Nica Cosmin

Importanța grăsimilor în organism

Grăsimile se definesc ca fiind compuși ce conțin esteri ai acizilor grași cu

glicerină, care se mai numesc și trigliceride.
Că există două tipuri de grăsimi. Animale și vegetale. Grăsimile animale, solide și
saturate ( din carne de pui, porc, curcan, vită, etc). Grăsimile vegetale, lichide de
cele mai multe ori și nesaturate ( ulei de floarea soarelui, de in, de porumb, etc).
Grăsimile sunt indispensabile corpului uman, având în vedere că un adult are
nevoie de 100g de grăsimi, zilnic. O dată depășită această cantitate, în mod
repetat, grăsimile devin periculoase. Dacă această cantitate se depășește, se pot
produce depuneri de grăsimi e pereții interiori ai vaselor sangvine, provocându-se
astfel apariție unor boli cardiovasculare.
Grăsimile ajută la dezvoltarea creierului. Grăsimile furnizează componente
structurale nu doar pentru membranele celulare ale creierului, dar și mielină,
stratul de fosfolipide, electroizolant, care înconjoară axonii neuronilor și care ajută
la transmiterea cu rapiditate a mesajelor.
Grăsimile construiesc celule sănătoase. Grăsimile joacă un rol vital în construirea
membranei ce învelește fiecare celulă din corp. Fără o membrană celulară
sănătoasă, restul celulei nu ar putea funcționa.
Grăsimile ajută corpul să folosească Vitaminele A, D, E și K, solubile în grăsime.
Asta înseamnă că grăsimea din alimente ajută corpul să asimileze aceste
vitamine.
Grăsimile produc hormoni. Grăsimile sunt componente structurale a unor
substanțe importante din corp. Grăsimile reglează cantitatea de hormoni produsă
în funcție de sex.
Grăsimea oferă o piele mai sănătoasă. Unul din semnele cele mai eficiente a
deficitului de grăsimi este aspectul unei pieli uscate, solzoase. Grăsimea
subcutanată (cea aflată imediat sub piele) acționează ca un fel de izolator al
corpului, reglând temperatura acestuia.
Grăsimile formează un înveliș protector pentru organe. Multe din organele vitale,
în special rinichii, inima și intestinele sunt căptușite de grăsime care ajută la
protejarea lor împotriva rănilor. Ca un tribut pentru înțelepciune protectoare a
corpului, grăsimea este ultima folosită atunci când rezervele de energie ale
corpului se termină.
Grăsimile au un gust bun. În afară de faptul că sunt o sursă valoroasă de energie,
grăsimile adaugă n gust bun mâncării, texturii și aspectului general al acesteia.
Grăsimile dau aromă. Grăsimea este responsabilă pentru faptul că prăjiturile se
topesc în gură, iar cartofii prăjiți sunt crocanți.
Grăsimile ”bune” pentru organism sunt:
1. Grăsimile mononesaturate
2. Grăsimile polinesaturate
Grăsimile rele pentru organism sunt cele saturate și cele hidrogenate.
În concluzie, grăsimile nu trebuie eliminate din meniul nostru, doar trebuie să avem
grijă cât mâncăm și ce mâncăm.