1.

Care sunt componentele legisticii ca disciplina stiintifica?

a)
b)
c)

legistica reala si legistica formala;

legistica materiala si legistica formala;
legistica reala, legistica materiala si legistica formala.

R: a
2.

Ce reprezinta legistica reala?

a)
mijloc de implementare a tehnicii legislative;
b)
un mijloc de implementare a politicii legislative, prin intermediul policitii, al stiintei,inclusiv prin
intermediul Legisticii formale;
c)
mijloc de utilizare a procedeelor metodologice in elaborarea actelor normative.
R: b
3.

Care sunt cele trei planuri ale guvernarii?

a)
stabilirea obiectivelor politice ale conducerii nationale,afirmarea principiului suveranitatii
nationale,stabilirea politicii legislative;
b)
stabilirea solutiilor normative necesare pentru atingerea obiectivelor politice,instituirea unor procedee
electorale de legitimare a exercitarii puterii de stat,teoria contractului social;
c)
stabilirea obiectivelor politice ale conducerii nationale, stabilirea solutiilor normative necesare pentru
atingerea obiectivelor politice,formalizarea mijloacelor, instrumentelor si metodelor de directionare a
comportamentului uman in vederea atingerii obiectivelor politice.
R: c
4.
Ce este legistica formala?
a)
ramura distincta a dreptului ce are ca obiect atat metodologia elaborarii actelor normative, cat si
regulile procedurii legislative;
b)
ramura distincta a dreptului ce are ca obiect regulile procedurii legislative;
c)
ansamblu de reguli cu caracter metodologic apte sa reglementeze doar aspectele tehnice ale
procesului de elaborare a actelor normative.
R: a
5.
Care sunt izvoarele Legisticii formale?
a)
Constitutia Romaniei,Legile organice, Legile ordinare;
b)
Hotararile Birourilor permanente ale celor doua Camere,Hotararile Guvernului, Regulamentele si
cutumele parlamentare,Ordonante ale Guvernului;
c)
Constitutia Romaniei,Legile organice, Legile ordinare,Hotararile Birourilor permanente ale celor
doua Camere,Hotararile Guvernului, Regulamentele si cutumele parlamentare,Ordonante ale
Guvernului,Deciziile Curtii Constitutionale.
R: c

6.

Care este procesul de creare a dreptului in conceptia modernista?

a) este inevitabil legat de conceptele de dat( realitatea sociala) si construit ( ansamblul de procedee ale
tehnicii juridice) in drept;
b) baza unui sistem juridic este formata numai din dat-ul dreptului cu cele patru elemente constitutive:
dat-ul real sau pur natural,dat-ul istoric,dat-ul rational,dat-ul ideal;
c)elaborarea stiintifica a dreptului este un ansamblu de procedee ale tehnicii juridice care dau expresie
construit-ului in drept.
R: a
7.

In elaborarea unei norme juridice, legiuitorul trebuie sa tina seama de urmatoarele:

a)
sa dea dovada de spirit de moderatie,cunostinte temeinice in modul de a le alcatui,stilul legilor sa fie
concis,simplu, sa nu fie subtile;
b)
santiunile prevazute in lege sa nu fie pe cat posibil exprimata in bani,legile sa nu vina in contradictie
cu natura lucrurilor, sa aibe o anumita puritate,sa fie evitate exceptiile, limitarile, derogarile;
c)
toate de la a) si b)
R: c
8.
Care sunt elementele de proiectare a modelului deciziei juridice complexe?
a)
etapa elaborarii ipotezelor si elaborarea deciziei judiciare bazata pe solutia optima care sa raspunda
multiplicitatii ratiunilor posibile;
b)
etapa proiectarii solutiilor dincolo de proces urmata de alegerea solutiei optimesatisfacatoare;
c)
etapa elaborarii ipotezelor, etapa proiectarii solutiilor dincolo de proces, elaborarea deciziei
judiciare bazata pe solutia optima care sa raspunda multiplicitatii ratiunilor posibile.
R:c
9.

Care este principala functie a Parlamentului?

a)
b)
c)

functie legislativa;
functie administrativa si juridica;
functie legislativa, functie administrativa si juridica.

R: a
10.

In ce se concretizeaza functia legislativa a Parlamentului?

a)
examinarea proiectelor de lege,propunerilor legislative,a amendamentelor formulate de catre Guvern
sau de catre parlamentari;reexaminarea legii ca urmare a solicitarii Presedintelui Romaniei sau deciziei Curtii
Constitutionale;stabilirea limitelor abilitarii Guvernului de a emite ordonante, exercitarea controlului asupra
legislatiei delegate, cenzurarea decretelor prezindentiale prin care se instituie norme juridice;
b) votarea proiectelor de lege,propunerilor legislative,a amendamentelor formulate in procesul legislativ;
c) toate variantele
R: c

11.
Cum este definita legea sub aspect formal?
a)
actul juridic emis de Parlament cu respectarea normelor de procedura, care reglementeaza in mod
primar, relatii sociale nerezervate domeniului exclusiv al hotararilor parlamentare;
b)
norma juridica generala cu caracter obligatoriu si permanent, emisa sub sanctiunea fortei publice;
c)
norme general-obligatorii ce se deosebesc de legi prin forta lor juridica, prin continutul lor si prin
procedura de adoptare.
R: a
12.
a)
b)
c)
R: c

Ce fel de legi adopta Parlamentul?

ordonante,hotarari ale Guvernului,ordinele si instructiunile ministrilor;
ordinele prefectului, hotararile consiilor locale si dispozitiilor primarului
legi constitutionale,legi organice, legi ordinare.

13.

Care este ierarhia legilor?

a)
b)
c)

Legile contitutionale,legile organice,legile ordinare;

Legile organice, legile ordinare , legile constitutionale;
Legile contitutionale,legile organice,legile ordinare,alte categorii de legi.

R: c
14.
Ce activitati sunt reglementate de Parlament prin legi organice?
a)
sistemul electoral,organizarea, functionarea,finantarea partidelor politice,statutul deputatilor si al
senatorilor,organizarea si desfasurarea referendumului,organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de
Aparare a Tarii;
b)
regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi, regimul starii de
asediu si al starii de urgenta, infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora, acordarea amnistiei sau a
gratierii colective,statutul functionarilor publici,contenciosul administrativ, organizarea si functionarea
Consiliului Superior al magistraturii, a instantelor judecatoresti,a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
c)
toate variantele
R: c
15.

La ce se refera legile ordinare?

a)
in cuprinsul lor intra orice relatie sociala sau grup de relatii sociale ,indiferent de gradul de
generalitate sau de importanta sociala ce le este acordata.Ele intervin in alte materii decat cele rezervate
legilor constitutionale sau organice;
b)
regimul juridic al proprietatii si al mostenirii, organizarea generala a invatamantului,organizarea
administratiei publice locale , a teritoriului,precum si regimul general privind autonomia locala, regimul
general privind raporturile de munca, sindicatele si patronatele,statutul minoritatilor nationale din Romania;
c)
regimul general al cultelor,consfintirea frontirrelor tarii,dooobbbandirea,pastrarea sau pierderea
cetateniei romane,stabilirea stemei tarii si a sigiliului statului, egalitatea in drepturi,organizarea serviciilor
publice de radio si de televiziune si control parlamentar asupra acestora, dobandirea dreptului de proprietate
privata,etc.

R: a
16.

Care sunt legile constitutionale?

a) Legea de stabilire a structurii sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a

teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare,Legea de stabilire a obiectului exclusiv al
proprietatii publice, regimul bunurilor proprietate publica, inviolabilitatea proprietatii private;
b) Legile de revizuire a Constitutiei;
c) Legea de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului,Legea de infiintare , organizare si
functionare a Consiliului Legislativ.
R: b
17.

Ce etape presupune activitatea de documentare juridica si administrativa ?

a) stabilirea starii de fapt si alegerea normei juridice;

b) identificarea normei juridice,raportarea normei de drept la starea de fapt si activitatea de interpretare a
normei juridice;
c)asimilarea datelor umane, sociologice,filozofice,politice, economice,sociale, istorice si de alta natura
asupra problematicii ce urmeaza a fi supusa cercetarii stiintifice.
R: b
18.
Care sunt metodele folosite in activitatea de cercetare a materialului documentar?
a) metoda empirica, metoda dogmatica;
b) metoda istorica , metoda rationala;
c) metoda sociala, metoda gramaticala.
R: a
19.

Ce este Repertoriul Legislatiei Romaniei?

a)
un instrument de documentare juridica si administrativa care ajuta la identificarea oricarui act
normativ din legislatia Romaniei, emis de autoritatile publice centrale;
b)
o lege pentru aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei , Partea I, nr. 185,din 3 martie 2004
c)
Legea de revizuire a Constitutiei, care se adopta in sedinta comuna a Camerelor, cu o majoritate de
doua treimi.
R: a
20.
a)
b)
c)

Ce cuprinde Repertoriul Legislatiei Romaniei?

Legea de aderare la tratatele constitutive ale Uniunii Europene;
evidenta oficiala a legislatiei in vigoare a statului roman;
activitatea de documentare juridica si administrativa;

R: b
21.

Care sunt partile componente ale Repertoriului Legislatiei Romaniei?

a)
partea cronologica structurata pe criterii ce tin de trecerea timpului,pe ani si publicate in Monitorul
Oficial al Romaniei si Indexul alfabetic;
b)
acte normative in vigoare, acte normative modificatoare emise de autoritatile publice centrale, acte
normative abrogate expres sau cu caracter temporar;
c)
indexul alfabetic alcatuit din descriptori si subdescriptori.
R:a
22.
a)
b)
c)

Ce este informatica documentara?

tehnologie noua de stocare si utilizare a informatiilor juridice cu ajutorul computerului;
sursa documentara ce foloseste repertorii,cataloage,fisiere bibliografice,etc;
modalitate de documentare clasica.

R: a
23.
Ce se intelege prin tezaur in cadrul sistemelor de informatica documentara?
a)
o lista de termeni ierarhizati care formeaza o retea de interconexiuni,excluderi,discrimnari si
proximitati semantice, cu ajutorul carora se regaseste informatia stocata in baza de date;
b)
un loc in care de pastreaza depozitele de metale pretioase, bani sau efecte apartinand statului sau unei
banci;
c)
un spatiu european comun de informare, constituit pe o structura comuna a informatiei.
R: a
24.
Ce este conceptualizarea juridica?
a)
parte intriseca a procesului de gandire, iar rezultatele sale se concretizeaza in notiuni, categorii,
principii si constructii juridice;
b)
cuprinde cuvinte cheie( descriptorii) care reflecta ,in intregime sau in parte continutul unui anumit act
normativ;
c)
permite crearea unei retele de conexiuni si de trimiteri de la un cuvant cheie la altul.
R: a
25.
Care este prima conditie care asigura practibilitatea dreptului?
a) cercetarea documentara clasica;
b) informatica documentara de stocare si utilizare a informatiilor;
c) definirea dreptului prin definirea termenilor pe care ii utilizeaza in continutul unei reglementari juridice.
R: c
26.
La ce se refera definirea termenilor in legislatia romaneasca?
a) la definirea termenilor din coduri, legi, ordonante, tratate internationale la care Romania este parte;
b) la utilizarea principiilor si conceptelor generale ale dreptului;
c) la eliminarea zonelor de vid legislativ, zone care lipsesc dreptul de misiunea sa de organizare a vietii
sociale.
R: a
27.
In ce consta tehnica definitiilor?
a)
in utilizarea de catre legiuitor a unor concepte nedefinite legal, care lasa practicianului dreptului
posibilitatea sa le aplice in orice moment istoric, in functie de continutul pe care il confera viata sociala;
b)
asigura unitatea sistemului, includ elemente statornice, dar si elemente vremelnice care dau expresie
procesului de abstractizare juridica;
c)
desemneaza concepte juridice cu o vechime respectabila.

R: a
28.
a)
b)
c)

Care este rolul definitiei terminologice?

determina sensul unui cuvant utilizat intr-un text juridic;
determina definirea dreptului prin notiunile folosite;
contribuie la elaborarea conceptelor juridice.

R: a
29.
Ce sunt categoriile juridice?
a)
o determinare substantiala a elementelor si a atributelor conceptului avut in vedere;
b)
concepte fundamentale ale dreptului ce confera dreptului unitate sistemica si congruenta rationala;
c)
exprima consistenta sa materiala, iar sub aspect formal desemneaza forma termenului in virtutea
caruia conceptului i se atribuie un anumit sens.
R: b
30.
Ce sunt dihotomiile?
a)
o clasa de elemente juridice care formeaza o categorie juridica este opusa unei clase similare printr-o
trasatura ori printr-o serie de trasaturi comune antagonice;
b)
parte integranta a conceptelor,categoriile juridice se identifica prin multitudinea elementelor care le
compun si prin natura relatiilor care se stabilesc intre acestea;
c)
desemneaza o grupare de norme juridice care reglementeaza o anumita materie data.
R: a
31.
Ce presupune definirea dihotomica a categoriilor juridice?
a)
exclude stabilirea tripartita a unor categorii juridice;
b)
presupune un obstacol in calea integrarii conceptelor in sistemul dreptului;
c)
presupune stabilirea elementelor care compun fenomenul desemnat prin concept si a relatiilor dintre
acestea.
R: a
32.
a)
b)
c)

Cine determina dimensiunea cantitativa a calitatii juridice?

articolele;
cifrele;
alineatele.

R: b
33.
Ce reprezinta utilizarea cifrelor?
a)
mijloace prin intermediul carora sunt redate diferit femonene cantitative, respectiv de ordin
calitativ,precizia lor confera duratei, marimei sau intinderii fenomenelor juridice modalitati precise de
determinare;
b)
modalitate de determinare a sensului unui cuvant utilizat in text;
c)
determina variatiile pe care le poate comporta un concept .
R: a
34.
a)
b)
c)
R:a
35.

Ce este activitatea de cuantificare ?

activitatea de determinare a cantitatii cu ajutorul cifrelor;
operatiunea intelectuala prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui fapt;
procedeu artificial pentru a admite existenta unui fapt care este totusi dezmintit de realitate,
De cate feluri este cuantificarea ?

a)
b)
c)
R: b

absoluta si relativa;
supla si rigida;
materiala si ideala.

36.
a)
b)
c)
R: c

Unde se poate gasi cuantificarea rigida?

stabilirea vitezei maxime de circulatie a autovehiculelor;
stabilirea limitelor maxime si minime ale pedepselor ori a altor sanctiuni juridice;
stabilirea marimii salariilor,pensiilor ,impozitelor.

37.
a)
b)
c)
R:c

Unde se poate gasi cuantificarea supla?

stabilirea marimii salariilor;
stabilirea marimii pensiilor si impozitelor;
stabilirea vitezei maxime de circulatie a autovehiculelor.

38.
Ce presupune procedeul enumerarii?
a)
descompunerea unei idei abstracte in aplicatii practice cu elemente mai concrete;
b)
consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut asupra unui fapt necunoscut;
c)
presupune o asimilare artificiala sau o echivalare a unor lucruri care in realitate sunt diferite sau chiar
contrare.
R: a
39.
Unde este folosit procedeul enumerarii?
a)
pentru stabilirea atributiilor autoritatilor publice, pentru determinarea cazurilor care reclama
adoptarea unei legi organice , pentru stabilirea sanctiunilor disciplinare, a cazurilor de decadere din drepturile
parintesti;
b)
pentru satabilirea starii de insuficienta maturitate spirituala a individului;
c)
in materia succesiunii, imbraca forma continuitatii persoanei defunctului in cele ale mostenitorilor sai.
R: a
40.
a)
b)
c)
R: a

De cate feluri pot fi enumerarile?

enumerari exemplificative si limitative;
enumerari suple si rigide;
enumerari materiale si ideale.

41.
Care sunt enumerarile exemplicative?
a)
gradul de rudenie in linie colaterala se stabileste dupa numarul nasterilor, urcand de la una din rude
pana la ascendentul comun si coborand de la ascesta pana la cealalta ruda,stabilindu-se astfelgradele de
rudenie colaterala intre orice rude posibile;
b)
enumerarile exemplificative il obliga pe cel care aplica legea sa se margineasca la acestea;
c)
se folosesc mai ales cand este vorba de stabilirea unor derogari de la dreptul comun, fapt ce are ca
urmare restrangerea aplicarii legii doar la acele cazuri mentionate in textul care cuprinde enumerarea.
R: a
42.
Care sunt enumerarile limitative?
a)
legiuitorul lasa la aprecierea celui care aplica legea sa extinda aplicarea ei si la alte cazuri
asemanatoare;

b)
se folosesc mai ales cand este vorba de stabilirea unor derogari de la dreptul comun, fapt ce are ca
urmare restrangerea aplicarii legii doar la acele cazuri mentionate in textul care cuprinde enumerarea.
c)
permite stabilirea gradelor de rudenie colaterala intre orice rude posibile.
R:b
43.
Ce sunt prezumtiile?
a)
operatiuni intelectuale prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui fapt;
b)
procedeu artificial pentru a admite existenta unui fapt care este toyusi dezmintit de realitate;
c)
activitatea de determinare a cantitatii cu ajutorul cifrelor.
R: a
44.
Unde pot fi utilizate prezumtiile?
a)
mijloace ale sistemului de probatiune,in dovedirea unui fapt concret,transferand obiectul probei
asupra unui fapt conex;
b)
sunt folosite in materie de reprezentare ,in materia succesiunii sub forma continuitatii persoanei
defunctului in cele ale mostenitorilor sai;
c)
pentru stabilirea atributiilor autoritatilor publice, pentru determinarea cazurilor care reclama
adoptarea unei legi organice , pentru stabilirea sanctiunilor disciplinare, a cazurilor de decadere din drepturile
parintesti;
R: a
45.
a)
b)

Ce este fictiunea in drept?

un procedeu artificial pentru a admite existenta unui fapt care este totusi dezmintit de realitate;
activitatea de determinare a cantitatii cu ajutorul cifrelor.

c)
R:a

operatiuni intelectuale prin care se admite existenta unui fapt prin proba altui fapt.

46.
La ce se refera functia dogmatica a fictiunii?
a)
la conservarea conceptelor juridice, in gasirea unor solutii juridice pentru fenomene noi in interiorul
sistemului dreptului;
b)
introduc in relatiile sociale noi reguli de drept, permitand expansiunea dreptului la elementele noi care
apar in viata sociala;
c)
servesc la motivari ale unor solutii legale, pe baza carora sunt construite reguli de interpretare a
continutului normei de drept.
R: a
47.
a)
b)
c)
R: c

Cum poate fi definita arhitectura actului juridic?

reguli privitoare la stabilirea titlurilor legilor;
este cea care da expresie continutului normativ al actului emis de autoritatile competente;
modul de asezare a elementelor constitutitive ale actului normativ si relatiile dintre acestea.

48.
Care sunt elementele structurale ale unui act normativ?
a)
titlul,preambulul,formula introductiva,partea dispozitiva;
b)
formula de atestare a autenticitatii actului normativ,semnatura,numarul si data actului
normativ,anexele;
c)
toate variantele
R: c

49.
Ce cuprinde titlul unui act normativ?
a)
denumirea autoritatii emitente;
b)
totalitatea prescriptiilor normative si a normelor juridice;
c)
denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta si obiectul
reglementarii exprimat sintetic.
R: c
50.
Care sunt regulile privitoare la stabilirea titlurilor actelor normative?
a)
evitarea paralelismelor denumirilor,fiind interzis de normele metodologice ca doua acte normative, in
vigoare, din aceeasi clasa sa poarte acelasi titlu;
b)
in ordinele ministrilor, formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a
actului, temeiurile juridice;
c)
exprimarea completa a unei idei normative intr-un articol are nevoie de elaborarea mai multor
enunturi prescriptive.
R: a
51.
Ce este preambulul?
a)
precede formula executiva si reda in mod sistetic scopul actului normativ si dupa caz motivarea
acestuia;
b)
continutului normativ al actului emis cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului,
temeiurile juridice pe baza carora actul a fost emis;
c)
da expresie continutului normativ al actului emis de autoritatile competente.
R: a
52.
In ce consta formula introductiva?
a)
in dispozitii de fond sau de continut;
b)
intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a
deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ ;
c)
denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta si obiectul
reglementarii exprimat sintetic.
R: b
53.
La ce se refera partea dispozitiva a actului normativ?
a)
este alcatuita din totalitatea prescriptiilor normative si a normelor juridice instituite pentru sfera
raporturilor sociale ce fac obiectul acestora, da expresie continutului normativ al actului emis de autoritatile
competente;
b)
denumirea generica a actului in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta si obiectul
reglementarii exprimat sintetic.
c)
intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a
deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ.
R: a
54.
Din ce se compune partea dispozitiva a actului normativ ?
a)
din propozitii care cuprind denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei
referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ;
b)
din articole asezate intr-o anunita ordine, in raport cu o anumita sistematizare a materialului normativ
brut;
c)
reguli privitoare la stabilirea titlurilor legilor.
R: b

55.
La ce se refera dispozitiile generale si ce rol au ele in aplicarea legii?
a)
determina obiectul, principiile, aria de reglementare juridica, subiectii de drept ce cad sun incidenta sa
,intelesul unor termeni utilizati, avand rol de interpretare a actului normativ si indrumar pentru cel care aplica
legea;
b)
determina reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ;
c)
sunt necesare pentru a preveni si elimina eventualele conflicte intre nornele juridice.
R:a
56.
La ce se refera dispozitiile de fond sau de continut?
a)
cuprind prevederi care orienteaza intreaga reglementare ;
b)
determina reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ;
c)
cuprind masuri de ordin organizatoric,de conditiile care trebuie create pentru ca noua reglementare
juridica sa poata fi aplicata.
R: b
57.
Ce sunt dispozitiile tranzitorii?
a)
instituie o punte intre trecut si momentul aplicarii noilor norme legale, care sa permita trecerea de la
vechile reglementari juridice la noile reglementari;
b)
determina obiectul, principiile, aria de reglementare juridica, subiectii de drept ce cad sun incidenta sa
,intelesul unor termeni utilizati, avand rol de interpretare a actului normativ si indrumar pentru cel care aplica
legea;
c)
determina reglementarea propriu-zisa a relatiilor sociale ce formeaza obiectul actului normativ;
R: a
58.
Ce sunt dispozitiile finale?
a)
asigura reglementarea juridica a relatiior sociale pe perioada dintre abrogarea vechii reglementari
juridice si intrarea in vigoare a celei noi;
b)
se refera la masuri de ordin organizatoric, de conditiile care trebuie create pentru ca noua
reglementare juridica sa poata fi aplicata: intrarea in vigoare, abrogarea, modificarea ori completarea actelor
normative;
c)
instituie o punte intre trecut si momentul aplicarii noilor norme legale, care sa permita trecerea de la
vechile reglementari juridice la noile reglementari;
R: b
59.
Ce este formula de atestare a autenticitatii actului normativ?
a)
confirma faptul ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor constitutionale, a celor legale sau
regulamentare;
b)
indica elementele de identificare a actului normativ: titlul,numarul,data si locul publicarii;
c)
indica dispozitii referitoare la abrogarea, modificarea ori completarea actelor normative sau prevederi
privitoare la republicarea acestora.
R: a
60.
a)
b)
c)
R: c

Unde este utilizata formula de atestare a legalitatii actului?

in partea dispozitiva a actului normativ;
in preambulul actului normativ;
in cazul proiectelor de lege, cat si in cazul legilor ce urmeaza a fi promulgate.

61.
Ce confirma semnatura reprezentantului legal al emitentului actului normativ?
a)
informatiile necesare pentru a stabili data la care actul normativ a fost adoptat;
b)
confirma faptul ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor constitutionale;
c)
confirma ca legea a fost adoptata cu respectarea procedurilor parlamentare si ca textul semnat este
textul adoptat de Parlament.
R: c
62.

Care este importanta numarului si datei actului normativ?

a)
numarul si data actului normativ confirma faptul ca legea a fost adoptata cu respectarea prevederilor
constitutionale;
b)
numarul si data actului normativ atesta faptul ca actul normativ a fost inscris in Registrul legilor;
c)
numarul si data actului normativ sunt parti exterioare legii, dar fac parte integranta din aceasta.
R: b
63.
Ce sunt anexele actului normativ?
a)
parti exterioare legii, dar fac parte integranta din acestea;
b)
anexele sunt trimiteri la un act normativ, in cazul in care acesta se modifica, completeaza ori se
republica;
c)
pe plan legislativ anexele pot fi facultative, consultative sau conforme.
R: a
64.
Care sunt coordonatele procesului de redactare a actului normativ?
a)
redactarea actului normativ presupune gasirea cuvintelor si conceptelor care sa faca posibila
exprimarea regulilor de drept;
b)
reprezinta totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza redactarii actelor normative;
c)
motivarea proiectelor actelor normative,stilul normativ ,sistematizarea si unificarea legislativa.
R: a
65.
Ce se intelege prin terminologie juridica?
a)
fondul principal de cuvinte al limbii romane care este utilizat in domeniul juridic;
b)
ansamblul cuvintelor tehnice ce apartin domeniului dreptului, pentru a realiza o riguroasa si corecta
exprimare a conceptelor juridice;
c)
totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza redactarii actelor normative;
R: b
66.

Ce este vocabularul juridic?

a)
ansamblul cuvintelor tehnice ce apartin domeniului dreptului, pentru a realiza o riguroasa si corecta
exprimare a conceptelor juridice;
b)
totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza redactarii actelor normative;
c)
fondul principal de cuvinte al limbii romane care este utilizat in domeniul juridic;
R: c
67.

Ce este stilul normativ?

a)
totalitatea artificiilor si a modalitatilor care stau la baza elaborarii actelor normative;
b)
se refera la calitatea normei juridice si de comunicarea acesteia;
c)
se foloseste in comunicarea normei juridice,in ratiunea de a exista a normei, aceea de a fi cunoscuta,
respectata si aplicata.
R: a

68.
Care sunt caracteristicile stilului privind redactarea actelor normative?
a)
limbaj juridic specific normativ,stil concis, sobru, clar si precis, cu respectarea regulilor gramaticale si
de ortografie;
b)
cuvantul si formula de combinare a cuvintelor formeaza instrumentele necesare pentru comunicarea
notiunilor, normelor si rationamentelor juridice;
c)
stilul de redactare al normei juridice sa fie folosit in asa fel incat faptele ce urmeaza reglementate
juridic sa fie traduse in limbaj juridic pentru a se putea apoi cauta solutia juridica aplicabila unei stari de fapt
si invers.
R: a
69.

Care este structura normei juridice in procesul elaborarii actelor normative?

a)
structura data de formula subiect-verb-complement;
b)
cuvantul si formula de combinare a cuvintelor formeaza instrumentele necesare pentru comunicarea
notiunilor, normelor si rationamentelor juridice;
c)
limbaj juridic specific normativ,stil concis, sobru, clar si precis, cu respectarea regulilor gramaticale si
de ortografie;
R: a
70.
Ce indica subiectul normei juridice?
a)
indica o actiune savarsita de subiect care se rasfrange in mod direct asupra unui obiect;
b)
actiunea exprimata de un verb este savarsita de altcineva si suferita de subiect;
c)
indica participantul la relatiile sociale caruia norma juridica ii confera un beneficiu sau ii procura o
obligatie.
R: c
71.
Cum se utilizeaza verbul in constructiile normative?
a)
verbul este utilizat la timpul prezent, persoana a III-a, singular sau plural;
b)
verbul este utilizat la timpul viitor;
c)
verbul este utilizat la imperfect,perfect simplu, mai mult ca perfectul pentru a se ordona un
comandament juridic.
R: a
72.
a)
b)
c)
R: b

Care este cel de-al trei-lea element al formulei de redactare a actului normativ?
adjectivul;
complementul;
articolul.

73.
Care este importanta motivarii proiectelor actului normativ?
a)
motivarea trebuie sa prezinte ratiunile care stau la baza noii reglementari juridice,configuratia
acesteia,efectele sociale scontate si costurile pe care le presupune aplicarea noului act normativ;
b)
alegerea normei juridice sau critica ei presupune identificarea normei juridice aplicabile cazului dat,
verificarea validitatii sale, a raporturilor in care se afla cu alte norme juridice, a continutului exact al acesteia;
c)
motivarea se bazeaza pe folosirea exclusiva a experientei, pe metoda empirica.
R: a
74.

Ce presupune studiul de impact?

a)
este un act preparatoriu care insoteste un proiect de lege;
b)
urmareste sa puna in evidenta costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea
proiectului de lege,precum si evidentierea dificultatilor;
c)
integrarea proiectului actului normativ in sistemul legislatiei;
R: b
75.
La ce se refera expunerea de motive in cadrul unui proiect de lege?
a)
urmareste sa puna in evidenta costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea
proiectului de lege,precum si evidentierea dificultatilor;
b)
integrarea proiectului actului normativ in sistemul legislatiei;
c)
este un act preparatoriu care insoteste un proiect de lege;
R: c
76.
a)
b)
c)
R: c

Cand este necesara existenta referatelor de aprobare in cazul unui proiect de lege?
cand se motiveaza o hotarare de Guvern ori o ordonanta;
cand se urmareste evidentierea beneficiilor aduse in plan economic;
in cazul altor proiecte de acte normative ( ordine, instructiuni).

77.
Ce reprezinta sistematizarea legislatiei?
a)
actiunea autoritatilor publice implicate in procesul legislativ de apune de acord elementele
componente ale sistemului legislatiei, eliminand contradictiile, vidurile legislative si paralelismele;
b)
actiunea de elaborare a unor legi cat mai cuprinzatoare si de incorporare a legislatiei in coduri;
c)
activitatea umana de coordonare a reglementarilor juridice in cadrul sistemului de drept.
R: c
78.
Care sunt partile componente ale sistematizarii legislatiei?
a)
integrarea proiectului actului normativ in sistemul legislatiei,asanarea legislatiei de reglementarile
juridice cazute in desuetudine, de contradictii si de paralelisme de reglementare;
b)
concentrarea legislatiei in coduri,incorporarea actelor normative in codexuri pe materii;
c)
variantele de la a) si b).
R: c
79.
Ce presupune unificarea legislatiei?
a)
activitatea umana de coordonare a reglementarilor juridice in cadrul sistemului de drept;
b)
actiunea de elaborare a unor legi cat mai cuprinzatoare si de incorporare a legislatiei in coduri;
c)
actiunea autoritatilor publice implicate in procesul legislativ de apune de acord elementele
componente ale sistemului legislatiei, eliminand contradictiile, vidurile legislative si paralelismele;
R: b
80.
In ce consta coordonarea legislatiei?
a)
actiunea autoritatilor publice implicate in procesul legislativ de apune de acord elementele
componente ale sistemului legislatiei, eliminand contradictiile, vidurile legislative si paralelismele;
b)
activitatea umana de coordonare a reglementarilor juridice in cadrul sistemului de drept;
c)
actiunea de elaborare a unor legi cat mai cuprinzatoare si de incorporare a legislatiei in coduri;
R: a
81.

Ce presupune activitatea de integrare a proiectului actului normativ in sistemul legislatiei?

a)
este un obiectiv al activitatii de sistematizare si unificare a legislatiei, in virtutea caruia activitatea de
elaborare a actelor normative nu trebuie sa intre in contradictie cu elementele care alcatuiesc sistemul
legislatiei;
b)
presupune sa elimine din fondul legislatiei active acele reglementari care si-au incetat aplicabilitatea;
c)
corelarea prevedeilor actului normativ cu tratatele internationale si cu dreptul comunitar.
R: a
82.
Cum se realizeaza corelarea dispozitiilor actului normativ cu principiile generale ale dreptului?
a)
principiile generale ale dreptului constituie baza oricarei constructii juridice,caracterizeaza crearea
dreptului si aplicarea sa;
b)
are in vedere respectarea dispozitiilor procedurale prevazute de Constitutie;
c)
in aceasta clasa a corelarii actulor normative intra orice punere de acord a unui proiect de act
normativ cu dispozitiile actelor normative in vigoare.
R: a
83.
Cum se realizeaza corelarea dispozitiilor actului normativ cu prevederile constitutionale?
a)
asigurarea compatibilitatii normelor cuprinse in proiectul actului normativ cu regulile de ordin
material ( in litera si spiritul Constitutiei) iar, pe de alta parte cu cele de ordin procedural, inscrise in Legea
fundamentala;
b)
in aceasta clasa a corelarii actulor normative intra orice punere de acord a unui proiect de act
normativ cu dispozitiile actelor normative in vigoare.
c)
principiile generale ale dreptului constituie baza oricarei constructii juridice,caracterizeaza crearea
dreptului si aplicarea sa;
R:a
84.
Care sunt referirile pe care Consiliul Legislativ le are in vedere in cazul promovarii unui proiect
de lege ?
a)
concordanta cu Constitutia a reglementarii propuse, precum si la natura legii,inlaturarea
contradictiilor, asigurarea caracterului complet al acestora, respectarea normelor de tehnica legislativa;
b)
identificarea dispozitiilor legale care avand acelasi obiect de reglementare urmeaza a fi abrogate,
modificate sau unificate, precum si evitarea reglementarii unor aspecte identice in acte normative
diferite,armonizarea reglementarilor cu dreptul comunitar;
c)
toate variantele.
R: c
85.
Ce incalcari ale legii santioneaza Consiliul Legislativ in activitatea sa de avizare?
a)
necorelarea dispozitiilor actului normativ cu prevederile actelor normative cu aceeasi forta juridica;
b)
necorelarea dispozitiilor actului normativ cu prevederile actelor normative cu o forta juridica
superioara;
c)
orice abatere de la Constitutie si de la normele de tehnica legislativa.
R: c
86.
a)
b)
c)
R: c

Care este implicarea Curtii Constitutionale in faza pre-parlamentara a procedurii legislative?

verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
atat varianta a cat si varianta b.

87.
a)

Ce activitati desfasoara Curtea Constitutionala in faza de verificare a procedurii legislative?

se pronunta din oficiu asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;

b)
verifica caracterul constitutional al propunerii legislative,publicarea propunerii, listele de sustinatori
sa fie atestate de autoritatile prevazute de lege,intrunirea numarului minim de sustinatoro pentru promovarea
initiativei;
c)
verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
R: b
88.
Ce presupune activitatea de corelare a dispozitiilor actului normativ cu prevederile actelor
normative cu aceeasi forta juridica?
a)
asigurarea compatibilitatii normelor cuprinse in proiectul actului normativ cu regulile de ordin
material ( in litera si spiritul Constitutiei) iar, pe de alta parte cu cele de ordin procedural, inscrise in Legea
fundamentala;
b)
asigurarea unei compatibilitati perfecte intre dispozitiile noii reglementari juridice si cele care sunt in
vigoare in alte acte normative de acelasi nivel;
c)
principiile generale ale dreptului constituie baza oricarei constructii juridice,caracterizeaza crearea
dreptului si aplicarea sa.
R: b
89.
Ce presupune activitatea de corelare a dispozitiilor actului normativ cu prevederile actelor
normative cu o forta juridica superioara?
a)
corelarea se impune in virtutea principiului ierarhiei actelor normative si trebuie respectata nu numai
cand este vorba de emiterea de hotarari , ordine,instructiuni, decizii, dar si in cazul legilor si ordonantelor;
b)
asigurarea compatibilitatii normelor cuprinse in proiectul actului normativ cu regulile de ordin
material ( in litera si spiritul Constitutiei) iar, pe de alta parte cu cele de ordin procedural, inscrise in Legea
fundamentala;
c)
asigurarea unei compatibilitati perfecte intre dispozitiile noii reglementari juridice si cele care sunt in
vigoare in alte acte normative de acelasi nivel.
R: a
90.
Ce sunt legile - cadru ?
a)
in cazul actelor normative cu aceeasi forta juridica, reglementeaza intr-o nota de generalitate un camp
mai vast al unor relatii sociale;
b)
in cazul actelor normative cu o forta juridica superioara se va marca caracterul de exceptie fata de
prevederile legii;
c)
legile- cadru se excepteaza de la regula deplinei concordante intre actele normative cu o forta juridica
superioara.
R: a
91.
In baza carui principiu se realizeaza corelarea proiectului actului normativ cu dispozitiile
actelor normative cu forta juridica superioara?
a)
principiul potrivit caruia legile speciale deroga de la legile generale;
b)
principiul ierarhiei actelor normative;
c)
principiul fortei superioare a legii fundamentale.
R: b
92.
a)
b)

Care sunt actele normative emise de Guvern?

legi,acte normative subordonate Constitutiei;
legi organice si legi ordinare;

c)

ordonante de urgenta, ordonante emise in baza unei legi de abilitare, hotarari.

R: c
93.
Care este sanctiunea nerespectarii regulilor privitoare la ierarhia actelor normative?
a)
aplicarea regulii lex specialis derogat lex generalis;
b)
neaplicarea dispozitiilor cuprinse in actele normative cu o forta juridica inferioara, care contravin
actelor normative ierarhic superioare;
c)
aplicarea exceptiei de neconstitutionalitate.
R: b
94.

Cum se realizeaza corelarea prevederilor actului normativ cu tratatele internationale?

a)
tratatele la care este parte Romania, din momentul ratificarii de catre Parlament, fac parte din dreptul
intern, impunindu-se crearea starii de compatibilitate si de armonie intre reglementarile internationale si
dreptul intern;
b)
presupune armonizarea legislatiei interne cu cea europeana;
c)
presupune asigurarea compatibilitatii normelor cuprinse in proiectul actului normativ cu regulile de
ordin material ( in litera si spiritul Constitutiei) iar, pe de alta parte cu cele de ordin procedural, inscrise in
Legea fundamentala;
R: a
95.
Cum se realizeaza corelarea prevederilor actului normativ cu dreptul comunitar?
a)
raportarea legislatiei romanesti la dreptul comunitar se face nemijlocit in procesul adaptarii
reglementarilor juridice ale spatiului european la specificul reglementarii romanesti;
b)
crearea starii de compatibilitate si de armonie intre reglementarile internationale si dreptul intern;
c)
asigurarea compatibilitatii normelor cuprinse in proiectul actului normativ cu regulile de ordin
material ( in litera si spiritul Constitutiei) iar, pe de alta parte cu cele de ordin procedural, inscrise in Legea
fundamentala;
R: a
96.
Ce presupune activitatea de asanare a legislatiei?
a) modificarea, completarea sau unificarea legilor;
b) abrogarea expresa a dispozitiilor legale cazute in desuetudine sau care inregistreaza aspecte de
contradictorialitate;
c) presupune incorporarea legislatiei in coduri.
R: b
97.
a)
b)
c)
R: c

Cine are sarcina sa realizeze activitatea de asanare a legislatiei?

Curtea Constitutionala;
Inalta Curte de Justitie si Casatie;
Parlamentul si Guvernul.

98.
a)
b)
c)

Ce sunt antinomiile juridice?

contrarietatile aparente sau reale dintre doua texte legislative;
eliminarea din fondul legislativ a reglementarilor care si-au incetat aplicabilitatea;
incetarea aplicarii normelor juridice ca urmare a ajungerii la termen.

R: a
99.
a)
b)
c)

Cate feluri de antinomii juridice pot fi?

aparente si reale;
absolute si relative;
totale si partiale.

R: a
100. La ce se refera antinomiile aparente?
a)
la conflictul dintre doua acte normative de acelasi nivel, intrate in vigoare la date diferite;
b)
conflictul dintre doua acte normative situate pe nivele ierarhice diferite sau care au un camp de
aplicare complementar;
c)
ambele variante.
R: c
101. Ce au in vedere antinomiile reale?
a)
conflictul dintre doua acte normative situate pe nivele ierarhice diferite sau care au un camp de
aplicare complementar;
b)
conflictul dintre doua acte normative de acelasi nivel, intrate in vigoare la date diferite;
c)
conflicte dintre actele normative si Constitutie, precum si cele care se nasc in interiorul oricarui act
normativ, inclusiv a Constitutiei.
R: c
102.
a)
b)
c)
R: b

Ce activitate justifica antinomiile juridice reale de natura constitutionala?

activitatea Curtii de Conturi;
activitatea Curtii Constitutionale;
activitatea Parlamentului si a Guvernului.

103.
a)
b)
c)
R: a

La ce se refera activitatea de codificare a legislatiei?

activitatea de codificarea face parte constitutiva din activitatea de sistematizate a legislatiei;
activitatea de codificarea face parte constitutiva din activitatea de unificare a legislatiei;
activitatea de codificarea face parte constitutiva din activitatea de coordonare a legislatiei.

104.
Care sunt trasaturile codificarii?
a)
este o activitate legislativa desfasurata de Parlament,presupune existenta unui inventar al
legislatiei, codul este intotdeauna o lege;
b)
este o activitate legislativa desfasurata de Guvern,cuprinde norme de tehnica legislativa;
c)
rezultatul codificarii este elaborarea codului, act normativ cu forta juridica de lege.
R: a
105.
Ce presupune activitatea de incorporare a textelor normative?
a)
integrarea textului legislativ in sistemul legislatiei;
b)
concentrarea legislatiei in coduri;
c)
gruparea de acte normative intr-o colectie sistematizata pe diferite criterii ce tin de continutul
reglementarii.
R: c

106.
Care este rezultatul operatiunii de incorporare ?
a)
obtinerea unei colectii sistematizate fie pe criterii cronologice ori alfabetice, fie pe criterii ce tin de
continutul reglementarii;
b)
obtinerea unui cod ( act normativ cu forta juridica de lege) a normelor apartinand aceleiasi ramuri de
drept;
c)
obtinerea unor culegeri de acte normative.
R: a
107.
Ce presupune actiunea in timp a normei juridice?
a)
presupune modificarea , adaptarea normei juridice la noile cerinte ale reglementarii relatiilor sociale;
b)
reprezinta perioada dintre data intrarii in vigoare a normei juridice si data iesirii ei din vigoare;
c)
presupune schimbarea expresa a textului normei sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si
redarea lor intr-o noua formulare.
R: b
108.
a)
b)
c)
R: b

Ce presupune modificarea actului normativ?

reprezinta perioada dintre data intrarii in vigoare a normei juridice si data iesirii ei din vigoare;
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ;
consta in introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare.

109.
Care sunt operatiile de modificare a actului normativ?
a)
textul supus modificarii din actul normativ este abrogat,apoi este inlocuit cu un text nou si diferit de
cel initial;
b)
textul supus modificarii nu este abrogat , ci completat prin introducerea unor noi texte dintr-o
reglementare juridica existenta;
c)
modificarea prin aprobarea de amandamente pe parcursul traversarii etapelor procedurii legislative.
R: a
110.
Care este regula de modificare a actelor normative inferioare?
a)
actele normative ierarhic superioare pot modifica prevederile unor acte normative inferioare;
b)
un act normativ inferior poate modifica preverile unui act juridic superior;
c)
modificarea actelor emise de orrgane diferite nu se poate face printr-o operatiune de modificare
expresa.
R: a
111. Care sunt exceptiile de la regula de modificare a actelor normative?
a)
un act normativ inferior poate modifica preverile unui act juridic superior,iar modificarea actelor
emise de orrgane diferite nu se poate face printr-o operatiune de modificare expresa;
b)
actele normative ierarhic superioare pot modifica prevederile unor acte normative inferioare;
c)
textul supus modificarii nu este abrogat , ci completat prin introducerea unor noi texte dintr-o
reglementare juridica existenta.
R:a
112. Ce presupune activitatea de completare a actului normativ?
a)
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ;
b)
presupune schimbarea expresa a textului normei sau mai multor articole ori alineate ale acestuia si
redarea lor intr-o noua formulare;

c)
introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in
texte care se adauga elementelor structurale existente.
R: c
113. Care sunt regulile comune operatiunilor de modificare si completare a actelor normative?
a)
un act normativ inferior poate modifica preverile unui act juridic superior,iar modificarea actelor
emise de orrgane diferite nu se poate face printr-o operatiune de modificare expresa;
b)
de la data intrarii in vigoare, ele se incorporeaza in actul de baza, facand corp comun cu acesta;
c)
textul supus modificarii nu este abrogat , ci completat prin introducerea unor noi texte dintr-o
reglementare juridica existenta.
R: b
114. Ce este abrogarea unui act normativ?
a)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala;
b)
presupune scoaterea din sistemul legislatiei acelor reglementari juridice care inceteaza sa se mai
aplice, datorita faptului ca ele nu mai sunt necesare sau ca in locul lor apar noi noema juridice, cu un continut
diferit fata de cele anterioare;
c)
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ;
R: b
115. Care sunt functiile abrogarii?
a)
eliminarea antinomiile in drept, eliminarea redundantelor din reglementarile juridice,trecerea in
fondul pasiv al legislatiei a unor acte normative care au fost inlocuite cu noi reglementari juridice sau care au
cazut in desuetudine;
b)
de la data intrarii in vigoare, ele se incorporeaza in actul de baza, facand corp comun cu acesta;
c)
introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in
texte care se adauga elementelor structurale existente.
R: a
116. Care este rolul abrogator al Constitutiei si al legilor constutitionale?
a)
introducerea unor dispozitii noi, cuprinzand solutii legislative si ipoteze suplimentare, exprimate in
texte care se adauga elementelor structurale existente;
b)
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ;
c)
Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin noii
constitutii.
R: c
117. Care este importanta momentului abrogarii?
a)
sincronizarea intrarii in vigoare a noii reglementari juridice cu iesirea din vigoare a vechii
reglementari juridice, pentru evitarea crearii unor antinomii ori a unor goluri legislative;
b)
de la data intrarii in vigoare, ele se incorporeaza in actul de baza, facand corp comun cu acesta;
c)
reprezinta perioada dintre data intrarii in vigoare a normei juridice si data iesirii ei din vigoare;
R: a
118.
a)

Ce presupune derogarea unui act normativ?

reprezinta perioada dintre data intrarii in vigoare a normei juridice si data iesirii ei din vigoare;

b)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala;
c)
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ.
R: b
119. Ce efecte juridice atrage suspendarea actului normativ?
a)
lipsirea unui act normativ de efectele sale juridice, pe o perioada determinata de timp;
b)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala;
c)
reprezinta o modalitate de schimbare a continutului normei juridice sau a unui act normativ.
R: a
120. Care sunt conditiile de republicare a unui act normativ?
a)
presupune facilitarea in regasirea informatiei juridice care a supurtat modificari,completari sau
abrogari partiale in republicarea actului normativ, care dobandeste o noua redactare;
b)
presupune existenta unor erori materiale strecurate in forma publicata a actului normativ;
c)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala.
R: a
121. Ce presupune activitatea de rectificare a actului normativ?
a)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala;
b)
presupune existenta unor erori materiale strecurate in forma publicata a actului normativ;
c)
presupune facilitarea in regasirea informatiei juridice care a supurtat modificari,completari sau
abrogari partiale in republicarea actului normativ, care dobandeste o noua redactare.
R: b
122. Ce presupune aplicarea normelor de tehnica legislativa?
a)
se asigura sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica a
fiecaruia act normativ;
b)
presupune facilitarea in regasirea informatiei juridice care a supurtat modificari,completari sau
abrogari partiale in republicarea actului normativ, care dobandeste o noua redactare
c)
presupune preexistenta unui act normativ care promoveaza intr-o anumita materie solutii legislative
cu aplicatie generala.
R:a
123. Care sunt autoritatile publice care initiaza proiecte de acte normative?
a)
ministerele,organele de specialitate ale administratiei publice centrale, prefecturile, consiliile
judetene;
b)
Consiliul General al Mun. Bucuresti;
c)
consiliile locale orasenesti sau comunale.
R: a
124. Care sunt elementele specifice procesului de emitere a actelor normative ale conducatorilor
autoritatilor publice ale administratiei ministariale si extraministeriale?
a)
respectarea normelor ierarhic superioare, respectarea sferei de reglementare;

b)
respectarea termenelor de emitere prevazute de actele normative, respectarea normelor ierarhic
superioare;
c)
respectarea normelor ierarhic superioare, respectarea sferei de reglementare, respectarea termenelor
de emitere prevazute de actele normative.
R: c
125.
La ce se refera procedura legislativa ordinara?
a)
eliminarea divergentelor dintre cele doua Camere in cazul legilor constitutionale,examinarea legii in
cazul controlului a priori de constitutionalitate ori la reexaminarea legii la cererea presedintelui Romaniei, la
promulgarea legii si la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al romaniei, Partea I;
b)
cuprinde ansamblul regulilor privitoare la elaborarea initiativei legislative, la exercitarea initiativei
legislative,la sesizarea Parlamentului, la avizarea proiectelor de lege si a propunerilor legislative, la
dezbaterea si adoptarea acestora;
c)
toate procedurile de la variantele a si b;
R: c
126.
a)
b)
c)

Care este etapa pre-parlamentara a procedurii legislative?

initiativa legislativa;
elaborarea proiectului si depunerea lui;
dezbaterea proiectului exclusiv in Camerele Parlamentului.

R: a
127. Ce este initiativa legislativa?
a)
apartine Parlamentului;
b)
sesizarea Parlamentului cu examinarea unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
c)
sesizarea Parlamentului cu examinarea unui proiect de lege sau unei propuneri legislative si obligatia
corelativa a autoritatii legiuitoare de a se pronunta asupra proiectului de lege sau asupra propunerii
legislative.
R: c
128. Care este componenta majora a initiativei legislative?
a)
apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor si a unui numar de cel putin 100 000 de cetateni cu drept
de vot;
b)
apartine Parlamentului in peste 90% din cazurile in care puterea legiuitoare este sesizata cu
examinarea unui proiect de lege;
c)
Guvernul sesizeaza Parlamentul cu un proiect de lege prin trimiterea acestuia la Camera Deputatilor
sau la Senat.
R: a
129. Ce presupune exercitarea dreptului de initiativa legislativa a Guvernului in materia tratatelor
internationale?
a)
obligativitatea Guvernului sa prezinte in fiecare an Parlamentului proiectul bugetului de stat;
b)
ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea unor tratate , care in urma negocierilor guvernamentale
intra in aria de competenta a Parlamentului;
c)
tratate la nivel de stat si guvernamental.
R: b

130. Ce presupune exercitarea dreptului de initiativa legislativa de catre parlamentari( deputati si

senatori) ?
a)
sesizarea Camerei deputatilor, Senatului sau ambele Camere cu o propunere legislativa;
b)
sesizarea Guvernului;
c)
dezbaterea proiectului exclusiv in Camerele Parlamentului.
R: a
131. Care este importanta distinctiei dintre proiecte de lege si propuneri legislative?
a)
este lipsita de sens,in conditiile in care ambele trebuie sa imbrace forma unui proiect de lege;
b)
se pune in evidenta originea guvernamentala,parlamentara sau populara a acestora;
c)
elimina divergentele dintre cele doua Camere in cazul legilor constitutionale,examinarea legii in cazul
controlului a priori de constitutionalitate ori la reexaminarea legii la cererea presedintelui Romaniei, la
promulgarea legii si la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al romaniei, Partea I.
R: b
132. Ce presupune exercitarea initiativei populare?
a)
sesizarea Camerei deputatilor, Senatului sau ambele Camere cu o propunere legislativa de care
Guvern;
b)
exercitarea dreptului de initiativa legislativa de cel putin 100 000 de cetateni cu drept de vot;
c)
existenta a cel putin 10 000 de semnaturi in sprijinul initiativei legislative.
R: b
133.
a)
b)
c)
R: b

Ce presupune dreptul de a depune amendamente?

dreptul de a abroga anumite elemente ale proiectului de lege supus examinarii forului legislativ;
dreptul de a modifica, completa ori suprima anumite elemente ale proiectului de lege;
dreptul de a suspenda anumite efecte ale proiectului de lege supus examinarii forului legislativ.

134. Ce presupune exercitarea dreptului de initiativa legislativa?

a)
dreptul de a modifica, completa ori suprima anumite elemente ale proiectului de lege;
b)
Guvernul depune proiectul de lege la Camera sesizata cu examinarea acestuia, care se inregistreaza la
Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului;
c)
dreptul de a suspenda anumite efecte ale proiectului de lege supus examinarii forului legislativ.
R: b
135. Ce este Consiliul Legislativ?
a)
organul consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in
vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii si tine evidenta oficiala a legislatiei
Romaniei;
b)
organul cu drept de a depune amendamente;
c)
cu rol in eliminarea divergentele dintre cele doua Camere in cazul legilor constitutionale,examinarea
legii in cazul controlului a priori de constitutionalitate ori la reexaminarea legii la cererea presedintelui
Romaniei, la promulgarea legii si la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
R: a
136.

Care este sfera de competenta a Consiliului Legislativ?

a)
autoritate administrativa cu competenta speciala, care isi exercita rolul consultativ asupra tuturor
autoritatilor publice care emit acte normative;
b)
dreptul de a modifica, completa ori suprima anumite elemente ale proiectului de lege;
c)
ratificarea, aprobarea, aderarea sau acceptarea unor tratate , care in urma negocierilor guvernamentale
intra in aria de competenta a Parlamentului.
R: a
137. Ce este Consiliul Economic si Social?
a)
avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern care privesc securitatea nationala;
b)
avizeaza proiectul bugetului de stat si proiectele de lege in domeniul finantelor si al contabilitatii
publice;
c)
realizeaza dialogul social dintre Guvern, sindicate si patronat, pentru stabilitatea climatului de pace
social.
R: c
138. La ce data a intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona ce contine o versiune consolidata a
Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului privind functionarea Uniunii Europene?
a)
1 decembrie 2009;
b)
15 mai 2002;
c)
1 ianuarie 1991.
R: a
139. Care este faza parlamentara a elaborarii legii?
a)
cuprinde prima lectura a proiectelor de lege si propunerilor legislative,examinarea, dezbaterea in
plenul Camerei, votarea, transmiterea proiectului de lege de la o Camera la cealalta, promulgarea legii;
b)
cuprinde examinarea si dezbaterea in plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii
legislative;
c)
cuprinde votarea proiectului de lege sau a propunerii legislative,si promulgarea legii.
R: a
140. Care sunt etapele dezbaterii in plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii
legislative?
a)
dezbaterea generala care cuprinde motivarea politica a atitudinii grupurilor parlamentare a unui
proiect de lege sau propunere legislativa;
b)
dezbaretea pe articole a proiectului de lege sau propunerii legislative;
c)
dezbaterea generala si dezbaterea pe articole.
R: c
141.
a)
b)
c)
R: a

Cand se poate suspenda dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative?

cand un amendament creaza consecinte negative pe planul asimilarii legii in sistemul legilor;
cand se abroga anumite elemente ale proiectului de lege supus examinarii forului legislativ;
cand exisa erori materiale strecurate in forma publicata a actului normativ;

142. Ce se intelege prin cvorum?

a)
votarea legii;
b)
numarul de membri prezenti la lucrarile uneia sau ambelor Camere pentru ca acestea sa se desfasoare
in conditii de legalitate;
c)
majoritatea ceruta de Constitutie pentru adoptarea unui proiect de lege;
R: b

143. Ce presupune promulgarea legii?

a)
incheierea procesului legislativ prin emiterea unui decret de catre seful statului si publicarea legii in
Monitorul Oficial al Romaniei;
b)
santionarea legii, care in virtutea apartenentei sefului statului la puterea legiuitoare, permite acestuia
sa se opuna unei legi votate de Parlament sau sa o inzestreze cu puterea sa executorie;
c)
numarul de membri prezenti la lucrarile uneia sau ambelor Camere pentru ca acestea sa se desfasoare
in conditii de legalitate.
R: a
144.
a)
b)
c)
R: c

Care sunt cauzele de obstructionare a promulgarii legii?

sesizarea Curtii Constitutionale;
reexaminarea legii la cererea Presedintelui Romaniei;
atat sesizarea Curtii Constitutionale,cat si reexaminarea legii la cererea Presedintelui Romaniei.

145.
a)
b)
c)
R: a

Care este termenul de suspendare a promulgarii legii?

20 de zile aflat la dispozitia Presedintelui Romaniei;
15 zile;
10 zile.

146.
a)
b)
c)
R: a

Ce este procedura de adoptare a legilor constitutionale?

procedura speciala folosita pentru adoptarea legilor constitutionale;
procedura de drept comun pentru adoptarea legilor organice si ordinare;
se pune in evidenta originea guvernamentala,parlamentara sau populara a legilor.

147. Cine poate declansa initierea revizuirii Constitutiei?

a)
Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului;
b)
o patrime din numarul total al deputatilor sau al senatorilor;
c)
500 000 cetateni cu drept de vot, o patrime din numarul total al deputatilor sau al senat, Presedintele
Romaniei.
R: c
148.
a)
b)

c)
R: a
149.
a)
b)
c)
R:a
150.
a)
b)

Ce presupune procedura legislativa de urgenta?

reducerea termenelor procedurale;
pune in evidenta originea guvernamentala,parlamentara sau populara a legilor;
reexaminarea legii la cererea Presedintelui Romaniei.
Ce este delegarea legislativa?
transferul unor atributii legislative de la Parlament la Guvern;
initiativa guvernamentala de a emite ordonante;
initiativa populara de catre un numar de cetateni stabilit de Constitutie.
Ce presupune delegarea legislativa in Romania?
delegarea legislativa catre guvern,
delegarea catre Presedintele Romaniei;

c)
atat delegarea legislativa catre guvern, cat si delegarea catre Presedintele Romaniei.
R: c
151. De cate feluri poate fi delegarea legislativa?
a)
numai delegarea legislativa aprobata de catre Parlament;
b)
numai delegarea legislativa exercitata in virtutea unor prevederi constitutionale;
c)
atat delegarea legislativa aprobata de catre Parlament, cat si delegarea legislativa exercitata in virtutea
unor prevederi constitutionale.
R:c