Necula Elena

Administrație Publică
Anul II; Sem. II; Grupa II

Lectura critică a unui articol de specialitate

Autor: Liliana Țurcan

Titlul lucrării: „Tipuri de guverne contemporane. Aspecte de drept
comparat”, publicat în „Revista națională de drept”
Anul și locul publicării: 2016, Chișinău

Subiectul abordat.
Acest articol constituie un studiu dedicat diverselor tipuri de guverne existente în țările
contemporane. Articolul se axează pe analiza normelor constituționale referitoare la formarea
și încetarea activității guvernului, structura și componența acestuia în diverse state și pe a
descrie rolul guvernului într-o societate contemporană.

Cum argumentează autorul importanța subiectului.

Autorul consideră că rolul puterii executive se intensifică în majoritatea statelor,
deoarece autoritatea guvernului deține un rol foarte complex și nu mai este privită doar ca un
simplu organ al puterii statului, aceasta având ca atribuții importate exercitarea conducerii
generale a administrației publice și desfășurarea diferitelor activități, precum executarea
bugetului. Autorul consideră că autoritatea guvernului are împuternicirea de „a traduce” în
viață legile.

Conceptele de bază definite în articol.

În articol sunt definite și enumerate atribuțiile guvernului în stat. Guvernul are sarcina
fundamentală de a realiza politica națiunii, el este inițiatorul, modelatorul și executantul
măsurilor de redresare economică, de scădere a inflației și stabilizare economică, el răspunde
de ordinea publică, de apărarea națională sau de raporturile statului respectiv cu alte state.
 Instituția guvernului este reglementată, în mod prioritar, de normele dreptului
constituțional. De regulă, termenul „guvern” se folosește cu referire la organul de stat care, fie
se află în fruntea sistemului puterii executive al unei sau altei țări, fie participă la realizarea
puterii executive. Uneori conceptul de „guvern”, utilizat în cercetările politologilor din țările
străine, semnifică întreg mecanismul puterii statale a țării, fiind identificat cu forma de
guvernare, ceea ce nu este corect din punct de vedere juridic.

De asemenea, denumirea guvernului diferă de la o țară la alta. De exemplu: consiliu de

miniștri – în India, Polonia, Turcia; cabinet de miniștri sau pur și simplu cabinet – în
Uzbekistan, Japonia; consiliu de stat – în China, Norvegia, Finlanda; consiliu administrativ –
în Coreea de Nord. În state cum ar fi Austria, Belgia, Ungaria, Republica Moldova ș.a.,
legislatorul folosește nemijlocit termenul de „guvern” cu referire la autoritatea ce exercită
conducerea administrației publice.

Idei esențiale.

1. Guvernul reprezintă un obiect complex de reglementare juridică, fiind

examinat de către diverse ramuri ale științelor juridice.

2. Chestiunile ce țin de formarea guvernului, atribuțiile acestuia, coraportul cu

șeful statului și parlamentul, răspunderea politică ș.a. formează statutul constituțional-
juridic al guvernului.

3. Guvernul are un rol mult mai complex, el exercită, de regulă, conducerea

generală a administrației publice și desfășoară diverse activități.

4. Din punctul de vedere al locului guvernului în sistemul puterii executive,

putem distinge trei modele de bază: prezidențial, bicefal și parlamentar.

5. Din punctul de vedere al componenței politice, deosebim guverne formate cu

participarea partidelor politice și guverne formate fără participarea partidelor politice.
După numărul partidelor politice care participă la formarea guvernului, acesta poate fi:
guvern monocolor, guvern de coaliție, guvern de uniune națională.
 Guvern monocolor format din reprezentanții unui singur partid politic, cel care deține
majoritatea in parlament si puterea. De regula aceste guverne sunt caracteristice regimurilor
totalitare dar nu puține au fost cazurile când asemenea guverne s-au constituit in anumite
perioade si in societățile democratice.
Guvernele de coaliție sunt constituite din reprezentanții mai multor partide politice,
care fie ca au format o coaliție electorala și au câștigat alegerile sau pentru a obține
majoritatea in parlament și a forma guvernul sunt nevoite să se alieze.
Guvernele de uniune națională se formează în situații cu totul deosebite:
- o criza politica acută care nu dă posibilitate la constituirea unui alt tip de guvern;
- stare de război, mari tensiuni și conflicte sociale etc.

Concluzii.

Studierea comparată a instituției guvernului arată că nu există un model unic de

organizare și funcționare a acestei autorități publice, reglementările juridice în domeniul dat
fiind diferite de la un stat la altul.
Majoritatea cercetărilor din zilele noastre, ce au ca obiect de studiu instituția
guvernului în diverse țări, au un caracter multiaspectual. În țările occidentale, guvernul
constituie un obiect de cercetare nu doar al științelor juridice, ci și al științei administrației
publice, al științelor politologice.
În principiul separării puterilor în stat, puterile guvernamentale sunt reunite în
noțiunea de executiv care ar fi definit puterea ce pune în aplicare legislația. Termenul de
executiv nu este limitat la executarea legii ci asigură direcția generală a politicii statului și are
multe alte atribuții de o importanță deosebită.

 
 Punct de vedere personal.
Din punctul meu de vedere, acest articol prezintă informații de o mare importanță în
înțelegerea diferitelor tipuri de guverne existente în țările contemporane și de asemenea în
analizarea diferențelor si asemănărilor dintre acestea. Autoarea a prezentat clar și succint
diferitele tipuri de guverne pe categorii, după anumite criterii. Acestea sunt ușor de înțeles, dat
fiind faptul că sunt oferite și exemple practice, din zilele noastre.