Curs Hemodinamica PDF

Notiuni de biomecanica fluidelor
UMF Carol Davila

Catedra de Biofizica Medicala
Curs de Hemodinamica
An universitar 2009-2010
Cuprins
Elemente de hidrodinamica
Legile curgerii
Notiunea de vascozitate
Turbulenta; Numarul lui Reynolds
Elemente de hemodinamica
UMF Carol Davila

Proprietati fizice ale patului vascular si ale cordului

Vascozitatea sangelui
Presiunea sangelui tensiunea arteriala
Aspecte patologice ale curgerii sangelui
Elemente de hidrodinamica
UMF Carol Davila

Fizica fluidelor
FLUIDE lichide + gaze
Proprietati:
Iau forma continatorului

Au capacitatea de a curge se deformeaza sub actiunea unei
forte externe
Modelul fluidului ideal: incompresibil, fara vascozitate
Mecanica fluidelor:
UMF Carol Davila

Hidrostatica
Hidrodinamica
Definitii
Linie de curgere traiectoria urmata de un

element al fluidului in miscare
Linie de curent curba tangenta la vectorul
viteza, pentru toate punctele din fluid cu
aceeasi viteza (in modul) (in curgerea
laminara, liniile de curent se suprapun peste
liniile de curgere)
Tub de curent delimitat de toate liniile de
curent care trec prin frontiera unui element
de suprafata
Curgere stationara orice element care
trece printr-un punct dat urmeaza aceeasi
traiectorie ca si elementul dinaintea lui
Punct de stagnare obstacol in calea
curgerii, care imparte tubul de curent
UMF Carol Davila

Tipuri de curgere
Curgere laminara liniile de

curent sunt paralele intre ele
Zone de separare a curgerii
(curgeri intermediare)
Turbulenta curgere
nestationara, nepermanenta,
haotica, cu transfer de masa
intre straturile de lichid
UMF Carol Davila

Ecuatia de continuitate
Sv=ct
Fluid necompresibil
Curgere stationara
Debitul volumic (Q):

Volumul de lichid care trece printr-o
sectiune, in unitatea de timp
Q=dV /dt
UMF Carol Davila
S1, S2 suprafetele de curgere

v1, v2 vitezele de curgere a fluidului in
zonele corespunzatoare celor
doua suprafete
x1, x2 grosimile coloanei de lichid
corespunzatoare aceluiasi volum
de lichid V, la nivelul celor doua
sectiuni
Conservarea masei => debitul fluidului prin

cele doua sectiuni va fi acelasi
Q=dV /dt =ct

V =S 1x 1=S2x 2
S 1v 1t =S2x 2t
S 1v 1=S 2v 2
Ecuatia Bernoulli
Presiunea hidrostatica
ph = g l
Presiunea efectiva
p ef = p0 g l
Presiunea statica
p st = pef g h
Presiunea statica are aceeasi

valoare in orice punct al fluidului!
p st = pef g h
p st = p0 g l g h= p0 glh
p st = p0 g H
UMF Carol Davila
Ecuatia lui Bernoulli
Presiunea dinamica
2
p d = v /2
Ecuatia lui Bernoulli

2
p1 p2=v 1 v 2 /2 g y 1 y 2
UMF Carol Davila

Vascozitatea
Reflecta frecarea interna dintr-un fluid in

miscare
Forta de vascozitate:
F= S dv / dx
- vascozitatea dinamica
S suprafata de frecare
dv/dx gradientul de viteza
UMF Carol Davila

Vascozitatea
= F / S/dv /dx
[0] = Pa*s = Ns/m2 ; 1mPa*s = 1cP (Poise)

0 (apa) = 10-3 Pa*s
0 (sange) 4 mPa*s (la temperatura corpului)
Vascozitatea relativa = 0/0 (apa)
Vascozitatea unui fluid este influentata de temperatura
UMF Carol Davila

Vascozitatea
http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Viscosity_of_liquids.svg
UMF Carol Davila

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Viscosity_of_gases.svg
Influenta vascozitatii asupra

frontului de curgere
UMF Carol Davila

Fluide newtoniene si non-newtoniene
fluid newtonian vascozitatea dinamica nu se modifica in

functie de viteza de curgere (exista o proportionalitate directa
intre forta si viteza)
fluide non-newtoniene vascozitatea dinamica variaza cu
viteza de curgere (nu exista proportionalitate directa intre forta
si viteza)
UMF Carol Davila

Fluide shear thinning 0 scade cu viteza (fluide pseudoplastice)
Fluide shear thickening - 0 creste cu viteza (fluide dilatante)
Fluide cu prag de curgere (Bingham)
Fluide newtoniene si nonnewtoniene
UMF Carol Davila

Curgerea Hagen-Poisseuille
= curgere laminara, stationara,
intr-un conduct circular
R
p
v=
R 2r 2
4 0 l
l
p
Distributie parabolica a vitezelor
UMF Carol Davila

Q debitul;
[Q] = m3/s
R p
Q=
80 l
Legea lui Stokes
Modificat dupa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stokes_sphere.svg
O sfera care se misca intr-un lichid ideal liniile de

curent formeaza o imagine simetrica
O sfera care se misca intr-un lichid vascos apare o
forta de frecare intre lichid si sfera, data de:
F =6 r v
UMF Carol Davila
- vascozitatea lichidului
r raza sferei
v viteza sferei
Legea lui Stokes determinarea

vascozitatii
La caderea libera a unei sfere intr-un lichid, viteza
limita vl se atinge atunci cand greutatea sferei este
egala cu forta de vascozitate Fv plus o forta
arhimedica cu sens invers greutatii Fa:
F =F g
F =F a F v
sfera V sfera g=lichid V sfera g6 r v l
sfera 4 r 3 g /3=lichid 4 r 3 g /36 r v l

2
=2r g sferalichid / 9 v l
UMF Carol Davila
Aplicatie biologica:
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Relatia lui Stokes poate fi adaptata si pentru

corpuri nesferice, cum sunt eritrocitele
Masurarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor ne

aduce informatii despre:
Modificari ale formei si diametrului
eritrocitelor (anemii macro/microcitare,
sferocitoza, sicklemie etc)
Modificari ale vascozitatii sangelui
UMF Carol Davila

Caracteristici de vascozitate ale

sangelui
Fluid non-newtonian, pseudoplastic ( r = 2-4)
Suspensie de elemente figurate in plasma
Plasma singura se comporta ca un lichid newtonian

( r = 1.2 1.6)
Vascozitatea sangelui este influentata de:
UMF Carol Davila

Hematocrit (procentul de eritrocite din sange)

Viteza de curgere
Raza vasului (!!!! - particularitati de orientare a elementelor
figurate)

sangelui
Hematocritul:
Valori normale: 40-50 %
Vascozitatea creste aprox. exponential cu hematocritul
Valoarea optima (48 %) - H/ max
UMF Carol Davila


sangelui
Acumularea axiala a hematiilor

Hematiile se orienteaza cu axul
mare paralel cu axul vasului
(rezistenta minima la curgere)
Hematiile se acumuleaza spre
centrul vasului => scaderea locala a
vascozitatii sangelui, comportament
newtonian la viteze mari de curgere
(vascozitatea nu mai depinde de
viteza)
Hematiile din centrul vasului vor
avea aceeasi viteza profilul
parabolic al vitezelor se respecta
doar in zonele dinspre periferia
vasului
UMF Carol Davila

Turbulenta
UMF Carol Davila

Turbulenta
v
miscare laminara
miscare haotica
tridimensionala
nestationara
nepermanenta
aspect haotic
transfer de masa intre

straturile de lichid
miscare pulsatorie
t
distributie logaritmica a
vitezelor spre perete
distributie aplatizata a vitezelor
spre centru zonei de curgere
UMF Carol Davila

Numarul lui Reynolds

vd
Re =
0
Ptr o conducta circulara dreapta:

o Re < 2300 miscare laminara
o 2300 < Re < 10.000 miscare tranzitorie
o Re > 10.000 miscare turbulenta
Ptr o curgerea sangelui:
o Re < 2000 miscare laminara
o 2000 < Re < 3000 miscare tranzitorie
o Re > 3.000 miscare turbulenta
UMF Carol Davila

Numarul lui Reynolds
UMF Carol Davila

Curgerea pulsatorie
NU este curgere laminara
NU este (neaparat) curgere turbulenta
Este o curgere in regim nestationar
Curgerea sangelui este pulsatorie
Eco DOPPLER vizualizeaza curgerea sangelui;

poate realiza o harta dinamica a vitezelor in vasele de
sange / cord (codificare prin culori diferite)
UMF Carol Davila

Curgeri pulsatorii
David Steinman, University of Toronto
http://www.mie.utoronto.ca/labs/bsl/gallery.html
UMF Carol Davila

Elemente de hemodinamica
UMF Carol Davila

Sistemul circulator
UMF Carol Davila

Cordul functie de pompa

Aorta artere arteriole capilare
venule vene vene cave
Artera pulmonara arteriole
capilare venule vene pulmonare
Sfincterul precapilar sensibil la O2,
pH, K+
Sistemul circulator
Debitul cardiac in repaus: 5 l/min
Debitul cardiac la efort: 25 l/min
Volumul de ejectie: 80 ml
Suprafata de sectiune a capilarelor este de aprox 7-800 x

mai mare decat cea a aortei
Presiunea arteriala (tensiunea arteriala) = presiunea pe
care o exercita sangele asupra peretilor vasculari
Debitul in fiecare vas sangvin depinde de presiunea
eficace (diferenta dintre presiunea arteriala sistolica si
cea diastolica)
UMF Carol Davila

Ciclul cardiac
Sistola atriala
Sistola ventriculara
Diastola
Fazele contractiei VS:

Faza de umplere
Contractie izovolumetrica
Ejectie
Relaxare izovolumetrica
TA maxima in sistola ventriculara; = TA sistolica

TA minima in diastola; = TA diastolica
UMF Carol Davila
Structura vaselor de sange
Endoteliul
Fibre elastina (NU in capilare,

anastomoze arterio-venoase)
Modul elasticitate 3 105 N/m2
Tensiune elastica pasiva (rezistenta la

intindere)
Fibre colagen (rol preponderent in artere, ca si elastina)
Perete neted (efect antitrombotic); roluri

multiple: transport, secretie de factori
reglatori
Modul elasticitate 108 N/m2 (rezistenta mai buna decat elastina)

Retea spatiala, cu structura pliata
Fibre musculare netede (cant. max in arteriole)
UMF Carol Davila

Produc o tensiune activa (prin contractie), sub control fiziologic
Recent s-a aratat ca orientarea celulelor endoteliale se

modifica in functie de tipul de curgere sangvina
(orientare paralela cu fluxul in curgere laminara)
Guillermo Garca-Cardea, PNAS, 2001
UMF Carol Davila


c
b
a
C
prima care intra in actiune, la distensie, este elastina

colagenul intra in actiune dupa destinderea elastinei
caracteristicile elastice ale vaselor de sange sunt determinate de ambele tipuri de
fibre
UMF Carol Davila

Legea lui Laplace

Legatura dintre presiunea din vas, tensiunea parietala si raza
vasului
Membrana cilindrica (vas sg)

p
In cazul unei membrane cu doua raze de curbura inegale:
Pentru o membrana sferica (toate razele de curbura egale)
UMF Carol Davila

Presiunea sangelui
Factori care influenteaza presiunea sangelui:

Diametrul vasului
Frecventa batailor cardiace
Volumul sangvin total
Debitul sangvin cardiac
Rezistenta la curgere
Elasticitatea peretilor arteriali
Presiunea arteriala este mai mare decat presiunea venoasa
UMF Carol Davila

Presiunea sangelui
Diametrul vasului:
Frecventa cardiaca
Cresterea frecventei determina cresterea presiunii arteriale
Volumul sangvin total
Presiune arteriala mai mare in artere decat in arteriole, la randul sau

mai mare decat in capilare (Sv = ct; sectiunea totala a capilarelor >>
sectiunea aortei viteza mult mai mica, presiune mult mai mica)
Cresterea volumului sangvin determina cresterea presiunii arteriale
Debitul cardiac = frecventa x volum ejectie
5 l/min 125/80 mmHg
15 l/min 180/125 mmHg
UMF Carol Davila

Rezistenta la curgere
;
cum
Q= p/8 l R 4
Q ct => presiunea creste cu rezistenta la curgere
Rezistenta la curgere este influentata de:
Diametrul vasului
Netezimea peretilor (neregularitatile cresc rezistenta la
curgere)
Sistemul arterial contribuie cu 93% din rezistenta totala

la curgere (datorita presiunii mai mari)
UMF Carol Davila

Presiunea pulsatila, unda pulsatila
Presiunea arteriala are variatii intre valoarea maxima (sistolica) si minima

(diastolica)
Variatiile se amortizeaza pe masura ce distanta fata de cord creste, datorita
defazajului intre unda de debit si unda de presiune (peretele arterial
functioneaza ca un acumulator de energie; se incarca in sistola distensie
si elibereaza energia in diastola prin revenire la diametrul normal
Cea mai mare amortizare are loc in arteriole, datorita rezistentei hidraulice
mari a arteriolelor
UMF Carol Davila

Presiunea pulsatila, unda pulsatila
http://www.som.uq.edu.au/research/cig/waveform.asp
UMF Carol Davila

Intarziere intre unda de puls la

nivel femural si carotidian,
datorita distantei diferite fata
de cord
Diferente de morfologie a
undei, datorita caracteristicilor
elastice diferite
Masurarea TA
Metode invazive: cateterism
Metode neinvazive:
UMF Carol Davila

Metoda palpatorie masoara doar TA sist

Metoda auscultatorie
Metoda oscilometrica
Artere
Arteriole
Metoda reografica
TA medie
100 mmHg
35 mmHg
Capilare
25 mmHg
Capilare
25 mmHg
Venule
15 mmHg
Masurarea TA
http://www.medphys.ucl.ac.uk/teaching/undergrad/projects/2003/group_03/how.html
UMF Carol Davila

Curgerea sangelui
Curgere turbulenta in aorta, vasele mari
Curgere laminara in vasele mici si in vene
Zone care favorizeaza aparitia turbulentei:
UMF Carol Davila

Fiziologice: cord zonele perivalvulare; crosa aortica;

bifurcatiile vasculare
Patologice: placile de aterom, stenozele de orice natura
Iatrogene: grefe, implanturi
Curgerea sangelui
Proiect Reorom, UPB

UMF Carol Davila
Curgere laminara intr-o carotida

normala
UMF Carol Davila

Turbulenta fiziologica in cord
UMF Carol Davila

Turbulenta fiziologica in cord
UMF Carol Davila

Aspecte hemodinamice patologice
Modificari ale vascozitatii sangelui
Sindroame de hipervascozitate:
Vascozitate scazuta (simptomele nu sunt datorate

scaderii vascozitatii per se, ci cauzelor care au dus la
aceasta)
UMF Carol Davila

Policitemia vera / policitemii hipoxice (altitudine, CO)

Leucemii (in special leucemia granulocitara cronica)
Sindroame anemice
Sindroame de dilutie: intoxicatie cu apa, SIADH
Supradozaj anticoagulante orale
Patologia cordului:
Scaderea contractilitatii:
Infarctul miocardic zone de miocard care nu se mai

contracta
Cardiomiopatii (dilatativa, restrictiva etc)
Scaderea fractiei de ejectie:
UMF Carol Davila

Prin scaderea contractilitatii

Prin activitate electrica anormala (tahicardii, tahiaritmii)
Patologia cordului
UMF Carol Davila

Patologia vasculara - stenoze:
Scaderea fluxului sangvin in organe
Conditii locale de turbulenta
Favorizarea leziunilor de perete
Favorizarea trombozelor ocluzii /

embolii infarcte
Cele mai comune cauze:
Ateromatoza
Stenoze traumatice
Vasculite, boli degenerative, boli

metabolice etc.
Patologia vasculara anevrisme
Dilatarii ale lumenului
Risc de ruptura / tromboza

http://www.lucid-echo.com/understanding_cardiovascular_disease.htm
UMF Carol Davila

Patologie vasculara
http://gapyx.com/cmt/2008/07/hemodynam.jpg
UMF Carol Davila

Patologie vasculara
UMF Carol Davila

Patologie vasculara
UMF Carol Davila

Patologie vasculara
UMF Carol Davila

UMF Carol Davila

Ecuatia lui Bernoulli - demonstratie
UMF Carol Davila

back

Curs Hemodinamica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Hemodinamica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni de biomecanica fluidelor

UMF Carol Davila

UMF Carol Davila

Proprietati fizice ale patului vascular si ale cordului

UMF Carol Davila

FLUIDE lichide + gaze

Iau forma continatorului

Modelul fluidului ideal: incompresibil, fara vascozitate

UMF Carol Davila

Linie de curgere traiectoria urmata de un

UMF Carol Davila

Curgere laminara liniile de

UMF Carol Davila

Debitul volumic (Q):

S1, S2 suprafetele de curgere

Conservarea masei => debitul fluidului prin

Q=dV /dt =ct

Presiunea statica are aceeasi

Ecuatia lui Bernoulli

Ecuatia lui Bernoulli

UMF Carol Davila

Reflecta frecarea interna dintr-un fluid in

UMF Carol Davila

[0] = Pa*s = Ns/m2 ; 1mPa*s = 1cP (Poise)

0 (sange) 4 mPa*s (la temperatura corpului)

Vascozitatea relativa = 0/0 (apa)

Vascozitatea unui fluid este influentata de temperatura

UMF Carol Davila

UMF Carol Davila

Influenta vascozitatii asupra

UMF Carol Davila

Fluide newtoniene si non-newtoniene

fluid newtonian vascozitatea dinamica nu se modifica in

UMF Carol Davila

Fluide shear thinning 0 scade cu viteza (fluide pseudoplastice)

Fluide shear thickening - 0 creste cu viteza (fluide dilatante)

Fluide cu prag de curgere (Bingham)

Fluide newtoniene si nonnewtoniene

UMF Carol Davila

Distributie parabolica a vitezelor

UMF Carol Davila

Legea lui Stokes

Modificat dupa: http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Stokes_sphere.svg

O sfera care se misca intr-un lichid ideal liniile de

Legea lui Stokes determinarea

sfera 4 r 3 g /3=lichid 4 r 3 g /36 r v l

Relatia lui Stokes poate fi adaptata si pentru

Masurarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor ne

UMF Carol Davila

Caracteristici de vascozitate ale

Fluid non-newtonian, pseudoplastic ( r = 2-4)

Suspensie de elemente figurate in plasma

Plasma singura se comporta ca un lichid newtonian

Vascozitatea sangelui este influentata de:

UMF Carol Davila

Hematocrit (procentul de eritrocite din sange)

Caracteristici de vascozitate ale

UMF Carol Davila

Caracteristici de vascozitate ale

Acumularea axiala a hematiilor

UMF Carol Davila

UMF Carol Davila

transfer de masa intre

[0] = Pas = Ns/m2 ; 1mPas = 1cP (Poise)