ANALIZĂ MATEMATICĂ

1.
A) Să se stabilească natura şi, dacă este cazul, suma seriilor:
      n
1
a)  ln n ; b) 
n 1
1
( n 1 )( n  2 )
; c) 
n 1
n
( n 1)!
; d)  ( 3 n  1  3 n ) ; e)  1
n  2  n 1
; f)    ;
n 1  2 
n 1 n 0 n 1 n 0
  
4  3n  5  2 n ( 1) n1 3n  4 n1 ( 1) n 2 n  3n 1
g) 
n 1 6n  2
; h)  7 n
; i) 
n  0 5 n
.
n 0
B) Să se determine natura următoarelor serii:
 2   n  n n  n 1 
; f)   n 2  3n  n  .
n
a)  n2 ; b)  n2 ; c)   1 n 1 ; d)  3 n 25 ; e)  2 n 1 n  2n3 
n 1 
2n 1 n 5 2
n 1 n 1 n 1 n 0 n 1
C) Să se studieze natura seriilor:
    
4n 3n  n ; c) n 2  6 n ; d) n3n 1 ;e)
I) a)  5  4 n 1
n
; b)  n ( 2e )n
2  2n  7 n
 2 n 1 n  2
a
n 1
n
(1+ 1n ) n , a>0.
n 0 n 0 n 0 n 0
    
5 4
n 4 n 1 (n 1) n 1
II) a)  2n 2 1
; b)  n3  3n
5n
; c)  3
; d) n ; e)  .
n 1 n 1
5
n 0
n  n 1 3
n2 2 n n 1
n 0 n 1
D) Studiaţi natura seriilor:
    n
(3n ) n
a)  2 n 1
; b)  1 ; c)
n2 n
 n
1 n
2
; d)  n 1
2 n 1  .
n 1 (16 n 1) n 1 n 1 ( 1 n ) n 1
E) Să se determine natura seriilor:
   
n 2 ; b) n! ; d) 27...( 5 n  3 )
a)  2n
 n 2 sin 2n ; c)
n 1
 nn
 59...( 4n 1 ) .
n 1 n 1 n 1
F) Studiaţi natura seriilor:
n

13...( 2n 1) b ( b 1)...(b  n 1)  (k  p)

a)  24 ...(2 n )
; b) 
c(c 1)...(c  n 1)
; c  b  1  2 ; c)  k 1
n!nq
,(p, q  N* , p  q,q  p  1) ; d)  a ln n , a>0
n 1 n 1 n 1 n 1

G) Studiaţi natura seriilor:

n n n 1
a)  ( 1)n ; b)  ( n1)1 ; c)  ( 1) n 1 sin 1n ; d)  (1)n 1 5n2n31 ; e)  ( 1)n l n nn1 ; f)  ( n1) n .
n 1 n 1 n 1 n 1 n 1 n 1
2. Să se studieze convergenţa seriilor numerice:

nk (n!) 2 1 (n  1) n 1 1 n
1)  n , kN*, fixat; 2)  2n ; 3)  ln n ; 4)
n 1 3 n 1 n n 1 3
n 1 nn
; 5)  sin n
n 1
2
; 6)  ( n1)1 ;
n 1
 3
2n  15n 3
7)  lnnn ; 8)  (1) n 1
; 9) ; 10)  n n
; 11)  1 ( 2 ) n ; 12)  n(n1 2) ;
n2  3n  5 4
( n 1) n n 3
n 1 n 1 n 1 n 1 n 1 n 1
3 n ln n n 2n 1 n 2 2 7n 1 n
13)  n(n 2n1)(n  2)
a a
; 14)  n , a>0; 15)  n n , a>0; 16)  ( 5n  2 ) ; 17)  ( 2
2 3
n ) ;
n 1
n  2n 3
n 1 n 1 n0 n 1
n 2 n
n!
18)  a(a 1)...(a  n 1)
, a>0; 19)  (1)n ln n
n
; 20)  ( 3)
n 1
; 21)
75  (1) n 1 3nn(n11) ; 22)  ( 1)n 2(n1) ;
n 1 n 2 n 1 n 1 n 1
2 2 2
( n!)
23)  2 n 1 ;
3n
24)  ( a ) n n!, a  0 ; 25)
n  3n  5 n
2 n 1
a , a>0; 26)
( 2 n )!
; 27) ( n 1 ) n a n , a  0 ;
n 
n 1 n 1 n 1 n 1 n 1
2 n
28) an (n  n 1 ) ; 29)
n2
 (1) n n2(nn 11) .
n 1 n 1
1
3. Să se determine domeniul de convergenţă al seriilor de puteri:
  n   n
xn ( 1) n  1  x  xn 1  4x  1  1
1)  ; 2)    ; 3)  n
; 4)    ; 5)  (x  1) n ;
n  2 ln n  1  x  n 3n  x  5 
n
n 1 4 n n  0 3n  10 n 1 n 1 2n 4 n
n  n  
( 1) 1  x 1  1 n n2
6)  (x 2  1) n ; 7)    ; 8)  n
 x  1 ; 9)  n
(x  1)n ;
n 1 ln(n  1) n2 ln n  x  1  n 1 (n  1)3 n 1 (2n  1)2
   
2n  1 n 1 (  1) n
xn xn xn
10)  (2x  1)n ; 11)  n
(x  2) n
; 12)  2
x n
; 13)  n n
; 14)  n
; 15)  ;
n 1 n n 1 2  1 n 0 n  1 n 0 2  3 n 1 n3 n 1 2n
     n
nx n 1 xn (x  1) n  2n  1  n
16)  2 ; 17)  n
(x  1)n ; 18)  n
; 19)  n n
; 20)    x ;
n 1 2n  1 n 1 n2 n 0 1  2 n 0 2  3 n 1  3n  2 

     
1 n (1) n 1 x n
; 26)  2n(x21) ; 27)
n nx n 2n x n
21) n
n 1
2 n
3
(x  2) n ; 22)  x n ; 23)  nx2 ; 24)  2n 13n
; 25)  n 2 1 3n 1  n
;
n 0 n 0 n 1 n 0 n 1 n 1
2
n n ( x 1) n
28)  nx n ; 29)  ( nn1) n x n ; 30)  (1) n n 2 x n ; 31)  (1  n1 ) n x ; 32)  (1) n 1 n 1
;
n 1 n 1 n 1 n 1 n 1
n n n n 2n
[ 2  ( 1) ] (4  (1) )
33)  x 2n ; 34)  n2
x n ; 35)  n3
x n ; 36)  (1) n (x2n )! .
n 0 n 1 n 1 n 0
4. Să se dezvolte în serie Maclaurin şi să se determine domeniul de convergenţă pentru:
a) f: R R, f(x)=xex h) f: R R, f(x)=xe2x
2 x
b) f: R R, f(x)=x e i) f:(-1, ∞)R, f(x)=ln(x+1)
x j) f:RR, f(x)=sinx
c) f: R-{-1} R, f(x)=
x 1 k) f:R-{1, 2}R, f ( x )  2 1
3 2x x  3x  2
d) f: R R, f(x)=x e 
3 l) f:RR, f(x)=(1+x) , Z
e) f:(-, )R, f(x)=ln(3-2x) m) f:RR, f (x)  e5x
2
1 n) f:RR, f(x)= e  x
f) f: (-, )R, f(x)=ln(1-2x) 
2 2
o) f: R\{-0.5} R, f(x)=  x 2n 1e  x dx
g) f:RR, f (x)  3 1  x 2 0

5. Să se afle parametrii a, b, c  R astfel încât (24, -144, -1) să fie un punct de extrem local pentru funcţia
f:R3R, f(x, y, z)=x3+ay2+z2+bxy+cz, şi pentru valorile obţinute, să se studieze natura acestui punct de extrem.
6. Să se afle a, bR astfel încât (1, 2) să fie un punct de extrem local pentru funcţia f(x, y)=3xy2+x3+ax+by.
7. Să se afle a, b, c R astfel încât f(x, y)=x3+3xy2 +ax+by+c să admită un maxim local egal cu 28 în (-2, -1).
8. Să se ajusteze următoarele date obţinute în 5 intervale de timp consecutive:
a) 0.9, 0.98, 1.02, 1.04, 1.1;
b) 1, 3, 5, 8, 11;
folosind trendurile linear şi parabolic. Să se calculeze eroarea de aproximare şi valoarea prognozată pentru
următorul interval de timp.
9. Vânzările unui produs nou lansat pe piaţă au evoluat timp de 3 luni consecutive astfel:
Luna 1 2 3
Vânzări 11 14 21
Să se ajusteze fenomenul folosind metoda celor mai mici pătrate şi cu ajutorul funcţiei de ajustare să se
prognozeze vânzările următoarelor 3 luni.
10. Producţia unei firme noi a evoluat în primele 5 luni astfel:
Luna 1 2 3 4 5
Producţia 7 8 10 13 19
Să se stabilească funcţia de ajustare cu eroare medie minimă şi cu ajutorul ei să se facă prognoza producţiei
pentru următoarele 3 luni.
2
11. Consumul de energie al unei întreprinderi a evoluat timp de 4 ani consecutiv astfel:
Anii 1 2 3 4
Consumul 32 23 17 14
Să se găsească cea mai potrivită curbă de ajustare şi să se efectueze prognoza consumului de energie pentru
următorii doi ani.
12. Să se determine parametrii a, bR astfel încât următoarele funcţii să aibă un extrem local în punctele
indicate şi apoi să se precizeze natura acestui punct de extrem:
a) f(x, y)=x3+3xy2+ax+by, în (2, 1);
b) f(x, y)=xy+y2+x2-ax-by, în (1, 0);
c) f(x, y, z)=x3+y2+z2+12xy+ax+by+cz, în (0, 0, -1);
2 1
d) f(x, y, z)=x2+y2+z2+axy+bx+cz, în (  ,  , 1)
3 3
13. Să se determine extremele locale ale funcţiilor:
1) f: RRR, f(x, y)=x4+y4-4xy (R: (1, 1), (-1, -1) minime locale, (0, 0) punct şa);
3 5 3 5 5 3 5 3
2) f: RRR, f(x, y)=6x2 y+2y3-45x-51y+7; (R: ( , ) minim local, ( - , - ) maxim local, ( , ), ( - , - )
2 2 2 2 2 2 2 2
puncte şa);
3*) f: R*R*R, f(x, y)=xy2ex-y (R: (-1, 2) minim);
x y
4*) f: R*R*R, f(x, y)= + +y2-4y (R: (2, 2) minim local, (-2, 2) punct şa);
y x
5) f: RRR, f(x, y)= x +y3-3xy (R: (1, 1) minim local, (0, 0) punct şa);
3

6) f: R*R*R, f(x, y)=x3 y2(6-x-y) (R: (3,2) maxim local);

7) f: RRR, f(x, y)=3xy2+x3-15x-12y (R: (2, 1) minim, (-2, -1) maxim local, (1, 2) şi (-1, -2) puncte şa);
8) f: RRR, f(x, y)=3xy2-x3-15x-36y+9 (R: (2, 3), (-2, -3) puncte şa);
9) f: RRR, f(x, y)=3xy+x3+y3; (R: (-1, -1) maxim local, (0, 0) punct şa);
x
10*) f: RRR, f(x, y)= e 2 (x  y 2 ) (R: (-2, 0) minim local);
3π 3π π π 5π 5π
11**) f: RRR, f(x, y)= sinx+siny+cos(x+y) (R: ( , ) minim local, ( , ), ( , ) maxime locale);
2 2 6 6 6 6
50 20
12*) f: R*R*R, f(x, y)= xy    3 (R: (5, 2) minim local);
x y
13) f:RRR, f(x, y)=x3 y+xy3-8xy+9 (R: (0, 0), (0, 2 2 ), (0, - 2 2 ), (- 2 2 , 0), ( 2 2 , 0) puncte şa,
( 2 , 2 ),(- 2 ,- 2 ) minime şi (- 2 , 2 ),( 2 ,- 2 ) maxime locale);
14*) f:(0, )2R, f(x, y)=x2+xy+y2-4lnx-10lny (R: (1, 2) minim local);
2 2 1 1 1 1
15*) f: RRR, f(x, y)= (x  y)e  ( x  y ) (R: ( , ) maxim local, (  ,  ) minim local);
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
16) f: RRR, f(x, y)=x4+y4-x2-y2+4 (R: (0, 0) maxim local, ( , ), (- ,- ), (- , ),
2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
( ,- ) minime locale, (0, ), (0, - ), (- , 0), ( , 0) puncte şa);
2 2 2 2 2 2
17) f: RRR, f(x, y)=xy+x2+y2-2x-y (R: (1, 0) minim);
18) f: RRR, f(x, y)=x2+2y2+xy+4 (R: (0, 0) minim local);
1 1
19) f: RRR, f(x, y)=x2-x3+2xy+4y2+2 (R: (0, 0) minim local, ( , - ) punct şa);
2 8
2
x xy 22 16
20) f: RRR, f(x, y)=-2x+ -3y+y2- (R: ( , ) minim local);
2 2 7 7
21) f: RRR, f(x, y)=60x-10x2-20y-5y2+10xy (R: (4, 2) maxim local);
22) f: RRR, f(x, y)=10x5+10y4-50x-320y-4 (R: (1, 2) minim local, (-1, 2) punct şa);

3
 4 20
23) f: RRR , f(x, y)=5x3-10xy+y2+40x+8; (R: (2, 10) minim local, ( , ) punct şa);
3 3
-3
24) f: RRR , f(x, y)=3x2+9y2-3xy2 +9x-19; (R: ( , 0) minim local, (3, 3), (3, -3) puncte şa);
2
5
25) f: RRR , f(x, y)=x2+xy2-5x+2y2+7; (R: ( , 0) minim local, (-2, 3), (-2, -3) puncte şa);
2
 2 2  2 2
26) f: RRR , f(x, y)=x2-2xy+y4-8; (R:  ,  ,  ,  minime locale, (0, 0) punct şa);
 2 2   2 2
   
27) f:R3R, f(x, y, z)=2x2+2y2+2z2+2(xy+yz+zx) (R: (0, 0, 0) minim local);
28) f:R3R, f(x, y, z)=2x2+y2+2z-xy-xz (R: (2, 1, 7) punct şa).
29) f:R3R, f(x, y, z)=x2+y2+z2+xy+xz+yz –4x-4y-4z+5 (R: (1, 1, 1) minim local);
30) f:R3R, f(x, y, z)=x3+y2+z2+12xy+2z (R: (24, -144, -1) minim local, (0, 0, -1) punct şa);
31*) f:D R, f(x, y, z)=3lnx+2lny+5lnz+ln(22-x-y-z), unde D={(x, y, z) R3x, y, z, 22-x-y-z>0}
(R: (6, 4, 10) maxim local);
32) f:R3R, f(x, y, z)=2x2+2y2+2(xy+yz+x+y+3z). (R: (1, -3, 4) punct şa);
1 y x z
33*) f:R*R*R*R, f(x, y, z)= + + + (R: ( 2 , 2 2 , 2) minim şi (- 2 , - 2 2 , 2) maxim local);
x 4 z y
1
34) f:R3R, f(x, y, z)=-4x2-2y2- z2+4xy+yz+100z; (R: (50, 100, 200) maxim local);
2
35) f:R3R, f(x, y, z)=x2+y2+z2-2x-4y-6z; (R: (1, 2, 3) minim local).
2 1
36) f: R3R, f(x, y, z)=x2+y2+z2-xy+x-2z+5(R: (- , - , 1) minim local);
3 3
37) f: R3R, f(x, y, z)=x2+2y2+3z2+6xy-6xz+8yz-2x-18y-8z+120; (R: (1, 1, 1) punct şa);
y2 z2 2 1
38*) f:(0, )3R, f(x, y, z)=x+ + + (R: ( , 1, 1) minim local);
4x y z 2
1 x y
39*) f:R*R*R*R, f(x, y, z)= +z+ + (R: );
x y z
14. Să se determine extremele condiţionate ale funcţiilor:
x  y  z  1
a) f(x, y, z)=xy+xz+yz,  ; (R: (-1, 1, -1) minim local condiţionat)
x  z  0
1 3 1 
b) f(x, y, z)=x2+y2+z2, 2x+3y-z=1; (R:  , ,-  minim local condiţionat)
 7 14 14 
2 2
c) f (x, y)  x  2y, x  y  5; ( R: (1,2) maxim, (-1, -2) minim local condiţionat)
1 1
d) f (x, y)  x 2  y 2  x  y, x  y  1 (R: ( , ) minim local condiţionat);
2 2
 5 2 5  5 2 5
e) f (x, y)  (x  1)2  (y  2) 2 , x 2  y 2  1 ; ( R:  - ,-  maxim,  ,  minim local condiţionat)
 5 5   5 5 
f) f (x, y)  x 2  2x  y 2  4y, x 2  y 2  5 ; ( R: maxim, minim local condiţionat)
g) f (x, y)  x 2  y 2  3x  4y  3, x  2y  3 (R: (1,1) minim local condiţionat).
h) f (x, y,z)  x  2y  2z;x 2  y 2  z 2  9 ; (R: (1, -2, 2) maxim local, (-1, 2, -2) minim local condiţionat)
i) f (x, y)  (x  1) 2  y 2 , x 2  y 2  1 ;
1 1
j) f (x, y)  xy,x  y  1 ; (R: ( , ) maxim local condiţionat);
2 2
1 1 1 1 1
k) f (x, y)  x  y , 2  2  2 ,a  0
x y a

4
l) f (x, y,z)  xy  xz  yz, xyz  1 ; (R: (1, 1, 1) minim local condiţionat)
m) f : (0, )3  R, f (x, y,z)  xyz, x  y  z  3 (R: (1, 1, 1) maxim local condiţionat)
15. Să se determine punctele de extrem local ale următoarelor funcţii în raport cu parametrii a şi b:
a) f(x, y)=x4+y4-axy, a>0; b) f(x, y, z)=x2+y2+z2-xy+ax+bz, a, bR; c) f(x, y)=x4+16y4-2axy, a>0;
d) f(x, y, z)=x2+4y2+z2-2xy+ax-bz, a, bR.

16. Fie x şi y nivelurile a doi factori de producţie care contribuie la realizarea unui produs. Cheltuielile unitare
asociate factorilor x şi y sunt Px=2um şi Py=4um. Nivelul producţiei este dat de funcţia de producţie
f(x,y)=12- 2  4 , iar preţul unitar de desfacere a produsului este Pd=9um. Să se determine structura optimă a
x y
producţiei astfel ca profitul realizat să fie maxim.
17. O întreprindere realizează două produse în cantităţile x şi y. Cheltuielile totale de producţie sunt
C(x,y)=10+4x-2y. Preţurile unitare ale acestor două produse depind de nivelul producţiei astfel:
p1  16  x 2 , p2  8  2y . Să se determine în ce cantităţi trebuie realizate cele două produse şi la ce preţuri,
astfel încât profitul să fie maxim.
18. O firmă realizează două produse cu costuri de producţie unitare fixe de 2um, respectiv 3um. Pe piaţă,
cererea celor două produse depinde de preţurile de vânzare p1 şi p2 astfel: x1=5(p2-p1), x2=30+5p1-10p2. Să se
determine preţurile p 1 şi p 2 astfel încât profitul realizat din vânzarea celor două produse să fie maxim.
19. Sa se arate că dacă F(x,y) este o funcţie omogenă de gradul întâi, suma elasticităţilor sale parţiale în raport
cu x şi y este 1.
20. Fie F(L,K) o funcţie de producţie, unde L reprezintă volumul agregat al forţei de muncă şi K reprezintă
volumul agregat al capitalului; raportul K/L, indicatorul de înzestrare tehnică al muncii; r(L,K) norma de
substituire a factorilor-raportul dintre productivitatea diferenţială a muncii şi eficienţa diferenţială a capitalului,
elasticităţile factorilor de producţie şi elasticitatea normei de substituire a factorilor pentru următoarelor funcţii
de producţie
a) F(L,K)= AL K1 (Cobb-Douglas)
K

b) F(L,K)= AL K1 e L (Cobb-Douglas generalizată)
c) F(L,K)= A[K   (1  )L ]1/  ;A  0;0    1:   1
21. Fie producţia exprimată prin funcţia Cobb-Douglas Q= K 0,3L0,5 . Determinaţi producţia maximă cu restricţia
bugetară 6K+2L=384.
22. Maximizaţi producţia data de funcţia CES: Q=80( 0,4 K  0,25  0,7 L 0,25 )  4 cu restricţia 5K+2L=150.
 x 2 y
2  , (x, y)  (0, 0)
23. Să se arate că funcţia f:R R, f(x, y)=  x 4  y 2 este continuă în (0, 0) dacă >1 şi f nu
 0, (x, y)=(0, 0)

este continuă în (0, 0) pentru =1.
24. Să se studieze continuitatea următoarelor funcţii în (0, 0):
 x 2  xy 2  y 2
 , (x, y)  (0, 0)
a) f(x, y)=  x 2  y 2 unde  parametru real;
 , (x, y)  (0, 0)

 xy 2  x 2  y 2  2 2
1
 2 2
, (x, y)  (0, 0) (x  y )cos 2 , (x, y)  (0, 0)
b) f(x, y)=  x  y ; c) f(x, y)=  x  y2 ;
 1, (x, y)  (0, 0)  0, (x, y)  (0, 0)
 
 2 1  xy
2
(x  y )sin 2 , (x, y)  (0, 0)  , (x, y)  (0, 0)
d) f(x, y)=  x  y2 ; e) f(x, y)=  x 2  y 2 ;
 0, (x, y)  (0, 0)  1, (x, y)  (0, 0)
 

5
  sin(x 3  y 3 ) 1  cos(x 3  y 3 )
 , (x, y)  (0, 0)  , (x, y)  (0, 0)
f) f(x, y)=  x 2  y 2 ; g) f(x, y)=  x 2  y2 ;
 0, (x, y)  (0, 0)  0, (x, y)  (0, 0)
 
 x 2  y2  x 2 y3
 xy 2 , (x, y)  (0, 0)  , (x, y)  (0, 0)
h) f(x, y)=  x  y 2 ; i) f(x, y)=  x 4  y 4 ;
 0, (x, y)  (0, 0)  0, (x, y)  (0, 0)
 
 x3y4  xy 2
 , (x, y)  (0, 0)  2 , (x, y)  (0, 0)
j) f(x, y)=  x 6  y 4 ; k) f(x, y)= x  y
2
.
 0, (x, y)  (0, 0)  1, (x, y)  (0, 0)
 

25. Să se studieze diferenţiabilitatea următoarei funcţii în (0, 0):

 xy
 2 , (x, y)  (0, 0)  x  y , (x, y)  (0, 0)
a) f(x, y)=  2x  4y 2 ; b) f(x, y)=  ;
 0, (x, y)  (0, 0) 
 0, (x, y)  (0, 0)

 xy 2  x 2y
 , (x, y)  (0, 0)  , (x, y)  (0, 0)
c) f(x, y)=  2x 2  3y 4 ; d) f(x, y)=  x 4  y 2 ;
 0, (x, y)  (0, 0)  0, (x, y)  (0, 0)
 
 x 2 y3
 , (x, y)  (0, 0)
e) f(x, y)=  x 4  y 6 .
 0, (x, y)  (0, 0)


26. Să se studieze dacă funcţia f:R2R, f(x, y)= (x  2) 2  (y  1)2 este diferenţiabilă în (-2, 1) şi să se
enunţe teorema folosită.

27. A) Să se studieze convergenţa integralelor (pe domeniu nemărginit):

     0 
x dx ; ln x dx ; 3) x2 dx dx 2 dx ;
1)  2)   xe dx ; 4)  ; 5)  ; 6)  sin xdx ; 7) 
( x 2  2) x ( x 1)( x  2) 1 x 2 1 x 2
0 1  2 0  
      
1 arctgx sin 1x ln x dx ; x
8)  1 x 4 dx ; 9)  x 2 1 dx ; 10)  2
dx ; 11)  12)  x(ln x)5dx ; 13)  xe x dx ; 14) e dx ;
x x2 0 1
0 0 1 1 
   
 
15)  e  x dx ; 16)  ln x , a  R ; 17)  x ln xdx ; 18)  2dx ; 19)  x21 dx ; 20)  x ln2x 3 dx ;
0 1 a x  3x x 3 (1 x )
x dx 1 0 4 1
  
cos x x [x]  x  xk  dx
21)  dx ; 22)  dx ; 23)  dx ; 24)  dx ; 25)  dx, k  N ; 26)  .
1 x 2
1 x 2
1 x 2 0 4 0 2 1 2
0 1 0 1 x 1 x x x 1

B) Să se studieze convergenţa integralelor (din funcţii nemărginite):

2 1 2 2 3 3 e 1
a) dx ; b)  ln xdx ; c) dx ; d)  ln x  1 dx ; e) dx ; f) dx ; g) 1 dx ; h) dx ;
 x ln x  2 x  3 x  3 2  x ln x  4
1 0 0 0 1 2 x 1 0 1 x
1 1 1 1 1
e x dx ; x2 1 sin x dx ; 1
i)  j)  dx ; k)  dx ; l)  m)  dx .
x 4 2 x x 2  2x
0 0 1 x 0 x x 0 0

6
C) Să se calculeze (folosind integrala gamma):
 0 1  0 1 
3 1 x 1 e x dx ; 3) 7 x2 5 x 5 5  ( x 1) 2
1) x e dx ; 2)  x2
x e dx ; 4)  x e dx ; 5)  x(ln x ) dx ; 6)  ( x  1) e dx ;
0  0  0 1
    
3 x 2 3 x   ax 2 n 1  x 2 x 2  3x  2dx ;
7)  x e dx ; 8) x e dx ; 9)  x e dx,   1,   0, a  0 ; 10) x e dx ; 11) 
0
ex
0 3 0 0
  1 1
x n 3 x 1
12)  x n ex dx,   0, n  N ; 13)  e dx , n  N* ; 14)  (ln 1 ) p dx , p  1 ; 15)  (x  1) e dx ;
x
0 0 0 
2

 x 
  x
16)  ax k e  bx dx, k  N, a, b  0 ; 17)  x 2 ne 2 dx ; 18) 3
 3 x 2  2 x  5 e  x dx (-3);
0 0
0
    x

x 2  x 1dx
 x   x 
4 x x 1dx 3 3 dx (489);
19) 1 e dx (23); 20)  (1); 21)  (4/9); 22) 1 e
e2 x e3 x
0 0 0 0
 x  x 1 1 x 1 
  
  3 dx (-12); 26) x 2e 3 x dx (2e3);
2 2 2 3 dx (39); 25)
23) x  1 e dx (18); 24) x e  xe 
0 1  0
   
1 x 2 3 2 x 1 1 2 x 5 3 
27)   x  1 e dx (2e); 28) x e dx ( e3); 29)   x  2 e dx ( e); 30)  x 3 e 2 x dx ( );
4 4 16 2
0 0 0 0
2
 x    x
  1  
2  x2  x2 2
31)  xe dx ( 2 ); 32) e dx ( ); 33)  xe dx ( ); 34)  x e 2 dx ( );
2 2 2
0 0 0 0
  x   x  x
3    
4 2 x 2 2 2 2 x 3 3
35) x e dx ( ); 36)   3
3 x e dx ; 37)  x  1 e dx ; 38) x e dx ; 39)  2 x  1 e dx ;  
32 2
0 0 0 0 0
   
2   x 1
 x 
4 x
40)   x  1 e dx ; 41) 2
 x  1 e  x dx ; 42)  xe
 x 1
dx ; 43) x e dx .
0 0 1 1

D) Să se calculeze (folosind integrala beta):

0 1 1 1 1 1
5 3 2 3 (1 x ) 2
1)  x5 (1  x)7 dx ; 2)  x (1  x ) dx ; 3)  x 1  x dx ; 4)  3
dx ; 5)  x  x 2 dx ; 6) x
8
(1  x 3 )dx ;
2
1 0 0 0 x 0 0
 
 2  2 
2
dx
7)  1 x 3 ; 8)  sin 2p 1 x  cos2q 1 xdx, p, q  0 ; 9)  1xx 4 dx ; 10)  sin 0
6
x  cos4 x dx ; 11)  11x 6 dx ;
0 0 0 0
0
2  dx  dx a
12) 5
 x (1  x 3 2
) dx ; 13)  dx
; 14)  ; 15)  ; 16)  x 2 a 2  x 2 dx, a  0 ;
1 6 ( x  1)5 (2  x ) 0 1 x5 0 1 x 4 0
1
1
2 7 1
3
 x m1 2 3 x 3 3
17)  dx, m  n; n, m  N ; 18) *
 x 1  3x  dx ; 19)  x 1   dx ; 20)  2 x 4 1  x  dx ;
0 x n 1  2
0 0 0
3 5
2 x
21) x  1   dx
0
 3
7
E) Să se calculeze (folosind integrala Euler-Poisson):
 2
   1 x 3 2 2
1 3x  2 x  x 2  2x  x 2 2x 3 x e 2 ( 2
)   x2
a) e dx ; b) e dx ; c) e dx ; d)  dx ; e)  e dx ;
2 
 34 1 1 
 2
f) 1 e tx dx , t  0 (folosind integrala dublă).
 x2
0
28. Să se calculeze următoarele integrale duble pe domeniile specificate:
a)  ( x  y )dxdy, D  {( x, y )  R 2 ;0  x  1,1  y  3}
D
y
b)  dxdy, D  {( x, y )  R 2 ;0  x  1;1  y  2}
D 1 xy
c)  ( 2 x 3  xy) dxdy, D  {( x, y)  R 2 ;1  x  2;0  y  2}
D
d)  1 dxdy, D  {( x, y )  R 2 ;3  x  4,1  y  2}
D 2
( x  y)
29. Fie DR, f:DR o funcţie diferenţiabilă şi funcţiile z=z(x, y), u=u(x, y) definite prin
2 2 2
a) f(x+y, z-u)=3, xyz+ e x  y  z =7 şi f(v, t)=v+t;
b) f(x+y, z-u)=3, xyz+ln(x +y2+z2)=7 şi f(v, t)=v-2t.
2

dz dz du du
Să se calculeze , , , .
dx dy dx dy
30. Let the following market models Qdt=Qst, with
a) Qdt=1-2Pt, Qst= -2+3Pt*, Pt*=Pt-1*+(Qdt-1-Qst-1)
b) Qdt=2-3Pt, Qst= -1+4Pt*, Pt*=Pt-1*+ (Qst-1-Qdt-1)
Determine the time path of price and whether this is convergent and oscillatory.
31. Consider the two-variable function z=z(x, y) implicitly defined by the equation
a) x2+y2+2x-4y+z2+z+3=0.
b) 4x2+y2+4x-4y+z2+z-1=0.
Study the extremes of this function.