Cultura Pop

Inainte de toate, sa-i dam o definitie culturii pop, ca sa stim cu ce avem de-a face – cultura pop reprezinta
atitudini, credinte, obiceiuri si gusturi care definesc societatea umana contemporana: cultura cea mai raspandita
si accesibila majoritatii oamenilor de azi, altfel spus.
Aici vorbim si despre stil vestimentar, limbaj, mancare, tehnologie, arta – in definitiv, despre lucruri ce tin de
interactiunea umana si aspectul imediat al vietii de zi cu zi, aflate intr-o permanenta schimbare.
Cultura pop a inlocuit si continua sa inlocuiasca incet-incet cultura folk, cultura populara izvorata din modul de
viata al comunitatilor restranse, cultura dezvoltata firesc, nefortat, din interactiunea oamenilor cu natura de-a
lungul secolelor, mileniilor.
Stiti voi, ia romaneasca, cantecele populare versus tricoul nike, cantecele lui Ricky Martin samd.
Aparitia culturii pop e strans legata de urbanizare si indeosebi de industrializare.
Industrializarea a adus productia in masa, dezvoltarea transportului (motorul cu aburi), imbunatatirea si
institutionalizarea educatiei maselor, a sistemului de sanatate, comercializarea extinsa a presei si, mai apoi,
aparitia mass-media.
Rolul cel mai pregnant in geneza culturii pop, insa, l-a avut mass-media: aparitia filmelor, a radioului si a
televiziunii.
Cei care au propagat si dezvoltat mass-media au avut si cea mai mare amprenta asupra culturii pop. Da, vorbim
de Statele Unite ale Americii!
Cum insasi constitutia SUA proslaveste omul de rand, omul fara „fasoane” intelectuale dar cu aspiratii de
libertate si imbogatire, cultura pop nici ca putea gasi un loc mai caldut pentru eclozare.
Marele boom al culturii pop s-a intamplat odata cu incheierea celui de-Al Doilea Razboi Mondial, atunci cand
America si-a consolidat statutul de putere mondiala, impunand la nivel global un sistem de economie de consum
escortat de celebrul Vis American al prosperitatii individuale.
Acum, dupa mai bine de jumatate de secol, gasim cultura pop ca parte din viata de zi cu zi, de la programele
televizate, la internet sau la reclamele de pe aleea din fata casei.
Gasim ca Visul American nu si-a pierdut din actualitate, dimpotriva – multe tari au adoptat dezideratul hedonist
al culturii pop, iar planeta incepe sa arate ca un mare stat global – e de-ajuns sa intrebi un vietnamez despre
Beyonce sau Brad Pitt pentru a confirma universalitatea Visului American.
De altfel, in ultimii 50 de ani, monopolul economic corporatist s-a extins si asupra culturii pop, transformand-o
din produsul interactiunii oamenilor si a interesului autentic pentru inovatie culturala intr-un vechicul al
profitului, in ton cu celelalte aspecte ale societatilor, controlate in cel mai mic detaliu si cu un un singur scop:
capitalul.
Cum cultura pop e strans legata de economie si consumerism, omul de rand care se bucura de serviciile culturale-
business ale culturii pop are si el o eticheta – se numeste consumator. (Cand spun consumator de cultura,
involuntar, imi imaginez o coada de oameni in fata magazinului Cocor, injectati cu cafea de la Starbucks si
disperati sa cumpere cate o copie „certificata” a Gradinii desfatarilor umane de Bosch…)
Cultura pop e doar o fateta a societatii noastre, acum mai uniformizata si inregimentata decat niciodata de un
sistem invizibil al inavutirii, al lacomiei incurajate. Sistem cladit pe inclinatia noastra catre placere, gratificare
imediata si pasivitate.
Indepartarea noastra de la propriile emotii si de la natura se reflecta si in cultura noastra, acum globala – o
cultura populara orientata strict pe comert, lasand nevoile autentice umane sa fie exprimate de cultura inalta, a
elitelor sau de cultura underground, comercializata cu de-amanuntul, ambele nu indeajuns de standardizate si
sterilizate pentru a obtine profitul maxim.
De aceea e important sa fim informati, sa fim curiosi, sa fim sinceri si atenti cu noi insine si cu nevoile noastre
reale, astfel incat sa putem face diferenta intre ceea ce ni se serveste ca produs cultural de consum si ceea ce
decidem noi ca este autentic si merita atentia noastra atat de petita.