INTRODUCERE

Legumicultura cuprinde cultura cartofului pentru productia extratimpurie şi timpurie

destinat consumului în lunile mai-iulie, precum şi a cartofului de vară - pentru consum în lunile
iulie-august.
Cartoful se cultivă de regula în cultură mare. În grădina de legume se cultivă mai ales
cartofi timpurii şi semitimpurii care au mare întrebuinţare în alimentaţie. Cartofii se pot cultiva
în răsadniţe calde sau semicalde împreună cu rasadurile de tomate, vinete, varză, conopidă sau cu
castraveţi etc.
În vederea obţinerii cartofilor extratimpurii, care să fie daţi în consum încă din luna
aprilie, plantarea în răsadnite trebuie să se facă la 10-15 februarie. Pentru aceasta înlocuirea
cartofilor de samanţă începe înca din prima jumatate a lunii ianuarie.
Cultura extratimpurie în camp se face către sfârşitul lunii februarie începutul lui martie se fac
paturile cu gunoi de grajd săpându-se la adâncimea de 35 cm pe o lăţime de 160 cm. Pământul se
scoate afară. Apoi se afânează fundul vetrei cu cazmaua şi se aşază un strat de gunoi cald în
grosime de 15-20 cm , se acoperă cu paie şi cu un strat de pământ de 20-25 cm şi se nivelează.
Plantarea se face numai cu cartofi de samânţă încolţiţi, la 10-15 cm adâncime. Distanţa
dintre rânduri este de 40 cm, iar pe rând de 30 cm.
Datorită gunoiului cald răsărirea cartofului are loc după 12-15 zile de la plantare, iar
plantele cresc în condiţii foarte bune. Când au ajuns la înălţimea de 15 cm se face muşuroirea se
se udă bine. In circa 30 de zile de la plantare începe recoltarea (la sfârşitul lunii aprile).

5
 CAPITOLUL 1
CARACTERIZARE MORFOLOGICĂ ŞI TEHNOLOGICĂ A
CARTOFULUI

1.1 Caracterizare botanică

Cartoful (Solanum tuberosum L. Fam. Solanaceae - Fig.1.1.)este o plantă anuală, care
dezvoltă în sol tulpini subterane, pe care cresc radăcini subţiri, fibroase,ce ajung la 30-40 cm
lungime şi stoloni ca nişte ramificaţii mai groase şi care prin tuberizare la varf formează
tuberculii, organele comestibile ale plantei. Forma, mărimea şi culoarea tuberculilor variaza în
funcţie de soi pe suprafaţa tuberculilor se găsesc numeroşi ochi, mai deşi spre vârf si mai rari
spre baza. Ochii prezintă în general cate trei muguri, mai vigurosi fiind cei dispuşi spre vârf.
La suprafata solului se formează tulpini aeriene erecte, de 30-120 cm inălţime, ce cresc
sub formă de tufe. Frunzele sunt alterne, penat compuse cu foliole netede sau gofrate,
pubescente. Inflorescenţa este o cimă simplă sau compusă, cu flori de culoare albă sau
violacee,cu polenizare autogamă. Unele soiuri nu înfloresc. Fructul este o bacă mică, de culoare
violet-verzui. (H.Butnariu si colaboratorii, 1992).

Fig.1.1. (http://www.chudo-ogorod.ru/)

6
1.2 Compoziție chimică și valoare alimentară, nutraceutică și energetică
Valoarea alimentară este dată de conţinutul chimic al tuberculelor, care, în funcţie de soi
şi de gradul de maturare, conţin 66,1 -88,0% apa, 12-33,9% substanţe extractive fără azot, din
care amidon 8,7-26,2%, proteine brute 0,8-4,9 %, grăsimi 0,04-1,0%, celuloză brută 0,2-2,5%,
substanţe minerale 0,4-1,9%, vitamina C 10-35 mg/100g, substanţă proaspătă (Tudor T.A.,
1983).
De menţionat că vitamina C nu se distruge prin fierbereaa cartofilor, putând fi folosită
integral de catre organism, iar conţinutul de solanină să nu depăşească 20 mg/100g substanţă
proaspătă, deoarece devine otravitoare si imprima cartofului un gust amar.

1.3 Areale de cultură pe glob și în România

Cartoful este a doua pâine a omului. Este originar din America, respectiv din Peru,
Columbia si Ecuador. În Europa a fost introdus mai întâi în Spania şi Anglia, extins apoi in toate
tările continentului, precum şi în alte continente, iar in ţara noastră a fost introdus la inceputul
secolului al XIX-lea. Pentru consumul timpuriu si de vară cultura este concentrată mai ales în
zonele de câmpie din vest, sud şi est, în special pe terenuri nisipoase în condiţii de irigare.
In ultimele două decenii, sprafaţa cultivată cu cartof a rămas relativ constantă, scazând în
Europa şi America de Nord, dar a crescut în unele ţări din Asia şi Africa, consumul prezentând în
general aceeaşi situaţie.
În România consumul de cartofi la nivelul anului 1985 a fost de 87 kg/locuitor, din care
17 kg cartofi timpuriu şi de vară. Suprafeţele au crescut încât la nivelul anului 1988 au fost
cultivate 400 000 ha, din care 50.000 ha cu cartofi pentru consum timpuriu şi de vară.(H.
Butanriu, 1992).
Prin dezvoltarea industriei de preparate în cadrul UE fabricarea amidonului din cartof s-a
redus. Pe primul loc, cu cea mai mare suprafaţă destinată acestui scop, este Germania cu 100.000
ha, urmată de Olanda cu 63.000 ha şi apoi Franţa şi Danemarca. În topul ţărilor mari cultivatoare
de cartof şi cu o mare dezvoltare a prelucrării industriale se află Olanda cu 67,0%, Danemarca cu
64,3%, Germania cu 44,6% şi Franţa cu 40,8%. Dintre ţările care cultivă suprafeţe mai mici de
cartof, Austria şi Finlanda industrializează 52,2% din producţie. (Sorin Chiru, 2011)

1.4Soiuri și varietăți
Soiurile recunoscute din grupa timpurii şi semitimpurii sunt: Gloria”N”, Ostara, Semenic,
Suceava, iar din cei semitârzii şi târzii: Cosiu, Mureşan, Sonte,Manuela , Eba.
În vederea realizării de producţii timpurii şi extra timpurii se folosesc soiurile Carpatin şi
Gloria, iar pentru cele de vară sunte recomandate soiurile Adrietta, Semenic, Sucevita şi Desiree.

7
Ca obiective de ameliorare în perspectivă, prioritare sunt: obţinerea de soiuri cu potenţial de
producţie ridicat, specialiazate pe scopuri de folosinţă în funcţie de calitate, rezistentă la atacurile
de boli, posibilitatea înmultirii, prin culturi de ţesuturi, înmulţirea prin sămânţă. Acest ultim
aspect constituie deja un obiectiv major de cercetare în Olanda şi S.U.A. (Berindei M., 1987) .

1.5 Tehnologia de cultură

1.5.1. Cultura mixtă în rasadniţe
Cartofii se pot cultiva in răsadniţe calde sau semicalde impreună cu rasadurile de
tomate,vinete,varza,conopida,sau castraveţi, salată, ridichi de luna. În vederea obţinerii cartofilor
extratimpurii,care să fie daţi în consum înca din luna aprilie, plantarea în rasadniţe trebuie să se
facă la 10-15 februarie.
Pentru aceasta încolţirea cartofilor de sămânţă începe încă din prima jumatate a lunii
ianuarie. Peste gunoiul de grajd aşezat în răsadniţe trebuie să fie de 20-25º C la adâncime de 5-6
cm. Sub fiecare ferestră de răsadniţă se plantează câte 4 cuiburi de cartof, la adâncimea de 5-7
cm. În fiecare cuib se pun 4 tuberculi sau bucăţi de tuberculi , la distanţa de 20 cm unul de altul.
Intre două cuiburi distanţa este de 30 de cm pe lăţimea geamului şi de la 40 cm pe lungime.
La plantare se îngrasă cu cenusa 150-200 g la o fereastră, cenusa fiind aplicată dupa
plantarea tuberculilor. Peste cenusă se aşaza un strat de maraniţă de 2-3 cm grosime,care
constituie patul germinativ pentru seminţele plantelor ce se seamană in cultura mixtă.
Când rasadul a crescut şi se mută în altă răsadniţă, cartoful rămâne singur şi se îngraşă
din nou cu 150 g cenuşă la fereastră. Se prăşeşte şi se udă bine. Pe măsură ce plantele cresc se
muşuroiesc şi se udă. Odata cu îmbobocirea plantelor începe şi formarea tuberculilor.
În acest timp temperatura în răsadnită la adancimea de 10-12 cm trebuie să fie în medie
de 15-18º C. Ziua poate să ajungă până la 25ºC, iar noaptea poate sa scadă la 10ºC. Cand
temperatura aerului din exterior ajunge la 10-12ºC, ferestrele se ridica în timpul zilei, iar la ora
16 se aşază din nou.
Tocurile răsadniţei se înalţă cu câţiva centimetri şi pe poteci se pune balegar, paie.
Recoltarea începe la 10-15 zile de la înflorire, astfel: se scormoneşte pamântul de la baza
tulpinilor de cartof, se scot tuberculii cu grija şi apoi tufa se muşuroieşte din nou, se udă bine şi
se umbreste răsadniţa timp de 48 de ore. Recoltând în acest fel se scot numai tuberculii mari, iar
cei mici sunt lăsaţi să crească astfel inca 2-3 recoltari, până ce se recoltează toţi tuberculii
formaţi în cuib, în jurul datei de 15 mai, cand, de fapt, începe recoltarea cartofilor timpurii de
câmp.

8
1.5.2. Cultura extratimpurie în câmp pe paturi de gunoi de grajd
Către sfârşitul lunii februarie sau inceputul lui martie se fac paturile cu gunoi de grajd
sapându-se la adâncimea de 35 cm pe o lăţime de 160 cm .Pământul se scoate afara. Apoi se
afânează fundul vetrei cu cazmaua şi se aşaza un strat de gunoi cald în grosime de 15-20 cm, se
acoperă cu paie cu un strat de pământ de 20-25 cm şi se nivelează.
Plantarea se face numai cu cartofi de sămânţă încolţit, la 10-15 cm adâncime. Distanţa
dintre rânduri este de 40 cm, iar pe rând de 30 cm. Datorită gunoiului cald rasărirea cartofului are
loc dupa 12-15 zile de la plantare, iar plantele cresc în condiţii foarte bune. Când au ajuns la
înălţimea de 15 cm se face muşuroirea şi se udă bine. În circa 30 zile de la plantare începe
recoltarea(la sfârşitul lunii aprilie).
1.5.3. Cultura cartofului protejat cu folie de polietilenă
Pentru sistemul de protejare prin adaposturi joase tip tunel,se foloseşte folia de polietilenă
cu grosimea de 0,07 mm. Folia se perforează cu orificii de 1,2 cm ,distanţe între ele de 10 cm.
Folia este susţinută de arcuri din fier, beton sau nuiele, din salcie sau alun, lungi de 180 cm. Sub
fiecare arc se plantează 2 randuri de cartofi la distanţa de 40 cm între rânduri şi 22-25 cm între
cuiburi pe rând. Folia se fixează pe margine cu pământ.
Protejarea plantelor cu folie se face până trece pericolul îngheţurilor târzii,după care
tunelurile se desfac. Folosind această metodă se realizează o timpurietate mai mare cu 10-12 zile
faţă de câmp şi un spor de producţie de 3.500-3.700 kg/ha. O metodă mai simplă constă în
acoperirea unei culturi timpurii cu folie perforată. Efectul de seră realizat adus la o timpurietate
de 15 zile, putând începe recoltarea la începutul lunii mai .
1.5.4. Cultura cartofului în solarii
Prin acest sitem de culturi recoltarea poate începe în prima decadă a lunii mai.
Pregătirea se face obişnuit, insistând pe fertilizarea din toamnă cu gunoi de grajd 40 t/ha.
Primăvara se administrează 200 kg /ha azotat de amoniu .
Plantarea se poate face la sfârşitul lunii februarie sau în primele zile ale lunii martie. Se
folosesc numai tuberculi de sămânţă încolţiţi şi înrădăcinaţi. Distanţa între rânduri este de 40 cm
iar pe rând de 20-30 cm.
Rezultă o densitate de 70.000-100.000 plante/ha. După răsărire se fac 2 muşuroiri: prima
cand plantele au 10 cm înălţime, iar a doua înainte de îmbobocire.
Udarea se face cu furtunul ori de cate ori este nevoie. Umiditatea solului trebuie să fie
moderată, dar constantă. Cand în solar temperatura depaşeşte 20ºC, se intervine prin aerisire
(M.Valut, 1997).

9
1.6Modalități de valorificare a produselor
Cartoful timpuriu şi de vară se cultivă pentru tuberculii ce se folosesc intr-o gamă variată
de preparate culinare, precum şi ca materie primă pentru industria spirtului, amidonului,
glucozei, dextrinei. Tot din tuberculi, industrial, se prepară fulgii de cartofi, chipsuri (Fig.1.2.)şi
cartofi deshidrataţi. Aceştia din urmă se transformă în făina, folosindu-se la prepararea pâinii cu
cartofi. Pe scară mai mică pot fi folosiţi în furajarea animalelor. În unele ţări ca Germania,
Polonia, fosta Cehoslovacie, cartoful înlocuieşte, intr-o mare masura consumul de pâine.

Fig.1.2.( http://www.sanatate.bzi.ro/)

1.7Alterările și degradările fiziologice pe durata păstrării

Tuberculul de cartof conţine cca 75% apă, datorită acestui fapt se îmbolnăveste foarte
usor în timpul păstrării de aşa numitele boli de păstrare: putregaiul umed, putregaiul uscat,
putregaiul datorat manei cartofului etc. Putregaiurile se caracterizează prin descompunerea în
profunzime a ţesuturilor atacate sub acţiunea agenţilor fitopatogeni. Aceste modificari sunt
produse de unele bacterii şi ciuperci patogene.
1.7.1. Putregaiul umed la cartofi - Erwinia carotovora pv. atroseptica(Fig.1.3.)
Boala se poate manifesta atât în câmp, cât şi în timpul depozitării, pierderile de tuberculi
ajungând la 50-60%. Plantele provenite din tuberculi infectaţi, rămân mai mici, cu tulpini debile,
cu ramuri erecte şi îndoite spre axul principal. Foliolele sunt răsucite spre fata inferioară, sunt
rigide, de culoare verde-galbuie cu luciu metalic.

10
 Baza tulpinilor este subţiată, înnegrită, iar ţesuturile din aceasta zonă prezintă un putregai
moale. Interiorul bazei tulpinii este brun şi moale, iar fasciculele vasculare sunt de culoare mai
închisă. Plantele bolnave se smulg uşor, nu produc tuberculi sau aceştia sunt afectaţi de putregai
umed.
În secţiune printr-un tubercul atacat, se constată o coloraţie roz-violacee a inelului de
vase, situal la caţiva milimetri sub coajă. Într-un stadiu mai avansat al bolii începe solubilizarea
amidonului, formandu-se în tuberculi caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emană un
miros neplăcut de acid butiric. În final, pulpa tuberculului se descompune în întregime.

Fig.1.3.( http://www.botanistii.ro/)

1.7.2 Putregaiul uscat la cartofi- Fusarium spp(Fig.1.4)

Putregaiul uscat rezultă prin:
 Încrețirea cojii în inele concentrice
 pete tari în pulpe cu aspect pielos și miceliu alb
Boala se poate instala din câmp pe plante însa, pagubele mari se înregistreaza în timpul
depozitarii tuberculilor. Această boală produce o ofilire în masă a plantelor şi chiar pieirea lor,
plantele prezentând un ritm lent de creştere ceea ce se observă printr-o neuniformitate a taliei
plantelor. Tuberculii atacaţi au pulpa apoasă, putrezesc, frunzele se ofilesc, se îngălbenesc şi se
usucă iar tulpinile ca şi tuberculii prezintă o brunificare a fasciculelor de vase.
Tuberculii infectaţi prin răni prezintă mai întai o încreţire şi brunificare a zonei afectate,
apoi peridermul se încreţeşte formând cercuri neregulate în zona brunificată şi uscată, zona ce se
scufundă. În mediu umed, pe suprafata tuberculului apar pustule pufoase albe, gri sau roz şi
11
tuberculul putrezeşte în profunzime. În mediu uscat, tuberculii se întaresc şi se sectionează cu
greutate. Pulpa afectata devine sfărâmicioasă sub peridermul intact.

Fig.1.4.( http://www.botanistii.ro/)

1.7.3 Putregaiul inelar -Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Fig.1.5)

La început tuberculii bolnav nu se deosebesc de cei sănătoși la exterior se manifestă prin:
 apariția unor puncte mici galbene în dreptul vaselor conducătoare
 țesutul se moaie iar prin presare eliberează un lichid vâscos

Fig.1.5(http://www.viatalibera.ro/)

1.7.4 Râia comună Streptomyces scabies (Fig.1.6) rezultă prin:

 apariția unor leziuni adâncite ușor late sau proeminente cu aspect rugos
 formă neregulată
 pustulele se confulează, formând o crustă rugoasă continuă
Afectează țesutul la suprafață, boala nu se extinde însă rezultând ciuperci saprofite.

12
 Fig.1.6(http://www.creeaza.com/files/botanica/299_poze/image024.gif)

1.7.5 Inima neagră

 pete de culoare neagră în interiorul cartofului, evoluează spre dezorganizarea țesuturilor
pulpei.
Dereglări fiziologice(Fig.1.7)
 cavitatea din centru pulpei apare sub forma unor formațiuni
 aspect brun, sub formă de cruce în interiorul cartofului, apare la tuberculii mari și poate fi
precedată de brunificare sau fisurarea pulpei

Fig.1.7(http://www.gazetabt.ro/wp-content/uploads/2015/01/cartof-dulce.jpg)

13
 CAPITOLUL 2
TEHNOLOGIA DE VALORIFICARE A PRODUSULUI

2.1. Recoltarea
Recoltarea cartofilor este o lucrare deosebit de importantă, de momentul şi calitatea
lucrării depinzând materializarea eforturilor făcute pentru obţinerea unor producţii mari şi de
calitate.
Momentul optim la care trebuie recoltat cartoful se apreciază, în primul rând după
destinaţia pe care o au tuberculii. Astfel, cartofii din culturile timpurii destinaţi consumului
timpuriu se recoltează înainte că tuberculii să ajungă la maturitate şi anume atunci când ajung la
mărimea comercială, adică cel puţin 30g (peste 200-250g/cuib), începe după 15 mai şi durează
până la sfârşitul lunii iunie. Recoltarea are loc treptat, pe măsură ce se face valorificarea
tuberculilor. Recoltarea se execută manual (la nevoie folosind sapă), mecanizat (cu MSC-2 + L-
445), sau cu pluguri speciale de scos cartofi cu tracţiune animală pentru dislocare. Se va avea
grijă deosebită pentru a nu vătăma, exfolia şi înnegri tuberculii. Se va evita expunerea la soare
timp îndelungat, iar sortarea se face concomitant cu adunarea tuberculilor în lădiţe sau găleţi.
Din lădiţe sau găleţi tuberculii pot fi transferaţi în saci sau saci plasă. Depozitarea nu trebuie să
depăşească 24 de ore (4-10 zile în spaţii special amenajate, prevăzute cu ventilaţie mecanică sau
în depozite frigorifice).
2.1.1. Fazele recoltării
- evaluarea producţiei (de 1-3 ori înainte de recoltare, pe 10 m2, în mai multe repetiţii),
- pregătirea solei pentru recoltare (distrugerea resturilor vegetale, eliminarea capetelor),
- recoltarea, transportul, condiţionare cu minimum de pierderi şi vătămări.
2.1.2 .Momentul şi condiţiile recoltării
- la maturitatea fiziologică, uscarea vrejilor
- când coaja tuberculilor este suficient de suberificată
- la temperaturi de peste 10ºC, dar sub 20 - 25ºC
- pe vreme uscată, fără ploi
- recoltarea nu trebuie să dureze mai mult de 10 - 20 de zile bune de lucru

14
 Fig.2.1 Combina pentru recoltarea cartofilor
( http://elenaciric.ro/wp-content/uploads/2012/08/recoltare-fermierii-lays-18.jpg)

2.2. Condiționarea
Condiționarea este operația tehnologică prin care se creează partizi omogene de legume,
cu aceeași culoare, formă, mărime, stare fitosanitară , grad de integritate și de maturare.
( Dumitru D. Beceanu, 1994)
După recoltare producţia trebuie condiţionată, respectiv sortată, calibrată, eventual spălată
şi ambalată în funcţie de modul de valorificare. La toate aceste operaţiuni important este că
tuberculii, între recoltare şi depozitare sau valorificare, să parcurgă cel mai scurt drum în cel mai
scurt timp şi cu minimum de cheltuieli. Întregul proces de producere, condiţionare şi păstrare a
cartofului pentru consum trebuie să fie corelat cu valorificarea, pentru eficientizarea culturii
cartofului ( Ianosi, S., 2002).

2.3. Ambalarea
2.3.1. Ambalarea prin nearanjare în interiorul lăzilor (în vrac)
Este cea mai răspândită formă de ambalare, conform standardelor aflate în vigoare.Metoda este
destinată valorificării produselor pe piaţa internă şi la export, fiind accesibilă şi expeditivă.
La calităţile superioare şi la loturile pentru export, seambalează numai produse sortate şi
calibrate, omogene.Produsele se introduc treptat, scuturând din când în când ambalajul
pentruaşezarea mai bună, fără spaţii. Produsele ambalate uniform trebuie să prezinte osuprafaţă

15
plană, uniformă. În standarde se precizează că uniformitatea produselor ambalate este o condiţie
de bază, făţuirea fiind considerată o practică incorectă.
2.3.2.Ambalarea prin semiaranjare
Recomandată spre exemplu în cazul fasolei de grădină pentru export, unde păstăile de la
suprafaţă se orientează paralel cu latura lungă a ambalajelor.
2.3.3.Ambalarea prin aranjare
În vederea exportului, ambalarea prin aranjare are numeroase variante: în rânduri drepte
separate sau neseparate, în şah, ambalarea estetică etc.
Ambalarea estetică, aşa cum este ea descrisă, este de fapt o ambalareîn cutii, platouri,
cofraje sau alveole de dimensiuni mai reduse, a unui număr demaxim 10 legume de calitate
aleasă. Numărul mic, aspectul şi forma ambalajului, includerea în folie specială şi chiar aparenţa
deosebită a produselor, imprimă unaspect deosebit de atrăgător acestor tipuri de aranjare,
destinate pentru magazinelecu autoservire.
2.4. Depozitarea
Depozitarea începe când cartofii au ajuns la temperatura de depozitare finală. Condiţiile de
temperatura şi umiditate pot varia în funcţie de destinaţia finală a cartofilor şi anume: cartofii
pentru chips se vor stoca la 12°C / 90% rH , cartofii pentru prăjire se vor stoca la 5-6°C / 90% rH
, cartofii de consum se vor stoca la 4-7°C / 90% rH, cartofii de sămânţa se vor stoca la 3.5-5°C /
90% rH, cartofii pentru amidon sevor stoca la 4-5°C / 90% rH.
Proces: ventilaţie mecanică cu aer răcit, menţinere temperatura şi umiditate constante.
Durata: 90 – 180 zile.
Pentru depozitarea cartofilor se poate alege unul din următoarele sisteme:
- cutii simple din lemn cu posibilitatea unei bune aerisiri (ventilaţii) depozitate în spaţii ventilate
mecanic şi echipate cu instalaţii frigorifice/umidificare (Fig.2.2.)

Fig.2.2 ( http://www.img.wall-street.ro/)

16
-cutii de lemn prevăzute cu un lateral de aspiraţie şi unul de presiune depozitate în spaţii
ventilate / frigorifice prevăzute cu unitate lógică de proces.
-depozitare în vrac în depozite prevăzute cu ventilaţie prin podea / canale de ventilaţie şi
echipament pentru control temperatură / umiditate (Fig.2.3.).

Fig.2.3. Depozit de păstrare cartofi

( http://www.kasper-agri.ro/)
2.5. Păstrarea
Păstrarea cartofilor este la fel de importantă că şi producerea lor, această se face în
silozuri de diferite tipuri, în şanţuri, în pivniţe, beciuri sau bordeie.Cartoful însă şi-a construit, în
decursul timpurilor, şi unele însuşiri pozitive, care să-i asigure o oarecare rezistenţă la
păstrare.Să vedem care sunt acestea.
MATURITATE: Pentru o depozitare pe termen lung, cartofii trebuiesc culeşi la
maturitate deplină. Recoltarea acestora trebuie să se facă la timp.
TEMPERATURA: temperatura de depozitare a cartofilor este determinată de utilizarea
finală a cartofilor depozitaţi.
UMIDITATEA: umiditatea relativă trebuie menţinută între 90 – 95%. În cazul în care
umiditatea relativă scade sub nivelul de 90% cartofii se vor usca şi vor prezenţa riduri la
suprafaţă.
ILUMINAREA: cartofii trebuiesc depozitaţi în întuneric total şi constant.
VENTILAREA: trebuie asigurată la un nivel minim, pentru a evita deshidratarea, dar
suficient pentru eliminarea surplusului de CO2 generat de cartofi pe durata depozitării.

17
2.6 Tehnologii de conservare și industrializare
Cartoful, produs alimentar de bază, dar şi o cultură cu un potenţial mare de profitabilitate
(7-10 milioane lei/ha şi chiar mai mult), reclamă importante eforturi materiale şi de muncă vie,
cât şi decizii pertinente privind producerea şi valorificarea acestuia.
Valorificarea optima a productiei depinde în primul rând de calitatea acesteia. La cartoful
pentru consum, calitatea este apreciată după unele însuşiri exterioare ale tuberculilor ( mărime,
forma, culoarea cojii şi a pulpei, adâncimea ochilor, gradul de vatămare, atacul de boli etc.),
respectiv unele caracteristici interne ale acestora ( conţinutul de substanţă uscată, de glucide
solubile, defecte interne şi boli).

18
 CAPITOLUL 3
STANDARDELE DE COMERCIALIZARE

Scopul standardului este de a defini cerințele de calitate cartofilor alimentari în stadiul de

export-control după preparare și ambalare. Cu toate acestea, dacă sunt aplicate în etapele
ulterioare de export, produsele pot prezenta, în raport cu cerințele standardului:
- o ușoară lipsă de prospețime și turgescență
- o ușoară deteriorare datorită evoluției și tendinței lor de degradare
Deținător / vânzătorul de produse nu poate afișa astfel de produse sau să le ofere spre
vânzare, livreze sau să le comercializeze în orice alt mod decât în conformitate cu prezentul
standard. Deținătorul, vânzătorul este responsabil pentru respectarea acestei conformități.

3.1. Documentul care reglementează comercializarea produsului

REGULAMENTUL(CE) NR. 1221/2008 AL COMISIEI din 5 decembrie 2008
3.2. Cerințe minime de calitate
Sub rezerva toleranțele admise, tuberculii trebuie să fie:
- un aspect normal pentru soiul, în funcție de zona producătoare
- intacte, adică nu ar fi avut nici o parte și nici nu s-au îndepărtat suferit pagube făcându-le
incomplete
- produsele afectate de putregai sau alterate astfel încât să devină improprii pentru
Consumul este exclus practic curat firmă fără defecte externe sau interne în detrimentul
aspectul general al producției, calității, păstrării și prezentării în ambalaj, cum ar fi:
-petele maronii datorate de căldură;
-fisuri (inclusiv fisuri de creștere), tăieturi, mușcături, contuzii sau asperități (numai pentru
soiuri de care pielea nu este în mod normal, dur) mai mare de 4 mm adâncime;
- colorația verde; de culoare verde pal care să nu depășească o optime din suprafața zonă și care
poate fi îndepărtată prin cojire normală nu constituie un defect;

- deformări grave;
- sub-epidermică pete gri, albastru sau negru la o adancime mai mare de 5mm;

19
- pete de rugină, inimile goale sau negre și alte defecte interne;
- rapănului adânc comun la cartof și rapănului sub formă de pudră de cartofi, de o adâncime de 2
mm saumai mult;
-rapănul superficial de pe crusta nu trebuie să se extindă pestemai mult de un sfert din suprafața
tuberculului;
- daune provocate de îngheț și leziuni de congelare;
- fără umezeală externă anormală, adică în mod adecvat "uscat", în cazul în care acestea au fost
spălate;
- fără miros și / sau gust străin.
În cazul cartofilor timpurii, o absență parțială a pielii nu va fi considerată ca defect.
Cartofi pentru consum trebuie să fie acoperiți cu piele bine formate, adică pielea trebuie să fie pe
deplin dezvoltată și matură, sa acopere întreaga suprafață a tuberculului. Acestora nu le este
permisă nici un fel de germinare, cartofii pentru consum trebuie să fie practic neîncolțiți, nu mai
mult de 3 mm.
Dezvoltarea și starea cartofilor timpurii și alimentari trebuie să fie de așa natură încât să
permită:
- să reziste la transport și manipulare
- să ajungă în stare satisfăcătoare la locul de destinație.
Fiecare colet sau lot trebuie să nu prezinte deșeuri, adică resturi sau pământ afânat,
muguri de creștere, materie străină.

3.3. Cerințele de maturare

Cartofii timpurii sunt obținuți din soiuri timpurii și / sau sunt recoltate la începutul
sezonului în țara de origine. Cartofi timpurii înseamnă cartofii recoltați înainte de acestea sunt
complet mature, comercializate imediat după recoltare a acestora, și a căror piele poate fi
îndepărtată ușor, fără exfoliere.

3.4. Categorii de calitate

3.4.1. Clasa „Extra”
Legumele din această clasă trebuie să fie de calitate superioară. Ele trebuie să prezinte
caracteristicile soiului sau, în cazul caracteristic speciei în cauză. Acestea nu trebuie să prezinte
defecte, cu excepția unor defecte superficiale foarte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze
aspectul general al produsului, calitatea, păstrarea calitatea și prezentarea în ambalaj.

20
3.4.2.Clasa I
Cartofii din această clasă trebuie să fie de bună calitate. Ei trebuie să fie caracteristici
soiului în cauză.Pot prezenta următoarele defecte ușoare, cu condiția ca acestea să nu afecteze
aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservării și prezentarea în pachet:
- foarte ușoară scurgere de suc;
- ușoare lovituri.
3.4.3.Clasa a II-a
Această clasă include cartoful, care nu se încadrează în categoriile superioare, dar
îndeplinesc cerințele minime specificate.
Următoarele defecte pot fi permise, cu condiția ca legumele să păstreaze esențialele
caracteristici în ceea ce privește calitatea, păstrarea și prezentarea:
- o ușoară scurgere de suc;
- semne ușoare ale mucegaiului;
- ușoare lovituri.

3.5.Calibrarea
Dimensiunea tuberculului este determinată de ochiuri pătrate.
Tuberculii trebuie să fie de:
- o dimensiune minimă astfel încât să nu treacă printr-o sită cu ochiuri pătrate de: 28 mm x 28
mm pentru cartofii timpurii
- o dimensiune maximă astfel încât ele trec printr-o sită cu ochiuri pătrate de 80 mm x 80 mm,
sau pentru soiurile lungi, 75 mm x 75 mm.
Cartofii timpurii care depășesc dimensiunea maximă sunt permiși, cu condiția ca
diferența maximă în mărime între cel mai mic și cel mai mare tuberculul nu este mai mare de 30
mm și sunt comercializate sub o denumire specifică.
Tuberculii de o dimensiune cuprinsă între 18 mm și 35 mm pot fi comercializați sub
denumirea de "MIDs" sau o denumire echivalentă. Omogenitatea în mărime nu este obligatorie.
Cu toate acestea, în ambalaje de vânzare până la 5 kg greutate netă, diferența maximă permisă
între cel mai mic și cel mai mare Tuberculul nu trebuie să depășească 30 mm. O varietate este
considerată atâta timp în cazul în care este listat ca oval lung sau lung în lista națională a
soiurilor din țara în care a fost rasă. Cerințele de calibrare nu se aplică soiurilor lungi de formă
neregulată (de exemplu, Stella, Ratte sau Pink Fir Apple).

21
3.6.Toleranțele
În toate etapele de comercializare, toleranțe cu privire la calitate și calibru sunt permise în
fiecare lot pentru produsele care nu îndeplinesc cerințele minime.
3.6.1.Toleranțe de calitate
Tuberculii care nu îndeplinesc cerințele minime sunt 4% din greutatea de cartofi timpurii.
Cu toate acestea, în cadrul acestei toleranțe, se admite un maxim de 1% din greutate tuberculilor
afectați de putregai uscat sau umed. În plus, sunt permise următoarele: 1% din greutatea
deșeurilor de cartofi timpurii.
3.6.2.Toleranțe de dimensiuni
O toleranță totală de 10%, în greutate de tuberculi, care nu îndeplinesc cerințele în
ceea,ce privește dimensionarea este permisă.
3.6.3.Toleranțe de alte soiuri
2% din greutate este permis să fie de alte soiuri.
3.7.Omogenitatea
Conținutul fiecărui ambalaj (sau lot de produse prezentate în vrac în vehicul de transport)
trebuie să fie uniform și să conțină numai cartofi de aceeași origine, soi, calitate, culoarea pielii,
culoarea cărnii și mărimea sau de dimensiuni.
Partea vizibilă a conținutului ambalajului (sau lot de produse prezentate în vrac în vehicul
de transport) trebuie să fie reprezentativă pentru întregul conținut.
3.8. Ambalarea
Cartofii timpurii trebuie să fie ambalați astfel încât să protejeze produsele în mod
corespunzător șiasigura o ventilație adecvată.Materialele utilizate în interiorul ambalajului
trebuie să fie curate și de o calitate care să nu producă deteriorări exterioare sau interioare ale
produsului. Utilizarea materialelor, în special a hârtiei sau a timbrelor care conțin specificații
comerciale, este permisă, cu condiția ca imprimarea sau etichetarea să fi fost făcută cu cerneală
sau adeziv netoxice.
În cazul cartofilor timpurii, materialele pentru ambalaje speciale (de exemplu, turbă) pot
fi utilizate în scopul de a proteja mai bine produsele în timpul transportului pe distanțe lungi.
3.9. Marcajul
Fiecare colet trebuie să poarte următoarele detalii, în litere grupate pe aceeași parte,
lizibile, de neșters și vizibile din exterior, fie imprimate pe ambalaj sau pe o etichetă fixată de
fixare. În cazul în care etichetele sunt plasate în interiorul coletelor (saci de coarde), acest lucru
ar trebui să se facă în așa fel încât indicațiile referitoare la marcarea sunt ușor de citit din
exterior.

22
 Pentru cartofi timpurii transportați în vrac (încărcare directă într-un vehicul de transport),
aceste indicații trebuie să apară pe un document de însoțire a mărfurilor, și atașat într-o poziție
vizibilă în interiorul vehiculului de transport.

3.9.1 . Identificarea
Ambalator și / sau expeditor / expeditor: numele și adresa fizică (de exemplu strada /
localitatea / regiunea / codul poștal și, dacă este diferită de țara de origine, țara) sau un cod
recunoscut oficial de autoritatea națională.
3.9.2. Natura produsului
-"Cartofi timpurii", "Cartofi noi" sau o denumire echivalent, în cazul în care conținutul nu este
vizibil din exterior;
- numele soiului.
-denumire specifică pentru timpurie și cartofi alimentari care depășește dimensiunea maximă,
dacă este cazul, "MIDs" sau o denumire echivalentă, dacă este cazul.
3.9.3 .Originea produsului
- țara de origine și, în mod opțional, regiunea unde au fost cultivate sau, denumirea națională,
regională sau locală.
3.9.4. Specificații comerciale
Dimensiunea (dacă se impune calibrarea), exprimat ca dimensiune minimă, urmat de
cuvintele "și peste" sau ca dimensiunea minimă și maximă. Opțional: culoarea de carne (de
exemplu, galben sau alb), culoarea pielii, forma tuberculilor (rotund sau lung) și tipul de gătit (de
exemplu, făinoasă sau firmă).

23
 CAPITOLUL 4
PARTICULARITĂTI DE DESFACERE A PRODUSULUI IN
RETEAUA COMERCIALĂ SPECIALIZATĂ IN
VALORIFICAREA LEGUMELOR SI FRUCTELOR DIN
MUNICIPIUL IAŞI
4.1Categorii de spații comerciale specializate în desfacerea legumelor și fructelor
Ţinand cont că, cartoful este una dintre cele mai consumate legume din lume , datorită
valorii nutritive care poate înlocui deseori chiar si pâinea, aceste legume se găsesc în stare
proaspătă în toate spaţiile comerciale specializate precum: hypermarket, supermarket,
minimarket; de asemenea sunt întalnite în piaţa agroalimentară şi magazine alimentare.

(Fotografie originală)

24
 Hipermaketul este un magazin foarte mare ce conţine spaţii de comercializare ce
variază între 8000-22000 m2.Aceste magazine se se caracterizează tuturor raioanelor, inclusiv a
celor care practică vânzarea clasică.Pune în vânzare o imensă gamă sortimentală sub acelaşi
acoperiş, inclunzând, de la produse alimentare, pâna la produse electrocasnice şi confecţii.
Construcţia magazinului este pe un singur nivel, iar amplasarea, de regulă se face la periferia
oraşului.
Supermarketul este un spaţiu comercial urban unde se vând bunuri de consum în sistem
de auto servire. Produsele comercializate în supermarcheturi au o largă diversitate, de la hrană şi
produse de folosinţă casnică, la haine şi parfumuri. În multe cazuri supermarketurile fac parte din
lanţuri naţionale sau internaţionale.În general oferă produse la preţ convenabil şi înceracă să
obţină profit prin masă mare de produse vândute.
Supermarketurile se pot clasifica după mărime:
 de mărime mijlocie - între 500 şi 1500 m2
 de mărime mare - între 1500 şi 2500 m2
 de produse alimentare păstrate la temperatura mediului ,dulciuri, făină, paste, conserve de
carne,
 de fructe şi legume proaspete
 de produse congelate(carne îngheţată, pizza şi plăcinte congelate).
 de băututri răcoritoare, apă, ceaiuri gata preparate.
 de băuturi alcoolice
 de produse de uz casnic
 de produse de îngrijire corporală şi parfumerii
 de produse pentru nou – născuţi.

4.2 Modul de prezentare a produsului

În urma examiării cartofilor pentru comercializare în cadrul a 5 spaţii Lidl, Profi, Auchan,
Carrefour, Piaţa agroalimentară Nicolina.
În Lidl am întâlnit cartofi de calitatea I, expuşi vânzării în vrac, în cutii de carton
(Fig.4.1).Cartofii erau curaţi, întregi, fară pământ peste limita admisă, fără atac de boli sau
dăunători, coajă întreagă, fără defecte de formă.

25
 Fig.4.1 Cartofi vrac (Fotografie originală)

În acest spaţiu comercial sunt prezentați spre a fi comercializați, cartofii albi în saci de plasă.
(Fig.4.2), de categoria I, ţara de origine fiind România.

Fig.4.2 Cartofi albi ambalaţi în saci de plasă (Fotografie originală)

În Profi cartofii sunt comercializaţi vrac, aşezaţi fiind în lădiţe de plastic (Fig.4.3),
calitatea I ţara de origine fiind România. Cartofii erau curaţi, întregi, fără pământ, fără atac de
boli sau dăunători, coaja intreagă si cu uşoare defecte de formă.
26
 Fig.4.3 Cartofi roşii aşezaţi în lădiţe (Fotografie originală)

În Auchan cartofii roşii sunt cemrcializaţi în vrac plasaţi în lăzi(Fig.4.4)şi cartofi albi
ambalaţi în saci de plasă(Fig.4.5) ţara de origine fiind România. Cartofii se prezentau, curaţi,
fără pământ, întregi, fără atac de boli sau dăunători, coala întreagă.

Fig.4.4 Cartofi roșii vrac plasaţi în lăzi (Fotografie originală)

27
 Fig4.5 Cartofi albi ambalaţi în saci de plasă (Fotografie originală)

În spaţiul comercial Carrefour cartofii albi se prezintă pentru comercializare în vrac

(Fig.4.6), în lăzi de plastic, cât şi cartofi violeţi în saci de plasă (Fig.4.7)

Fig.4.6 Cartofi albi vrac (Fotografie originală)

28
 Fig.4.7 Cartofi violeţi (Fotografie originală)

În Piaţa agroalimentară Nicolina cartofii comercializaţi pentru consumare se prezintă în

vrac, cartofi roşii(Fig.4.8)şi în saci de plasă cartofii albi (Fig.4.9) fiind curaţi fără pământ, fără
defecte de formă, turgescenţi, coaja întreagă, ţara de origine fiind România.

Fig.4.8. Cartofi roşii(Fotografie originală)

29
 Fig.4.9 Cartofi albi(Fotografie originală)

4.3 Perioada de comercializare şi provenienţa produsului

Cartofii pentru consum în timpul iernii se vor recolta la maturitatea deplină a tuberculilor,
cînd coaja nu se exfoliază vatămă la apăsare cu degetul. Recoltarea în acest caz se face cu
ajutorul maşinilor de recoltat cartofi.
Un alt factor foarte imprtant care necesită o atenţie sporită este perioada de rocoltare,
temperatura şi umiditatea solului.În dependenţa de soi, zonă şi condiţiile climatice ale anului
respectiv, durata optimă de recoltare este de 20 - 30 zile.
La culturile de cartof destinate consumului de vara, recoltarea se face la maturitatea
tehnică a tuberculilor, respectiv cînd vrejii s-au uscat, se pot smulge uşor din pamânt, iar
tuberculii se desprind cu uşurinţă de pe stolon. Coaja tuberculilor trebuie să fie suficient de
suberificată, elastică şi rezistentă pentru a asigura o bună protecţie tuberculiilor împotriva
vătămării. La temperaturi mai joase a solului va fi mai frecventă vătămarea tuberculilor, iar la
temperaturi mai ridicate tuberculii pierd din turgescenţă.
(http://www.biblioteca.regielive.ro/)

4.4 Condiții de păstrare

Spațiile pentru depozitarea şi păstrarea cartofilor pe timp de iarnă sunt alese diferit în
funcție de resurse, de cantitatea păstrată precum și în funcție de modul de înțelegere a
importanței creării unor condiții corespunzătoare pentru a reduce pierderile.Unii păstrează
cartofii în beciuri alții în silozuri din pământ, alții în depozite cu factori controlați.

30
 Chiar și după o depozitare inițial corespunzătoare în sezonul rece tot pot apărea
pericole.Tocmai de aceea specialiștii atrag atenția asupra acțiunilor și măsurilor care se impun pe
tot parcursul iernii. Cei care au cartofi la păstrare în depozite cu factori controlați trebuie să
efectueze verificări periodice privind ventilația, umiditatea, deci aerisirea. În situația silozurilor
din pământ trebuie să verifice cum este protejat stratul de deasupra și de asemenea trebuie să
degajezi aerisirile și să combată rozătoarele.
Deosebit de important este faptul că eficiența tuturor acestor activități depinde, totuși, în
mare măsură de modul cum a fost depozitată inițial cantitate de cartof destinată păstrării.Trebuie
realizată o sortare riguroasă, spre eliminarea tuturor cartofilor cu boli, curent deschise, etc. Aici
sunt de regăsit foarte numeroși factori de deteriorare a calității cartofilor și de reducere a
cantității corespunzătoare calitativ, după încheierea sezonului de iarnă.
Odată cu depozitare cartofilor pe o perioadă mai îndelungată este necesară supravegherea
depozitării, inclusiv pentru a asigura temperatura optimă ( 2- 4 °C - cartoful pentru sămânță și 7-
8 °C - cartoful destinat consumului) și umiditatea optimă (60 - 70 %).
Dacă pentru cartoful de consum nu asigurăm această temperatura în spațiul de depozitare, ci îl
depozitam de exemplu la temperaturi mai mici, apare îndulcirea cartofului, ceea, ce nu este bine
(http://www.radioiasi.ro)
4.5 Categorii de calitate
Ţinând cont de normele şi toleranţele admise, cartofii trebuie să fie :
 curaţi;
 acoperiţi foarte bine cu coajă;
 turgescenţi;
 sănătoşi(produsul afectat de putregai sau alte stricăciuni strict exclus);
 cu aspect normal, caracteristic soiului corespunzător zonei de producţie;
 întregi (minim 95%);
 neîncolţiţi(colţi maxim admişi 3 mm);

31
 4.6 Corespondența standarde de comercializare-calitatea produsului
Supermarchet Lidl, cartofi de calitatea I, provinienţă România
Nr.crt. Specificitate Conformitate produs analizat

Ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute

 Conform clasei de calitate
pentru fiecare categorie și de toleranțele admise
cartofii trebuie să fie:
 cu aspect normal caracteristic soiului
Cerințe
corespunzător zone de producție
minime de
1  Întregi (min. 95 %);
calitate  sănătoși (produsul afectat de putregai sau
alte stricăciuni care să îi facă inapți
consumului este exclus);
 curați;
 acoperiți foarte bine cu coajă;
 turgescenți;
 neîncolțiți(colți maxim admiși 3 mm)
Conținutul fiecărui ambalaj sau lot pentru
(produsul prezentat în vrac sau în containere) trebuie
 Conform clasei de calitate
să fie uniformă și să conțină numai cartofi având
aceeași origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare
Omogenitate
2 a miezului și mărime. Partea vizibilă a conținutului
ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru tot
conținutul.
Toleranțe de calitate: în cazul cartofilor de toamnă
se acceptă 6% tuberculi care să nu corespundă  Conform clasei de calitate
3 cerințelor minime de calitate.
Toleranțe de calibru: se admite o toleranță
Toleranțe totală de 10% din greutatea tuberculilor, care nu
îndeplinesc cerințele privind calibrul.
Toleranțe pentru alte soiuri: se admit 2% din
masa tuberculilor altor soiuri, în fiecare ambalaj sau
lot, pentru produsele prezentate în vrac sau în
containere.
Cartofi de toamnă trebuie ambalați astfel încât
produsul să fie bine protejat și să se asigure o  Conform clasei de calitate
aerisire adecvată.
Ambalare și Materialele folosite la ambalarea cartofilor
4 etichetare trebuie să fie curate și de o calitate care să evite
producerea unor stricăciuni interne sau externe a
produsului.
Fiecare ambalaj trebuie să aibă următoarele
particularități scrise lizibil cu litere grupate pe o
latură ambalajului, vizibil din afară, tipărite fie pe
ambalaj fie pe o etichetă. Pentru cartofii transportați
în vrac, în containere aceste particularități trebuie să
apară pe un document care însoțește produsul care să
fie atașat în interiorul vehiculului de transport.

32
 Supermarket Profi, cartofi de calitatea I, provinienţă România

Nr.crt. Specificitate Conformitate produs analizat

Ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute

 Conform clasei de calitate
pentru fiecare categorie și de toleranțele admise
cartofii trebuie să fie:
 cu aspect normal caracteristic soiului
Cerințe
corespunzător zone de producție
minime de
1  Întregi (min. 95 %);
calitate  sănătoși (produsul afectat de putregai sau
alte stricăciuni care să îi facă inapți
consumului este exclus);
 curați;
 acoperiți foarte bine cu coajă;
 turgescenți;
 neîncolțiți(colți maxim admiși 3 mm)
Conținutul fiecărui ambalaj sau lot pentru
(produsul prezentat în vrac sau în containere) trebuie
 Conform clasei de calitate
să fie uniformă și să conțină numai cartofi având
aceeași origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare
Omogenitate
2 a miezului și mărime. Partea vizibilă a conținutului
ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru tot
conținutul.
Toleranțe de calitate: în cazul cartofilor de toamnă
se acceptă 6% tuberculi care să nu corespundă  Conform clasei de calitate
3 cerințelor minime de calitate.
Toleranțe de calibru: se admite o toleranță
Toleranțe totală de 10% din greutatea tuberculilor, care nu
îndeplinesc cerințele privind calibrul.
Toleranțe pentru alte soiuri: se admit 2% din
masa tuberculilor altor soiuri, în fiecare ambalaj sau
lot, pentru produsele prezentate în vrac sau în
containere.
Cartofi de toamnă trebuie ambalați astfel încât
produsul să fie bine protejat și să se asigure o  Conform clasei de calitate
aerisire adecvată.
Ambalare și Materialele folosite la ambalarea cartofilor
4 etichetare trebuie să fie curate și de o calitate care să evite
producerea unor stricăciuni interne sau externe a
produsului.
Fiecare ambalaj trebuie să aibă următoarele
particularități scrise lizibil cu litere grupate pe o
latură ambalajului, vizibil din afară, tipărite fie pe
ambalaj fie pe o etichetă. Pentru cartofii transportați
în vrac, în containere aceste particularități trebuie să
apară pe un document care însoțește produsul care să
fie atașat în interiorul vehiculului de transport.

33
 Supermarket Auchan, cartofi de calitatea I, provinienţă România

Nr.crt. Specificitate Conformitate produs analizat

Ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute

 Conform clasei de calitate
pentru fiecare categorie și de toleranțele admise
cartofii trebuie să fie:
 cu aspect normal caracteristic soiului
Cerințe
corespunzător zone de producție
minime de
1  Întregi (min. 95 %);
calitate  sănătoși (produsul afectat de putregai sau
alte stricăciuni care să îi facă inapți
consumului este exclus);
 curați;
 acoperiți foarte bine cu coajă;
 turgescenți;
 neîncolțiți(colți maxim admiși 3 mm)
Conținutul fiecărui ambalaj sau lot pentru
(produsul prezentat în vrac sau în containere) trebuie
 Conform clasei de calitate
să fie uniformă și să conțină numai cartofi având
aceeași origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare
Omogenitate
2 a miezului și mărime. Partea vizibilă a conținutului
ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru tot
conținutul.
Toleranțe de calitate: în cazul cartofilor de toamnă
se acceptă 6% tuberculi care să nu corespundă  Conform clasei de calitate
3 cerințelor minime de calitate.
Toleranțe de calibru: se admite o toleranță
Toleranțe totală de 10% din greutatea tuberculilor, care nu
îndeplinesc cerințele privind calibrul.
Toleranțe pentru alte soiuri: se admit 2% din
masa tuberculilor altor soiuri, în fiecare ambalaj sau
lot, pentru produsele prezentate în vrac sau în
containere.
Cartofi de toamnă trebuie ambalați astfel încât
produsul să fie bine protejat și să se asigure o  Conform clasei de calitate
aerisire adecvată.
Ambalare și Materialele folosite la ambalarea cartofilor
4 etichetare trebuie să fie curate și de o calitate care să evite
producerea unor stricăciuni interne sau externe a
produsului.
Fiecare ambalaj trebuie să aibă următoarele
particularități scrise lizibil cu litere grupate pe o
latură ambalajului, vizibil din afară, tipărite fie pe
ambalaj fie pe o etichetă. Pentru cartofii transportați
în vrac, în containere aceste particularități trebuie să
apară pe un document care însoțește produsul care să
fie atașat în interiorul vehiculului de transport.

34
 Supermarket Carrefour, cartofi de calitatea I, provinienţă România

Nr.crt. Specificitate Conformitate produs analizat

Ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute

 Conform clasei de calitate
pentru fiecare categorie și de toleranțele admise
cartofii trebuie să fie:
 cu aspect normal caracteristic soiului
Cerințe
corespunzător zone de producție
minime de
1  Întregi (min. 95 %);
calitate  sănătoși (produsul afectat de putregai sau
alte stricăciuni care să îi facă inapți
consumului este exclus);
 curați;
 acoperiți foarte bine cu coajă;
 turgescenți;
 neîncolțiți(colți maxim admiși 3 mm)
Conținutul fiecărui ambalaj sau lot pentru
(produsul prezentat în vrac sau în containere) trebuie
 Conform clasei de calitate
să fie uniformă și să conțină numai cartofi având
aceeași origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare
Omogenitate
2 a miezului și mărime. Partea vizibilă a conținutului
ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru tot
conținutul.
Toleranțe de calitate: în cazul cartofilor de toamnă
se acceptă 6% tuberculi care să nu corespundă  Conform clasei de calitate
cerințelor minime de calitate.
Toleranțe de calibru: se admite o toleranță
3 Toleranțe totală de 10% din greutatea tuberculilor, care nu
îndeplinesc cerințele privind calibrul.
Toleranțe pentru alte soiuri: se admit 2% din
masa tuberculilor altor soiuri, în fiecare ambalaj sau
lot, pentru produsele prezentate în vrac sau în
containere.
Cartofi de toamnă trebuie ambalați astfel încât
produsul să fie bine protejat și să se asigure o  Conform clasei de calitate
aerisire adecvată.
Ambalare și Materialele folosite la ambalarea cartofilor
4 etichetare trebuie să fie curate și de o calitate care să evite
producerea unor stricăciuni interne sau externe a
produsului.
Fiecare ambalaj trebuie să aibă următoarele
particularități scrise lizibil cu litere grupate pe o
latură ambalajului, vizibil din afară, tipărite fie pe
ambalaj fie pe o etichetă. Pentru cartofii transportați
în vrac, în containere aceste particularități trebuie să
apară pe un document care însoțește produsul care să
fie atașat în interiorul vehiculului de transport.

35
 Piaţa agroalimentară Nicolina, cartofi de calitatea I, provinienţă România

Nr.crt. Specificitate Conformitate produs analizat

Ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute

 Conform clasei de calitate
pentru fiecare categorie și de toleranțele admise
cartofii trebuie să fie:
 cu aspect normal caracteristic soiului
Cerințe
corespunzător zone de producție
minime de
1  Întregi (min. 95 %);
calitate  sănătoși (produsul afectat de putregai sau
alte stricăciuni care să îi facă inapți
consumului este exclus);
 curați;
 acoperiți foarte bine cu coajă;
 turgescenți;
 neîncolțiți(colți maxim admiși 3 mm)
Conținutul fiecărui ambalaj sau lot pentru (produsul
prezentat în vrac sau în containere) trebuie să fie
 Conform clasei de calitate
uniformă și să conțină numai cartofi având aceeași
2 origine, soi, calitate, culoare a cojii, culoare a
Omogenitate
miezului și mărime. Partea vizibilă a conținutului
ambalajului trebuie să fie reprezentativă pentru tot
conținutul.
Toleranțe de calitate: în cazul cartofilor de toamnă
se acceptă 6% tuberculi care să nu corespundă  Conform clasei de calitate
cerințelor minime de calitate.
3 Toleranțe de calibru: se admite o toleranță
Toleranțe totală de 10% din greutatea tuberculilor, care nu
îndeplinesc cerințele privind calibrul.
Toleranțe pentru alte soiuri: se admit 2% din
masa tuberculilor altor soiuri, în fiecare ambalaj sau
lot, pentru produsele prezentate în vrac sau în
containere.
Cartofi de toamnă trebuie ambalați astfel încât
produsul să fie bine protejat și să se asigure o  Conform clasei de calitate
aerisire adecvată.
Ambalare și Materialele folosite la ambalarea cartofilor
4 etichetare trebuie să fie curate și de o calitate care să evite
producerea unor stricăciuni interne sau externe a
produsului.
Fiecare ambalaj trebuie să aibă următoarele
particularități scrise lizibil cu litere grupate pe o
latură ambalajului, vizibil din afară, tipărite fie pe
ambalaj fie pe o etichetă. Pentru cartofii transportați
în vrac, în containere aceste particularități trebuie să
apară pe un document care însoțește produsul care să
fie atașat în interiorul vehiculului de transport.

36
 BIBLIOGRAFIE

1. BECEANU D.D,BENEA E, GHID PROFESIONAL PENTRU VALORIFICAREA ÎN STARE

PROASPĂTĂ A FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR, EDITURA " AUTOGRAPH "IAŞI,2001.
2. BERINDEI M., 1987
3. CHIRAN A.(coordonator), ELENA GÎNDU, BANU A.,ELENA-ADINA CIUBOTARIU
, PIAŢA PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ALIMENTARE, EDITURA CERES Bucureşti, 2004.
4. Dr.Ing.Vladut M.,Ing. POPA Ş, Gradina noastră de legume, Editura M.A.S.T 1997.
5. IANOSI, S., 2002 Bazele cultivării cartofului pentru consum
6. Prof. univ. dr. POPESCU V.,Prof. ANGELA POPESCU, Cultura legumelor în sere,
solarii şi răsadniţe EDITURA CERES Bucureşti .
7. Prof.dr. BUTNARIU H., (coordonator), Prof. dr. PTRESCU C. LEGUMICULTURA,
EDITURA DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, R.A- BUCUREŞTI, 1992
8. *** http://www.chudo-ogorod.ru/
9. *** http://www.sanatate.bzi.ro/
10. *** http://www.botanistii.ro/
11. *** http://www.botanistii.ro/
12. ***http://www.viatalibera.ro/
13. *** http://www.creeaza.com/files/botanica/299_poze/image024.gif
14. *** http://www.gazetabt.ro/wp-content/uploads/2015/01/cartof-dulce.jpg
15. *** http://elenaciric.ro/wp-content/uploads/2012/08/recoltare-fermierii-lays-18.jpg
16. *** http://www.img.wall-street.ro/
17. *** http://www.kasper-agri.ro/

37