Curs 13

Efectele fata de terti

Persoana cu care s-a incheiat contractul pentru care s-a dat mandatul. Pe aceasta persoana o
vom desemna tert fata de contractul de mandat.
a.Raporturile dintre mandant si tert. Regula aplicabila este prevazuta in art. 1296 din materia
reprezentarii. Potrivit acestui text contractul incheiat de reprezentant in limitele imputernicirii in
numele reprezentatului produce efecte direct intre reprezentat si cealalta parte. Din text rezulta ca
daca in exercitarea contractului de mandat, mandatarul a incheiat in nume si pe seama mandantului
actul pentru care era imputernicit, acest act produce intre mandant si tert aceleasi efecte pe care lear fi produs si daca ar fi fost incheiat de mandant personal. Prin exceptie, atunci cand mandatarul a
garantat in mod expres fata de mandant sau fata de terti executarea contractului incheiat in
exercitarea mandatului el va raspunde ca fideiusor pentru aceasta executare.
In cazul in care mandatarul a depasit limitele imputernicirii(*avea mandat sa vanda un bun
pentru un pret minim de 100 de lei si l-a vandut pentru 80 de lei;), contractul incheiat de mandatar
nu produce de regula efecte in patrimoniul mandantului. Potrivit art. 1309, al. 1, contractul incheiat
de persoana care actioneaza in calitate de reprezentant, insa fara a avea imputernicire sau si-a
depasit puterile conferite, nu produce efecte intre reprezentat si tert. Cu toate acestea, cel in numele
caruia s-a incheiat contractul are dreptul de a-l ratifica, iar in urma ratificarii va intra in raporturi
juridice directe cu tertul de la data incheierii contractului initial ca si cum mandatarul ar fi actionat
in limitele imputernicirii. De aici rezulta ca ratificarea are efect retroactiv, exceptie facand numai
eventualele consecinte prejudiciabile pentru terti ale acestui efect retroactiv, consecinte care nu le
sunt opozabile acestora. Prin terti ne referim la orice alta persoana decat partile contractului incheiat
in exercitarea mandatului dar cu depasirea initiala a limitelor imputernicirii. Intrucat ratificarea
semnifica un consimtamant valabil la incheierea unui contract care se incheiase initial in absenta
acestui consimtamant, ea trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru acest contract.
Dreptul de a ratifica este un drept potestativ, care se transmite mostenitorilor. Acest drept
potestativ are totusi particularitatea ca el poate fi desfiintat fara acordul titularului sau. Astfel,
inainte de ratificare mandatarul care a actionat in afara limitelor imputernicirii si tertul cu care el a
contractat astfel, pot conveni sa desfiinteze acest contract, fara ca mandantul sa se poata opune. De
asemenea, intrucat dreptul potestativ al mandantului genereaza o situatie de incertidudine juridica
fata de terti care nu stie daca se afla in raporturi juridice directe cu mandantul, tertul ii poate da
mandantului un termen rezonabil pentru ratificare, iar daca termenul este rezonabil si i-a fost
comunicat prin notificare, la expirarea termenului dreptul de ratificare se stinge, intre tert si
mandant neformandu-se niciun alt raport juridic. Chiar si in cazul in care contractul nu a fost
ratificat de mandant, desi mandatarul a depasit limitele imputernicirii, poate produce efecte in
patrimoniul mandantului in cazul in care sunt intrunite conditiile mandatului aparent. Astfel, potrivit
art. 1309, al. 2 daca prin comportamentul sau, reprezentatul l-a determinat pe tertul contractant sa
creada in mod rezonabil ca reprezentantul are puterea de a-l reprezenta si ca actioneaza in limita
puterilor conferite, reprezentatul nu se poate prevala fata de tertul contractant de lipsa puterii de a
reprezenta. Din modul cum este redactat acest text rezulta mai intai ca aplicarea mecanismului
mandatului aparent este un beneficiu al tertului. Numai tertul care indeplineste conditiile textului,
iar nu si mandantul sau mandatarul poate sa se prevaleze de aceste conditii pentru a sustine ca actul
juridic pe care l-a incheiat cu mandatarul produce efecte intre tert si mandant.
Conditii de aplicare a tertului
a.Tertul trebuie sa fi crezut la data incheierii contractului cu mandatarul ca acesta era
imputernicit sa incheie acel contract pe numele si pe seama mandantului.
b.Aceasta credinta a tertului, desi intemeiata pe o reprezentare falsa, trebuie sa fi fost
rezonabila, in sensul ca prin diligente normale el nu putea sa inlature eroarea.
c.Aceasta credinta a tertului sa fi fost cauzata de comportamentul mandantului. Aceasta
conditie este noua. Daca nu sunt intrunite conditiile mandatului aparent, contractul incheiat cu
depasirea limitelor imputernicirii de catre mandatar poate produce efecte intre mandant si tert numai
1

daca sunt intrunite conditiile gestiunii de afaceri. Exista gestiune de afaceri atunci cand fara sa fie
obligata o persoana numita gerant gestioneaza in mod voluntar si oportun afacerile altei persoane,
numite gerat care nu cunoaste existenta gestiunii sau cunoscand gestiunea nu este in masura se
desemneze un mandatar, ori sa se ingrijeasca altfel de afacerile sale. Daca nu sunt intrunite nici
conditiile gestiunii de afaceri, raporturile juridice intre mandantul reprezentat dincolo de limitele
imputernicirii si tert vor fi guvernate de regulile imbogatirii fara justa cauza.
b.Raporturile dintre mandatar si tert.In principiu mandatarul care actioneaza in limitele
imputernicirii nu suporta efectele contractului astfel incheiat. Pentru ca tertul sa poata verifica daca
mandatarul actioneaza in limitele imputernicirii el are dreptul sa ii pretinda acestuia sa faca dovada
puterilor incredintate, iar daca puterea de reprezentare s-a conferit printr-un act constatat in scris,
tertul poate pretinde mandatarului sa ii prezinte o copie a inscrisului certificata pentru conformitate
in temeiul art. 1302. Daca a actionat in limitele imputernicirii, dar nu si-a declinat fata de terti
calitatea de reprezentant al mandatului, atunci in principiu mandatarul angajeaza in nume propriu
fata de tert, potrivit art. 1297, contractul incheiat de reprezentant in limita puterilor conferite atunci
cand tertul contractant nu cunostea si nici nu ar fi trebuit sa cunoasca faptul ca reprezentnantul
actiona in aceasta calitate ii obliga doar pe reprezentant si pe tert. In lege, in art. 2 se prevede altfel,
si anume daca reprezentantul atunci cand contracteaza cu tertul in limita puterilor conferite pe
seama unei intreprinderi pretinde ca este titularul acesteia, tertul care descopera ulterior identitatea
adevaratului titular poate sa exercita impotriva acestuia din urma drepturile pe care le are impotriva
reprezentantului.
Potrivit art. 1310, cel care incheie in calitate de reprezentant, neavand imputernicire, ori
depasind limitele puterilor ce i-au fost incredintate, raspunde pentru prejudiciile cauzate tertului
contractant care s-a increzut cu buna-credinta in incheierea valabila a contractului. Sub imperiul
vechiului Cod, doctrina a apreciat ca aceasta raspundere este extra-contractuala, de natura delictuala
intrucat reprezentantul nu a dorit sa isi asume obligatii in nume propriu, el prin ipoteza a urmarit ca
obligatiile sa se produca in patrimoniu celui pe care il reprezenta fara imputernicire. Aceasta este de
fapt o incalcare a indatoririi de a respecta limitele imputernicirii, indatorire care este contractuala
fata mandant cu care mandatarul a incheiat in prealabil un contract, dar care este delictuala cu tertul
co-contractantului, cu care mandatarul nu a incheiat niciun contract.

Incetare contractului de mandat cu reprezentare

Potrivit art. 2030, pe langa cauzele generale de incetare a contractului, mandatul inceteaza
prin oricare din urmatoarele moduri:
a.Revocararea de catre mandant. Contractul de mandat este un contract avand un puternic
caracter intuitu personae, care se manifesta atat la formarea contractului, cat si pe parcursul
executarii sale si care presupune increderea mandantului in mandatar intr-o masura suficienta pentru
ca mandantul sa ii permita mandatarului sa formeze vointa sa juridica si sa asume efecte juridice ce
se vor produce in patrimoniul mandantului. Intrucat aceasta incredere este esentiala si pentru
executarea contractului de mandat disparitia din orice cauza a acestei increderi trebuie sa poata
conduce la incetarea mandatului. Prin derogare de la dreptul comun, contractul inceteaza prin
revocarea sa de catre mandant, revocare care reflecta pierderea increderii. Derogarea aceasta este
destul de limitata, intrucat revocarea pune capat automat doar puterii de reprezentare, respectiv
puterii de a incheia acte pe seama mandantului in cazul mandatului fara reprezentare. Toate celelalte
efecte ale contractului se produc uneori in mod accelerat inaintea scadentei initiale.
In ceea ce priveste forma revocarii, art. 2031 arata ca revocarea poate fi expresa sau tacita.
Ea nu trebuie sa respecte principiul simetriei formei. Un mandat autentic poate fi revocat fie tacit,
fie prin inscris sub semnatura principala. Revocarea se poate face oricand pe durata contractului de
mandat. Ea se poate face atat in legatura cu mandatul gratuit, cat si in legatura cu mandatul
2

remunerat si chiar in legatura cu mandatul pe care partile l-au declarat irevocabil. Declaratia partilor
privind irevocabilitatea nu este o clauza nescrisa; ea este o clauza ineficienta pentru ca ea are ca
efect obligarea mandantului sa nu revoce mandantul. Daca mandantul revoca mandatul, el isi
incalca aceasta obligatie contractuala si va raspunde pentru prejudiciul cauzat mandatarului. Aceasta
revocare este eficace in sensul ca ea are ca efect incetarea contractului de mandat.
Potrivit art. 2031, al. 2 imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca
mandatul initial. Potrivit legii, prezumtia legiuitorului este ca daca pentru un act pentru care a fost
deja numit un mandatar se numeste un nou mandatar, daca nu rezulta altfel din vointa partilor, noul
mandatar il va inlocui pe cel vechi, cei 2 mandatari nefiind tinuti sa lucreze impreuna. In acest
alineat este vorba despre o revocare tacita.
Exista o singura limita a revocarii potrivit Noului Cod, si anume ipoteza in care mandatul a
fost dat aceluiasi mandatar de catre mai multe persoane pentru o afacere comuna, numirea
mandatarului se considera a face obiectul fortei obligatorii a contractului incheiat de mandanti intre
ei. In consecinta, mandatarul va putea fi revocat numai prin acordul tuturor mandantilor care l-au
numit.
Potrivit art. 2032, mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obligatiile
fata de mandatar. Daca mandatul este remunerat, aceasta remuneratie va trebui platita. Mai mult,
daca revocarea este nejustificata sau este intempestiva, mandatarul are dreptul de a obtine din partea
mandantului reparatia prejudiciului cauza de revocare. In ceea ce priveste caracterul nejustificat, al.
2 prevede ca atunci cand partile au declarat mandatul irevocabil , revocarea se considera a fi
nejustificata daca nu este determinata de culpa mandatarului, ori in caz fortuit sau forta majora. In
ceea ce priveste caracterul intempestiv, se are in vedere ipoteza in care datorita momentului si
modului surprinzator in care a fost comunicata, mandatarul nu a putut evita anumite prejudicii care
nu s-ar fi produs daca el ar fi fost informat din timp.
In ceea ce priveste efectele revocarii intre parti, acestea se produc la data la care
mandatarului i-a fost adusa la cunostinta decizia de revocare de catre mandant. Sub acest aspect,
revocarea este un act juridic unilateral supus comunicarii. In ceea ce priveste efectele fata de terti,
ele se vor produce numai daca acestia au cunoscut ori puteau cu diligente normale sa cunoasca
declaratia de revocare. In caz contrar, efectele actului incheiat de mandatar dupa revocarea in
limitele puterii de revocare cu un tert care nu putea cunoaste revocarea, produce efecte intre acel
tert si mandant potrivit regulilor mandatului aparent. In mare, ca revocarea sa fie eficienta este
nevoie ca actul de revocare sa fie adus la cunostinta tertului cu care urma sa se incheie contractul
pentru care s-a dat mandatul.
Potrivit art. 2033 daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea informarii
tertilor, notarul public caruia i se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat
sa transmita de indata revocarea catre registrul national notarial tinut in format electronic, potrivit
legii. Notarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data procura, are obligatia
sa verifice in registrul national notarial daca acea procura a fost revocata. De cate ori actul este
supus legii, notarul ii cere mandatarului sa ii prezinte procura. Daca se face revocarea in forma
autentica, acea revocarea va fi inregistrata in registrul national al notarilor, atunci acesta va fi
accesibil oricarui notar.
b.Renuntarea de catre mandatar. Potrivit art. 2034, mandatarul poate renunta la mandat,
renuntarea va fi ca si revocarea un act supus comunicarii, astfel incat el trebuie notificata
mandantului. Renuntarea nu il lipseste pe mandatar de dreptul de a primi remuneratie pentru actele
efectuate pe seama mandatului pana la renuntare. Daca renuntarea creeaza prejudicii mandantului,
mandatarul este obligat sa repare aceste prejudicii cu exceptia cazului in care demonstreaza ca in
cazul continuarii mandatului ar fi suportat el insusi o paguba insemnata care nu putea fi prevazuta la
data incheierii contractului de mandat. Prin urmare, in aceasta situatie nu se aplica standardul de
drept comun a fortei majore.
c.Moartea, incapacitatea sau falimentului mandantului ori mandatarului. Prin exceptie,
atunci cand mandatul are ca obiect acte juridice succesive ce se incheie in cadrul unei activitati cu
caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza prin moarte, incapacitate sau faliment, ci continua,
3

eventual transmitandu-se mostenitorilor cu respectarea drepturilor partilor privind renuntarea si

revocarea. In acest caz se aplica un alt caz, si anume incetarea executarii succesive care face
necesara incheierea actelor ce constituie obiectul mandatului, va conduce si la incetarea mandatului.
In caz de deces incapacitatea sau falimentul al mandantului ori mandatarului, mostenitorii
partii afectate au obligatia de a informa cealalta parte. In cauzele in care il afecteaza pe mandatar,
mostenitorii sunt obligati sa continue executarea mandatului in cazul in care intarzierea acestei
executari ar risca sa prejudicieze interesele mandantului.
Elemente comune pentru incetare
a.Ceea ce face mandatarul pana la data la care a luat cunostinta de modul de incetare
aplicabil este valabil si produce efecte intre terti si mandant.
b.Atata vreme cat tertii nu au cunoscut si nu puteau cu diligente normale sa cunoasca
incetarea mandatului ei se pot prevala impotriva mandantului de efectele contractului incheiat cu
mandatarul cu aplicarea teoriei mandatului aparent.
c.La incetarea contractului de mandat in orice mod, mandatarul este obligat sa restituie
mandantului procura. Mandatarul are dreptul sa retina o copie a procurii certificata de mandant cu
mentiunea ca puterea de reprezentare a incetat. Mandatarul nu poate retine procura ca garantie a
executarii obligatiilor mandantului. Aceste aspecte rezulta din art. 1308.
d.Incetarea contractului de mandat are ca efect accelerarea scadentiei obligatiei
mandatarului de a da socoteala mandantului.
e.Mandatul dat mai multor mandatari pentru a lucra impreuna inceteaza pentru toti
mandatarii la data cand orice mod de incetare il afecteaza pe oricare dintre ei.