COMUNICARE LA DISCPLINA

TEORIE ECONOMICĂ I,
FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

,,PROBLEMA POLUĂRII
AERULUI ÎN REPUBLICA
MOLDOVA”
Realizat:
Sula Valeriu, student
FB2102
Mediul aerian este contaminat în permanență
cu cantităţi mari de substanţe solide, lichide şi
gazoase, emanate din variate surse naturale
şi artificiale.

Poluarea aerului atmosferic constă în

contaminarea şi modificarea compoziţiei sale
chimice şi fizice prin impactul gazelor toxice, al
pulberilor industriale, al undelor electro-
magnetice etc., avînd efecte dăunătoare
asupra mediului înconjurător în ansamblu și
asupra sănătății omului.
În ţara noastră, starea şi calitatea aerului atmosferic sînt
condiţionate de cîteva surse principale de poluare:

sursele staţionare, care includ întreprinderile indu-

striale, centralele termo-electrice, cazangeriile mari. În
prezent, în Republica Moldova activează
1.764 de întreprinderi industriale şi de construcţii, 3
centrale termoelectrice, 2.777 de cazangerii şi multe
întreprinderi mai mici;

sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar,

aerian, tehnica agricolă etc.;

 sursele transfrontaliere, care includ regiunile indus-

triale de peste graniţele ţării (de exemplu, din Europa
Centrală şi de Vest), de unde vînturile aduc aer poluat.
 Casificarea obiectelor
Sectorul
Deșeuri poluatoare agricol

Procese
Sectorul
industriale Sectorul Alte
transpor-
și energetic sectoare
turilor
construcții

 Transportul aerian
 Produse  Comercial
 Electroenergetic  Trasportul auto
miniere  Instituțional-
 Electrotehnic  Transportul
 Alte proceduri administrativ
 termoenergetic feroviar
 Halocarburi  Rezidențial
 Transportul fluvial
 În Republica Moldova, monitorizarea calităţii aerului atmosferic
este asigurată de laboratoarele specializate din cadrul Serviciului
Hidrometeorologic de Stat şi de serviciile specializate ale
Inspectoratului Ecologic de Stat.

Cel mai poluat aer este în oraşe, fiind înregistraţi următorii

poluanţi (în descreştere): Chişinău – bioxid de azot (depăşire
CMA), suspensii solide, fenol, monoxid de carbon; Bălţi – suspensii
solide şi aldehidă formică (depăşire CMA), bioxid de azot; Tiraspol
– aldehidă formică şi fenol (depăşire CMA), suspensii solide,
monoxid de carbon şi bioxid de azot; Rîbniţa – suspensii solide şi
bioxid de azot; Bender – aldehidă formică (depăşire CMA),
monoxid de carbon, bioxid de azot.
În ultimii ani, nivelul de poluare din municipiile Chişinău, Bălţi
și Bender rămîne constant, iar în mun. Tiraspol şi or. Rîbniţa tinde
spre diminuare.
 Principala sursă de poluare a aerului atmosferic,
îndeosebi în oraşele mari ale republicii, este transportul
auto, cota căruia constituie 88% din emisiile totale ale
surselor de poluare (fixe şi mobile). Acestea produc, odată
cu gazele de eşapament, cantităţi considerabile de
hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot şi de sulf etc.
Cele mai poluate localităţi, ca urmare a exploatării
transportului auto, sînt considerate: municipiile Chişinău şi
Bălţi, raioanele Sîngerei, Cahul, Hînceşti, Briceni, Ialoveni,
Ungheni, Floreşti, Anenii Noi şi UTA Găgăuzia.
 PROTECŢIA MEDIULUI AERIAN ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
În conformitate cu legislaţia naţională în domeniul mediului, în Republica
Moldova se întreprind anumite acţiuni de combatere a factorilor poluanţi:

– îmbunătăţirea stării tehnice a parcului de automobile și a tehnicii agricole

(bazate pe motoare cu ardere internă);
– testarea tehnică anuală obligatorie a tuturor automobilelor şi a altor mijloace
de transport;
– implementarea normativelor ecologice europene, care se verifică odată cu
testarea tehnică, inclusiv la trecerea punctelor vamale etc.;
– aplicarea restricţiilor la importul automobilelor cu un grad înalt de uzură;
– inventarierea surselor de poluare, lucru realizat de Inspectoratul Ecologic de
Stat;
– încurajarea economică şi financiară a întreprinzătorilor care folosesc surse
de energie regenerabilă (eoliană, solară, bioenergetică);
– instalarea dispozitivelor (filtrelor) de purificare a emisiilor (de exemplu,
instalarea sacilor de captare a pulberilor la Fabrica de ciment din Rezina);
– practicarea sistematică a salubrizării teritoriilor, a curăţării umede
a străzilor şi a pieţelor;
– înverzirea teritoriilor, pentru fiecare localitate fiind proiectate spaţii
verzi;
– educarea populaţiei în spirit ecologic (în şcoli, mass-media),
inclusiv prin acţiuni publice, cum ar fi manifestarea „O zi fără
automobilul meu”;
– inventarierea şi întreţinerea corectă a încăperilor pentru stocarea
pesticidelor;
– interzicerea arderii deşeurilor solide, a frunzelor, a miriştilor şi a
paielor;
– crearea unui sistem centralizat şi a rampelor regionale de
colectare a deşeurilor, instalarea tomberoanelor speciale în
localităţi.
 BIBLIOGRAFIE:

https://utm.md/meridian/2015/
MI_3_2015/15_Plamadeala_V_Sursele.pdf

Geografia mediului: clasa a 12-a/Igor Codreanu, Serafima

Roșcovan; Min. Educației al Rep. Moldova.- Ed a 2-a.-Chișinău:
S.n.,2015 (tipogr. ,,Bons Offices”). – 144 p.