere (Ph). Se uneşte Px cu V20 rezultând urma verticală rabătută (Pv0). Se rotesc şi celelalte
puncte v1’ şi v3’ rezultând V10 si V30. Se unesc punctele V10 cu h1, V20 cu h2, respectiv V30 cu h3, rezultând
dreptele (D10), (D20) şi (D30). Pe aceste drepte se vor afla vârfurile I0, II0 şi III0, coboarând perpendiculare pe
axa de rabatere (Ph) din 1, 2 şi 3.
 s'

(P
v)
v'1

v'3

1' v'2

2'
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a' c'
b

a 2 ) V20
(D20

II 0
1

(P
v0)
h2

c
3

h3

s
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20f
 s'

(P
v )
v'1

v'3

1' v'2

2'
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a' c'

(d2 )
b

a (d3 ) 2 ) V20
(D20
) V30
0
II 0 (D 3
)
0
1 (D 1 V10

(P
v0)
h2

c
3
I0
III 0

h3
1)
(d

s
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20g

c) Determinarea m ă r i m i i r e a l e a m u c h i i l o r t r u n c h i u l u i d e p i r a m i d ă (fig. 6.20h) presupune

cunoaşterea adevăratei mărimi a muchiilor piramidei. Muchiile în mărime reală ale piramidei sunt: s1'a1', s1'b1'
şi s1'c1', iar ale trunchiului de piramidă – a1' 11', b1' 21' şi c1' 31'. Punctele 11', 21' şi 31' se obţin trasând
orizontale prin vârfurile poligonului de secţiune în proiecţie verticală, până la intersecţia cu muchiile
piramidei în mărime reală.
 s' s'1 S

(d')

(P
v)
1'
1'1
2'1
2'
3'1
3'
b' Px
X 0
a'1 b'1 a' c'1 c'
b

a 2

c
3

a1 b1 c1 s s1 (d)
h)
(P

Fig. 6.20h

D e s f ă ş u r a t a t r u n c h i u l u i d e p i r a m i d ă cuprins între planul bazei şi planul secant [P] poate fi

urmărită în figura 6.20i. În prima fază, se desfăşoară piramida SABC. Se secţionează piramida după muchia
SA şi se fac notaţiile a1' ≡ A şi 11' ≡ I.
Punctul B se gaseste la intersectia arcului de cerc de centru A si raza ab cu arcul de cerc de centru S si raza S b1'. Din
figura se observa cum se obtine fata laterala SAB. Punctul II se obţine la intersecţia arcului de cerc de centru S
şi rază S21' cu muchia SB.

Cu rosu, s-a reprezentat etapa curentă, dar și mărimea reală a razei arcului trasat (latura ab).
 s' s'1 S

(d')

(P
v)
B

1'1 I 1'

2'1
2'
3'1
3'
b' Px
X 0
a'1 A b'1 a' c'1 c'
b

a 2

c
3

a1 b1 c1 s s1 (d)
h)
(P

Fig. 6.20i

Similar, se obtine si pct. C: la intersectia arcului de cerc de centru B si raza bc cu arcul de cerc de centru S si
raza S c1'.
Punctul III se obține rotind punctual 31' (se traseaza arcul de cerc de centru S si raza S31').
 s' s'1 S

(d')

(P
II

v)
B v'1

v'3

1' v'2
1'1 I
2'1
2'
3'1
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a'1 A b'1 a' c'1 c'

(d2 )
b

(d3 )
a 2

II 0
1

(P
v
h2

0
)
c
3
I0
III 0

h3
1)
(d

a1 b1 c1 s s1 (d)
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20j
 C III

s' s'1 S

(d')

(P
II

v)
v'1
B
v'3

1' v'2
1'1 I
2'1
2'
3'1
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a'1 A b'1 a' c'1 c'

(d2 )
b

a (d3 ) 2

II 0
1

(P
v 0)
h2

c
3
I0
III 0

h3
1)
(d

a1 b1 c1 s s1 (d)
(P3h) (P2 h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20k
 A

C
III

s' s'1 S

(d')

(P
II

v)
v'1
B
v'3

1' v'2
1'1 I
2'1
2'
3'1
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a'1 A b'1 a' c'1 c'
(d2 )

b
(d3 )

a 2

II 0
1
(P
h2
0
)v
c
3
I0
III 0

h3
1)
(d

a1 b1 c1 s s1 (d)
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20l

Baza I-II-III se determină în mod asemănător cu baza ABC (vezi curs).

 A

C
III
A
I
s' s'1 S

(d')

(P
II

v)
v'1
B
v'3

1' v'2
1'1 I
2'1
2'
3'1
3'
b' v1 v3 v2 Px
X 0
a'1 A b'1 a' c'1 c'

(d2 )
b
(d3 )

a 2 ) V20
(D20
V30
0)
II 0 (D 3 )
0
1 (D 1 V10

(P
v 0)
h2

c
3
I0
III 0

h3
1)
(d

a1 b1 c1 s s1 (d)
(P3h) (P2h)

h1
h)

(P1h)
(P

Fig. 6.20m