LEGISLATIA PRIVID PROTECTIA

CONSUMATORULUI

-PROIECT-

Studenti : ANDREI, Ioan

DUMITRU, Antonio
 Etapele proiectului:

I. Studiul legislatiei aferente grupei de produse sau servicii alese

II. Analiza comparativa pentru domeniul tematic ales

III. Promovarea produsului prin publicitate

IV. Redactarea unui chestionar de sondare a opiniei consumatorilor pentru

domeniul tematic ales

 I. LEGISLATIE ELECTRONICE SI ELECTROCASNICE

Ordonanţa nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor

Art. 1. - (1) Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetăţenii în calitatea
lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la produse şi servicii,
informării lor complete despre caracteristicile esenţiale ale acestora, apărării şi
asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice împotriva unor practici
incorecte, participării acestora la fundamentarea şi luarea deciziilor ce îi interesează în
calitate de consumatori.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică la comercializarea produselor noi,
folosite sau recondiţionate şi a serviciilor destinate consumatorilor, cu excepţia
produselor care se comercializează ca antichităţi şi a produselor necesar fi reparate sau
recondiţionate pentru a fi utilizate, cu condiţia ca operatorul economic să informeze
cumpărătorul despre aceasta.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe, se înţelege prin:
1. calitate - ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu, care
îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei acestuia, necesităţile explicite
sau implicite;
2. consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în
asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale sau
de producţie, artizanale ori liberale;
3. operator economic - persoană fizică sau juridică, autorizată, care în cadrul activităţii
sale profesionale fabrică, importă, transportă sau comercializează produse ori părţi din
acestea sau prestează servicii;
4. producător:
a) operatorul economic care fabrică un produs finit sau o componentă a unui produs;
b) operatorul economic care fabrică materie primă;
c) operatorul economic care îşi aplică denumirea, marca sau un alt semn distinctiv pe
produs;
d) operatorul economic care recondiţionează produsul;
e) operatorul economic sau distribuitorul care prin activitatea sa modifică
caracteristicile produsului;
f) reprezentantul înregistrat în România al unui operator economic care nu are sediul
în România sau, în cazul inexistenţei acestuia, importatorul produsului;
g) operatorul economic care importă produse în vederea realizării ulterioare a unei
operaţiuni de vânzare, închiriere, leasing sau orice altă formă de distribuţie specifică
derulării afacerii;
h) distribuitorul produsului importat, în cazul în care nu se cunoaşte importatorul, chiar
dacă producătorul este menţionat;
 i) distribuitorul produsului, în cazul în care importatorul nu poate fi identificat, dacă nu
informează persoana prejudiciată în termen de 30 de zile de la cererea acesteia asupra
identităţii importatorului;
5. distribuitor - operatorul economic din lanţul de distribuţie;
6. vânzător - distribuitorul care oferă produsul consumatorului;
7. prestator - operatorul economic care furnizează servicii;
8. produs - bun material a cărui destinaţie finală este consumul sau utilizarea
individuală ori colectivă; sunt considerate produse energia electrică, energia termică,
apa şi gazele livrate pentru consumul individual;
9. produs sigur - produsul care, folosit în condiţii normale sau previzibile, nu prezintă
riscuri sau care prezintă riscuri minime, ţinând seama de întrebuinţarea acestuia; riscul
se consideră acceptabil şi compatibil cu un grad înalt de protecţie pentru siguranţa şi
sănătatea consumatorilor, în funcţie de următoarele aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalării şi ale instrucţiunilor de montaj şi întreţinere;
b) efectul asupra altor produse, împreună cu care acesta poate fi folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instrucţiunile de folosire şi orice alte
indicaţii şi informaţii furnizate de producător;
d) categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului;
10. produs periculos - produsul care nu poate fi definit ca produs sigur;
11. produs cu defecte - produsul la care modul de prezentare, utilizarea previzibilă şi
data achiziţionării nu oferă siguranţă consumatorului, producând pagube acestuia;
12. pagubă - prejudiciul creat consumatorului prin utilizarea unui produs periculos sau
a unui produs cu defecte, precum şi cel creat de servicii necorespunzătoare furnizate de
prestator. Prejudiciul poate fi material, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii,
precum şi pierderea vieţii. În cazul utilizării unui produs cu defecte, se consideră pagubă
deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul cu defecte, cu condiţia ca
bunul respectiv să fie în mod normal destinat folosinţei sau consumului privat şi să fi
fost folosit de persoana prejudiciată pentru uz sau consum personal, iar valoarea
pagubei să nu fie mai mică de 200 lei;
13. produs de folosinţă îndelungată - produsul relativ complex, constituit din piese şi
subansambluri, proiectat şi construit pentru a putea fi utilizat pe durată medie de
utilizare şi asurpa căruia se pot efectua reparaţii sau activităţi de întreţinere;
14. serviciu - activitatea, alta decât cea din care rezultă produse, efectuată în scopul
satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor;
15. declaraţie de conformitate - declaraţia făcută de către un producător sau un
prestator, prin care acesta informează, pe propria răspundere, despre faptul că un
produs sau un serviciu este conform cu un document tehnic normativ;
16. clauză abuzivă - o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu
consumatorul şi care prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract
creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un
dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;
17. termen de garanţie - limita de timp, care curge de la data dobândirii produsului
sau serviciului, până la care producătorul sau prestatorul îşi asumă responsabilitatea
remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului achiziţionat, pe cheltuiala sa, dacă
deficienţele nu sunt imputabile consumatorului;
 18. termen de valabilitate/data de minimă durabilitate pentru produsele nealimentare -
limita de timp/data stabilită de producător până la care un produs îşi păstrează
caracteristicile specifice iniţiale, dacă au fost respectate condiţiile de transport,
manipulare, depozitare şi păstrare;
181. data-limită de consum pentru produsele alimentare - limita de timp/data stabilită
de producător până la care produsele care din punct de vedere microbiologic au un
grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile ca după un timp scurt să prezinte un
pericol imediat pentru sănătatea consumatorilor îşi păstrează caracteristicile specifice,
dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi păstrare;
19. data durabilităţii minimale - data stabilită de producător până la care un produs
alimentar îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare
corespunzătoare; produsele pentru care se stabileşte data durabilităţii minimale nu
trebuie să fie periculoase nici după această dată;
20. durata medie de utilizare - intervalul de timp, stabilit în documente tehnice
normative sau declarat de către producător ori convenit între părţi, în cadrul căruia
produsele de folosinţă îndelungată trebuie să îşi menţină caracteristicile funcţionale,
dacă au fost respectate condiţiile de transport, manipulare, depozitare şi exploatare;
21. viciu ascuns - deficienţa calitativă a unui produs livrat sau a unui serviciu prestat
care nu a fost cunoscută şi nici nu putea fi cunoscută de către consumator prin
mijloacele obişnuite de verificare;
22. practici comerciale abuzive şi/sau incorecte - orice acţiune, inacţiune, conduită,
demers sau comunicare comercială, inclusiv publicitate, din partea unui operator
economic în relaţie directă cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs sau
serviciu, care aduce atingere în mod direct intereselor consumatorilor;
23. punere pe piaţă - acţiunea de a face disponibil pentru prima dată, contra cost sau
gratuit, un produs sau un serviciu în vederea distribuirii sau utilizării.
24. costul total al creditului pentru consumator - toate costurile, inclusiv dobânda,
comisioanele, taxele şi orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte
consumatorul în legătură cu contractul de credit şi care sunt cunoscute de către
creditor, cu excepţia taxelor notariale; costurile pentru serviciile accesorii aferente
contractului de credit, în special primele de asigurare, sunt incluse, de asemenea, în
cazul în care obţinerea creditului sau obţinerea acestuia potrivit clauzelor şi condiţiilor
prezentate este condiţionată de încheierea unui contract de servicii;
25. valoarea totală plătibilă de consumator - suma dintre valoarea totală a creditului şi
costul total al creditului pentru consumator;
26. valoarea totală a creditului - plafonul sau sumele totale puse la dispoziţie în baza
unui contract de credit;
27. imobil - construcţia şi/sau terenul pe care se află sau urmează să se ridice o
construcţie, care fac obiectul unui contract de vânzare-cumpărare;
28. intermediere imobiliară - activitate de mijlocire a tranzacţiilor de vânzare-
cumpărare sau de închiriere a imobilelor;
29. servicii imobiliare - una sau mai multe dintre următoarele activităţi:
- promovarea în vederea vânzării, cumpărării sau închirierii de imobile;
- consultanţă în vederea vânzării, cumpărării sau închirierii de imobile;
- intermedierea imobiliară;
- administrarea imobilelor;
 30. agenţie imobiliară - operator economic, furnizor de servicii imobiliare, care
acţionează în numele şi în interesul unor terţi.
Art. 3. - Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:
a) de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se presta un
serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea ori să le
afecteze drepturile şi interesele legitime;
b) de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale
produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu acestea să
corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în calitatea lor de
consumatori;
c) de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de
calitate;
d) de a fi despăgubiţi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a
produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;
Art. 4. - (1) Se interzice comercializarea de produse sau prestarea de servicii care,
utilizate în condiţii normale, pot pune în pericol viaţa, sănătatea sau securitatea
consumatorilor.
(2) Se interzic producerea, importul şi comercializarea produselor falsificate sau
contrafăcute.
Art. 5. - (1) Produsele se comercializează numai în cadrul termenului de
valabilitate/datei de minimă durabilitate pentru produsele nealimentare sau al datei-
limită de consum pentru produsele alimentare/datei durabilităţii minimale stabilite de
producător.
(2) Se interzice modificarea termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate sau
a datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale înscrise pe produs, pe etichetă, pe
ambalaj sau, după caz, în documentele însoţitoare.
Art. 6. - (1) Guvernul, prin organismele sale specializate, stabileşte norme şi
reglementări specifice sau le îmbunătăţeşte pe cele existente, când se impune protecţia
vieţii, sănătăţii sau securităţii consumatorilor, în următoarele cazuri:
a) fabricarea, importul, conservarea, ambalarea, etichetarea, manipularea,
transportul, depozitarea, pregătirea pentru vânzare şi vânzarea produselor;
b) furnizarea şi utilizarea produselor, precum şi prestarea serviciilor.
(2) Normele şi reglementările se referă la grupe de produse şi servicii care, anual,
sunt nominalizate şi actualizate de către Guvern, dacă acest lucru se impune.
Art. 7. - Operatorii economici sunt obligaţi:
a) producătorii:
- să pună pe piaţă numai produse sigure şi, dacă actele normative în vigoare prevăd,
acestea să fie testate şi/sau certificate;
- să pună pe piaţă numai produse care respectă condiţiile prescrise sau declarate;
- să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piaţă şi/sau de la consumatori
produsele la care organele abilitate ori specialiştii proprii au constatat neîndeplinirea
caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viaţa, sănătatea,
securitatea ori interesul economic al consumatorilor, dacă această măsură constituie
singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
- să asigure, atât pe durata de fabricaţie, cât şi după scoaterea din programul de
fabricaţie, pentru perioada cel puţin egală cu durata medie de utilizare, calculată de la
data vânzării ultimelor produse, direct sau prin terţi abilitaţi, piesele de schimb aferente
şi service-ul necesar produselor de folosinţă îndelungată;
- să folosească în activitatea de producţie şi depozitare spaţii corespunzătoare.
b) distribuitorii:
- să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respectă
condiţiile prescrise sau declarate;
- să nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau consideră că pot fi
periculoase;
- să anunţe, imediat, autorităţile publice competente, precum şi producătorul despre
existenţa pe piaţă a oricărui produs de care au cunoştinţă că este periculos;
- să retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au
constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă aceasta
constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
- să asigure condiţiile tehnice stabilite de producător pe timpul transportului,
manipulării, depozitării şi desfacerii produselor;
c) prestatorii de servicii:
- să folosească, în cadrul serviciilor prestate, numai produse şi proceduri sigure şi,
după caz, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau
certificate, şi să anunţe imediat existenţa pe piaţă a oricărui produs despre care au
cunoştinţă că este periculos;
- să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea sau securitatea
consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
- să respecte condiţiile prescrise sau declarate, precum şi clauzele prevăzute în
contracte;
- să asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, condiţii igienice, condiţiile stabilite
de producător, de actele normative în vigoare, precum şi cele specifice desfăşurării
activităţii;
Art. 8. - Guvernul adoptă reglementări specifice în scopul prevenirii şi combaterii
practicilor ce dăunează intereselor economice ale consumatorilor.
Art. 9. - Operatorii economici sunt obligaţi să pună pe piaţă numai produse sau
servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate, să se comporte în mod
corect în relaţiile cu consumatorii şi să nu folosească practici comerciale abuzive.
Art. 10. - Drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor, sunt:
a) libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune
în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale
incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora;
b) de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale, indicarea
exactă a preţurilor şi tarifelor şi, după caz, a condiţiilor de garanţie;
c) de a fi exoneraţi de plata produselor şi serviciilor care nu au fost solicitate, precum
şi de achitarea preţurilor, tarifelor, taxelor, comisioanelor, dobânzilor şi penalităţilor care
nu au fost stipulate iniţial în contracte sau în alte documente aferente contractelor;
d) de a fi despăgubiţi pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care nu
corespund clauzelor contractuale;
e) de a li se asigura service-ul necesar şi piese de schimb pe toată durata medie de
utilizare a produsului, stabilită în documentele tehnice normative sau declarată de către
producător ori convenită de părţi;
 f) de a plăti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite cu
exactitate, în prealabil; majorarea preţului, tarifului, taxelor, comisioanelor, dobânzilor,
penalităţilor şi a altor eventuale costuri stabilite iniţial este posibilă numai cu acordul
scris al consumatorului;
g) de a sesiza asociaţiile de consumatori şi organele administraţiei publice asupra
încălcării drepturilor şi intereselor lor legitime, în calitate de consumatori, şi de a face
propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
h) de a fi notificaţi în scris cu privire la orice modificare ca urmare a prevederilor
contractuale referitoare la valoarea dobânzilor, comisioanelor, penalităţilor sau oricăror
altor costuri, cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicarea noilor valori;
i) de a fi notificaţi cu 30 de zile înainte de data la care contractul se prelungeşte în
mod automat pentru o perioadă de timp determinată sau nedeterminată, în vederea
formulării în scris de către consumator a unei opţiuni de prelungire a valabilităţii
acestuia.
Art. 11. - (1) Produsele şi serviciile oferite consumatorilor se măsoară cu mijloace de
măsurare şi control adecvate, verificate metrologic, potrivit reglementărilor legale.
(2) Indicaţiile mijloacelor de măsurare trebuie să fie lizibile şi la vederea
cumpărătorului.
Art. 12. - (1) Consumatorii au dreptul de a pretinde vânzătorilor sau prestatorilor de
servicii remedierea ori înlocuirea gratuită a produselor şi serviciilor obţinute, precum şi
despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a deficienţelor constatate în cadrul
termenului de garanţie sau de valabilitate.
După expirarea acestui termen, consumatorii pot pretinde remedierea sau înlocuirea
produselor/serviciilor care nu pot fi folosite potrivit scopului pentru care au fost realizate,
ca urmare a unor vicii ascunse apărute pe durata medie de utilizare a acestora.
(2) Vânzătorul sau prestatorul de servicii suportă toate cheltuielile legate de aceste
deficienţe, situaţie care nu îl exonerează de răspundere pe producător în relaţia cu
acesta.
Art. 13. - (1) Remedierea deficienţelor apărute la produse sau servicii ori înlocuirea
produselor care nu corespund în cadrul termenului de garanţie sau de valabilitate şi
care nu sunt imputabile consumatorului se face în termen de maximum 15 zile din
momentul când operatorul economic a luat la cunoştinţă de deficienţele respective.
Art. 16. - (1) Consumatorul poate solicita plata unor despăgubiri, potrivit clauzelor
contractuale sau dispoziţiilor legale, în cazul remedierii ori al înlocuirii produselor sau
serviciilor necorespunzătoare.
(2) Soluţionarea solicitării plăţii unor prejudicii morale sau daune conexe remedierii ori
a înlocuirii produselor sau serviciilor necorespunzătoare cerute de consumatori sau de
operatorii economici este de competenţa instanţei judecătoreşti competente ori a
organismului de mediere competent.
Art. 17. - În cadrul termenului de garanţie, prestatorii de servicii asigură toate
operaţiunile necesare remedierii deficienţelor constatate la serviciile prestate sau
înlocuirii produselor utilizate în cadrul serviciilor respective, inclusiv transportul,
manipularea, diagnosticarea, expertizarea, demontarea, montarea şi ambalarea
acestora.
Art. 18. - Consumatorii au dreptul de a fi informaţi, în mod complet, corect şi precis,
asupra caracteristicilor esenţiale ale produselor şi serviciilor oferite de către operatorii
economici, astfel încât să aibă posibilitatea de a face o alegere raţională, în
conformitate cu interesele lor, între produsele şi serviciile oferite şi să fie în măsură să
le utilizeze, potrivit destinaţiei acestora, în deplină securitate.
Art. 19. - Informarea consumatorilor despre produsele şi serviciile oferite se
realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare şi caracterizare ale
acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, uşor de înţeles, într-o formă care să nu
permită ştergerea şi să nu fie inscripţionate în locuri obscure, să nu fie întrerupte prin
desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de vânzare sau în cartea
tehnică, contract, instrucţiunile de folosire ori altele asemenea, ce însoţesc produsul sau
serviciul, în funcţie de natura acestuia
Art. 20. - (1) Producătorul trebuie să informeze despre denumirea produsului,
denumirea şi/sau marca producătorului, cantitatea şi, după caz, termenul de
valabilitate/data de minimă durabilitate sau data-limită de consum/data durabilităţii
minimale, durata medie de utilizare, principalele caracteristici tehnice şi calitative,
compoziţia, aditivii folosiţi, despre eventualele riscuri previzibile, modul de utilizare,
manipulare, transport, depozitare, conservare sau păstrare, despre contraindicaţii.
(2) Producătorii şi importatorii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene au
obligaţia să îşi precizeze adresa poştală a sediului social în elementele de identificare.
Producătorii, ambalatorii sau distribuitorii din state membre ale Uniunii Europene au
obligaţia să îşi precizeze adresa poştală a sediului social unde pot fi contactaţi.
(3) Produsele de folosinţă îndelungată trebuie să fie însoţite de certificatul de garanţie
şi, dacă reglementările în vigoare prevăd, de declaraţia de conformitate, precum şi de
cartea tehnică ori de instrucţiunile de folosire, instalare, exploatare, întreţinere, eliberate
de producător.
(4) Vânzătorii şi prestatorii de servicii trebuie să informeze consumatorii despre preţul
final al produsului sau despre tariful serviciului prestat, pe care îl suportă consumatorul,
care să cuprindă toate costurile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi toate costurile
suplimentare, şi să le ofere acestora toate informaţiile şi documentele tehnice, după
caz, care trebuie să însoţească produsul sau serviciul.
(5) Toate informaţiile privitoare la produsele şi serviciile oferite consumatorilor,
documentele însoţitoare, inclusiv cele referitoare la informaţiile privind securitatea
produsului şi instrucţiunile de utilizare, precum şi contractele, inclusiv cele preformulate,
trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de ţara de origine a acestora, fără a
exclude prezentarea acestora şi în alte limbi.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) biletele de avion sau alte bilete de transport
internaţional, documentele elaborate în baza unor acorduri internaţionale pe care
România le-a acceptat şi le-a semnat, precum şi voucherele turistice internaţionale.
(7) Operatorii economici de transport internaţional care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul României sunt obligaţi să ofere în scris consumatorilor, în completare la biletul
de transport, indiferent de forma de prezentare a acestuia, informaţii în limba română
referitoare la: itinerar, program, durată, distanţă, locul alocat în mijlocul de transport,
condiţiile generale de transport, precum şi orice alte informaţii utile pentru consumatori,
referitoare la serviciul respectiv.@
Art. 21. - Informaţiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă categoria
calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanţie, tariful, riscurile
previzibile şi, după caz, declaraţia de conformitate.
 Art. 22. - Operatorii economici sunt obligaţi să demonstreze consumatorilor, la
cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de utilizare şi funcţionalitatea produselor
ce urmează a fi vândute; la lansarea pe piaţă a produselor, aceştia sunt obligaţi să
efectueze demonstraţii de utilizare.
Art. 23. - Obligaţia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 şi 22 nu poate fi
înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional.
Art. 24. - Se interzice prezentarea, prin orice mijloace, a afirmaţiilor şi indicaţiilor care
nu sunt conforme cu parametrii ce caracterizează produsele şi serviciile şi care nu pot fi
probate.
Art. 25. - Preţurile şi tarifele trebuie indicate în mod vizibil şi într-o formă neechivocă,
uşor de citit.
Art. 26. - (1) Comercializarea produselor şi prestarea serviciilor se fac în locuri şi în
spaţii autorizate, conform reglementărilor legale în vigoare.
(2) Sunt obligatorii afişarea, în mod vizibil, a denumirii unităţii, a codului unic de
înregistrare la registrul comerţului, din care să rezulte obiectul/obiectele de activitate
al/ale societăţii pentru care este autorizată să funcţioneze, precum şi afişarea şi
respectarea orarului de funcţionare.
(3) Orarele de funcţionare vor fi stabilite, după caz, în conformitate cu hotărârile
administraţiei publice locale.

Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor

Art. 1
(1) Prezenta lege are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata
sunt sigure si se aplica pentru toate produsele definite la art. 2 lit. a) numai in situatia in
care nu exista prevederi legale specifice de securitate a produselor respective, care au
acelasi obiectiv cu acest act normativ.

Art. 2
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) produs - orice bun material cunoscut sub denumirea de produs, care, inclusiv in
cadrul unei prestari de servicii, este destinat consumatorilor sau este posibil, in conditii
previzibile, sa fie utilizat de consumatori chiar daca nu le este destinat si care este
furnizat sau pus la dispozitie in cadrul unei activitati comerciale cu titlu oneros sau
gratuit, fie ca este in stare noua, folosit sau reconditionat. Se excepteaza de la aplicarea
prezentei legi produsele de ocazie care sunt furnizate ca antichitati sau ca produse care
trebuie sa fie reparate ori reconditionate inainte de utilizarea lor, numai in cazul in care
furnizorul informeaza in mod clar persoana careia ii furnizeaza produsul despre
necesitatea acestei reparatii sau reconditionari;
b) produs sigur - orice produs care, in conditii normale sau rezonabil previzibile de
utilizare, inclusiv de durata si, dupa caz, de punere in functiune, de instalare si de
necesitati de intretinere, nu prezinta niciun risc sau numai riscuri minime compatibile cu
utilizarea produsului si considerate ca acceptabile si corespunzatoare unui nivel ridicat
de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, luandu-se in considerare in special:
1. caracteristicile produsului, in principal compozitia, ambalarea, conditiile de asamblare
si, dupa caz, de montaj si de intretinere;
2. efectul asupra altor produse, in cazul in care utilizarea lui impreuna cu alte produse
poate fi in mod rezonabil previzibila;
3. prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizari si instructiuni pentru utilizarea
si distrugerea lui, precum si orice alta indicatie sau informatie referitoare la produs;
4. categoriile de consumatori expuse riscului in cazul utilizarii produsului, in particular
copiii si persoanele in varsta.
Posibilitatea obtinerii unor niveluri superioare de securitate sau de disponibilitate a altor
produse prezentand un grad de risc mai scazut nu trebuie sa constituie un motiv
suficient pentru considerarea unui produs ca fiind periculos;
c) produs periculos - orice produs care nu indeplineste prevederile de la definitia
"produsului sigur" de la lit. b);
d) risc grav - orice risc semnificativ, care necesita o interventie rapida din partea
autoritatilor publice, inclusiv riscurile ale caror efecte nu sunt imediate;
e) producator:
1. fabricantul produsului, in cazul in care este stabilit in Romania sau intr-un stat
membru al Uniunii Europene si orice alta persoana care se prezinta ca producator prin
aplicarea pe produs a numelui sau, a marcii sale sau a unui alt semn distinctiv ori
persoana care reconditioneaza produsul;
2. reprezentantul producatorului, in cazul in care producatorul nu este stabilit in
Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, sau, in absenta unui
reprezentant stabilit in Romania ori intr-un stat membru al Uniunii Europene,
importatorul produsului;
3. alti operatori economici din lantul de comercializare, in masura in care activitatile lor
pot aduce atingere caracteristicilor de securitate a unui produs;
f) distribuitor - orice operator economic din lantul de comercializare, a carui activitate nu
influenteaza caracteristicile de securitate a produsului;
g) returnare - modalitate referitoare la aducerea inapoi a unui produs periculos de catre
consumator, pe care producatorul sau distribuitorul l-a furnizat deja consumatorului ori l-
a pus la dispozitia sa;
h) retragere - orice masura luata in scopul de a impiedica distributia si expunerea la
comercializare, precum si ofertarea unui produs periculos la consumatori.
 Capitolul II - Obligatia generala de securitate - criterii de evaluare a conformitatii

Art. 3
(1) Producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure.
(2) Un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de
dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice
privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale
ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat, stabilite cu
respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor de piata si care
formuleaza cerintele de sanatate si securitate pe care produsul trebuie sa le
indeplineasca pentru a fi comercializat.
(3) Un produs este considerat sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de
riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este
conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a
caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele
acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de
Standardizare din Romania (ASRO).
(4) In alte conditii decat cele avute in vedere la alin. (2) si (3), conformitatea unui produs
cu cerinta de securitate generala a produselor poate fi evaluata luandu-se in
considerare, daca exista:
a) standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene relevante,
altele decat cele la care se face referire la alin. (2);
b) standardele stabilite in statul in care este comercializat produsul;
c) orientarile in domeniul evaluarii securitatii produselor;
d) codurile de bune practici in materie de securitate a produselor, in vigoare in sectorul
respectiv;
e) stadiul prezent al cunostintelor stiintifice si/sau tehnice;
f) asteptarile rezonabile ale consumatorilor referitoare la securitatea generala a
produselor.
(5) Conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei
generale de securitate, in special cu prevederile alin. (2) si (3), nu impiedica autoritatile
competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea
sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca
produsul se dovedeste periculos.
 Capitolul III - Alte obligatii ale producatorilor si obligatii ale distribuitorilor

Art. 4
(1) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa asigure consumatorului informatiile
utile care ii permit sa evalueze riscurile inerente ale unui produs pe durata medie de
utilizare sau pe o durata rezonabil previzibila, atunci cand acestea nu sunt imediat
perceptibile de catre consumator, fara un avertisment corespunzator, precum si sa
previna astfel de riscuri. Prezenta unui astfel de avertisment nu exonereaza nicio
persoana de indeplinirea celorlalte obligatii prevazute de prezenta lege.
(2) In limitele activitatilor lor producatorii trebuie sa adopte masuri proportionale cu
caracteristicile produselor pe care le furnizeaza, care le permit:
a) sa fie informati de riscurile pe care aceste produse le-ar putea prezenta pentru
consumatori;
b) sa poata intreprinde actiunile potrivite, inclusiv, daca este necesar, pentru a evita
aceste riscuri, sa poata dispune retragerea de pe piata, avertizarea adecvata si
eficienta a consumatorilor, returnarea de la consumatori.
(3) Masurile prevazute la alin. (2) vor include:
a) informarea, prin intermediul produsului sau al ambalajului, asupra identitatii si
detaliilor privind producatorul, precum si informarea asupra produsului sau, dupa caz,
asupra lotului de produse din care face parte, cu exceptia cazurilor in care omisiunea
acestei informatii este justificata;
b) in cazul in care se considera necesar, realizarea de teste prin sondaj pe produsele
comercializate, analizarea reclamatiilor si, dupa caz, tinerea unui registru de reclamatii,
precum si informarea distribuitorilor de catre producator privind monitorizarea acestor
produse.
(4) Masurile prevazute la alin. (2) lit. b) vor fi intreprinse voluntar sau la cererea
autoritatilor competente, in conformitate cu art. 10 alin. (1) lit. f).
(5) Returnarea se face ca ultima modalitate de rezolvare, atunci cand celelalte actiuni
nu sunt suficiente pentru prevenirea riscurilor implicate, in cazul in care producatorul
considera necesar sau cand este obligat de catre autoritatea competenta sa ia aceasta
masura. Masura de returnare se poate pune in aplicare in baza codurilor de buna
conduita in domeniu, in cazul in care acestea exista.

Art. 5
(1) Distribuitorii sunt obligati:
a) sa actioneze cu atentia cuvenita pentru a contribui la respectarea cerintelor de
securitate aplicabile, in special sa nu distribuie produse despre care au cunostinta sau
pe care ar fi trebuit sa le considere, pe baza informatiilor detinute si in calitate de
specialisti, neconforme cu aceste cerinte;
b) sa participe, in limitele activitatilor lor respective, la monitorizarea securitatii
produselor puse pe piata, in special prin:
1. transmiterea informatiilor privind riscurile produselor;
2. pastrarea si furnizarea documentelor necesare pentru a determina originea
produselor;
3. colaborarea la actiunile intreprinse de producatori si de autoritatile competente pentru
evitarea riscurilor.
In limitele activitatilor lor respective distribuitorii trebuie sa ia masuri care sa permita o
colaborare eficienta.
(2) In cazul in care producatorii si distribuitorii au cunostinta sau ar trebui sa cunoasca,
pe baza informatiilor pe care le poseda si in calitate de specialisti, ca unele produse, pe
care le-au pus pe piata sau care au fost furnizate intr-un alt mod consumatorilor,
prezinta pentru consumatori riscuri care sunt incompatibile cu cerintele de securitate
generala, ei trebuie sa informeze imediat autoritatile competente, in conditiile stabilite in
anexa nr.1, precizand actiunile intreprinse in scopul de a preveni riscurile pentru
consumatori.
(3) Producatorii si distribuitorii, in limitele activitatilor lor, trebuie sa colaboreze cu
autoritatile competente, la cererea acestora din urma, pentru actiunile intreprinse, in
scopul evitarii riscurilor pe care le prezinta produsele pe care le furnizeaza sau le-au
furnizat.
Procedurile ce trebuie urmate pentru o astfel de colaborare, inclusiv procedurile de
dialog cu producatorii si distribuitorii respectivi asupra problemelor legate de securitatea
produselor, sunt stabilite de autoritatile competente.

Capitolul IV - Obligatii specifice si responsabilitati

Art. 6
(1) Reglementarile specifice privind securitatea produselor se stabilesc prin hotarare a
Guvernului, la propunerea organelor sale de specialitate.
(2) Autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea
produselor cu cerintele generale de securitate stabileste prin norme procedurile privind
aplicarea prezentei legi.
(3) In Romania autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, constatarea
contraventiilor, aplicarea sanctiunilor si stabilirea masurilor complementare este
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.
(4) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor poate colabora, conform
atributiilor stabilite prin legislatia in vigoare, dupa caz, cu alte organe de specialitate cu
atributii in supravegherea pietei, pentru a desfasura actiuni in aplicarea prezentei legi.
(5) In scopul supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale
de securitate, sarcinile, atributiile, organizarea si modalitatile de colaborare cu celelalte
organe de specialitate se vor stabili, dupa caz, prin protocoale sau in cadrul Comitetului
interministerial pentru supravegherea pietei produselor si serviciilor si protectia
consumatorilor.
(6) Romania va informa Comisia Europeana referitor la sarcinile, atributiile, organizarea
si modalitatile de colaborare cu celelalte organe de specialitate stabilite in scopul
supravegherii pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate.

Capitolul V - Sanctiuni

Art. 7
Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara,
contraventionala sau penala a celor vinovati.

Art. 8
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) incalcarea dispozitiilor art. 3 alin. (1), cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei;
b) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (1), cu amenda de la 1.000 lei la 3.000 lei;
c) incalcarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) si ale art. 5 alin. (1) lit. b) pct. 2, cu amenda de la
700 lei la 7.000 lei;
d) incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a), cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre reprezentantii
imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 9
Contraventiilor prevazute la art. 8 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului
nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 10
(1) In sensul prezentei legi, in special al art. 6, autoritatea competenta pentru
supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate trebuie sa ia, dupa caz, una dintre urmatoarele masuri complementare:
a) pentru orice produs:
1. sa organizeze, chiar dupa punerea sa pe piata ca fiind sigur, verificari
corespunzatoare ale caracteristicilor sale de securitate, pe o scara adecvata, pana la
stadiul de utilizare sau de consum;
2. sa solicite partilor interesate toate informatiile necesare;
3. sa preleveze mostre de produse spre a le supune analizelor referitoare la securitate;
b) pentru orice produs care poate prezenta riscuri in anumite conditii:
1. sa solicite marcarea cu avertismente corespunzatoare privind riscurile pe care le
poate prezenta, redactate in mod clar, usor de inteles, lizibil si inteligibil, in limba
romana, fara a exclude prezentarea si in alte limbi;
2. sa se asigure la punerea pe piata a unui produs de existenta unor conditii prealabile
de securitate, astfel incat produsul rezultat sa fie sigur;
c) pentru orice produs care poate prezenta riscuri pentru anumite categorii de persoane,
sa dispuna ca acestea sa fie avertizate in mod expres de acest risc, in timp util si sub o
forma corespunzatoare, inclusiv prin publicarea de avertismente speciale;
d) pentru orice produs care ar putea fi periculos, sa interzica temporar, pe perioada
necesara diferitelor controale, verificari sau evaluari ale securitatii, ca acesta sa fie
furnizat, propus pentru furnizare sau sa fie expus;
e) pentru orice produs periculos, sa interzica punerea sa pe piata si sa stabileasca
masurile insotitoare necesare pentru a asigura respectarea interdictiei;
f) pentru orice produs periculos existent deja pe piata:
1. sa dispuna sau sa organizeze retragerea sa efectiva si imediata si sa avertizeze
consumatorii cu privire la riscurile pe care le prezinta;
2. sa dispuna sau sa coordoneze ori, dupa caz, sa organizeze cu producatorii si
distribuitorii, returnarea de la consumatori si distrugerea sa in conditii corespunzatoare,
prin grija si pe cheltuiala operatorului economic respectiv.
(2) In cazul in care autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate dispune masuri de tipul
celor prevazute la alin. (1), in special cele mentionate la lit. d)-f), ea trebuie sa actioneze
pentru respectarea principiilor liberei circulatii a produselor si serviciilor pe piata, astfel
incat sa puna in aplicare masuri proportionale cu gravitatea riscului si luand in
consideratie principiul precautiei. In cadrul acestor masuri Autoritatea Nationala pentru
Protectia Consumatorilor sprijina actiunea voluntara a producatorilor si distribuitorilor, in
conformitate cu obligatiile care le revin in temeiul prezentei legi, in special al
prevederilor cap. III, prin dezvoltarea de coduri de buna conduita. Daca este necesar,
autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu
cerintele generale de securitate organizeaza sau dispune masurile prevazute la alin. (1)
lit. f), in cazul in care actiunea intreprinsa de producatori si distribuitori in indeplinirea
obligatiilor lor este nesatisfacatoare sau insuficienta. Returnarea trebuie sa se faca
conform prevederilor art. 4 alin. (5).
(3) In mod special, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate trebuie sa intreprinda
actiunile necesare pentru a aplica cu rapiditatea necesara masurile corespunzatoare,
asa cum sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-f), in cazul produselor care pun problema
unui risc grav. Aceste circumstante trebuie sa fie determinate de autoritatea
competenta, evaluandu-se, de la caz la caz, caracteristicile intrinseci ale produselor, in
conformitate cu liniile directoare prevazute la pct. 10 din anexa nr. 2.
(4) Masurile care se dispun in temeiul prezentului articol de catre autoritatea
competenta pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele
generale de securitate sunt aplicabile, dupa caz:
a) producatorului;
b) distribuitorilor, in limitele activitatilor lor, in special partii responsabile pentru prima
etapa a distribuirii produselor pe piata nationala;
c) oricarei alte persoane, in cazul in care aceasta se dovedeste necesar, in vederea
colaborarii la actiunile intreprinse pentru a se evita riscuri care decurg dintr-un produs.

Art. 11
(1) Pentru a asigura o supraveghere eficienta a pietei, destinata garantarii unui nivel
ridicat de protectie a sanatatii si securitatii consumatorilor, autoritatea competenta
pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate dispune masuri pentru:
a) stabilirea, actualizarea periodica si punerea in aplicare a unor programe sectoriale de
supraveghere pe categorii de produse sau de riscuri, monitorizarea activitatilor de
supraveghere, a constatarilor si a rezultatelor acestor programe, coordonarea
activitatilor de colaborare in Comitetul interministerial pentru supravegherea pietei
produselor si serviciilor si protectia consumatorilor;
b) monitorizarea si actualizarea cunostintelor stiintifice si tehnice referitoare la
securitatea produselor in Comisia pentru securitatea produselor;
c) examinarea si evaluarea periodica a functionarii activitatilor de control si a eficientei
lor si, daca este necesar, revizuirea abordarii si organizarii actiunilor de supraveghere
puse in aplicare.
(2) Reclamatiile consumatorilor si ale partilor interesate referitoare la securitatea
produselor si activitatile corespunzatoare de supraveghere si de control vor fi
prezentate la oficiul teritorial pentru protectia consumatorilor. Reclamatiile privind
securitatea produselor fac obiectul unei monitorizari corespunzatoare in cadrul oficiilor
teritoriale pentru protectia consumatorilor, precum si in cadrul autoritatii competente
pentru supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate. Oficiile teritoriale pentru protectia consumatorilor informeaza in mod activ
consumatorii si celelalte parti interesate despre procedurile stabilite in acest scop.

Art. 12
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor participa ca punct national de
contact in reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor membre ale Uniunii
Europene in materie de securitate a produselor.

Capitolul VI - Schimburi de informatii si situatii de interventie rapida

Art. 13
(1) In cazul in care Romania ia masuri care restrang punerea de produse pe piata sau
impun retragerea ori returnarea lor, asa cum se prevede la art. 10 alin. (1) lit. b)-f),
trebuie sa notifice aceste masuri Comisiei Europene, in masura in care o astfel de
notificare nu este ceruta prin art. 17 sau printr-o legislatie comunitara specifica,
precizand motivele pentru care le-a adoptat. Romania trebuie, de asemenea, sa
informeze Comisia Europeana despre orice modificare sau ridicare a oricarei masuri de
acest tip.
(2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc sau nu pot depasi
teritoriul sau, trebuie sa procedeze la notificarea masurilor prevazute la alin. (1), in
masura in care ele contin informatii care pot prezenta interes pentru celelalte state
membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al securitatii produselor, in special
daca ele apar ca raspuns la un risc nou, inca nesemnalat in alte notificari.
 Capitolul VII - Dispozitii finale

Art. 14
(1) Informatiile cu privire la riscurile pe care le prezinta produsele pentru sanatatea si
securitatea consumatorilor, de care dispune autoritatea competenta pentru
supravegherea pietei privind conformitatea produselor cu cerintele generale de
securitate, trebuie in general sa fie disponibile publicului, in conformitate cu cerintele de
transparenta si fara a prejudicia restrictiile necesare activitatilor de control si
investigare.
(2) Publicul trebuie sa aiba acces in special la informatiile privind identificarea
produsului, natura riscului si masurile luate.
(3) Reprezentantii autoritatilor competente sunt obligati sa nu divulge informatiile
obtinute prin aplicarea prezentei legi, care, prin natura lor, intra sub incidenta secretului
profesional in cazuri bine justificate.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), informatiile privind caracteristicile de
securitate a produselor pot fi facute publice daca sunt impuse de circumstante, in
scopul protectiei sanatatii si securitatii consumatorilor.
(5) Protejarea secretului profesional nu trebuie sa impiedice diseminarea catre
autoritatile competente a informatiilor necesare pentru a asigura eficacitatea activitatilor
de control si supraveghere a pietei. Autoritatile care primesc informatii ce intra sub
incidenta secretului profesional trebuie sa asigure protejarea acestora.

Art. 15
Aplicarea sanctiunilor prevazute in prezenta lege nu inlatura angajarea raspunderii civile
a operatorilor economici pentru pagubele generate de produsele cu defect, stabilita
conform dispozitiilor legale in vigoare.

Art. 16
(1) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea
punerii pe piata a unui produs sau impune masura de retragere a sa ori de returnare de
la consumatori trebuie sa fie motivata in mod corespunzator. Ea trebuie notificata,
imediat ce este posibil, partii interesate si trebuie sa indice caile legale de contestare,
prevazute de dispozitiile legale in vigoare, si termenele in care aceste actiuni de
contestare trebuie sa fie introduse.
(2) Partile implicate trebuie sa isi poata prezenta punctul de vedere inainte de
adoptarea masurii, ori de cate ori este posibil. Daca, datorita urgentei masurilor ce
trebuie luate, nu a avut loc o consultare prealabila, aceasta trebuie sa fie efectuata intr-
un termen rezonabil, dupa punerea in aplicare a masurii.
(3) Masurile care impun retragerea unui produs sau returnarea lui de la consumatori
trebuie sa ia in considerare necesitatea de a incuraja distribuitorii, utilizatorii si
consumatorii sa contribuie la punerea in aplicare a acestor masuri.
(4) Orice masura luata de autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate si care restrictioneaza
punerea pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui de la
consumatori poate face obiectul unei actiuni judecatoresti.
(5) Orice hotarare adoptata in aplicarea prezentei legi si care implica restrictionarea
punerii pe piata a unui produs sau impune retragerea ori returnarea lui nu trebuie sa
aduca prejudicii referitoare la evaluarea responsabilitatii partii careia ii este adresata,
din punctul de vedere al prevederilor dreptului penal aplicabile cazului respectiv.

Art. 17
(1) In cazul in care Romania adopta sau hotaraste sa adopte, sa recomande sau sa
convina cu producatorii si distribuitorii, pe o baza voluntara ori obligatorie, masuri care
au in vedere impiedicarea, limitarea sau impunerea de conditii specifice privind
comercializarea sau eventuala utilizare pe teritoriul sau a unor produse din cauza unui
risc grav, va notifica imediat Comisiei Europene prin sistemul RAPEX. Comisia
Europeana trebuie, de asemenea, informata imediat despre modificarea sau retragerea
oricarei masuri si actiuni de acest fel.
(2) Daca Romania considera ca efectele riscului nu depasesc teritoriul sau, trebuie sa
urmeze procedura prevazuta la art. 13, tinand cont de criteriile relevante propuse in
liniile directoare prevazute la pct. 10 din anexa nr. 2.
(3) Romania, inainte de a adopta astfel de masuri sau de a intreprinde astfel de actiuni,
poate sa comunice Comisiei Europene informatiile de care dispune cu privire la
existenta unui risc grav.
(4) In cazul unui risc grav, Romania trebuie sa notifice Comisiei Europene actiunile
voluntare prevazute la art. 4 si 5, intreprinse de producatori si distribuitori.
(5) Procedurile pentru aplicarea sistemului RAPEX si liniile directoare pentru notificari
sunt prevazute in anexa nr. 2.
(6) Orice acord stabilit cu reteaua europeana a autoritatilor competente ale statelor
membre ale Uniunii Europene in materie de securitate a produselor trebuie sa fie bazat
pe reciprocitate si va include prevederi de confidentialitate a informatiei,
corespunzatoare celor care sunt aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene.
(7) Ca urmare a notificarilor primite prin sistemul RAPEX, punctul national de contact va
transmite Comisiei Europene masurile adoptate cu privire la produsele depistate pe
piata din Romania.

Art. 18
(1) Prezenta lege transpune Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 3 decembrie 2001, referitoare la securitatea generala a produselor,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) L11 din 15 ianuarie
2002.
(2) Romania ia toate masurile pentru a pune in aplicare hotararile prevazute la art. 13
din Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 3 decembrie
2001, referitoare la securitatea generala a produselor, intr-un termen mai mic de 20 de
zile, in afara de cazul in care aceste hotarari nu prevad un termen diferit.
(3) In termen de o luna, autoritatea competenta pentru supravegherea pietei privind
conformitatea produselor cu cerintele generale de securitate, responsabila pentru
realizarea masurilor prevazute la art. 10 alin. (1) lit. b)-f), trebuie sa dea partilor
implicate posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, informand Comisia Europeana
despre acestea.
(4) Exportul din Comunitatea Europeana de produse periculoase care au reprezentat
subiectul unei hotarari prevazute la alin. (2) este interzis in masura in care hotararea nu
specifica altfel.

Art. 19
Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia art. 6 alin. (6)*),
art. 13 alin. (3) si (4)**), art. 17, art. 18 alin. (2) si (3), pct. 2***) din anexa nr. 1, pct. 1, 2,
4, 6-10 si 13 din anexa nr. 2****), care intra in vigoare la data aderarii Romaniei la
Uniunea Europeana, data la care se abroga prevederile art. 6 alin (5), art. 13 alin. (1) si
(2), pct. 1 din anexa nr. 1 si pct. 3 si 12 din anexa nr. 2.
___________
*) Art. 6 alin. (6) a devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 art. 6 alin. (5).
**) Art. 13 alin. (3) si (4) au devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 art. 13 alin.
(1) si (2).
***) Pct. 2 din anexa nr. 1 a devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 pct. 1.
****) Pct. 4 din anexa nr. 2 a devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 pct. 3.
Pct. 6-10 din anexa nr. 2 au devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 pct. 5-9.
Pct. 13 din anexa nr. 2 a devenit in forma republicata a Legii nr. 245/2004 pct 11.
Art. 20
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta lege.

ANEXA Nr. 1: OBLIGAŢII PRIVIND INFORMAŢII despre produsele neconforme cu

obligaţia
generală de securitate, pe care producătorii şi distribuitorii sunt obligaţi să le
comunice
autorităţilor competente
1. Informaţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) din lege sau, după caz, de prevederi specifice
ale reglementărilor comunitare referitoare la produsul considerat trebuie comunicate
autorităţilor competente desemnate în acest scop în statele
membre ale Uniunii Europene în care produsele în cauză au fost puse pe piaţă sau
furnizate într-un alt mod consumatorilor.
2. În caz de riscuri grave, aceste informaţii conţin cel puţin:
a) date care permit o identificare precisă a produsului sau a lotului de produse în
discuţie;
b) o descriere completă a riscului prezentat de produsele respective;
c) toate informaţiile disponibile, utile pentru a determina produsul;
d) o descriere a acţiunii întreprinse în scopul prevenirii riscurilor pentru consumatori

Hotărâre nr. 457/2003 (r1) din 18/04/2003 privind asigurarea securităţii utilizatorilor de
echipamente electrice de joasă tensiune Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 402
din 15/06/2007 Actul a intrat in vigoare la data de 15 iunie 2007 Art. 1. - (1) Prezenta
hotărâre se aplică unor echipamente electrice de joasă tensiune fabricate în ţară sau
importate, destinate pieţei interne. (2) În sensul prezentei hotărâri, prin echipament
electric de joasă tensiune se înţelege orice aparat sau echipament proiectat să fie
utilizat la o tensiune nominală cuprinsă între 50 V-1.000 V în curent alternativ şi 75 V-
1.500 V în curent continuu.
CERINŢE ESENŢIALE de securitate pentru echipamentul electric de joasă tensiune 1.
Condiţii generale a) Caracteristicile principale, indicaţiile de recunoaştere şi de
respectare, care vor asigura funcţionarea echipamentului electric de joasă tensiune în
siguranţă şi în scopurile pentru care a fost fabricat, trebuie să fie marcate pe
echipament sau, dacă aceasta nu este posibil, într-un document însoţitor. d)
Echipamentul electric de joasă tensiune trebuie să fie proiectat şi fabricat astfel încât să
se asigure protecţia împotriva riscurilor prevăzute la pct. 2 şi 3, condiţionat de utilizarea
şi întreţinerea adecvată scopului pentru care a fost fabricat. 2. Protecţia împotriva
riscurilor ce pot rezulta ca urmare a montării şi utilizării echipamentului electric de joasă
tensiune Măsurile de natură tehnică trebuie să fie prescrise cu respectarea cerinţelor
prevăzute la pct. 1, pentru a se asigura că: a) persoanele şi animalele domestice sunt
protejate corespunzător faţă de pericolul rănirilor fizice sau de altă natură care pot fi
cauzate de contactul electric direct ori indirect; b) nu se produc încălziri, radiaţii sau
arcuri electrice periculoase; d) izolaţia este corespunzătoare unor cerinţe previzibile. 3.
Protecţia împotriva riscului cauzat de influenţe externe asupra echipamentului electric
de joasă tensiune Măsurile tehnice trebuie luate cu respectarea cerinţelor prevăzute la
pct. 1, pentru a se asigura că: a) echipamentul electric de joasă tensiune satisface
cerinţele previzibile de natură mecanică astfel încât persoanele, animalele domestice şi
proprietatea să nu fie puse în pericol; b) echipamentul electric de joasă tensiune este
rezistent la influenţe de natură nemecanică în condiţii previzibile de mediu, astfel încât
persoanele, animalele domestice şi proprietatea să nu fie puse în pericol; c)
echipamentul electric de joasă tensiune nu periclitează persoanele, animalele
domestice şi proprietatea în condiţii previzibile de suprasarcin

Art. 7. - (1) Înainte de introducerea pe piaţă, echipamentele electrice prevăzute la art. 1

trebuie să poarte marcajul european de conformitate CE, prevăzut la art. 8 alin. (1) şi în
anexa nr. 3 lit. A, care atestă conformitatea acestuia cu prevederile prezentei hotărâri,
inclusiv cu procedurile de evaluare a conformităţii descrise în anexa nr. 4. (2) În caz de
divergenţă, producătorul, reprezentantul său autorizat stabilit în România sau într-un
stat membru al Uniunii Europene sau importatorul poate prezenta un raport de încercări
în care este atestată conformitatea echipamentului electric cu prevederile cuprinse în
art. 2 şi în anexa nr. 1. Acest raport va fi întocmit de un organism notificat, conform
procedurii prevăzute la art. 9. (3) Pentru echipamentele electrice de joasă tensiune
introduse pe piaţă cu marcaj CE producătorul ori reprezentantul său autorizat stabilit în
România sau într-un stat membru al Uniunii Europene întocmeşte şi păstrează dosarul
tehnic de conformitate, care va fi prezentat spre examinare, la cerere, organului de
control. În măsura în care organele de control consideră necesar pentru înţelegerea
conţinutului pot solicita traducerea în limba română a unor documente care însoţesc
echipamentele din import. În cazul în care nici producătorul, nici reprezentantul său
autorizat nu sunt stabiliţi în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene,
obligaţia de a deţine dosarul tehnic de conformitate revine persoanei responsabile cu
introducerea pe piaţă a echipamentului electric. (4) Conformitatea echipamentului
electric de joasă tensiune cu cerinţele prezentei hotărâri trebuie certificată printr-o
declaraţie de conformitate EC emisă de producător ori de reprezentantul său autorizat
stabilit în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene, al cărei conţinut este
prevăzut în anexa nr. 5.
ANEXA Nr. 5

DECLARAŢIA DE CONFORMITATE EC
Declaraţia de conformitate EC trebuie să conţină următoarele elemente:
a) numele şi adresa producătorului sau reprezentantului său autorizat stabilit în
România ori într-un stat
membru al Uniunii Europene;
b) descrierea echipamentului electric;
c) referirea la standardele armonizate;
d) dacă este cazul, referirea la specificaţiile în baza cărora este declarată
conformitatea;
e) identificarea semnatarului împuternicit să încheie acte juridice în numele
producătorului sau al
reprezentantului său autorizat stabilit în România ori într-un stat membru al Uniunii
Europene;
f) ultimele două cifre ale anului în care marcajul CE a fost aplicat.

II. ANALIZA COMPARATIVA A PRODUSULUI ALES

www.emag.ro

www.flanco.ro

www.cel.ro
Fig.1

Fig. 2
Fig. 3

Fig. 4
Fig. 5

Fig. 6
Fig. 7

Fig. 8
Fig. 9

Fig. 10
Fig. 11

Fig. 12
Fig. 13

Fig. 14
Fig. 15

Fig. 16
Fig. 17

Fig. 18
Fig. 19

Fig. 20
Fig. 21

Fig. 22
Fig. 23

Fig. 24
Fig. 25

Fig. 26
Fig. 27

Fig. 28
Fig. 29

Fig. 30
 Analiza de piata

Compararea produselor:

1. Aparat de aer conditionat HEINNER Obsidian 12000 BTU Wi-Fi, Clasa A++

2. Aparat de aer conditionat SAMSUNG Maldives 12000 BTU, Clasa A++

3. Aparat de aer conditionat ORION OSPL-12600IN, 12000 BTU, Inverter, Clasa

A++

4. Aparat de aer conditionat MITSUBISHI 12000 BTU, Clasa A

5. Aparat de aer conditionat DAEWOO DSB-F1285ELH-VK, 12000 BTU, Inverter,

Clasa A++
 Suprafata Calculul
Capacitate
Magazin Produs Pret maxima de Clasa produsului
generala
acoperire optim
HEINNER 1 3 2 3 2.1
SAMSUNG 2 3 3 3 2.6

EMAG ORION 3 3 3 3 3

MITSUBISHI 2 3 3 1 2

DAEWOO 3 3 2 3 2.6

HEINNER 1 3 2 3 2.1

SAMSUNG 2 3 3 3 2.6

CEL ORION 3 3 3 3 3

MITSUBISHI 1 3 3 1 1.6

DAEWOO 1 3 2 3 2.1

HEINNER 1 3 2 3 2.1

SAMSUNG 2 3 3 3 2.6

ORION 3 3 3 3 3
FLANCO

MITSUBISHI 2 3 3 1 2

DAEWOO 3 3 2 3 2.6

Pondere D1 = 0.4 D2 = 0.2 D3 = 0.1 D4 = 0.3 D=1

1 – Calificativ Slab
2 – Calificativ Mediu
3 – Calificativ Bun

Pret: 1. 2099 – 2499 RON

2. 1499 – 2099 RON
3. 1199 – 1499 RON

Capacitatea generala :
3 – 12000 BTU

Suprafata maxima de acoperire:

2. 15 – 25 m2
3. 25 – 35 m2

Clasa:
1–A
3 – A++
 Analiza pe centre comerciale

Calcul
MAGAZIN PRET GARANTIE LIVRARE DESCRIERE REVIEW centru
optim

EMAG 2 3 3 3 2 2.7

CEL 1 3 2 3 3 2.35

FLANCO 2 3 2 3 1 2.35

D=1
Pondere D1 = 0.2 D2 = 0.15 D3 = 0.25 D4 = 0.3 D5 = 0.1
Promovarea produsului prin publicitate
 Chestionar de sondare a opiniei consumatorilor

Chestionar – va invitam sa participati la acest sondaj in legatura cu comportamentul

consumatorilor, care se refera la achizitionarea unui aer conditionat.
1. Va rugam sa indicati cat de importanti sunt acesti factori atunci cand luati o
decizie sa achizitionati un aer conditionat

Foarte
Important Mediu Neimportant
important

Pret

Durata garantiei

Capacitatea

Clasa

Suprafata acoperita

Invertor

Kit de instalare

Telecomanda

Brand

Materialul de
fabricatie

Reclame

Recomandarea din
partea altor
persoane

Afisaj

Wi-fi
Racire

Incalzire

Timer

2. Cum va informati despre calitatea produsului pe care doriti sa-l

achizitionati?
a. Citesc toate informatiile despre produs
b. Citesc studii comparative despre produs
c. Citesc recenzii despre produs
d. Aleg produse in functie de producator

3. Sunteti membru al unei Asociatii de protectia consumatorilor?

a. Da
b. Nu

4. Daca descoperiti ca produsul nu corespunde calitatii sau asteptarilor dvs,

cui va adresati?
a. Vanzatorului
b. Unei organizatii pentru protectia consumatorului
c. Firmei producatoare
d. Unei autoritati competente in domeniu
e. Nu ma adresez nimanui

5. Daca descoperiti ca produsul nu corespunde calitatii sau asteptarilor dvs

faceti o sesizare?

a. da
b. nu

6. In ce categorie de varsta va incadrati?

a. 18 - 30 ani;
b. 31 - 44 ani;
c. 45 - 50 ani;
d. 51 - 60 ani.
e. peste 61 ani

7. Care este ultima forma de studii absolvita?

 a. Studii gimnaziale
b. Liceul
c. Studii superioare
d. Studii postuniversitare

8. Care este mediul de rezidenta?

a. Urban
b. rural

Interpretarea rezultatelor chestionarelor

1. Va rugam sa indicati cat de importanti sunt acesti factori atunci cand luati o
decizie sa achizitionati un aparat de aer conditionat

Foarte important Important Mediu Neimportant

Pret 30 10 7 3
Durata garantiei 35 10 4 1
Capacitatea 25 9 13 3
Clasa 30 20 0 0
Suprafata acoperita 20 15 10 5
Invertor 18 17 10 5
Kit de instalare 32 17 1 0
Telecomanda 29 13 7 1
Brand 24 11 15 0
Materialul de 15 13 10 12
fabricatie
Reclame 18 12 14 6
Recomandarea din 11 15 24 0
partea altor persoane
Afisaj 17 20 8 5
Wi-fi 10 21 12 7
Racire 50 0 0 0
Incalzire 22 14 10 4
Timer 16 16 8 10
2. Cum va informati despre calitatea produsului pe care doriti sa-l achizitionati?

Citesc toate informatiile 26

despre produs
Citesc studii comparative 12
despre produs
Citesc recenzii despre 5
produs
Aleg produse in functie 7
de producator

Citesc toate
informatiile despre
produs
Citesc studii
comparative despre
produs
Citesc recenzii despre
produs

3. Sunteti membru al unei Asociatii de protectia

consumatorilor?

DA 0
NU 50
 DA
NU

4. Daca descoperiti ca produsul nu corespunde calitatii sau asteptarilor dvs, cui

va adresati?

Vanzatorului 18
Unei organizatii pentru protectia 8
consumatorului
Firmei producatoare 16
Unei autorizatii competente in 2
domeniu
Nu ma adresez nimanui 6

Vanzatorului

Unei organizatii
pentru protectia
consumatorului
Firmei producatoare

Unei autorizatii
competente in
domeniu
 5. Daca descoperiti ca produsul nu corespunde calitatii sau asteptarilor
dvs faceti o sesizare?

DA 39
NU 11

6. In ce categorie de varsta va incadrati?

a. 18-30 ani 44
b. 31-44 ani 6
c. 45-50 ani 0
d. 51-60 ani 0

a. 18-30 ani
b. 31-44 ani
c. 45-50 ani
d. 51-60 ani
7. Care este ultima forma de studii absolvita?

Studii gimnaziale 0
Liceul 40
Studii superioare 9
Studii postuniversitare 1

50

0 Series1
Series1
 8.Care este mediul de rezidenta?

Urban 42
Rural 8

Urban
Rural

In urma colectarii chestionarelor, realizat pe un esantion de 50 de persoane, cu varsta

medie intre 18-30 ani, din mediul urban, ultimele studii absolvite fiind liceul, au rezultat
urmatoarele informatii:

- daca consumatorii descoperera ca produsul nu corespunde calitatii sau

asteptarilor lor acestia se adreseaza vanzatorului sau firmei producatoare si fac o
sesizare
- cumparatorii se informeaza despre produsul pe care vrea sa-l achizitioneze citind
toate informatiile despre acesta
- cumparatorii nu sunt membrii ai unei Asociatii de protectia consumatorilor