CIVILIZAȚIA EUROPEANĂ

1. Explicați termenii : clase populare urbane, cultura-marfă, elite, cultura de masă.

Clase populare urbane- caracterizată printr-o densitate mare a populației
Cultură marfă- producție industrială a bunurilor culturale ca o mișcare globală de producere
a culturii ca marfă.
Elite- Grup de persoane care reprezintă ceea ce este mai bun, mai valoros, mai ales într-o
comunitate, o societate.
Cultură de masă- o formă de cultură legată de societatea contemporană; ea este adesea
asociată cu societatea de consum în care o mare parte din relațiile dintre oameni sunt bazate
pe sau guvernate de procese economice și în care consumul și dorințele lor devin fenomene de
societate.
2. Explicați de ce clasele populare urbane au devenit consumatoarele unei culturi-marfa.
Clasele populare urbane au devenit consumatoarele unei cultur -marfă deoarece populația
avea nevoie de o producție industrială a bunurilor culturale.
3. Explicați motivele pentru care mass media vehiculează o cultura-marfa.
Rolul primordial al mijloacelor mediatice este răspândirea şi promovarea culturii de masă. La
realizarea acestui obiectiv participă în egală măsură producţia industrială de carte, casete, benzi
magnetice, discuri magnetice, producţia de film, televiziunea, radioul, presa scrisă şi nu în
ultimul rând Internetul. Democratizarea accesului la mijloacele de producţie dar şi
democratizarea consumului de mărfuri culturale, a făcut din mijloacele mediatice principalul
instrument al culturii de masă.
Dintre toate, un rol deosebit este jucat de mijloacele de presă, care reprezintă cel mai activ
vector al culturii de masă, cel mai penetrant mijloc de culturalizare şi cel mai accesibil.
Produsele de presă reunesc calităţile complete ale produselor culturii de masă: sunt ieftine,
permit oricui să le achiziţioneze, vehiculează un conţinut cultural, estetic şi ştiinţific relativ
scăzut, uşor accesibil, au o circulaţie independentă de relaţiile sociale dintre creator şi receptor,
sunt consumate în egală măsură de cele mai variate categorii de public, dovedindu-şi astfel, o
dată în plus, caracterul de masă şi caracterul larg democratic.

4. Comentați afirmația “cinematograful, divertisment al prostimii”.

Această afirmație subliniză faptul că cinematograful difuza lucruri inutile,fără sens,ceea ce duce
la influențarea în rău, la prostirea populației.
5. Explicați de ce cultura de masa a pătruns in toate mediile sociale.
Dezvoltarea mass-media în noua eră a tehnologiei digitale globale constituie un element de
referinţă pentru înţelegerea efectelor produse în rândul diverselor categorii de public prin
intermediul mesajelor produse de mijloacele de comunicare de masă. Acestea au devenit un
vector de transmitere a diverselor modele şi valori culturale convertite în tematici şi subiecte
specifice.
În literatura de specialitate s-au conturat o serie de reprezentări teoretice care sunt de natură a
explica modul de influenţă produs de mass-media, înţelegând prin aceasta radio, televiziune, iar
mai recent internet şi noile media online, la nivelul unor segmente diversificate de public.
Fundamentarea modelului stimul-răspuns în analizele influenţei produse de mass-media
reprezintă una din modalităţile de clarificare a problematicii legate de distribuţia, semnificaţia şi
influenţele mesajelor mass-media.
6. Analizați cauzele uniformizării culturii europene in sec.XX.
Tendința de uniformizare a culturii europene se realizează datorită influențelor occidentale.
7. Identificați si analizati consecintele aparitiei culturii de masa.
În Franța, cultura de masă a apărut în jurul lui 1860, în același timp cu debutul perioadei
cunoscute ca Epoca de hârtie. Această Epocă de hârtie corespunde avântului ziarelor de mare
tiraj, dezvoltării lor și principiului concurenței în care sunt înscrise, participând la dezvoltarea
companiilor de difuzare a presei.
n secolele XIX și XX, cultura de masă a evoluat considerabil, mai întâi în Occident, apoi în lumea
întreagă, odată cu dezvoltarea presei scrise, a înregistrării sonore, a apariției cinematografiei, a
radioului și în sfârșit a televiziunii care au permis populațiilor să acceadă la o cultură foarte
bogată în imagini, texte și informații diverse. Odată cu ridicarea nivelului de trai, apare în
anii 1960 conceptul  civilizațional al petrecerii timpului liber. Începând cu 1990, difuzarea și
comercializarea culturii de masă s-au dezvoltat și mai mult datorită rețelei de Internet și
succesului mass-mediei digitale, cum ar fi CD-ul, DVD-ul, tableta, mobilul. Numărul filmelor,
al cărților este în creștere în fiecare an.
8. Exprimati-va punctul de vedere cu privire la rolul mass mediei.
Consider că rolul mass-mediei e să te informeze cu privire la lucrurile relevante din societate,
dar mai  mult decât atât, rolul ei este să te informeze corect și imparțial, ca să poți să iei decizii
bune. Majoritatea mijloacelor de informare în masă sunt inițiative private, însă toate se bucură
de protecția statului, dacă informează corect.
9. Argumentati de ce o mare parte a oamenilor prefera cautarea unei fericiri strict
materiale.
Când spunem "fericire", ne gandim la toate acele lucruri care ne incalzesc sufletul, care ne fac
inima sa tresară, care dau sens vieții. Fiecare om ințelege altfel acest concept. Pentru unii
fericirea consta in bani, pentru altii in cariera, iar altii nu se simt impliniți fara cineva alaturi sau
fara să intemeieze o familie.

Oare care dintre acestia sunt cu adevarat fericiți sau ințeleg cel mai bine fericirea? Sa fie oare
cei care consideră ca banii le aduc fericirea? Probabil că intr-o anumită masură au si ei dreptate.
Fiind " aruncați" chiar din momentul nașterii in mijlocul unei societăti pragmatice, care pune
mare pret pe aspectul financiar unii ajung sa imbrațișeze ideile celorlați, să confunde doleanțele
celorlalți cu ale lor sau pur si simplu sa se conformeze unei lumi rigide, care nu li se potrivește,
dar care ii obligă sa se schimbe.

Si astfel pornim intr-o goană nebună după bani, după achiziționarea unor obiecte valoroase
(vile, masini scumpe, haine de firma care sa ne confirme statutul), dar odată dobândite, ne pot
face ele intr-adevăr fericiți? Pe unii poate că da, dar majoritatea vor realiza ca nu ele reprezintă
de fapt cheia fericirii.