Cartoful prezintă o deosebită importanță în alimenta ția oamenilor, în furajarea animalelor și

pentru prelucrări industriale.În alimentația oamenilor cartoful se folose ște în stare proaspătă
sau sub formă de produse uscate și semipreparate.Datorită gustului plăcut, a digerabilită ții
și a valorii nutritive ridicate preparatele din cartofi satisfac exigentele alimentare ale tuturor
categoriilor populației.
În furajarea animalelor cartoful este valoros pentru porcine și bovine dar poate fi utilizat și la
alte specii de animale. Sunt folosite mai ales tuberculii rani ți la recoltare sau cei cu
dimensiuni mici, rezidurile rămase de la industrializarea cartofului.
Cartoful este o plantă erbacee din familia solanaceelor, care valorifică solurile u șoare,
nisipo- lutoase din zonele mai umede și răcoroase acolo unde cerealele nu reu șesc în
cultură.
Având numeroase soiuri cu perioada de vegeta ție diferită, recoltându-se de la sfâr șitul lunii
mai până în octombrie, cartoful favorizează e șalonarea lucrărilor agricole, fiind folosit ca
plantă premergătoare a grâului de toamnă.
Cartoful conține: amidon, săruri minerale diverse (pe bază de calciu, magneziu, fosfor, fier,
mangan, cupru, potasiu), protide, lipide, vitaminele din grupul B (B1, B2, B6), vitaminele A și
C, acid folic, acid citric, acid malic.
Pentru a obține producții mari de cartof și de calitate bună, cu posibilită ți de mecanizare și
irigare, asigurarea transportului fără vătămarea tuberculilor prezintă o deosebită importan ță
pentru cultivator.
Plante bune premergătoare pentru cultura cartofului sunt: gramineele și leguminoasele
perene furajere și leguminoasele anuale.  
Lucrările solului au menirea de a asigura un substrat cât mai afânat cu un regim aero-hidric
corespunzător, prin acumularea apei și elementelor nutritive în sol și distrugerea buruienilor.
Solul se mobilizează la adâncimea de 28-30 cm pe majoritatea tipurilor de sol, dovedindu-
se superioară arătura cu subsolaj suplimentar de 10-15 cm, făcând posibilă o bună
dezvoltare a plantei, mai ales a tuberculilor în cuib. Arătura se efectuează imediat după
recoltarea plantei premergătoare, administrarea îngră șămintelor organice și celor chimice
cu fosfat și potasiu, tocarea eventualelor resturi vegetale. Până la venirea iernii arătura se
menține curate de buruieni, nivelată, fără crustă, permi țând plantatul mai devreme în
primăvară. Materialul de plantat trebuie sa fie sănătos iar mărimea tuberculilor să fie de 40-
70 gr.
Preîncolțire: Pentru a obține sporuri de producție și o timpurietate mai mare tuberculii de
cartofi se pun înainte de plantare la preîncolțit. Încol țirea tuberculilor începe cu 30-40 de zile
înainte de plantare (sfârșitul lunii ianuarie în sud și vest). Asigurarea pornirii col ților în
vegetație se face prin așezarea tuberculilor în strat de circa 40 cm în camere încălzite la 16-
18 grade Celsius până apar colții in masa, fara ca acestia sa depaseasca 1-2 mm. Încol țirea
propriu zisa se realizează folosindu-se solarul sau alte spa ții care beneficiază de lumină
naturală sau artificială, cu posibilități de aerisire în care se pot men ține temperaturi de 12-15
grade Celsius sau chiar 18 grade Celsius în cazul urgentării cre șterii col ților. Dacă plantatul
nu este posibil temperatura se coboară la 12 grade Celsius până la plantare. Pentru a
obține o încolțire uniformă se schimbă poziția lădițelor în stive din 7 în 7 zile.
La plantarea tuberculilor neîncolțiți epoca optimă de plantare este determinată de zvântarea
solului până la adâncimea de plantare, plus încă 3-4 cm, astfel încât să se poată efectua
lucrările de pregătire a solului fără tasări puternice.
Tuberculi neîncolțiți nu sunt afectați în sol de eventualele scăderi ale temperaturii, nu
pornesc în vegetație până când nu se realizează temperatura specifică de 6-7 grade
Celsius.
Calendaristic cartoful extratimpuriu și timpuriu se plantează între 5-15 martie în zona
nisipurilor din Oltenia și între 5-25 martie în restul zonelor de cultură.
Tuberculi neîncolțiți trebuie plantați până la 20 martie în zona de câmpie, până la 10-15
aprilie în zona favorabilă și până la sfârșitul lunii aprilie în zonele cu climă foarte favorabilă.
În stabilirea desimii de plantare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspect:
 să se folosească norme de plantare cât mai reduse și economice prin reglarea desimii.
 numărul de tulpini principale și tuberculi forma ți la cuib cre ște odată cu mărimea
materialului de plantare și a spațiului de nutriție și scade datorită reducerii desimii de
plantare, între soiuri fiind diferențe semnificative.
Planate: Pentru cartoful ce se recoltează la maturitate se asigură un număr de 220-240 de
mii de tulpini la hectar. Această densitate se asigură cu 45-55 de mii de tuberculi planta ți la
hectar, cu mărimea de 30-45 mm, respectiv 40-60 gr fiecare, considerând că un tubercul
asigură pornirea în vegetație a 4-5 tulpini inițiale viguroase.
Pentru culturile de cartofi extratimpurii și timpurii se plantează un număr de 65-75 de mii
tuberculi sau porțiuni de tuberculi a câte 3-4 col ți, ceea ce înseamnă 240-280 de mii de
tulpini pe hectar. Nu mărimea tuberculilor planta ți determină produc ția de cartofi cât mai
ales desimea de plantare, producția fiind în corela ție cu numărul de tulpini principale la
hectar. Dacă se plantează tuberculi mai mici se măre ște desimea de plantare, pentru a se
asigura numărul normal de tulpini principale.
Distanța între rânduri la cartofii extratimpurii și timpurii cu tuberculi încol ți ți înainte de
plantare distanța între rânduri este de 55-60 cm, plantarea efectuându-se semimecanizat,
se deschid rigole cu ajutorul cultivatorului prevăzut cu corpuri de rărit, în care tuberculii se
plantează manual, iar acoperirea lor se face fie mecanizat fie manual.Pe terenuri nisipoase
distanța între rânduri este de 70 cm, distanța între tuberculi pe rând oscilează în func ție de
distanța între rânduri și desimea stabilită, între 19-27 cm.
Cartoful se plantează mecanizat prin acoperire cu biloane.Ma șinile de plantat trebuie sa fie
bine reglate astfel încât să rezulte un bilon uniform simetric fa ță de coamă, lat la bază de
38-42 cm și înalt de 12-15 cm deasupra păr ții superioare a tuberculilor la bilon mic și 20-25
cm la bilon mare, astfel că după așezarea pământului în bilon tuberculii să fie acoperi ți cu
un strat de 8-9 cm pământ, respective 16-19 cm.
Există două tipuri de plantare: plantatul în biloane și plantarea pe brazde.
Plantatul în biloane este obligatoriu în cazul irigării prin brazde sau în zonele cu ploi
abundente și pe pante mai mari de 4-5 %. Adâncimea de plantat variază între 6-17 cm în
funcție de adâncimea la care umiditatea și temperatura sunt favorabile formării tuberculilor.
Plantatul pe brazde constă în executarea unei arături, tuberculii punându-se tot la a doua
brazdă, în cazul plugului purtat de tractor, distant între rânduri este de aproximativ 60
cm.Tuberculii se așează cu mâna pe peretele brazdei, la jumătatea intervalului dintre
coamă și fundul brazdei.Acoperirea se face prin răsturnarea brazdei următoare, astfel
terenul rămâne ca o arătură.
I. Îngrijirea culturii de cartofi cu ajutorul erbicidelor
Buruienile din lanurile de cartofi se combat cu multă greutate, deoarece primele faze de
vegetație a plantei corespund cu perioadele ploioase din lunile mai și iunie, când nu se
poate intra cu mijloacele mecanice pentru distrugerea lor.
Buruienile produc pagube mari, determinând diminuarea recoltei cu 20-35 %, acestea
consumă cantități mari de apă și elemente nutritive și scad eficien ța tratamentelor împotriva
bolilor și dăunătorilor, de asemenea recoltarea mecanizată devine dificilă sau imposibilă.
Există doua tipuri de erbicide care se pot folosi în cultura cartofului: erbicide preemergente
care se folosesc înaintea înființării culturii ăi erbicide postemergente care se folosesc după
înființarea culturii.
Amintim cateva erbicide care se pot utiliza preemergent în cultura cartofului: Dual Gold 960
EC se utilizează în cantitate de 1,0-1,5 l /ha împotriva buruienilor monocotiledonate anuale.
În funcție de umiditatea din sol există două posibilită ți de aplicare:
 înainte de semănat, urmat de încorporare superficială pe sol uscat, și în regiunile unde
sunt așteptate perioade de secetă Dual Gold 960 EC se aplică înainte de însămân țare
și apoi se încoporează în stratul superficial al solului la 2-3 cm, cu ajutorul
combinatorului.
 imediat după semănat în condiții normale de umiditate Dual Gold 960 EC se
recomandă a fi aplicat după semănatul culturii,sau în aceea și zi, până înainte de
răsărirea acestuia.
Un alt erbicid care se poate utiliza este Sencor 70 WG în cantitate de 0,7-1,2 kg /ha
împotriva buruienilor anuale și unele monocotiledonate.
Sencor 70 WG poate fi administrat atât preemergent cât și postemergent până când lăstarii
au înălțimea de maximum 10 cm.
Stomp 330 EC se poate utiliza preemergent în cantitate de 5,0 l/ha împotriva buruienilor
monocotiledonate și unele dicotiledonate anuale. Tratamentul se poate aplica într-un
interval de 5 zile după semănat.  
Erbicide postemergente utilizate în cultura cartofului sunt:

 Fusilade Forte în cantitate de 0,8-1,0 l/ha împotriva buruienilor monocotiledonate

anuale, si împotriva buruienilor monocotiledonate perene în cantitate de 1,3 l/ha.
 Pantera 40 EC se utilizează în cantitate de 0,75-1,0 l/ha împotriva buruienilor
monocotiledonate anuale .Mai combate pirul târâtor și costreiul în cantitate de 2,0
l/ha,de la 10 cm până la 70 cm înălțime.Efectul deplin este ob ținut la 14-21 de zile de
la aplicare.
 Titus 25 DF se utilizează în cantitate de 40-60 g/ha împotriva buruienilor
monocotiledonate anuale și perene și unele dicotiledonate.
II. Descrierea și combatere bolilor la cultura de cartofi
Descrierea și combaterea manei cartofului (Phytophthora infestans)
Mana cartofului poate ataca toate organele aeriene ale plantelor precum și pe cele
subterane, cu excepția rădăcinilor.
Atacul se manifestă pe frunze, pe fața superioară a limbului, apar pete gălbui, la început
mici, cu contur difuz, mai numeroase către marginea foliolelor. Petele se măresc treptat,
devin brune, apoi brun negricioase și sunt înconjurate de o dungă galbenă, cu margini
regulate și difuze.Petele pot să conflueze, brunificarea se întinde pe toată suprafa ța
frunzelor, care se usucă și se răsucesc de parcă ar fi arse.Tulpinile, petiolii și pedunculi
florali atacați prezintă pete alungite, brune-negricioase pe care ciuperca nu fructifică.
Atacul de pe tulpini, prin extinderea petelor, poate cauza uscarea prematură a par ții aeriene
a plantelor.
Tuberculii atacați, apar cu pete brune-plumburii, adâncite, iar în sec țiune se observă zone
de țesut brunificat, de la care pornesc prelungiri neregulate spre central pulpei.  
Ciuperca iernează în tuberculi, sub formă de miceliu de rezisten ță, precum și în resturile
vegetale bolnave rămase pe sol.
Patogenul preferă temperaturile de 16-22 grade Celsius, având două vârfuri ale curbei de
evoluție, la începutul lunii iulie și la începutul lunii septembrie.
Prevenirea apariției manei se poate realiza prin: sortarea riguroasă a tuberculilor, înainte de
depozitare și plantare, distrugerea tuberculilor infecta ți, utilizarea soiurilor cu rezisten ță
ridicată.
Combaterea chimică se realizează prin tratamente cu fungicide în timpul perioadei de
vegetație, amintim cateva substanțe utilizate: Acrobat MZ 90/600 WP în concentra ție de 0,2
% (2,0 kg/ha), Antracol 70 WP în cantitate de 1,5-2,5 kg/ha (20 g in 7-10 l apa), Bravo 500
SC în cantitate de 1,5-2,0 l/ha, Champ 77 WG în concentra ție de 0,3 % (3,0 kg/ha),
Consento 450 SC în cantitate de 2,0 l/ha (20 ml in 20 l apa), Curzate Manox în cantitate de
2,5 kg/ha, Dithane M-45 în cantitate de 2,0-2,5 kg/ha,Dithane Neotec 75 WG în cantitate de
2,0-2,5 kg/ha, Equaction Pro în cantitate de 0,4 kg/ha ( 6 g in 6 l apa), Fanion WG în
cantitate de 2,5 kg/ha în 200-300 l/ha apa, Folpan 80 WDG în concentra ție de 0,15 % ( 1,5
kg/ha), Funguran OH 50 WP în cantitate de 3,0 kg/ha, Kocide 2000 în cantitate de 1,5
kg/ha, Polyram DF în cantitatete de 1,8 kg/ha, Ridomil Gold MZ 68 WG în cantitate de 2,5
kg/ha, Ridomil Gold Plus 42,5 WP în cantitate de 3,0 kg/ha, Zetanil Blu în cantitate de 3,0
kg/ha.
Descrierea și combaterea rizoctoniozei (Rhizoctonia solani)
Rizoctonia se manifestă pe tuberculi, stoloni, rădăcini și tulpini.Pe rădăcini și stoloni boala
apare sub formă de pete brune, acoperite cu o re țea fină constituită din miceliul ciupercii.
Plantele atacate prezintă la baza tulpiniilor mature un mucegai alb-cenu șiu.
Atacul la nivelul tuberculilor constă în formarea de cruste de mici dimensiuni, albicioase la
început, apoi brun-negricioase, compacte, care formează pe suprafa ța tuberculului escavatii
de dimensiuni variabile.Boala este periculoasă dacă atacul pe tuberculi apare
timpuriu.Tuberculii bolnavi dau naștere la plante fragile, care pier foarte repede.
În afară de cartofi agentul patogen parazitează: sfecla, tutunul, rapi ța, castravetele, ardeiul,
morcovul, mazărea, fasolea, ridichea, tomatele, varza.
Prevenirea apariției rizoctoniozei se poate realizeaza prin: asolament ra țional (după o
cultură atacată nu se înființează o nouă cultură cu plante care fac parte din cercul de plante
gazdă al ciupercii), plantarea optimă și în soluri u șoare, sistem de nutri ție echilibrat în azot,
fosfor, potasiu.
Combaterea chimică se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Dithane M-45
în cantitate de 0,5 kg /t tuberculi (20 g pentru 40 kg tuberculi), Dithane Neotec 75 WG în
cantitate de 0,5 – 1,0 kg/ 1,0-1,5 t tuberculi (20 g pentru 30-40 kg tuberculi).
Descrierea și combaterea alternariozei (patarea brună) (Alternaria solani)
Alternarioza se manifestă pe frunze, mai rar pe tulpini și frecvent pe tuberculi, mai ales în
perioada de depozitare.
Pe frunze boala debuteaza la sfârșitul lunii mai, începutul lunii iunie, prin apari ția de pete
circulare, ovale sau colțuroase, de culoare brună cu zone concentrice. Petele se măresc,
confluează, cauzând uscarea unor porțiuni mai mari de frunză.
Boala apare la început pe frunzele bazale, treptat producandu-se infec ții pe verticală, la
frunzele din etajele superioare.
Pe tuberculi petele sunt brune-negricioase și sunt u șor adâncite.Evolu ția atacului duce la
putrezirea pulpei.
Prevenirea apariției alternariozei se poate realiza prin: sortarea riguroasă a tuberculilor atât
la plantare cât și la depozitare, evitarea plantării pe terenuri grele bogate în apă, recoltarea
la timp, pe vreme însorită evitarea traumelor și sortarea tuberculilor infesta ți înainte de
depozitare.
Combaterea chimică se poate realiza prin tratamente cu fungicide cum ar fi: Antracol 70 WP
în cantitate de 1,5-2,5 kg/ha (20 g in 7-10 l apa), Bravo 500 SC în cantitate de 1,5 l/ha,
Curzate Manox în cantitate de 2,5 kg/ha, Electis 75 WG în cantitate de 1,8 kg/ha, Fanion
WG în cantitate de 2,5 kg/ha în 200-300 l/ha apa, Polyram DF în cantitate de 1,8 kg/ha,
Shavit F 72 WP în concentrație de 0,2 % ( 2,0 kg/ha).
III. Descrierea și combaterea dăunatorilor din cultura de cartofi
Descrierea și combaterea nematodului tulpinilor și tuberculilor de cartofi (Ditylenchus
destructor)
Nematodul poate dezvolta 5-6 generații pe an, iernând în toate stadiile în tulpinile diferitelor
plante cultivate și spontane, în bulbi, în tuberculi și uneori chiar în sol.
Primăvara larvele migrează în sol, pătrund în rădăcini, tuberculi sau bulbi prin leziuni
mecanice sau orificii naturale, dizolvând pere ții celulari cu ajutorul unor secre ții ale tubului
digestiv. Nematodul atacă tulpinile, bulbii, tuberculii, rizomii și rădăcinile diferitelor plante
cultivate și spontane.
În urma atacului frunzele plantelor se îngroa șă și se scurtează, decolorandu-se treptat,
pentru ca, în final, să se îngălbenească. Tuberculii sau bulbii ataca ți se deformează,
prezentând crăpături, plantele atacate se usucă.
La o infestare tardivă, deși plantele nu prezintă simptome exterioare vizibile, tuberculii sau
bulbii acestor plante prezintă pete, la început albicioase, apoi brune, cu aspect mucilaginos
și în mod practic fără posibilități de valorificare sau de păstrare.
Prevenirea apariției nematodului se poate realiza prin: respectarea strictă a măsurilor de
carantină fitosanitară externă și internă, realizarea unei rota ții a culturilor, se recomandă în
acest caz utilizarea rapiței, a cânepii, muștarului a căror secre ție radiculară stimulează
eclozarea larvelor din chisti, care mor în lipsa gazdei, cultivarea unor soiuri rezistente.
Combaterea chimică se poate realiza cu tratamente chimice cu nematocide cum ar fi:
Nemathorin 10 G în cantitate de 10-15 kg/ha.Se recomandă administratrea produsului la o
adancime de maxim 10-15 cm.In condiții de secetă se recomandă irigarea în momentul
aplicării, pentru a facilita performanțele substanței.
Descrierea și combaterea viermilor sârmă (gândaci pocnitori) (Agriotes sp.)
Viermii sârmă sunt răspândiți în toate regiunile țării dar mai ales în zonele de stepă și
silvostepa.
Adulții au corpul alungit și îngustat posterior.Elitrele sunt prevăzute cu patru dungi
caracteristice.
Caracteristic pentru acest grup de insecte este dispozitivul de sărit, situat la punctul de
inserție între prostern și mezostern.Culoarea variază de la brun ro șcat la brun închis.
Larvele ating la maturitate lungimea de 18-26 mm.Corpul este cilindric, puternic chitinizat,
ceea ce le imprimă o anumită rigiditate, de unde le vine și denumirea de „viermi sarma”.Din
vârsta a doua, culoarea corpului se transformă din alb-transparent în galben-portocaliu
lucios, iar capul este brun.
Viermele sarma prezintă o generație la 3-5 ani și iernează în sol ca insecte adulte și ca
larve de diferite vârste, sunt polifage, larvele hrănindu-se cu păr țile subterane ale plantelor.
Atacă de preferință cerealele păioase, porumbul, floarea-soarelui, cartoful, sfecla, morcovul,
tomatele, tutunul, pomii fructiferi, vița de vie.
Adulții se hrănesc cu elementele florale din inflorescen țele cerealelor și umbeliferelor.
Larvele provoaca rosături ale rădăcinilor producând galerii în profunzimea acestora. În
timpul atacului plantele aflate în primele faze se îngălbenesc și se usucă. Adul ții sunt
omnivori, se hrănesc cu insecte mici, râme, boabe de cereale germinate.
Prevenirea apariției viermilor sarma se poate realiza prin: rota ția culturilor, arătura adâncă
de toamnă pentru distrugerea larvelor, adunarea și distrugerea prin ardere a tuturor
resturilor după recoltare.
Combaterea chimică se poate efectua cu Sintogril Super în cantitate de 30 kg/ha printr-o
uțoara încorporare, înainte de plantare.
Descrierea și combaterea la gândacul din Colorado (Leptinotarsa decemlineata)
Gândacul de Colorado este unul dintre cei mai prezen ți dăunatori ai agriculturii în perioada
de vară.Are 1-2 generații pe an și iernează ca adult în sol, la 35-40cm adâncime. Atacă
numeroase specii de plante din familia Solanaceae, atât cultivate (cartoful, vinetele,
tomatele), cât și spontane (ciumafaia, zarna, maselarita, matraguna).
În stadiul de adult, gândacul are corpul de 9-12 mm lungime și un colorit galben-
portocaliu.Cele două elitre (prima pereche de aripi, cele tari) prezintă câte cinci dungi
longitudinale negre.
După perioada de hibernare, ies din pământ la sfâr șitul lunii martie.După o hrănire intensă,
specifică indivizilor ajunși la maturitate sexuală, are loc copula ția și ponta.
Femelele depun ouale în grupe de câte 10-120 exemplare, pe partea inferioară a
frunzelor.Incubația durează între patru și cinci zile, urmând ca larvele să apară la jumătatea
lunii mai.Larva se dezvoltă între 15 și 30 de zile.
Larva, în stadiul maxim de dezvoltare, atinge o lungime de 12-15 mm, fiind colorată în ro șu-
portocaliu, pe părțile laterale prezentând puncte negre bine definite.În acest stadiu larvele
părăsesc plantele, pătrund în sol și se transformă în pupe.În acest stadiu vor petrece între
12 – 20 de zile urmând să devină adulții din prima genera ție.Prima genera ție se dezvoltă în
maxim 35 de zile, adulții apărând în a doua jumatate a lunii iunie. Datorită apari ției
eșalonate a adulților, generațiile se suprapun.
Larvele tinere perforează, iar mai târziu consumă în întregime limbul foliar.La atacuri
puternice plantele sunt complet scheletizate, rămânând numai resturi de tulpină, culturile de
cartof fiind complet compromise.
Adulții rod frunzele, începând de la margine, la un atac puternic putând produce defolierea
plantelor.Când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, gândacul atacă tuberculii de cartof,
mai ales dacă aceștia se află la suprafața solului, atacând și fructele de vinete.
Prevenirea apariției gândacului din Colorado se poate realiza prin: controlul riguros la
punctele de frontieră în cazul importului de tuberculi de cartof pentru a impiedica
pătrunderea unor dăunători de carantină, crearea unor condi ții favorabile înmul țirii și
activității dușmanilor naturali ai gândacului din Colorado, cultivarea de soiuri rezistente sau
tolerante la atacul gândacului din Colorado, între ținerea culturilor prin pra șire repetate,
fertilizare rațională pentru stimularea dezvoltării plantelor.
Combaterea chimică se poate realiza prin tratamentul tuberculilor înainte de plantat cu
Prestige 290 FS, tratamentul se efectuează cu ajutorul unei instala ții amplasate pe ma șina
de plantat, care pulverizează produsul în doza de 0,8 l/t (in amestec cu cca. 45 l apa) direct
pe tuberculi, concomitent cu plantarea lor. Prestige nu se va utiliza pe o sămân ță cu vigoare
slabă sau infectată cu diverse ciuperci patogene (Fusarium, Erwinia) și la culturi amplasate
pe soluri reci, cu exces de umiditate sau semănate la adâncime prea mare. O altă
substanță care se poate folosi în tratamentul tuberculilor de cartof este Calypso 480 SC în
cantitate de 0,08 l/ha (10 ml in 50 l apa.
În perioada de vegetație combaterea gândacului din Colorado se realizează cu ajutorul
insecticidelor cum ar fi: Actara 25 WG în cantitate de 0,06-0,08 kg/ha (1,5 g in 15 l apa),
Decis Mega în cantitate de 2 ml in 6,5 l apa, Karate Zeon în cantitate de 2 ml în 6,0 l apa,
Laser 240 SC în cantitate de 0,1 l/ha, Mospiln 20 SG în cantitate de 0,1 kg/ha (1,5 g in 10 l
apa), Coragen în cantitate de 50-62 ml/ha, Nuprid 200 SC în cantitate de 0,3-0,4 l/ha.
Irigarea cartofului s-a dovedit foarte eficientă în toate zonele.In primăverile secetoase se
recomandă să se facă o udare de aprovizionare sau o udare imediat după răsărire.
Umiditatea solului trebuie menținută în tot timpul perioadei de vegeta ție la minim 70-80 %
din capacitatea pentru apă a solului.Consumul de apă la cartof are valori de 3500-7000 m3
de apă la hectar,60-70 % din acest consum realizându-se în perioada de formare și
creștere intensă a tuberculilor (iunie,iulie,august).  
TEHNOLOGIA CONVENTIONALA
DE CULTIVARE A CARTOFULUI

Student: Manea (Berbec) Roxana Genioara

 TEHNOLOGII ECOLOGICE DE
CULTIVARE A CARTOFULUI

Student: Manea (Berbec) Roxana Genioara