NEAJUNSURILE STATULUI DE DREPT

ȘTEFANA MATEI
GEEORGETA OPRIȘ
VIOREL-LUCIAN RĂDULESCU
GRUPA 41712 1
STATUL DE DREPT
 Definiție:
 - formă de organizare statală întemeiată pe principiul supremaţiei legii, al separaţiei celor trei puteri (legislative, executive şi judecătoreşti), pe asumarea de către stat a
responsabilităţilor faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor consfinţite în Constituţie.
 Principiile statului de drept:
 Supremația Constituției (Consstituția este legea supremă în stat)
 Separația puterilor – legislativă, executive și judiciară – fiecare având responsabilități distincte și independente
 Societatea civilă este partener egal al statului
 Din aceste principii derivă cele trei elemente fundamentale ale statului de drept: legalitate (existența unui sistem de justiție imparțial și independent), democrație și
drepturile omului.
 Dintre acestea, cel mai important, care creează cadrul favorabil și garantează existența celorlalte două, este cel referitor la legalitate, respectiv la un sistem de justiție
imparțial și independent, astfel încât exercitarea puterii în stat să se supună controlului exercitat prin intermediul legilor, aspect subliniat și de UE:
 „Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii, consacrate în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. El este în același timp o condiție
prealabilă pentru protejarea tuturor celorlalte valori fundamentale ale Uniunii, inclusiv a drepturilor fundamentale și a democrației. Respectarea statului de drept este
esențială pentru însăși funcționarea UE: pentru aplicarea eficace a legislației UE, pentru buna funcționare a pieței interne, pentru menținerea unui mediu favorabil
investițiilor și pentru încrederea reciprocă. Esența statului de drept este protecția jurisdicțională efectivă, care necesită sisteme naționale de justiție independente, eficiente
și de calitate.”
https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/upholding-rule-law_ro
SITE OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE (COMISIA EUROPEANĂ) 2
ACCESUL LA JUSTIȚIE

În egală măsură, stabilitatea și păstrarea statului de drept depinde de accesul la justiție al cetățenilor săi.
(Accesul Internațional la Justiție: Bariere și soluții Raportul Centrului Bingham pentru statul de drept Octombrie
2014 Julinda Beqirai și Lawrence McNamara)
 permite exprimarea opiniei individuale / de grup și exercitarea drepturilor legale care decurg din constituții,
statute, dreptul comun sau din instrumente internaționale
 determină atingerea unui nivel egal de demnitate umană pentru toți cetățenii
 facilitarea, îmbunătățirea și extinderea accesului individual și colectiv la lege și justiție influențează pozitiv
dezvoltarea socială și economică a societății în general
Accesul eficient la justiție se concretizează în:
 -disponibilitatea și accesul la consiliere și reprezentare
 -capacitatea mecanismelor judiciare de a identifica soluții echitabile, imparțiale și aplicabile
3
TIPURI DE BARIERE

Există mai multe tipuri de bariere de natură să restricționeze sau să blocheze accesul la justiție.
Bariere sociale și culturale
 sărăcia – lipsa de resurse economice la nivel individual influențează în mod negativ următoarele aspecte:

-„conștientizarea drepturilor legale

-accesul fizic la consiliere și tribunale
-accesibilitatea economică a serviciilor judiciare și de reprezentare legală”
 discriminarea – afectează cu precădere grupurile vulnerabile, cum ar fi: minoritățile etnice și rasiale, migranții, și femeile și poate influența negativ toate
componentele accesului la justiție, respectiv:
-conștientizarea și înțelegerea drepturilor legale
-accesul la mecanismele de consiliere și soluționare a litigiilor
-obținerea unor soluții echitabile, imparțiale și aplicabile
 alfabetizarea și educația – un nivel scăzut de alfabetizare și educație determină un acces redus la resurse economice și o capacitate limitată de înțelegere și
exercitare a drepturilor, având drept consecință „niveluri scăzute de acces la justiție”

4
TIPURI DE BARIERE
Bariere instituționale
 resurse guvernamentale insuficiente pentru garantarea sau facilitarea accesului la justiție – afectează eficiența actului de justiție și accesul la justiție prin:

-distribuție geografică limitată și inegală a instituțiilor de justiție care limitează accesul fizic la livrarea actului de justiție.
-neînregistrarea inițierii acțiunii juridice (denumită uneori neînregistrarea plângerilor) care afectează adesea grupurile cele mai vulnerabile și are drept consecință nepedepsirea
vinovaților, în timp ce victimele nedreptăților sunt fie desconsiderate sau maltratate.
-instruirea / calificarea necorespunzătoare ale specialiștilor din sistemul judiciar, cu impact negativ atât asupra independenței acestora ca profesioniști, cât și asupra calității
actului de justiție (hotărâri slab motivate, neconforme sau părtinitoare).
 structura organizațională inadecvată a instituțiilor de justiție – afectează cursul și calitatea procedurilor juridice prin:

-personal administrativ insuficient raportat la volumul de muncă

-instruirea inadecvată a personalului ad
-spații de lucru inadecvate
-funcționarea necorespunzătoare a echipamentului
 asistență și reprezentare legală limitată – în principal din cauza resurselor limitate alocate de stat în acest scop, cu efecte negative asupra următoarelor aspecte:

-egalitatea între părți,

-caracterul echitabil al proceselor
-existența unor drepturi legale neprotejate sau neexercitate
 lipsa de aplicabilitate a hotărârilor – variază eficiența mecanismelor de implemenare a hotărârilor și de respectare a acestora de către părți, în funcție de anumiți factori
specifici 5
TIPURI DE BARIERE

Bariere intersecționale – apar ca rezultat al suprapunerii dintre barierele sociale și cele instituționale
 lipsa de încredere în sistemele de justiție (în avocați și magistrați) – poate afecta părți specifice ale sistemului de
justiție (cum ar fi justiția penală) sau poate predomina numai în anumite grupuri (cum ar fi minoritățile; apare la
persoanele pe care sistemul le-a dezamăgit, fie ca victime ale unor abuzuri din partea unor reprezentanți ai
sistemului, fie prin soluționări părtinitoare la litigii anterioare, ceea ce duce la:
-refuzul de a apela din nou la instituțiile judiciare ale statului
-obținerea unei soluții în afara cadrului legal formal, ceea ce expune persoana în cauză unor riscuri personale și
posibilității de a ajunge la un rezultat care nu respectă legislația în vigoare
 corupția – subminează eficiența și fiabilitatea sistemului de justiție, defavorizând și discriminând persoanele și
grupurile vulnerabile și contribuind la limitarea accesului acestora la justiție.

6
UNIUNEA EUROPEANĂ ȘI STATUL DE DREPT

 „Statul de drept este consacrat la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană drept una dintre valorile fundamentale ale
Uniunii. În conformitate cu principiile statului de drept, toate autoritățile publice trebuie să acționeze întotdeauna în limitele stabilite
de lege, respectând valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată
independente și imparțiale. Statul de drept înglobează, printre altele, următoarele principii: legalitatea – care implică un proces de
adoptare a legislației transparent, desfășurat în condiții de responsabilizare, democratic și pluralist –, securitatea juridică, interzicerea
exercitării arbitrare a puterii executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente și imparțiale, un control
judiciar efectiv, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, separarea puterilor și egalitatea în fața legii”
 „Uniunea Europeană însăși se bazează pe statul de drept și toate acțiunile întreprinse de UE se întemeiază pe tratate, care au fost
aprobate în mod voluntar și democratic de toate statele membre. Având în vedere importanța sa pentru încrederea cetățenilor în
Uniune și pentru realizarea efectivă a politicilor sale, statul de drept are o relevanță majoră pentru viitorul Europei. Se recunoaște din
ce în ce mai mult locul central pe care statul de drept îl deține în modul în care funcționează UE și mulți împărtășesc o opinie comună
privind necesitatea de a îmbunătăți modul în care este asigurată respectarea statului de drept în Uniunea Europeană”
(Comunicarea Comisiei către Parlamentul European... (documentul COMISIA EUROPEANĂ)

7
UNIUNEA EUROPEANĂ CONSIDERĂ STATUL DE DREPT CA FIIND „UN PILON CENTRAL AL VIZIUNII PRIVIND
VIITORUL EUROPEI” ȘI PENTRU CONSOLIDAREA ACESTUIA A INSTITUIT MECANISME ȘI CADRE CARE SĂ
PERMITĂ IDENTIFICAREA TIMPURIE A EVENTUALELOR DEFICIENȚE ȘI CORECTAREA ACESTORA:

 „combaterea corupției, eficacitatea sistemelor de justiție și reforma administrației publice” – analizate prin
intermediul ciclului de coordonare a politicilor economice, fiscal-bugetare și sociale ale UE din cadrul
semestrului European
 independența, calitatea și eficiența sistemelor naționale de justiție – evaluate prin indicatorii specificați în tabloul de bord privind justiția în UE
 în cazul României și Bulgarie, deficiențele rămase în domeniul reformei sistemului judiciar, al combaterii corupției și (pentru Bulgaria) al
criminalității organizate – suport acordat în vederea remedierii acestor aspecte prin mecanismul de cooperare și verificare
 necesitatea reformelor structurale în „administrația publică, sistemul judiciar și combaterea corupției”, domenii esențiale într-un stat de drept,
prin suportul ethnic acordat de Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei Europene
 necesitatea consolidării administrației publice și sistemului judiciar, respectiv necesitatea întăririi capacității statelor membre de a combate
corupția – prin fondurile structurale și de investiții europene și fondurile care sprijină politicile în materie de justiție și de securitate
 prevenirea sau limitarea efectelor unor posibile deficiențe generalizate privind statul de drept la nivelul statelor membre care riscă să afecteze
bugetul Uniunii – elaborarea unui nou mecanism de protejare a bugetului Uniunii, deoarece „respectarea statului de drept este o condiție
prealabilă esențială pentru respectarea principiilor bunei gestiuni financiare și pentru protejarea bugetului Uniunii.”

8
ROMÂNIA

Raportul Comisiei Europene privind situația statului de drept în statele membre UE (iulie 2021)
https://www.g4media.ro/surse-raportul-comisiei-europene-privind-statul-de-drept-trage-un-semnal-de-alarma-pe-tema-crizei-de-magistra
ti-din-sistem-si-lanseaza-un-avertisment-in-legatura-cu-banii-de-la-guvern-dati-presei.html

 criza din justiție

În sistemul judiciar , există o criză de resurse umane, care ”s-a accentuat din cauză că n-au fost recrutați în sistem noi magistrați,
combinat cu faptul că un număr semnificativ de magistrați au decis să se pensioneze”. ”Aceste lipsuri au adăugat și mai multă presiune
pe magistrați, cu implicații în ce privește calitatea și eficiența actului de justiție”.
”Amendarea Codurilor Penale rămâne o necesitate. În absența unor soluții legislative solide  la deciziile Curții Constituționale, există
obstacole tot mai mari și și incertitudine legislative în ce privește lupta împotriva corupției”, se mai arată în raportul Comisiei.
 libertatea și independența presei - se mențin îngrijorările privind accesul la informații publice. De asemenea, se precizează că ”media
poate fi expusă presiunilor politice în special când veniturile ei depinde de publicitatea de la stat”, în condițiile în care presa beneficiat
sprijin guvernamental în timpul pandemiei sub forma unor campanii de informare și de prevenire a răspândire a virusului COVID 19.

9
BIBLIOGRAFIE

 Manual de democrație socială – Tobias Gombert et al. ”Statul, societatea civilă și democrația socială”
 Institutul Raoul Wallenberg pentru Drepturile Omului și Drept Umanitar și Institutul de la Haga pentru
Internaționalizarea Dreptului – ”Statul de drept-Un ghid pentru politicieni”
 Julinda Beqirai și Lawrence Mc Namara – ”Accesul Internațional la justiție: Bariere și soluții”
 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and
Social committee and the Committee of the Regions – ” 2021 Rule of Law Report The rule of law situation in the
European Union”
 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social
European și Comitetul Regiunilor – ” Consolidarea statului de drept în cadrul Uniunii - Plan de acțiune”
 Comisia Europeană – ”Raportul din 2020 privind statul de drept”

10