Ecotehnologie-Andrei Ioan - Proiect

Andrei Ioan – 642 CB
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA IMST
ECOTEHNOLOGIE
STUDENT: ANDREI IOAN

GRUPA 642 CB
CUPRINS:
1. Stabilirea rolului functional al piesei

2. Alegerea materialului optim
3. Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic
4. Stabilirea surselor de poluare
5. Stabilirea naturii substantelor poluante
6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa
7. Calculul coeficientului de poluare total
8. Calculul indicatorilor calitate a mediului
Ecotehnologia este stiinta aplicarii tuturor stiintelor, in vederea realizarii de bunuri cu o anumita utilitate social, in conditiile unei
dezvoltari durabile si a unei poluari minime. Ea studiaza toate transformarile la care este supusa substanta, in procesele
ecotehnologice de lucru si modalitatea conducerii acestei transformari in vederea obtinerii produselor necesare societatii, in conditiile
unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.
1. STABILIREA SI/SAU ANALIZA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI
Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiectarea oricarui process tehnologic de realizare a piesei
respective. Rolul functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce delimiteaza piesa in spatiu.
Atunci cand nu se cunoaste ansamblul din care face parte piesa, determinarea rolului functional al piesei se face folosind
metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor.
In cazul piesei “Pompa cu palete” se rezolva urmatoarele etape:
1.1. Descompunerea piesei in suprafetele cele mai simple ce o delimiteaza in spatiu (plane, cilindrice, conice, elicoidale
etc).
1.2. Notarea
tuturor suprafetelor
ce delimiteaza
piesa in spatiu.
In cazul piesei “Ventil” s-a facut descompunerea si notarea suprafetelor ca in figura...
1.3. Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu.

Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica a suprafetei; dimensiunile de gabarit;
precizia dimensionala; precizia de forma; precizia de pozitie; rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute
pe desenul de executie.
Asa cum se vede in figura piesa este marginita in spatiu de 22 suprafete, majoritatea fiind suprafete cilindirice, conice si plane.
1.4. Intocmirea unui graf “suprafete-carateristici”

Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Graful intocmit arata ca in tabelul 1. Din acest tabel rezulta
care sunt suprafetele functionale, tehnologice, auxiliare.
Nr Suprafata. Forma Dimensiu Precizie de Precizi Precizi Rugozitate Duritatea Tipul Proce Obs
. geometrica ni de dimensional e de e de a suprafetei si deele
crt a suprafetei gabarit a forma pozitie rolul tehnol
functional ogice
posibil posibil
e de
obtine
re
1 S1 Cilindrica ext Ø 124 Cota libera - - 12.5 In functie functionala T/D/A
de
material
2 S2 Plana Ø 21x16 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
3 S3 Semitoroidal R4 Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A
a de
material
4 S4 Cilindrica ext Ø 128 Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A

de
material
5 S5 Cilindrica ext Ø 116 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
a de
material
7 S7 Plana 125x10 Cota libera 12.5 In functie auxiliara T/D/A
de
material
8 S8 Cilindrica int Ø39 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
9 S9 Elicoidala R2 Cota libera 12.5 In functie Asamblare T/D/A
de
material
10 S10 Cilindrica ext Ø 18 Cota libera 12.5 In functie auxiliara T/D/A
de
material
11 S11 Conica 10X13° Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A
interioara de
material
12 S12 Conica ext 40X13° Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A
de
material
de
material
14 S14 Cilindrica ext Ø38 Cota libera 1.6 In functie auxiliara T/D/A
de
material
a de
material
a de
material
a de
material
18 S18 Cilindrica Ø 110 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
19 S19 Semitoroidal R4 Cota libera 25 In functie tehnologica T/D/A
a de
material
20 S20 Cilindrica int Ø 10 Cota libera 25 In functie auxiliara T/D/A
de
material
21 S21 Cilindrica ext Ø 28 Cota libera 25 In functie auxiliara T/D/A
de
material

a de
material
23 S23 Elicoidala M8 Cota libera 1.6 In functie asamblare T/D/A
de
material
24 S24 Plana Ø10 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
a de
material
26 S26 Cilindrica Ø 27 Cota libera 25 In functie auxiliara T/D/A
de
material
27 S27 Cilindrica Ø10 Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
28 S28 Conica 10X13° Cota libera 1.6 In functie asamblare T/D/A
de
material
29 S29 Elicoidala M20 Cota libera 3.2 In functie Asamblare T/D/A
de
material
de
material
31 S31 Cilindrica Ø18 Cota libera 1.6 In functie functionala T/D/A

de
material
a de
material
33 S33 Plana 10X5 Cota libera 12.5 In functie auxiliara T/D/A
de
material
a de
material
de
material
de
material
a de
material
de
material
a de
material
40 S40 Conica R2 Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A

de
material
41 S41 Cilindrica 3X45° Cota libera 3.2 In functie auxiliara T/D/A
de
material
42 S42 Elicoidala M6 Cota libera 1.6 In functie Asamblare T/D/A
de
material
de
material
a de
material
de
material
a de
material
de
material
a de
material

a de
material
de
material
51 S51 PLana 10X2 Cota libera 1.6 In functie auxiliara T/D/A
de
material
de
material
53 S53 Semitoroidal R2 Cota libera 1.6 In functie Tehnologica T/D/A
a de
material
54 S54 Cilindrica Ø80 Cota libera 0.8 In functie Asamblare T/D/A
de
material
55 s55 Plana Ø8 Cota libera 1.6 In functie Auxiliara T/D/A
de
material
56 s56 Cilindrica Ø30 Cota libera 1.6 In functie auxiliara T/D/A
de
material
Nr. Materi PROPRIETATI FUNCTIONALE PROPROETATI TEHNOLOGICE 12 ob
crt alul ∑ 𝑡𝑘 s
𝑘=1
Fizice Chimice Mecanice Andrei Ioan – 642 CB ∗ 𝑑𝑘
Densita Conduc Rezisten Duritate Rezist E 106 Turnabili Deforma Uzinabilita Calibilitat Sudabil Pretul de
tea[kg/ tibilitate ta la a[HB] entala tate bilitate te ea itatea cost
d𝑚3 ] atermic coroziun rupere
[lei/kg]
a e [daN/
𝑚𝑚2 ]
[cal/cm. [mm/an]
s◦C]
v t v t v t v t v t5 v t6 calif t7 calif t8 calif t9 califi t1 calif t v T
1 2 3 4 icati icati icati cativ 0 icati 1 1
v v v v 1 2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 12 1 14 1 16 17 18 19 20 2 22 2 24 2 26 27
1 3 5 1 3 5
1 CuZn3 8,4 2 0,3 2 <0,0 2 60 1 64 3 1.2 1 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 1000 2 1.6

7 5 4 2
2 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,0 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 900 2 1.5

5 8
3 OL44 7,8 2 0.2 1 <0.0 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 400 2 1.9

5 9
4 OL52 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 164 3 58 2 2.1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 450 2 2.0

5 0
5 OLC4 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 187 3 50 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 FB 3 B 2 475 2 2.3

5 5 0
6 OT400 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 138 3 50 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 FB 3 FB 3 475 2 2,4 ma

5 0 t.o
pt
7 OT450 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 110 2 40 1 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 B 2 FB 3 400 2 2.2
5 0
8 28Mo 7.5 2 0.2 1 <0.0 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 FB 3 FB 3 750 2 2.3

Cr11 5 2
9 37Cr1 7.5 2 0.2 2 <0.0 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1300 1 2.0

0 2 1
10 Fmn3 7.3 2 0.14 1 >0.0 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 390 2 1.7

70 6 5 6
D1=0.0 D2=0.0 D3=0.05 D4=0.1 D5=0. D6=0.01 D7=0.1 D8=0.1 D9=0.1 D10=0.1 D11=0. D12=0.3
1 1 02 1
Proprietatile fizice mecanice si compozitia chi,ica a matrerilului.

Diagrama flux, schema de prinipii, schema de elaborare de prepareare
+++++ Sursele de poliuare si natura surselor poluante
2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea produsului
După stabilirea rolului funcţional se alege materialul optim ce va fi folosit la obţinerea piesei. Rolul funcţional ne arată şi
proprietăţile pe care trebuie să le îndeplinească piesa . O alegere optimă a unui material pentru o anumită destinaţie, este o
problemă foarte complexă ce trebuie rezolvată de proiectant.
Concluzia este că dacă se doresc anumite proprietăţi se face o proiectare a materialului cu o astfel de structură care să
implice cerinţele cerute de rolul funcţional . Adică se alege acel material care să îndeplinească cerinţele minime de rezistenţă şi
durabilitate ale piesei în condiţiile unui preţ de cost minim şi al unei fiabilităţi sporite.
În urma aplicării acestui criteriu a rezultat ca piesa luată în studiu este recomandabil să fie confecţionată din oţel tip Fc 250.
Nr. crt. Game de Nota Obs.

Proprietatea variate
0 1 2 3 4
1 Densitatea materialului. Ρ < 5,0 1
in [Kg/dm3] 5,0…10,0 2
>10 3
2 Conductibilitate termica Cr <0,2 1
in [cal/cm*s*° C] 0,2…0,4 2
>0,4 3
3 Rezistenta la coroziune. Rc <0,02 3
viteza de coroziune 0.02…0,05 2
in[mm/an]
>0,05 1
4 Duritatea. HB, <90 1
in [HB] 90…160 2
>160 3
5 Modulul de elasticitate. E <10 6 1 Proprietăţile unui material trebuie
in [daN/cm2] 10 6…2,0*10 6 2 considerate ca o sumă de relaţii între
>2,0*10 6 3 material şi mediul înconjurător în care
6 Rezistenta la curgere a <700 1 va lucra.
materialului Rp 0,2 Prezentăm o clasificare a
700…1500 2
In [N/mm2] proprietăţilor din punct de vedere al
>1500 3 alegerii materialului optim şi a
7 Rezistenta la rupere. Rm , <35,0 1 caracteristicilor acestuia :
in [daN/mm2] 35,0…60,0 2
>60,0 3
8 Rezistenta la oboseala. σ1 <300 1
In [N/m2] 300…1000 2
>1000 3
9 Alungirea relativa At <20% 1
[%] 20%…40% 2
>40% 3
10 Rezilienţa KCU 30/2 <50 1
in [J/cm2] 50…100 2
>100 3
11 Rezistenţa la fluaj <100 1 Se ţine
in [N/mm2] 100…300 2 cont şi de
>300 3 temperatu
ra
12 Proprietăţile tehnologice Satisfăcătoare 1 Notarea
(turnabilitatea ,deformabilitatea , se face cu
uzinabilitatea , sudabilitatea , Bună 2 calificative
călibilitatea) Foarte bună 3
13 Preţul de cost , PC <500 3
in [lei/kg] 500…1000 2
>1000 1
Fizice Greutate specifică , temperatura de topire , condiţii
Proprietăţi termice
Funcţionale Chimice Rezistenţa la coroziune
Mecanice Rezistenţa la rupere , duritatea
Electrice Conductibilitate , impedanţă

Magnetice Permeabilitate magnetică
Optice Opacitate , reflexie
Nucleare Perioada de înjumătăţire , absorbţia , atenuarea
Estetice Culoare , aspect , grad de netezime
Turnabilitate
Proprietăţi Deformabilitate
Tehnologice Uzinabilitate
Călibilitate
Sudabilitate
Preţ de cost , consum de resurse şi de energie ,
Proprietăţi coeficient de poluare si coeficient de protecţie a
Economice operatorului
Calitatea materialului folosit la realizarea piesei, impreuna cu conceptia de proietare si tehnologia de fabricatie, determina nivelul
performantelor tehnico-economice pe care piesa le poate atinge.
Alegerea unui material optim pentru piesa este o problema deosebit de complexa ce trebuie rezolvata de proiectant.
In situatia in care tehnologul este si proiectant problema se rezolva alegand acel material care
indeplineste cerintele minime de rezistenta durabilitate ale piesei in canditiile unui pret de cost minim si a unei fiabilitati sporite.
De obicet, se mizeaza pe experienta proiectantului si pentru o alegerapida a materialului se pleaca de la cateva date referitoare la:
solicitarile din timpul exploatarii, conditiile de exploatare (temperatura, viteza, presiune, mediul de lucru etc), clasa din care face parte
piesa si conditiile de executie.Pentru a valorifica la maximum intregul ansamblu de proprietati functionale, tehnologice si
economice,in conditiile concrete de realizare a piesei, se foloseste metoda de analiza a valorilor optime
Principalele etape ce trebuiesc parcurse sunt urmatoarele:
2.1Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale acesteia

Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice defunctionare ale acesteia
se face folosind metoda de analiza morfofunctionala a suprafelelor.
2.2 Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim

Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim se face luand in considerare intregut
ansamblu de proprietati functionale (fizice, chimice, mecanice, electrice, magnetice, optice, nucleare estetice), proprietati tehnologice
(turnabilitatea, deformabilitati uzinabilitatea, sudabilitatea si calibilitatea) si proprietati economice (pretul de cost, consumul de
energie, de materie prima, poluarea etc).
2.3. Descompunerea factorilor analitici în elemente primare

Descompunerea factorilor analitici in elemente primare se face tinand cont de conditiile rezultate la paragrafele 2.1 si.2.2. in
cazul carcasei prezentate se iau in considerare cel putin proprietatile: conductibilitatea termica, temperatura de topire, duritatea,
rezistenta la coroziune, elasticitatea, plasticitatea, tenacitatea, rezistenja la rupere, duritatea si rezistenja la oboseala. De asemenea,
se iau in considerare cel putin tumabilitatea, deformabilitatea, uzinabilitatea, calibilitatea, sudabilitatea si pretul de cost. Toti factorii
primari luati in considerare sunt prevazuti in graful “materiale – propietati ‘’ din tabelul 2.
2.4. Aprecierea cantitativă a factorilor analitici

Aprecierea cantitativa a factorilor analitici se face folosind un anumit sistem de notare , functie de valoarea fiecarei
proprietati k , acordandu-se o nota tk . Se alege sistemul de notare se acorda note de la 1 la 3 cu indicatiile din tabelul 3
2.5. Stabilirea ponderii importanţei fiecărui factor primar.

Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor primar se face tinand cont de rezultatele obtinute la paragrafele precedente,
acordand fiecarei proprietati k, o pondere dk. In Stabilirea ponderii importantei fiecarui factor trebuie avuta in vedere respectarea
conditiei:
m
d
k 1
k  1 .0
(5.2.1)
Unde: ‘’m’’ reprezinta numarul de factori primari luati in considerare.
In cazul universalului prezentat se accepta ponderea cea mai mare pentru turbanilitate (d7=0,2) şi preţul de cost (d10=0.2).
Se ia apoi conductibilitatea termincă, rezistenţa la coroziune (d2=d3=0.1) ca principalele proprietăţi rezultate din funcţionarea piesei,
deformabilitatea şi uzinabilitatea (ds=d9=0.1).
2.6 Alegerea soluţiei optime la un moment dat
Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul
m
t
i 1
k d k  max
(2.2)
In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din fonta Fc250.
2.7 Analiza soluţiilor din punct de vedere al utilităţii lor si stabilirea condiţiilor de înlocuire economică a unui material cu un
alt material
Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt
material se face in situatia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului.
In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.

Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caractristicilor acestuia luate din standarde sau norme.
Materialul din care se confecţionează produsul este elementul cel mai important din punct de vedere al impactului asupra mediului
deoarece elaborarea materialului este etapa cea mai poluantă din traseul tehnologic al unui produs. De aceea, pentru a face posibilă
calcularea coeficientului de poluare introdus de această etapă trebuie ţinut cont de mai multe cunoştinţe.
În general, pentru obţinerea unui material se porneşte de la minereul corespunzător care mai întîi se supune unor operaţii de
preparare. Se calculează coeficientul de poluare cu relaţia:Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
În care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obţinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce poluează atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce poluează apa;
Qps - cantitatea de materiale ce poluează solul;
Qtp - cantitatea totală de substanţă poluantă;
Qpa, Qpl şi Qps se exprimă în tone emisii/tonă de minereu preparat.
În cazul produsului „ Universal ”, numărul total de piese n= 150 buc/an
Mpiesa=13,5kg
Mpiese total= 13,5* 150= 2025kg= 2,025 tone
3. Diagrama flux a procesului tehnologic
Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare este utila cunoaşterea mai intâi a traseului tehnologic
corespunzator procesului ce se vrea a fi realizat.Schema de principiu pentru diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a
piesei “Carcasa reductor” se prezinta in figura 1.
Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducerea poluării şi pentru a întocmi traseul
ecotehnologic trebuie cunoscute etapele şi momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea se vor marca cu simbolul (*)
în schemele ce vor fi prezentate in continuare.
Pincipalele etape in proiectarea procesului tehnologic sunt prezentate in continuare.
Analiza Primirea Controlul Identificarea

contractului comenzii proiectarii trasabilitatii
produsului
Primirea comenzii
prrpeprepPp
rproiectarii
*Curatirea semifabricat Receptie *Executie

semifabric semifabricat
*Aprovizionare mat Produs
at *Prelucrari *Preparare
prime mecanice a
*Controlul minereului
*Elab.materiale
*Rebut *Deseu
produsului
nerecuperab
neconform
il
*Inspectii si incercari
Punere in
Reutilizare cu
functiune
alt rol *Manipulare,
functional *Reciclare depozitare
ambalare, livrare Acelasi rol

*Service in garantie functional
Casare *Reconditionare *Reutilizare
*Scoatere
din uz
Figura 1.Diagrama flux a*D
procesului tehnologic
ese
u 4. Stabilirea surselor de poluare
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sănătatea umană, calitatea vieții sau
funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un
rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din activitățile umane.
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):
 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid în proces natural. Acești poluanți
devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care
nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar
imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.
 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) și materiale radioactive
pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să distrugă acele plante. Un pește mic
care se hrănește cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale
carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numește
„bioacumulare”.
Poluarea solului
Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera
uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole
tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a
civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar
si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei.
Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa.
Solul este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor
de apa, atat a celei de suprafata cat mai ales a celei subterane.
Poluarea solului reprezinta orice activitate care produce dereglarea functionarii normale a solului ca support si mediu de viata.
In cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica sau biologica
a solului, ori aparitiei in sol a unor caracteristici carereflecta deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii
bioproductive , atat din punct de vedrere calitativ cat si/sau cantitativ. Spre deosebire de poluarea apei si aerului (care prin
metoda de curatire si epurare pot reveni mai usor la starea initiala) poluarea solului este mult mai grava deoarece degradarea
echilibrului in sol nu se poate inlatura si reface asa usor si repede prin inlaturarea cauzei.
Solul poate fi poluat :
 direct, prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile
agricole ;
 indirect, prin depunerea agentilor poluanti ejectati initial in atmosfera, apa ploilor contaminate cu agenti poluanti « spalati »
din atmosfera contaminata, transportul agentilor poluanti de catre vant de pe un loc pe altul.
Utilizarea in exces a substantelor

chimice
Supraexploatarea resurselor
biologice
Schimbarea destinatiei terenurilor
prin realizarea de constructii
industriale si civile
Acumularea de haldede steril,
deseurui nemetalice
Poluare
Valorificarea unor zacaminte de

substante minerale utile
Activitati care conduc la

eroziunea solului (despaduriri,
suprapasunat, monocultura)
*
Cauze accidentale de scurgeri a

produselor petrolieresi chimice
din rezervoare si conducte
Depozitarea abundenta si
incorecta a gunoaielor menajere
Odata distrus, el nu se mai reface pentru ca nu se pot reproduce conditiile si istoria formarii lui, formandu-se totusi un corp cu
functii analogice.
Poluarea apei
Poluarea apelor poate fi naturală sau artificială. Poluarea naturală se datorează surselor de poluare naturale şi se produce în
urma interacţiei apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente în aceasta, cu litosfera, când se produce dizolvarea
rocilor solubile şi cu organismele vii din apă. Poluarea artificială se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor meteorice,
nămolurilor, reziduurilor, navigaţiei etc.
Se poate vorbi şi despre poluare controlată şi necontrolată. Poluarea controlată (organizată) se referă la poluarea datorată apelor
uzate transportate prin reţeaua de canalizare şi evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte. Poluarea necontrolată
(neorganizată) provine din surse de poluare care ajung în emisari pe cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de
ploaie.
Poluarea apei reprezinta « o alterarea activitatilot fizice, chimice sau biologice ale acesteia peste o limita admisibila stabilita,
respectiv depasirea nivelului mediu de radioactivitate, produsa de o activitate umana directa sau indirecta, in urma careia apele
devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea ».
Clasificarea surselor de poluarea apei se face după mai multe criterii:
1) Acţiunea poluanţilor în timp; după acest criteriu distingem următoarele surse:
a) continue (ex. canalizarea unui oraş, canalizările instalaţiilor industriale etc)
b) discontinuetemporare sau temporar mobile (canalizări ale unor instalaţii şi obiective care funcţionează sezonier, nave, locuinţe,
autovehicule, colonii sezoniere etc.)
c) accidentale (avarierea instalaţiilor, rezervoarelor, conductelor etc.)
2) Provenienţa poluanţilor. Acest criteriu împarte sursele de poluare a apei în: a) surse de poluare organizate, şi b) surse de
poluare neorganizate (tabelele 3.7 şi 3.8).
a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:

 surse de poluare cu ape reziduale menajere;
 surse de poluare cu ape reziduale industriale.
b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

 apele meteorice;
 centrele populate amplasate în apropierea cursurilor de apă ce pot deversa:
a) reziduuri solide de diferite provenienţe;
b) deşeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunzătoare.
Tabel 4.1 Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora

Categoria Sursa Procesul generator de poluare Agenţii poluanţi
Prepararea minereurilor -săruri de metale grele;
metalifere şi nemetalifere; -particule în suspensie
Preparaţiile de cărbune; (argilă, praf de cărbune);
Industria Flotaţiile; -produşi organici folosiţi
minieră Extracţia şi prelucrarea ca agenţi de flotaţie;
minereurilor radioactive. -deşeuri radioactive.
Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;

Hidrometalurgice; - ioni de metale grele;
Industria Procese de răcire; - fenoli;
metalurgică Procese de spălare. - cianuri;
- sulfaţi;
Ape Apa de răcire, dizolvare şi reacţie - acizi;
uzate din procesele tehnologice de - baze;
industriale Industria fabricare a substanţelor organice şi - săruri;
chimică anorganice - cenuşă;
- suspensii;
- coloranţi;
- detergenţi.
Extracţia ţiţeiului, transpotul şi -petrol;

Industria depozitarea ţiţeiului şi fracţiunilor -produse petroliere;
petrolului şi sale, transportul naval, accidentele - compuşi fenolici şi
petrchimică tancurilor petroliere aromatici;
-hidrogen sulfurat;
- acizi naftenici.
Deversarea lichidelor calde din - lichide calde (poluare

Industria sistemele de răcire a instalaţiilor sau termică)
termoenergetică centralelor electrice
Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;

Industria -germeni patogeni.
alimentară
Procesele de fabricare şi - acizi organici;
prelucrare - răşini;
Industria - zaharuri;
celulozei şi hârtiei - coloranţi;
-compuşi cu sulf;
-suspensii;
-celuloză.
Locuinţe -produse petroliere;
Ape Înstituţii publice - detergenţi;
uzate Băi spălători Folosirea apei ca agent de - pesticide;
menajere Spitale şcoli spălare şi curăţare - microorganisme;
Hoteluri -paraziţi;
Unităţi - substanţe minerale.
comerciale şi de
alimentaţie
Ape - îngrăşăminte;
uzate Agricultura Irigarea terenurilor agricole - pesticide;
agrozootehn - suspensii.
ice
Zootehnia Adăparea animalor; -suspensii organice;
Salubrizarea crescătoriilor de - agenţi patogeni.
animale.
Ape Ploaia Contactul precipitatiilor - ploi acide;
meteorice Zăpada - îngrăşminte;
- pesticice;
-reziduuri animale.
Poluarea apei freatice afecteaza extrem de grav resursele de apa potabila comunitatilor care se aprovizioneaza din aceste
resurse.Volumul apelor uzate industriale este, in general, cu 70% mai mare decat al apelor menajere orasenesti, iar incarcarea si
nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent

« paleta » de poluanti s-a diversificat enorm, ca o consecinta a cresterii industriale spectaculoase din ultimele decenii.
Se evidentiaza urmatoarele domenii de activitate incluzand unitatile cu cel mai mare aport de poluare :
 Incarcare cu substante organice, exprimate prin CB05 (consum biochimic de oxigen) si CCO-Cr (consum chimic de oxigen-
metoda biocromat de potasiu) ;
Prelucrari chimice- peste 5% respectv aprox. 5% ;
 Incarcare cu suspensii :
Industrie metalurgica si constructii de masini- 13% ;
Prelucrari chimice- 10%.
 Incarcare cu substante minerale exprimata prin reziduu fix si cloruri :
Prelucrari chimice- cca. 17%, respectiv 53% ;
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 4% si 3%.
 Incarcare cu nutrienti, exprimata prin cmpusi ai azotului (NO2, NO3, NH4) si fosfor total are un aport semnificativ in
urmatoarele domenii :
Prvlucrari chimice :NO2-cca. 6%, NO3- aprox. 12,4%, NH4-cca. 4%, Ptot- 0,7% ;
 Incarcare cu cianuri :
Industrie metalurgica si constructii de masini- cca. 53% ;
 Incarcare cu fenoli :
Industria prelucratoarede lemn-cca. 2%.
 Incarcare cumetale grele :
%Fe %Cu %Pb %Zn %Cr %Cd %Mn %Ni
Prelucrari chimice 0,6 0,3 2 0,5 1 3 - 5,5
Industrie metalurgica si 11 5 1,3 8 8 5 1,7 2
constructii de masini
Transporturi - - 0,04 - - - - -
Poluarea aerului
Prin poluarea aerului se înţelege prezenţa în atmosferă a unor substanţe străine de compoziţia normală a acestuia, care în
funcţie de concentraţie şi timpul de acţiune provoacă tulburări în echilibrul natural, afectând sănătatea şi comfortul omului sau mediul
de viaţǎ al florei şi faunei. De aici rezultǎ că – pentru a fi considerate poluante – substanţele prezente în atmosferă trebuie să
exercite un efect nociv asupra mediului de viaţǎ de pe Pǎmânt.
Principalele substanţe ce contribuie la poluarea atmosfericǎ sunt: oxizii de sulf şi azot, clorofluoro-carbonii, dioxidul şi monoxidul
de carbon; aceştia fiind doar o parte din miliardele de tone de materiale poluante pe care le genereazǎ în fiecare an dezvoltarea
industriei, şi care afecteazǎ ecosistemele acvatice şi terestre în momentul în care poluanţii se dizolvǎ în apǎ sau precipitǎ sub formǎ
de poaie acidǎ.
In ultimii 200 de ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.arderea carbunelui si a
gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa sfarsitul secolului trecut,
cand a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in
atmosfera.
As mentiona ca puncte cheie inceea ce priveste poluarea aerului efectul de sera, gaurile din stratul de ozon si ploile acide.
In cazul carcasei pompa de apa, poluarea aparae in mai multe etape din cadrul diagramei flux, iar mai jos se exemplifica una
dintre ele (elaborare fonta)
5. Stabilirea naturii substanţelor poluante
Poluantii aflati in ape sub forma de suspensii sau solutii multicomponente se pot incadra in urmatoarele categorii mai importante :
- Substante organice, reziduuri biologice ;
- Substante anorganice ;
- Substante radioactive ;
- Produse petroliere ;
- Microorganisme patogene ;
- Ape fierbinti .
Apele uzate din industria miniera si metalurgica contin in special poluanti anorganici, toxici, dizolvati sau in stare de suspensie
Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania

Indicatori de Concentratie Concentratie Concentratie Cauzele
calitate avizati avizata (mg/l) medie maxima poluarii
masurata (mg/l) masurata (mg/l)
1 2 3 4 5
CBO5 15 72.8 72.8 -deficiente
Suspensii 25 48 48 constructive la
tratare biologica
CO-Mn 25 79 79
Reziduu fix 1200 695 695
-statie
H2S + sufluri 0.1 1.5 1.5
subdimensionata
Extractibile 5 12 12
Fenoli 0.02 0.0031 0.0031
Ptot 0.1 3.056 3.56 -functionare

Azotati 35 2.26 2.26 defectuasa a
retelei de
Azotiti 3 0.116 0.116
canalizare
Amoniu 3 37.49 37.49
Cianuri 0.01 0.0108 0.0108
PH 6.5-8.5 7.6 7.6
NOx 35 56.8 56.8
Metale grele 900 1393 1393
HPA 0.5 2.9 2.9
Praf 20 63 63
Substantele poluantedin atmosfera sunt substante gazoase, lichide sau solide, care le modifica compozitia.gazele sunt substante
care, in conditii normale (temperatura locala, presiune 1013 hPa)sunt in stare gazoasa, lichefiindu-se la temperatura joasa
(condensare), deexemplu CO2, SO2, ozonul. Vaporii sunt gaze care se condenseaza in conditii normale, deexemplu vaporii de
apa.
Poluarea esteevidenta si in cazul solului careeste cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie protejat la fel ca si apa si
aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in apesi aer acopera uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai
in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde
sunt fertile, uratesc natura acolo undeeste mai cautata pentru frumusetea ei.
Solul este locul de intalnire a poluantilor : pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc in sol.
Apelede infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancime, raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau
irigate, aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau numai aruncate la intamplare pe sol.
a) Surse de poluare a solului

Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile.
• reziduuri menajere
• reziduuri industriale
• reziduuri agrozootehnice
• reziduuri radioactive
Solul poate fi poluat:
• direct:
- prin deversări de deşeuri pe terenuri
- din ingrasamintele si pesticidele aruncate pe terenurile agricole
• indirect:
- prin depunerea agentilor poluanti evacuaţi iniţial in atmosfera
- apa ploilor contaminate cu agenţi poluanţi spălaţi din atmosfera contaminata
- transportul agenţilor poluanţi de vânt de pe un loc pe altul
- infiltrarea prin sol a apelor contamínate
a) Surse de poluare a apei

Clasificarea surselor de poluare:
 In functie de actiunea poluantilor in timp:
 continue,cu caracter permanent (canalizarea unui oras,industrii);
 discontinue,temporara sau temporara mobila (canalizarea unei fabrici care functioneaza sezonier,colonii
provizorii,nave,autovehicule,locuinte,instalatii industriale deplasabile);
 accidentale (avarii de instalatii,de rezervoare);
 In functie de provenienta poluantilor:

 surse de poluare organizate-sunt reprezentate de apele uzate rezultate din utilizarea de catre colectivitati a apei in
diferite scopuri,colectate prin sisteme de canalizare;
 apele uzate menajere-rezulta din utilizarea apei in locuinte,institutii publice,bai,spalatori,spitale,etc;
 apele uzate industriale-rezulta din diverse procese de fabricatie si care constituie cea mai masiva si nociva categorie
de poluare;
 apele uzate agrozootehnice-rezulta din utilizarea apei in scopuri agricole (irigati),alimentarea animalelor si
salubrizarea crescatorilor de animale.
 Surse de poluare neorganizate-sunt reprezentate de:apele meteorice),reziduurile solide de tot felul,diversele utilizari
necorespunzatoare (topirea inului sau a canepii).
b) Surse de poluare a aerului

Surse naturale:
 solul-sub influenta diferentelor de temperatura,a ploilor si a curentilor de aer,sufera fenomene de eroziune si macinare cu
eliberarea de particule foarte fine;
 plantele si animalele-pot elimina in aer diverse elemente ca: polen, par, pene, fulgi;
 gazele si vaporii naturali;
 eruptiile vulcanice-arunca in aer mari cantitati de gaze,vapori de apa, particule solide;
 praful cosmic-rezultata din distrugerea meteoritilor.
Surse artificiale:
 surse fixe-produc o poluare limitata:
 procesele industriale;
 procesele de combustie.
 surse mobile-produc o poluare diseminata;aici se incadreaza mijloacele de transport:
 transporturile rutiere;
 transporturile navale si aeriene;
 transporturile feroviare.
6. Calculul coeficientului de poluare pe etapă
Coeficientul general de poluare, pentru Romania, are valoare subunitara si anume 0,4357 t/an.
Etape :
6.1 Prepararea minereului

 Pentru aer:
- Praf : 13,5 kg/t
- CO : 14,8 kg/t -monoxid de carbon
- SO2 : 3,6 kg/t -dioxid de sulf
- Pulberi in suspensie : 65,63 kg/t
- CO2 : 46 kg/t -dioxid de carbon
 Pentru apa :
- Ape uzate : 450 kg/t
 Pentru sol :
- Praf depus : 259 kg/t
- Alte depuneri : 10 kg/t
Cpp = Qtp * Qcom = (Qpa + Qpl + Qps) Qcom [t emisii]
Cpp=(143,53 + 450 + 259)· 857 = 73,061821 [kg emisii]
in care:
Qcom este cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar;
Qpa - cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera;
Qpl - cantitatea de material ce polueaza apa;
Qps - cantitatea de materiale ce polueaza solul;
Qtp - cantitatea totala de substanta poluanta;
Qpa, Qpl si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat.
6.2 Curăţire semifabricat

Indepartarea de pe piesele turnate a aderentelor precum si a unor bavuri fine, se face in mod mecanizat, in utilaje specializate.
In cazul curatirii semifabricatului din materialul Fc 250 se recomanda jeturi puternice de alice metalice cu granulatii
corespunzatoare marimii piesei si a materialuluiturnat.
De asemenea se aplica, in functie dedestinatia ulterioara a piesei , tratamente termice, astfel :
- Calirea: piesa se incalzeste la temperatura de 850-950 ºC cu racire in ulei, urmata intotdeauna de o revenire joasa la 425
ºC ;
- Imbunatatirea: se executa prin calire in ulei de la 850 ºC urmata de o revenire la temperaturi cuprinse intre 400-700 ºC ;
- Recoacere de detensionare : se executa prin incalzire la temperatura de 530 ºC, mentinere si racire ;
- Nitrurarea : se poate executa in bai de saruri sau in plasma ionica .
Curăţirea, decaparea, degresarea sînt etape foarte importante în proiectarea şi realizarea oricăror produse deoarece înainte de
oricare operaţie tehnologică pretenţioasa trebuie executată curăţirea, decaparea şi degresarea suprafeţelor. Sunt foarte multe situaţii
cînd curăţirea se face prin diferite metode: clasice manuale (ciocăniri, şpăcluiri); mecanizate (pick-hammer, peri de sîrmă, sablare-
alicare); speciale (curăţirea chimică, alectrochimica, prin vibrare, cu plasmă, cu laser, ultrasunete, flacără şi metal abraziv, termică,
electrochimica, cu jet de apă, cu flăcări, etc.). Fiecare dintre aceste metode are un impact mai mare sau mai mic supra mediului,în
funcţie de metodele folosite şi de operaţiile tehnologice viitoare,pentru că există o mare diferenţă între curăţirea suprafeţelor în
vederea sudării şi curăţirea suprafeţelor în vederea acoperirilor de protecţie, sau între curăţirea suprafetlor pieselor turnate după
dezbatere şi curatirea suprafeţelor instrumentelor medicale.
În cazul piesei “Carcasa reductor” curăţirea se face cu următorii compuşi chimici:
 Pentru apă:
Cl=0,000002 kg (clor)
CH 4 =0,3 kg (metan)
CO 2 =0,274 kg (dioxid de carbon)
SO 4 =0,0004 kg (sulfat)
SO=0,00001 kg (oxid de sulf)
Total=0,574412 kg emisii substanţe poluante
 Pentru aer:
NMVOC( compus organic volatil, non metal)=200 g/t=0,2 kg
Toluen(hidrocarbură aromatică lichidă, se întrebuinţează la prepararea unor coloranţi)=0,44 kg/t
Dicloretan(este un lichid incolor, cu miros asemanator cloroformului)=0,66 kg/t
 Pentru sol:
Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg
[tone emisii]
unde:
Qptc este cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Qpca – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare; Qpcs – cantitatea de substanţă
poluantă a solului ce apare în operaţia de curăţire, decapare degresare;
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei – semifabricat
Astfel în urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit că la degresarea metalelor cu HCl vom avea:
Cpcd = Qptc* =1,87444*13,5=25,304967 kg/t
6.3Aprovizionare materii prime
Distanta parcursa de catre autocamioane in vederea aprovizionarii cu materie prima intreprinderea la care se realizeaza produsul
“carcasa reductor” este de 150 km.
Transportul se realizeaza cu vehicule de mare tonaj.
 Pentru aer :
Cd (cadmiu)= 0,0001 kg/t
NH3(amoniu)= 0,0005 kg/t
NH4(metan)= 0,0004 kg/t
CH3 (CH2)5-CH3 (heptan)= 0,0005 kg/t
CH4=0,005 kg/t
CO(monoxid de carbon)=0,043 kg/t
CO2 (dioxid de carbon)= 1,5 kg/t
N2O (dinitro monoxid)=0,092 kg/t
NMVOC (compusi organici volatili fara metan) =0,015 kg/t
Nox (oxidul de azot)= 0,047 kg/t
SO2 (dioxid de sulf)= 0,232 kg/t

Total= 1,9355 kg/t emisii.
 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = =0.0068 kg/t EN-GJL 250
Coeficientul de poluare pentru transport este:
unde:
Qt – cantitatea totală de substanţă poluantă ce apare în timpul transportului,
Qta – cantitatea de substanţă poluantă a apei ce apare în timpul transportului ,
Qtar - cantitatea de substanţă poluantă a aerului ce apare în timpul transportului,
Qts – cantitatea de substanţă poluantă a solului ce apare în timpul transportului ,
Mu – masa utilă a semifabricatului sau a piesei.
Cpta=1,9355*13,5 = 26,12925 kg/t emisii
6.4Elaborare material
 Pentru aer:
- praf in aer : 0.008 kg
- So2 : 0.00236 kg
- Nox : 0.00162 kg
- Co2 : 2.16 kg
- Gaze arse : 4 kg
Rezulta Qsa =6.17 kg/kg EN-GJL 250
 Pentru sol:
-uleiuri : 0.0008 kg ;
- materiale refractare 0.002 kg ;
- alte depuneri 0.004 kg.
Rezulta = Qss =0.0068 kg/kg EN-GJL 250
[t/emisii]
kg emisii/t
Cpe =( 2.17198 + 0,0068 )* 13,5 = 29,41353 kg emisii/t
Tabel emisii si produse poluante la elaborarea unui kg de fonta

Nr. crt Emisia sau subprodusul U.M. Cantitatea (max.)
1 Praf in aer Kg/kg fonta 0.00058
2 CO Kg/kg fonta 0.024
3 SO2 Kg/kg fonta 0.00147
4 NOX Kg/kg fonta 0.00110
5 CO2 Kg/kg fonta 1.78
6 Gaze asre Kg/kg fonta 19
7 Zgura Kg/kg fonta 0.368
8 Namol Kg/kg fonta 0.043
9 Praf depus Kg/kg fonta 0.01
10 Alte depuneri Kg/kg fonta 0.006
11 Refractare Kg/kg fonta 0.003
12 Apa uzata Kg/kg fonta 0.02
13 Uleiuri Kg/kg fonta 0.0008

Total Kg/kg fonta 21.26
6.5 Executie semifabricat
Caracteristicile mecanice ale Fc 250 se prezinta in tabelul 6.3

Tabel 6.3. Caracteristicile mecanice ale Fc 250
Tip Densitat Caldura Conductibilit Dilatarea liniara Rezistiv Forta Permeabilita
ul ea masica atea termica 10-6 mm/mmºC itatea coerciti tea maxima
fon [g/cm3] (20- va
tei 120º)
[G/Oe]
[µΏ cm] [Oe]
[Cal/gºC
] 20- 20-
100[º 500[ºC]
C]
Fc 7,2 0,11- 0,121 9-11 - 50-100 2,5 1560
25 0,13
0
 Pentru apa:
Cr=0,0001 kg(crom)
Cu=0,0001kg(cupru)
S=1,1 kg (sulf)
Qexa=1,100035 kg emisii
M semifaricat =14 kg
M faricat =13,5 kg
M semifaricat - M faricat =0,5 kg(adaos pierdut dupa prelucrare care polueaza)
Total=1,100035  0,5 =0.5500175 kg
 Pentru aer:
Praf =0,64 kg/t
Mn=0,0001 kg (mangan)
Si=0,0007 kg (siliciu)
P=0,0002 kg (fosfor)
Qexa=0,6442 kg emisii
Total=0,6442  13,5  8.669 kg emisii
Q pct = 0.322 kg emisii
C pcd = 0.322  13,5  4.347 kg emisii
6.6 Controlul produsului neconform
Am ales pentru controlul produsului metoda cu Lichide pentrante

Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici şi performante ale umui produs
(analiza, măsurare) compararea lor cu nişte specificaţii tehnice şi tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs (comparare),
clasificarea sau sortarea produselor pe clase de calitate (decizie) şi stabilirea unor acţiuni corective sau preventive (concluzii).
Specificaţiile pot fi impuse prin: clauze contractuale de către beneficiar, norme interne ale firmei, norme de ramura industrială, norme
ale organismelor de certificare produse, standarde, legislaţia naţională sau internaţională.
Piesa “POMPA CU PALETE” a fost controlata nedistructiv cu lichide penetrante.

Se bazeaza peevidentierea vizibila a defectelor de suprafata (fisuri, cute, porozitati, lipsa de contact, exfolieri etc.) prin intermediul
contrastului de culoare intreo substanta lichida, de culoare rosie, care penetreaza in defecte (penetrant)si o substanta lichida de
culoare alba (developant), care prin absorbtia penetrantului pune in evident defectele.4
Aplicabilitate: pe toate tipurile de material non absorbante sau neporoase (fonta, otel, aluminiu, material compuse, ceramic, etc.),
care nu reactioneaza chimic cu aceste lichide.
Avantaje:
-Metoda este sensibila la prezenta unor mici discontinuitati seperficiale
-Exista putine limitari practice de folosire.
-Pot fi testate materiale metalice si nemetalice, magnetice si nemagnetice, conductoare si neconductoare
-Pot fi inspectateari si volume mari cu rapiditate si la un pret redus

-Sunt testate chiar si geometrii complexe
-Indicatiile privind defectele apar pe suprafata si constituie o urma vizibila a importantei defectului
-Comercializarea lichidelor penetrante sub forma de spray face ca metoda sa fie practic de aplicat
-Usurinta de utilizare si interpretare, aplicare la fata locului, sensibile la defecte mici
Dezavantaje:
-Pot fi vizualizate doar defectele vizibile la suprafata
-Metoda este aplicabila doar pe suprafete din materiale neporoase
-Este esentiala curatirea suprafetelor anterior controlului
-Trebuie indepartate toate reziduurile din actiuni mecanice , inainte de inspectie
-Operatorul trebuie sa aiba acces direct la suprafata ce trebuie testata
-Trebuie curatata suprafata la terminarea testarii
-Nu pot fi evidentiate defecte foarte mari si nici defectele foarte mici, nepenetrabile de catre lichid si care nu pot acumula o cantitate
suficienta de penetrant.
Se efectueaza in incinte intunecate sau slab illuminate, folosind lampi ce emit radiatii ultraviolet in domeniul 330-390 nm. Principiul
de examinare este identic cu cel al lichidelor penetrante cu contrast de culoare.
Control cu lichide penetrante al piesei ,, POMPA CU PALETE”:
Tabelul 1.Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent
Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD- Check RDP- -500ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 EN ISO 3452
1
-10 l, canistra KD-Check PR-2 9901
Rosu -200 l butoi sau apa
Tabelul 2.Penetrant fluorescent, lavabil cu apă sau solvent

Denumire Prezentare Solvent Developant Norme

KD-Check -500 ml, spray KD-Check PR-1 KD-Check SD-1 DIN 54.152
FWP-1 -10 l, canistra sau apa sau 9904
Fluorescent -200 l, butoi KD-Check DD-1
KD-Check apa sau Nivel III,
FWP-2 KD-Check DD-1 AMS 2644
Fluorescent (MIL-I-25135)
Sensibilitate 9909
maxima
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million)
-2 Sulf <10 ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 3. Degresant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check PR-1 -500 ml, Curatare prealabila EN ISO 3452
Pe baza de solvent (benzina) indepartare penetrant DIN 54.152
KD-Check PR-2 -10 l, 9902
Pe baza de solvent (alcool canistra; EN ISO
sau acetone) -200 l, butoi 3452
-500 ml, Curatare prealabila DIN
spray; indepartare penetrant
54.152
-10 l,canistra;
9907
-200 l, butoi
Compozitie:
Ingredient coroziv:
-3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million)
-4Sulf <9ppm
Clasa de poluare a apei: 2
Tabelul 4.Developant
Denumire Prezentare Utilizare Norme
KD-Check SD-1 -500 ml, pentru toate lichidele EN ISO
Developant umed pe baza de spray; penetrante 3452
solvent -10 l, canistra; DIN
KD-Check DD-1 -1 kg, doza; pentru toate 54.152
Developant uscat lichidele penetrante
9903
-20 l, butoi
DIN 54.152
9908
Compoziţie:
Ingredient corozive:
- halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion)
- Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei : 2
 Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t

 Pentru apă:
K 2 Cr 2 O 7 (dicromatul de potasiu)=0,000064 kg/t

F=0,000055 kg/t (flor)
Cl=0,000055 kg/t
S=0,1608 kg/t (sulf)
Penetrant fluorescent=0,35 kg/t
Solvent=0,7 kg/t
Qpca =1,2109 kg emisii.
 Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg (bicromat de potasiu)

F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
Cpcd=Qpct*Mu=(Qpca+Qpcl+Qpcs)*Mu
Cpcd =2,819 13,5= 38,0565t / emisii
6.7Reparare, recondiţionare
Sunt operaţii tehnologice care apar în general după scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)după un anumit număr de ore de
funcţionare în regim normal (cazul reparaţiilor curente sau reparaţiilor capitale sau un anumit număr de ore funcţionale la parametrii
necorespunzători).
În general reparaţiile presupun un anumit proces tehologic ,folosirea unor echipamente specializate şi a unor materiale
corespunzătoare astfel că,impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic în funcţie de natura operaţiilor şi mai ales de
produsul care se repara.
Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrărilor şi operaţiilor care se execută pentru repararea unui echipament
sau instalaţie şi anume:
 pregatirea de fabricaţie;
 producerea anticipată a pieselor de schimb;
 aducerea instalaţiei în secţia de reparaţi;
 demontarea instalaţiei,a ansamblelor şi a subansamblelor,cu marcarea ordinii demontării acestora;
 curatirea,decaparea,degresarea pieselor demontate;
 inspectarea pieselor demontate şi constatarea defectelor;
 sortarea pieselor;
 stabilirea dimensiunilor peiselor care se recondiţionează şi a celor care se execută din nou ţinînd seama de eliminarea sau
compensarea uzurii;
 executarea pieselor;
 ajustarea şi montarea pieselor pe subansamble;
 reglarea pieselor şi subansamblelor pe instalaţie;
 vopsirea instalaţiei;
 rodajul instalaţiei;
 tesatrea instalaţiei în vederea recepţiei;
 transportul şi insatalarea instalaţiei;
 repunerea în funcţiune;
 receptia la beneficiar.
Recondiţionarea unui produs se face fie pentru a îndeplini acelaşi rol funcţional sau pentru un alt rol funcţional. Pentru fiecare
tip de instalaţie sau maşină şi tip de reparaţie în parte se stabileşte cîte un proces tehnologic tip,proces tehnologic ce are un impact
asupra mediului aproape la fel ca cel de fabricaţie. Reparaţia înseamnă o refabricaţie în producţie individuală chiar dacă producţia a
fost o producţie de serie mare sau de masă.
Recondiţionarea se face de regulă prin procedee care conduc la remedierea defectelor, putînd fi chiar parte a proceselor de
fabricaţie. În general, tehnologiile de remediere a defectelor se pot aplica şi pentru recondiţionarea pieselor. Compensarea uzurii
face parte dintre tehnologiile specifice recondiţionării. Compensarea se face prin introducerea unor piese suplimentare (bucşe pentru
alezaje, respectiv manşoane - pentru arbori, şaibe, spire de arc, plăcute etc.) asamblarea acestora făcîndu-se prin presare la cald
sau la rece (fretare).
Am ales la procedeul de reconditinare Sudarea cu arc electric cu electrozi inveliti.
Tabel.6 Limitele tehnologice ale procedeuluide reconditionare

Procedeul de Productiv Duritatea Uniformitatea Aplicabilitatea Procedeul de
depunere itate stratului stratului la uzura [mm] depunere optim
[kg/h] depus depus [mm]
[daN/mm2]
Sudarea cu arc 1-3 300-400 1-2 <6 X
cu electrozi
inveliti
Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt:

SO2=0,13 kg,
NOX = 0,154 kg;
CO2=0,50 kg.
La acoperirile de protectie:
Pentru aer:
Cr = 0,0003 kg;
Zn = 0,001 kg,
degresanti NMVOC = 4.6 kg.
Pentru sol:
degresanti NMVOC = 5 kg.
La prelucrarile mecanice:
Pentru aer:
Pb= 0,000001 kg;
materii in suspensie= 0,001 kg,
Pentru apa:
fenoli= 0,00001 ;
Sol:
Cl = 0,000001 kg ,
toluen = 0,000005 kg.
6.8 Inspectie Si Incercari
Controlul nu constituie in sine un process care sa adauge plus-valoare produsului controlat, el este menit sa ateste fie buna
desfasurare a proceselor de fabricatie, fie conformitatea unui produs cu specificatiile sale.
Rezultatele controlului pot influentta deciziile managerial, tehnologice, constructive de conceptie, de executie, de exploatare si de
mentenanta, controlul constituind o bucla de feed-back. Din punct de vedere economic, controlul constituie un timp de lucru
neproductiv, care creste cheltuielile de fabricatie. Sub acest aspect controlul trebuie sa fie limitat la un strict absolul necesar.
Controlul produselor presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici si pvrformante ale unui produs,
compararea lor cu niste specificatii tehnice si tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs, clasificarea sau sortarea
produselor pe clase de calitate si stabilirea unor actiuni corrective sau preventive.
Specificatiile pot fi impuse prin: clauze contractual de catre beneficiar, norme interne ale firme, norme de ramura industrial,
norme ale organismelor de certificare produse, standard, legislatia nationala sau internationale.
Lichide penetrante
Compozitie:
Ingredient corozive:
-halogen (F+Cl)>15 ppm (parti pe million)
-Sulf <9 ppm
Clasa de poluare a apei:2
Consum materiale si energie pentru realizarea documentatiei necesarea realizarii controlului
produsului neconform
Numar coli 20
cerneala 100 ml
Apa 2l
Energie electrica 200 w
 Pentru aer:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
 Pentru apa:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpca =0,160928 kg emisii.
 Pentru sol:
K 2 Cr 2 O 7 =0,000064 kg
F=0,000055 kg;
Cl=0,000055 kg;
S=0,1608 kg;
Qpcs=1,608174 kg emisii.
[t emisii]
Cpc=0,321  13,5  4.3335 kg emisii
6.9 Manipulare, depozitare, ambalare, livrare
 Pentru aer:
Pentru livrare se folosesc vehicole de mare tonaj care au consum de benzină.
Poluantii benzinei:
CH 4 =0,005 kg(metan)
CO=0,043 kg (monoxide de carbon)
CO 2 =1,5 kg (dioxid de carbon )
N 2 O=0,092 kg (dinitro monoxid)
NH 3 =0,134 kg(amoniu)
NMVOC=0,015 kg
NOX=0,047 kg(oxizi de azot)
SO 2 =0,232 kg(oxizi de sulf)
 Pentru apa:
Pulbere de praf=0,01 kg
Total=2,078 kg emisii
 Pentru sol:
Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton(celuloza).
Produsii poluanti din carton sunt:
CO=0,00005 kg
CO 2 =0,5 kg
NOX=0,00025 kg.
Total= 0,50025kg emisii
Q pct =0,5025+2,078 =2,5783 kg

C pcd =2,5783 .13.5  34,80705 kg emisii
6.10 Prelucrari mecanice

Aceste prelucrari se fac pentru a obtine o anumita precizie de forma si de pozitie si o anumita rugozitate pentru fiecare suprafata
ce margineste piesa in spatiu. Principalele operatii de prelucrari mecanice prin aschiere sunt: frezarea, alezarea, gaurirea si
rectificarea.
Fiecare operatie seexecuta peechipamente tehnologice specific, cu SDV-uri ccorespunzatoare si in anumite sectii de lucru (anumiti
parametrii ai procesului, folosind anumite substante si emulsii de racire sau accelerare a procesuluide aschiere, dezvoltandu-se
anumite temperaturi). In cadrul acestor operatii apar o serie de substante care polueaza aerul, apa sau solul intr-o masura mai
mare sau mai mica, aceasta depinzand de conditiile in care se desfasoara procesul de aschiere. De vxemplu, in cazul prelucrarii
prin aschiere, apar o serie de compusi organic volatile (COV), care pot avea efecte directe asupra sanatatii si asupra mediului, prin
nocivitatea intrinseca si unele proprietati fizico-chimice, sau indirect, prin degradarea aerului (poluarea fotochimica si efectul de
sera).
In procesul de prelucrari mecanice mai apar vapori si picaturi datorita utilizarii emulsiilor de diferite categorii. In general, termenul
de vapori se refera la picaturi de lichid de marime microscopic (sub 10µm). Daca diametrul este mai mare de 10 se considera ca
vstecu aerosol pulverizat sau pur si simplu picaturi. Aceste picaturi se formeaza langa bule careexplodeaza, langa pulverizatoare,
dar mai ales langa distribuitoarele care stropesc cu emulsie.
 Pentru apa:
Pb=0,000001 kg
Materii in suspensie:0,0001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pml =0,000112 kg
 Pentru aer:
Praf =0,35 kg/t
Pb=0,000001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
To=0,00005 kg
C pma =0,350162 kg
 Pentru sol:
Pb=0,000001 kg
Fenoli:0,00001 kg
Cl:0,000001 kg
C pms =0,000112 kg
Q tpm =0,35038 kg emisii
Se poate calcula cu relatia :
[kg emisii] in care :
-cantitatea totala de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii / t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a aerului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii / t de produs]
-cantitatea de substanta poluanta a apei ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii /t de produs ]
- cantitatea de substanta poluanta a solului ce apare la prelucrarile mecanice , in [t emisii /t de produs]
- cantitatea de substanta utila folosita la realizarea produsului in tone.
= 0,35038 13,5 = 4,73013 kg/ t emisii
6.11Coeficientul de poluare total a prcesului tehnologic de tratament termic

Cptt=Qpt∙Npe=(Qpta+Qpte+Qpts) ∙N pt kg emisii
Qpt=cantitatea egală de substanţe poluante ce apar în timpul tratamentului termic al unui produs în kg emisii/produs.
Qpta= cantitatea egală de substanţe poluante a aerului ce apre în timpul tratamentului termic
Qpte= cantitatea egală de substanţe poluante a apei
Qpts= cantitatea egală de substanţe poluante a solului
Npt=numărul de produse tratate termic în kg emisii /produs
 Pentru sol:
NOX=0.0005kg
=0.005kg
Qpts=0,0055 kg/t
 Pentru aer:
Furnal=4,3 Kg/t
pulberi=0.00005kg
Qpta=4,30005 kg/t
Qpts+Qpta=4,30555 kg/t
Cptt=4,30555*13.5=58,124925kg emisii
6.12 Rebut nerecuperabil

Rebutul reprezintă un produs care nu poate fi folosit în scopul în care a fost proiectat, nu corespunde funcţiilor calitative, normelor
interne, contractelor ; el fiind o pierdere economică.
Deşeul reprezintă un rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai
poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv sau material rezultat în urma unui proces tehnologic său biologic, care
nu mai poate fi utilizat ca atare
 Pentru aer:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t.
 Pentru sol:
Fe 2 O3 =0,35 kg/t
Total =0,7kg/t
Crd = 0,7*13,5=9,45kg [agent poluant]
6.13Reciclare
Reciclarea elimina poluarea si conserva resursele naturale. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclarii este legat nu de
depozitarea reziduurilor, ci de conservarea energiei si a resurselor naturale si prevenirea poluarii prin utilizarea, in procesul de fabricatie,
a materialelor rezultate din reciclare si mai putin a celor primare. Materialele recuperate au fost deja purificate si prelucrate anterior,
astfel incat utilizarea lor in procesul de fabricatie presupune o activitate mai curata si un consum mai mic de energie. Analize detaliate au
evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclarii sunt cu mult mai eficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.
Reciclarea conserva energie. Mult mai putinaenergie este necesara pentru a transforma materialele reciclate in produse noi,
comparatic cu a incepe productia cu material primare, brute.Produsele trebuie să fie concepute astfel încît să poată fi incluse cu
uşurinţă într-un circuit de reciclare după scoaterea lor din funcţiune. Circuitul de reciclare poate include: colectarea, depozitarea,
sortarea, demontarea, recondiţionarea (refabricarea), actualizarea (up-grade),reintroducerea produsului în circuitul de utilizare,
tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Pentru a se permite reciclarea uşoară a produselor şi a componentelor acestora, la conceperea produselor, proiectantul
trebuie să aibă în vedere satisfacerea următoarelor cerinţe:
 reciclarea materialelor, separarea componentelor în raport cu materialul acestora, reutilizarea uşoară a materialelor;
 folosirea unor materiale ecologice, pentru care este pusă la punct o tehnologie de recuperare, tratare, reciclare;
 procedee de reprelucrare a componentelor;
 separarea componentelor de forma exterioară cu rol de cele de structura şi cele funcţionale;
 utilizarea unor asamblări demontabile pentru componentele schimbabile;
 modularizarea produselor şi a componentelor:
 normalizarea şi tipizarea componentelor şi produselor;
 controlabilitatea componentelor şi ansamblelor;
 diminuarea uzurii (prevederea de piese de uzură, utilizarea de materiale
rezistente la uzare etc.);
 mentenabilitatea (tehnologii de reparare şi de întreţinere, instrucţiuni de
exploatare şi de întreţinere);
 întreţinere cît mai simplă şi uşoară;
 posibilitatea de a se verifica şi sorta componentele după coduri;
 accesibilitatea componentelor în vederea demontării uşoare;
 rezistenta la coroziune şi la degradare pe întreaga durată de viaţă a
produsului;posibilitatea de montare şi respectiv de demontare uşoară şi rapidă;
 posibilitatea de curăţire uşoară:
 posibilitatea de manevrare;
 posibilitatea de a reprelucra componentele.
Figura urmatoare prezintă aplicarea reciclării la produsele de larg consum, respectiv la bunurile industriale. Ambele tipuri de
produs parcurg tehnologii similare de recondiţionare, efectul economic generat de reutilizare este diferit, în funcţie de complexitatea
şi utilitatea produsului respectiv.
6.14Coeficient de poluare deseuri si scoatere dinuz

În cazul piesei „carcasa reductor” poluarea introdusa in natura este transferata la sectiunea reciclare – reconditionare
deoarece deseurile metalice nu sunt aruncate ci reconditionate sau topite ele intrand in componenta altor fiind mai rentabila
refolosirea materialului vechi decat elaborarea din minereu brut.
= ·0,01= 112,437·0,01=1,124[kg emisii]
7. Calculul coeficientului de poluare total C pt
Cunoscând coeficienții de poluare introduși în fiecare etapă a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina
coeficientul de poluare total C pt cu relatia :
Cpt=Cpp+Cpe+Cps+Cpcd+Cpm+Cpap+Cptt+Cprr+Cpc+Cpax[kg emisii]
Unde :
Cpp –este coeficientul de poluare introdus la prepararea minereurilor;
Cpe –coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului;
Cps – coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului;
Cpcd –coeficient de poluare introdus la operatiile de curatire, decapare, degrosare;
Cpm –coeficient de poluare introdus la prelucrarile mecanice;
Cpap –coeficient de poluare introdus la acoperirile mecanice;
Cptt- coeficient de poluare introdus la tratamentele termice;
Cprr- coeficient de poluare introdus la reparare, reconditionare, reciclare;
Cpc –coeficient de poluare introdus de control (inspectia)produsului;
Cpax- coeficient de poluare introdus de celelalteetape ale diagramei flux a procesului tehnologic.
În funcție de mărimea coeficientului de poluare trebuie luate și măsurile de prevenire sau de reducere a impactului asupra
mediului, astfel :
-daca C pt  10  Gu , poluarea este foarte gravă și trebuie luate masuri urgente de prevenire si de reducere a poluării ;
-daca 0, 5Gu  C pt  10  Gu ,poluarea este grava, masurile de prevenire si reducere fiind absolut necesare ;
-daca 30Gu  C pt  5Gu , poluarea este mare si se impun masuri de prevenire si reducere ;
-daca C pt  30  Gu , poluarea este in limite de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii ;
- daca 5Gu  C pt  3,0  Gu , poluarea este acceptabila
= [kg emisii/t piesa]
Gu - greutatea de material util , ce compune produsul final
Cpt = 73.0618+25.304967 +29.41353 +4.347 +4.7303 +0.1208+58.124925+0.923+4.3335=142.834897kg emisii raportate la 13.5
kg fonta.
Cpt<30Gu(142.834897<405) poluarea nueste inca in limitele de alerta, fiind necesare planuri de prevenire si reducere a poluarii
mai tarziu.
8. Calculul indicatorului de calitate a mediului
Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului etse necesara
cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator de calitatea a mediului Icm se poate
calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:
CMAi  Cef
Icmi= [%],
Cmax i  CMAi
in care:
 Icmi este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului “i”;
 CMAi-concentratia maxima admisibila in poluantul “i”;
 Cefi- concentratia efectiva, la momentul calcularii, in poluantul “i”;
 Cmax – concentratia maxima in poluantul “i” ce conduce la degradarea inevitabila a mediului.
Acest indicator are valori cuprinse intre 0 (cand poluare este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat).
In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitati
rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere urmatoareleelemente:
-planul calitatii;
-traseul tehnologic;
-diagrama flux a procesului tehnologic;
Aer:
Tabel 8.1 Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului
Poluant Limita admisa Limita de Indicatorului Coef de

interventie de calitate a poluare
[mg/m3]
mediului total
[mg/m3]
𝐼𝑐𝑚𝑖 [kg/t]
Oxizi de sulf exprimati in SO2 300 600 0.99% 0.466 kg/t
Oxizi de azot NOx exprimati in NO2 500 810 0.79% 0.095 kg/t
N2O (dinitro monoxid) 200 400 0.99% 0.184 kg/t
Amoniac(NH3) 50 100 0.99% 0.135 kg/t
Praf 50 100 110 100 0.83% 0.819 kg/t

Metale grele 0.21
Totalul de Cd (cadmiu), 4 8 0.99% 0.00025
Hg(mercur), Tl si compusii lor kg/t
Totalul de As, Se, Te si compusii lor
Totalul de Co, Cr, Cu, Sn, Mn, Ni, 0.99%
3 5
Pb, Sb, Zn si compusii lor 0.00141
kg/t
NMVOC (compusi organic volatili ) 100 220 0.83% 0.23 kg/t
CO(monoxide de carbon) 100 200 0.99% 0.47 kg/t
CO2 (dioixd de carbon) 50 110 0.80% 5.16 kg/t
Mn (mangan) 0.5 1.3 0.62% 0.0001

kg/t
Pb(plumb) 0.5 1.1 0.83% 0.000003

kg/t
Fenol 1.7 3.4 0.99% 0.000033

kg/t
P (fosfor) 5 20 0.33% 0.0002

kg/t
Apa:
Tabel 8.2 Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform STAS 4706-88
Substanta Valori ale CMC, mg/dmc Indicatorului Coef de

de calitate a poluare
mediului total
Limita admisa Limita de

interventie
Clor liber 240 490 0.95% 0.000114

Fenoli 0.001 0.002 0.98% 0.00002
SO42- (sulfat) 200 400 0.99% 0.0004

K2Cr2O7 (bicromat de 3 6 0.99% 0.000128
potasiu)
Reziduu fix (apa uzata) 100 300 0.49% 0.0001

CO2 (bioxid de carbon) 1.8 3.3 0.87% 0.274
SO (oxid de sulf) 1 5 0.24% 0.00001

C (carbon) 6 13 0.85% 0.0001
S (sulf) 0.0517 0.350 0.36% 0.0336
Pb(plumb) 12 25 0.92% 0.000001
Fluor 200 750 0.36% 0.00011
Sol:
Tabel 8.3 Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:
Tipul poluantului Concentratia Limita Limita de Indicatorului Coef de
normal maxima interventie de calitate a poluare
admisa [ppm] mediului total
[ppm]
[ppm]
Plumb 1 5 20 0.33% 0.000001
Fluor 1 200 750 0.36% 0.00011

Fenoli 0.1 240 485 0.97% 0.00001
Compusi sintetici 10 1000 10000 0.11% 0.00003

anioni active
biodegradabili
S (sulf) 0.0517 1 5 0.17% 0.3216
Cl (clor) 4.5 14 30 0.87% 0.000114

K2Cr2O7 (bicromat 3 6 0.99% 0.000128
de potasiu)
Oxizi de azot NOx 230 1000 0.29% 0.00025

exprimati in NO2
Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf – camerele de decantare care reduc poluarea cu 40%
Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu 60%
Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea cu 70%
Pentru inspectiesi incercari se va reduce poluarea cu 70%
Pentru reparare si reconditionarese vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu 40%
Pentru tratament termic seva folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea cu 60%
Aer:
300−0.466
IcmSO2= =0.96%
610−300
200−0.184
Icm N2O= 400−200 =0.99%
120−0.095
Icm NOX= 270−120 =0.79%
50−0.135
Icm NH3= 100−50 =0.99%
50100−0.819
Icm Praf= =0.62%
80100−50100
4−0.00025
Icm Cd= =0.99%
8−4
𝟏𝟎𝟎−𝟎.𝟐𝟑
IcmNMVOC= =0.83%
𝟐𝟐𝟎−𝟏𝟎𝟎
100−0.47
Icm CO= 200−100 =0.99%
50−5.16
Icm CO2= 110−50 =0.74%
0.5−0.0001
Icm Mn= =0.62%
1.3−0.5
0.5−0.000003
Icm Pb= 1.1−0.5
=0.83%
1.7−0.000033
Icm Fenoli= 3.4−1.7
=0.99%
5−0.0002
Icm P= 20−5
=0.33%
𝟏.𝟕−𝟎.𝟎𝟏𝟓
IcmToluen= 𝟑.𝟓−𝟏.𝟕
=0.93%
𝟎.𝟔−𝟎.𝟎𝟏𝟓
IcmDiclore tan= 𝟐𝟓−𝟎.𝟔
=0.02%
Icm Total= 0.02+0.93+0.33+0.99+0.83+0.62+0.74+0.99+0.83+0.99+0.62+0.99+0.79+0.99+0.96= 11.62
Apa
𝟐𝟒𝟎−𝟎.𝟎𝟎𝟎𝟏𝟏𝟒
IcmClor= =0.95%
𝟒𝟗𝟎−𝟐𝟒𝟎
0.001−0.00002
Icm Fenoli= =0.98%
0.002−0.001
200−0.0004
IcmSO4= 400−200
=0.99%
3−0.0128
Icm K2Cr2O7= 6−3
=0.99%
1.5−0.35
Icm PenetrantFluorescent= =0.38%
4.5−1.5
3−0.7
Icm Solvent= 6−3 =0.76%
1.8−0.274
Icm CO2= 3.3−1.3
=0.76%
1−0.00001
IcmSO= =0.24%
5−1
6−0.0001
Icm C= 13−6
=0.85%
0.0517−0.1
Icm S=0.350−0.0517=0.20%
1.5−0.00011
Icm F= 4.5−1.5
=0.49%
0.05−0.00001
Icm Al= 0.2−0.05
=0.32%
12−0.00001
Icm Pb= 25−12
=0.92%
4−0.0001
Icm Cr= 8−4
=0.99%
100−0.0001
IcmApaUzata= =0.49%
300−100
Icm Total= 0.95+0.98+0.99+0.99+0.38+0.76+0.87+0.24+0.85+0.20+0.49+0.32+0.99+0.49= 9.39

Sol
5−0.000003
Icm Pb= 20−5 =0.33%
200−0.000110
Icm F= 750−200
=0.36%
240−0.00001
Icm Fenoli= 485−240
=0.97%
1000−0.00003
IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= 10000−1000 =0.11%
1−0.3216
Icm S= 5−1
=0.17%
3−0.000128
Icm K2Cr2O7= 6−3
=0.99%
14−0.000014
Icm Cl= 30−14
=0.87%
230−0.000025
Icm NOx= 1000−230
=0.29%
4−0.45
Icm Fe2O3= 8−4
=0.88%
400−0.455
IcmZgura= =0.97%
800−400
60000−0.03
IcmPrafDepus= =0.99%
120100−60000
300−0.028
IcmAlteDepuneri= 600−300 =0.99%Icm Total= 0.33+0.36+0.97+0.11+0.17+0.99+0.87+0.29+0.88+0.97+0.99+0.99= 7.92

Ecotehnologie-Andrei Ioan - Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecotehnologie-Andrei Ioan - Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Andrei Ioan – 642 CB

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

STUDENT: ANDREI IOAN

1. Stabilirea rolului functional al piesei

unei dezvlotari durabile si a unei eficiente optime.

1. STABILIREA SI/SAU ANALIZA ROLULUI FUNCTIONAL AL PIESEI

1.3. Analizarea fiecarei suprafete ce margineste piesa in spatiu.

1.4. Intocmirea unui graf “suprafete-carateristici”

4 S4 Cilindrica ext Ø 128 Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A

22 S22 Semitoroidal R2 Cota libera 1.6 In functie tehnologica T/D/A

31 S31 Cilindrica Ø18 Cota libera 1.6 In functie functionala T/D/A

40 S40 Conica R2 Cota libera 12.5 In functie tehnologica T/D/A

49 S49 Semitoroidal R2 Cota libera 1.6 In functie tehnologica T/D/A

1 CuZn3 8,4 2 0,3 2 <0,0 2 60 1 64 3 1.2 1 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 1000 2 1.6

2 CuSn6 8,8 2 0,25 2 >0,0 2 20 1 60 1 1.5 2 FB 3 S 1 FB 3 N 0 N 0 900 2 1.5

3 OL44 7,8 2 0.2 1 <0.0 2 120 3 45 2 1.7 2 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 400 2 1.9

4 OL52 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 164 3 58 2 2.1 3 B 2 S 1 FB 3 N 0 FB 3 450 2 2.0

5 OLC4 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 187 3 50 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 FB 3 B 2 475 2 2.3

6 OT400 7.8 2 0.2 1 <0.0 2 138 3 50 2 2.1 3 FB 3 S 1 FB 3 FB 3 FB 3 475 2 2,4 ma

8 28Mo 7.5 2 0.2 1 <0.0 2 217 3 95 3 2.1 3 FB 3 S 1 B 2 FB 3 FB 3 750 2 2.3

9 37Cr1 7.5 2 0.2 2 <0.0 3 187 3 60 2 2.1 3 B 2 S 1 B 2 FB 3 FB 3 1300 1 2.0

10 Fmn3 7.3 2 0.14 1 >0.0 1 250 3 65 3 1.6 2 FB 3 N 0 FB 3 N 0 S 1 390 2 1.7

Proprietatile fizice mecanice si compozitia chi,ica a matrerilului.

2. Alegerea materialului optim pentru confecţionarea produsului

Nr. crt. Game de Nota Obs.

Electrice Conductibilitate , impedanţă

2.1Stabilirea rolului functional al piesei si a conditiilor economice de functionare ale acesteia

2.2 Determinarea si stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim

2.3. Descompunerea factorilor analitici în elemente primare

2.4. Aprecierea cantitativă a factorilor analitici

2.5. Stabilirea ponderii importanţei fiecărui factor primar.

In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.

3. Diagrama flux a procesului tehnologic

Analiza Primirea Controlul Identificarea

*Curatirea semifabricat Receptie *Executie

ambalare, livrare Acelasi rol

Casare *Reconditionare *Reutilizare

Utilizarea in exces a substantelor

Valorificarea unor zacaminte de

Activitati care conduc la

Cauze accidentale de scurgeri a

a) sursele de poluare organizate sunt următoarele:

b) sursele de poluare neorganizate sunt următoarele:

Tabel 4.1 Surse de poluare a apei şi procesele de provenienţă a acestora

Procedee pirometalurgice şi -suspensii insolubile;

Extracţia ţiţeiului, transpotul şi -petrol;

Deversarea lichidelor calde din - lichide calde (poluare

Procese de fabricare şi prelucrare -substanţe organice;

nocivitatea lor este cu mult mai mare. In prezent

5. Stabilirea naturii substanţelor poluante

Tabel : Situatia privind principalele surse de poluare a apelor din Romania

Ptot 0.1 3.056 3.56 -functionare

a) Surse de poluare a solului

a) Surse de poluare a apei

 In functie de provenienta poluantilor:

b) Surse de poluare a aerului

6. Calculul coeficientului de poluare pe etapă

6.1 Prepararea minereului

6.2 Curăţire semifabricat

CO 2 =0,274 kg (dioxid de carbon)

SO=0,00001 kg (oxid de sulf)

Total=0,574412 kg emisii substanţe poluante

Compuşi sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg

Curatirea semifabricat Receptie Executie

Casare Reconditionare Reutilizare