TRANSFORMĂRI ALE MEDIULUI ÎN ARIA MUNICIPIULUI CRAIOVA

Industrializarea excesivă realizată după Al Doilea Război Mondial a condus la poluarea

oraşului Craiova, distrugerea vegetaţiei, infestarea apelor curgătoare din zonă. De
asemenea, dezvoltarea economico-industrială din ultimii ani nu a ţinut seama de raţiunile
specifice protecţiei mediului. Din această cauză, în acest moment, oraşul Craiova , ca de
altfel şi România în general, nu beneficiază de infrastructura corespunzătoare pentru
protecţia mediului şi nici de o educaţie civică la nivelul standardelor europene.

1.2 Calitatea factorilor de mediu

a) Calitatea aerului
Modificarea calităţii aerului în oraşul Craiova, se datorează prezenţei termocentralelor
de mare capacitate, care funcţionează pe cărbune şi traficului care a devenit foarte intens
în ultima perioadă.
Cele mai afectate zone din aglomerare sunt: zonele de trafic intens, str.Calea Bucureşti
spre centru, zona Gării şi zona Râului, zona Billa, unde se înregistrează valori ridicate ale
pulberilor (NH3 şi NOx) şi zona Isalniţa, care se află sub influenţa emisiilor de la
termocentrala Isalniţa. Cel mai puţin afectate sunt zonele cu cartiere din partea de sud.
Poluanţii atmosferici
Emisii de dioxid de sulf
Dintre sursele de poluare cu dioxid de sulf mentionăm domeniul energetic, în special
termocentrala Işalniţa , care foloseşte drept combustibil cărbune, lignit şi ale cărei emisii
de SO2 ating valori de aproximativ 3000 mc., motiv pentru care unitatea a intrat într-un
program eşalonat de reducere a acestor emisii.
Emisii de oxizi de azot
Emisiile de NO2 se situează la valoarea de 6896 t/an. Principalele surse de poluare cu
oxizi de azot rămân termocentralele şi traficul rutier şi feroviar.
Cele mai mari valori zilnice ale NO 2 au fost înregistrate la statia din zona Garii- staţie
de trafic, între 35-40 μg/mc, celelalte statţi de trafic din oraş atingând valori medii diurne
si lunare ceva mai scăzute (până ân 35 μg/mc).
Poluarea aerului ambiental cu ozon
Aerul este dăunător atunci când în locul O2 inspirăm un derivat al acestuia numit ozon
troposferic. Cel mai nociv efect al ozonului troposferic este formarea smogului
fotochimic. Substanţele responsabile de formarea ozonului troposferic sunt: compuşii
organici volatili, NOx, precum şi substanţele de tip freon.
Referitor la prezenţa ozonului şi a altor oxidanţi fotochimici în aerul ambiental s-au
realizat o serie de determinări de scurtă durată (30’) în intersecţiile rutiere intens
circulate, atat la temperaturi scăzute, cât şi mai ridicate.
Emisii de metale grele
Compuşi cu plumb, de tipul tetraetilul de plumb, s-au folosit doar la etilarea bazinelor
pentru consumul de carburanti auto.
Sursele principale de poluare cu metale grele sunt: arderi în energetică şi industrii de
transformare, procese de productie.
 Emisii de poluanţi organici persistenţi ( POPs)
Poluanţii organici persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile care se pot acumula
în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului
înconjurător.
Poluantii organici persistenti au ca sursă principală incinerările de desşeuri, mai ales a
celor de tip spitalicesc.

Micrograme M 2003 M 2003

/m3 Zona centrală Platforma Isalniţa
NH3 14.02 17.01
NO2 74.06 74.23
S2 17.01 20.12
Indicatori de calitate a aerului

Zone critice
Zone critice în materie de poluare a aerului, identificate la nivelul oraşului, de
Institutele de Protectie a Mediului sunt:
- Zona industriala de nord-vest, denumita generic “punct fierbinte” monitorizat ă
cu prioritate de I.P.M. Craiova şi cu automonitorizare proprie având ca activităţi:
producţia de energie electrică şi termică pe baza de cărbune fosil (lignit inferior din
bazinul carbonifer al Văii Jiului) reprezentată de Termoelectrica Bucureşti – FE Craiova;
traficul rutier şi feroviar intens şi reţeaua CFR Craiova-Timişoara.

Combinatul Doljchim
 Platforma industrială de nord a municipiului Craiova: producţia de energie
electrică şi termică pentru mun.Craiova pe baza de păcură, carbune (lignit)
reprezentata de Termoelectrica Bucuresti – UE Craiova II; traficul auto (artera
nord-sud mun.Craiova) şi feroviar (Depoul CFR şi Regionala CFR Craiova),
prelucrare primară ţiţei Gherceşti (SPP Craiova).
 Platforma industriala de vest a mun. Craiova – produse agroalimentare: bere
(SC Bere SA), elemente prefabricate din beton, ţiglă şi materiale de
construcţii (SE Elpreco SA), şantiere de construcţii, traficul rutier pe E70
Craiova-Filiasi şi feroviar – relaţia Craiova-Timişoara.
 Platforma industrială Podari (producţie agroalimentar:ă zahar, ulei, băuturi
alcoolice etc.) reprezentată de SC Olpo SA Podari, SC Zaharul Podari, SC
Regina SA, SC Wimar SA.
 b) Calitatea apei
Poluarea apei
O mare pondere în poluarea apelor râului Jiu o au exploatările miniere, şi existenţa în
bazinul superior al râului a termocentralelor de la Paroşeni, Rovinari, Turceni, care au
nevoie de un volum mare de apă pentru sistemele de răcire. Această situaţie creează
probleme alimentării cu apă potabilă a municipiului Craiova, alimentării cu apă de răcire
a termocentralei Işalniţa.
În zona Podari-Malu Mare sunt deversate apele provenite de la Termocentrala Işalniţa,
municipiul Craiova, precum şi apele uzate de pe platforma Podari.
Termocentrala Işalniţa în anul 2005 a evacuat în râul Jiu următoarele cantităţi de
substante poluante: 47t/an suspensii, 322t/an reziduu fix, 24t/an cloruri, 0,220 t/an
amoniu.
Bazinul hidrografic Jiu
Râul Jiu se prezintă de categoria I de calitate de la izvor pâna la confluenta cu Canalul
Colector, pe o lungime de 261 Km, apoi este de categoria a II-a pâna la confluenţa cu
fluviul Dunarea, pe o lungime de 78 km. Râul Amaradia din lungimea totală de 106 km,
28 km sunt de categoria I de calitate până la confluenţa cu secţiunea de control Hurezani,
de la confluenţa secţiunii de control Hurezani până la confluenţa cu râul Jiu este de
categoria a II-a de calitate.

Zone critice sub aspectul poluării apelor:

- Zona industrială de nord-vest - “punct fierbinte” – SE Işalniţa (afectează râul Jiu);
- Zona industrială Podari;
- Platforma industrială de nord a municipiului Craiova;
- Confluenţa râului Amaradia cu râul Jiu.
- Craiova şi Termoelectrica Bucuresti – SE Craiova şi UE Craiova II;
- SC Conpet SA Ploieşti, Regionala Craiova – colectoare de transport produse
petroliere;
Impactului apelor uzate
O problemă majoră a Craiovei o constituie evacuările directe de ape neepurate în
reţeaua hidrografică, datorită lipsei staţiilor de epurare.
Conform analizelor fizico-chimice efectuate la forajele pentru urmărirea poluării apelor
freatice din zona haldelor de cenuşă ale CET II Craiova, zona învecinată acestora are
apele freatice poluate cu sulfati şi fier.
 2.Protecţia mediului
2.1 Protecţia aerului
În scopul ameliorării calităţii atmosferei activitatea A.P.M. Dolj a urmărit aplicarea în
practică a politicii naţionale de protecţie a mediului prin:
- promovarea în activitatea agenţilor economici a unor tehnologii adecvate pentru
retinerea poluanţilor la sursă;
- gestionarea resursei de aer în sensul reducerii emisiilor până la cele mai
scazute niveluri care să nu depasească capacitatea de regenerare a atmosferei;
- utilizarea combustibililor cu conţinut scazut de steril precum şi de sulf;
- diminuarea antrenarilor de pe depozitele de zgura şi cenusă prin funcţionarea
sistemului de umectare.
În aria municipiului Craiova functionează o reţea de monitorizare a emisiilor de
poluanţi atmosferici, integrate în Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului.
Reteaua este formată din cinci staţii automate, care au fost amplasate în aglomerarea
urbană Craiova conform criteriilor prevazute în Ord. 592/2002:
        Staţia Calea Bucureşti ( Craiova 1 )-staţie de trafic, locaţia respectivei staţii
fiind legată de zona cea mai aglomerată din punct de vedere al traficului;
        Staţia Primarie ( Craiova 2 )-staţie de fond urban, situată într-o zonă neexpusă
direct traficului şi industriei locale;
        Staţia Billa ( Craiova 3 )-staţie mixtă-industrială şi de trafic, aflată sub
influenţa ambelor termocentrale şi a reţelei de trafic greu din vestul oraşului;
        Statia Isalniţa ( Craiova 4 )-staţie industrială situată în mediul suburban, aflată
sub influenţa termocentralei din zonă;
        Staţia Breasta ( Craiova 5 )-staţie de fond regional situată la distanţă de toate
sursele de poluare majore din aglomerare.

Calitatea aerului în oraşul Craiova nu a ridicat probleme majore atat sub aspectul
posibilitatilor de afectare a sănătăţii populatiei cât şi al protecţiei ecosistemelor. În
locaţiile staţiilor fixe de monitorizare manuală şi în determinările momentane nu au fost
înregistrate depăţiri ale CMA prevazute de normativele în vigoare în ceea ce priveşte
concentratiile de NOx si SO2. Au fost în schimb înregistrate câteva depăşiri la pulberile
totale în suspensie şi NH3.
2.2 Protecţia calităţii apelor
Deşi Craiova este unul din cele mai mari oraşe din România, el nu are o fabrică
funcţională pentru tratarea apelor uzate. De asemenea, sistemul de canalizare este
incomplet. Apele uzate sunt deversate direct într-un canal parţial deschis - canalul
Craioviţa – care traversează oraşul, sau într-un lac mic – lacul Craioviţa – localizat într-o
zonă de agrement din oraş. Din lac şi din canal apele uzate curg fără nici un tratament în
râul Jiu.
Modernizarea fabricii de tratare a apelor uzate şi construcţia unui colector de ape uzate
important va furniza locuitorilor orasului un sistem de canalizare care îndeplineşte
cererile moderne. Reducerea deversărilor în râul Jiu şi în Dunăre va reduce semnificativ
poluarea transfrontalieră.
Pentru diminuarea poluarii apelor au fost întreprinse următoarele măsuri:
 Îmbunătăţirea Sistemului Naţional de supraveghere a calităţii apelor, a dotarii
Direcţiei Apelor Jiu;
  Desfăşurarea de activităţi de control al agenţilor economici utilizatori de apă şi
potenţial, poluatori ai apelor de suprafţă sau subterană şi de îndrumare în scopul
prevenirii şi combaterii poluării apelor;
 Realizarea de instructaje periodice cu gospodării de apă în vederea dezvoltării
unor abilităţi pentru control în domeniul apelor, pentru pregătirea continuă şi
specializare pe plan legislativ;
 Instituirea unui regim de supraveghere specială a activităţii de epurare a apelor
uzate desfaşurată de agenţii economici ce reprezintă mari surse de poluare a
apelor din bazinul hidrografic Jiu.
Pentru protecţia resurselor de apă se interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor
uzate, a substanţelor poluante ce depăşesc concentraţiile stabilite în normativ, a apelor
uzate care provoacă depuneri de materii şi suspensii sedimentabile, a creşterii turbidităţii,
schimbarea culorii, gustului şi mirosului apei receptorului faţă de starea naturală. Se
interzice evacuarea în receptorii naturali a apelor uzate care conţin pesticide, a apelor
uzate continând patogeni sau virusi, provenind de la spitale, unităţi zootehnice, abatoare
atc. Staţiile de evacuare a apelor uzate în receptorii naturali, trebuie prevăzute cu
mijloace de măsurare a debitelor şi volumelor de ape uzate evacuate şi amenajate pentru
prelevarea de probe de apa pentru analiza, sau să fie dotate cu sisteme automate de
determinare a calităţii apelor uzate evacuate.

În vederea protecţiei calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din bazinul hidrografic Jiu
şi ămbunaătăţirea calităţii acestora se impun cunoaşterea şi evidenţa exploatarilor din
subteran caracterizate printr-o serie de acţiuni, care concură la gospodărirea judicioasă a
resurselor de apă subterane şi măsuri care să asigure conservarea şi protecţia resurselor de
apă.
Pentru o gospodărire ratională a surselor de apă subterană sunt necesare acţiuni pentru:
- stabilirea tuturor surselor de apă subterană în funcţiune şi sursele scoase din funcţiune;
- exploatarea raţională a forajelor hidrogeologice prin dotarea cu apometre la fiecare foraj
şi montarea pompelor adecvate la adâncimile stabilite, precum şi verificarea debitelor de
exploatare pentru fiecare foraj în parte;
- folosirea apelor subterane în exclusivitate pentru alimentări cu apă potabilă;
- folosirea apelor subterane cu calitaăţi inferioare in industrie şi alte folosinţe;
- stabilirea zonelor de protecţie hidrogeologică pentru fiecare sursă de ape subterane din
zona de competenţă a Direcţiei Apelor Jiu;
- în apropierea surselor potenţiale de poluare se impune organizarea unui sistem de
supraveghere a calităţii apelor subterane prin executarea unor foraje hidrogeologice de
control;
- instituirea unui program de monitorizare a chimismului apelor subterane de adâncime,
prin efectuarea de analize fizico-chimice la forajele hidrogeologice de adâncime
existente.
 În vederea îmbunătăţirii calităţii apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic Jiu se
impune ca toate lucrările la staţiile şi instalaţiile de epurare sa fie finalizate şi să
functioneze la capacitate cu realizarea eficienţei maxime de epurare a apelor uzate pentru
respectarea prevederilor reglementărilor comunitare precum şi standardele şi normativele
româneşti în vigoare.
2.3 Calitatea învelişului biotic
Conform Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, la nivelul judeţului s-a
înregistrat un nivel înalt de pagube în zonele forestiere - 64,8% din arbori – cel mai
afectat din România.
Reprezentanţi ai Agenţiei Locale pentru Protecţia Mediului Dolj şi ai Agenţiei
Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova au început sesiunea de informare a
publicului cu privire la instituirea Reţelei Natura 2000 în regiunea Oltenia.
Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din : arii speciale
de conservare şi arii de Protecţie Specială Avifaunistică. La nivelul judeţului Dolj există
un număr de 10 potenţiale situri de importanţă comunitară (SCI) propuse, având la bază
Directiva Habitate şi un număr de 7 potenţiale arii de protecţie avifaunistică (SPA)
propuse conform Directivei Păsări.
Acceptarea ca situri Natura 2000 se face de către Comisia Europeană (în cadrul unor
întruniri ale specialiştilor europeni) din siturile propuse de România.
Ariile protejate situate in apropierea orasului Craiova sunt:
- Pădurea Bucovăţ – Leamna (150 ha);
- Padurea cu arbori de stejar si frasin Radovan (350 ha);
- Padurea cu salcam tardifor Malu Mare (110 ha);
- Lacul Adunatii de Geormane (10 ha);
- Complexul lacustru Preajba – Facai (28 ha);
Scopul reţelei Natura 2000 este să oprească declinul biodiversităţii prin conservarea pe
termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii şi habitate de interes european.
Natura 2000 are ca obiective identificarea, menţinerea şi refacerea arealelor cheie pentru
protejarea speciilor de floră şi faună sălbatică, precum şi coridoarele de legătură dintre
acestea, ce fac posibilă migraţia şi schimbul între populaţiile diferitelor habitate.

BIBLIOGRAFIE:
1. Bălteanu D.,Serban Mihaela., (2005), Modificări globale ale mediului, Editura
Coresi, Bucureşti;
2. Cocean P., (2002), Geografie regionala, Presa Universitara Clujeană, Cluj-
Napoca;ă
3. Ioanice, V., (1991), Oraşul şi mediul, Edit. Tehnică, Bucuresti;
4. Pătroescu, Maria, (2002), Conservarea diversităţii biologice, Editura Tehnică,
Bucureşti;
5. *** Protecţia mediului în regiunea Oltenia, Oltenia Environmental Euro INFO Center,
Craiova 2000;