Laboratorul 2

1. Folosind tabelul de la pag 3. s se gseasc modelul fizic echivalent schemei

electrice asociat mecanismului respiraiei.

2. S se gseasc, folosind acelai tabel (pag.3), schema electric asociat

mecanismului contraciei musculare:

3. S se determine funcia de transfer asociat modelul electric al respiraiei (schema

de la pctul 1) cunoscnd urmtoarele valori pentru parametrii schemei:

Rezistena la curgere n zona central Rc 1 [cmH2O/L/s]

Rezistena la curgere n zona periferic Rp 0.5 [cmH2O/L/s]
Compliana plmnului CPl 0.2 [L/cm H2O]
Compliana cutiei toracice CCT 0.2 [L/cm H2O]
Compliana cii de scurtcircuit Cs 0.005 [L/cm H2O]
Ecuaia diferenial prin care se poate stabili valoarea presiunii P a0 n funcie de debitul de
aer Q este:

1/3
 d 2 Pa 0 1 dPa 0 d 2Q 1 RC dQ 1 1 1
2
RC 2
Q
dt R p CT dt dt C S R P CT dt RP C S C Pl CCT

Presupunnd c mecanismul de ventilaie impune presiunii P a0 o variaie sinusoidal, cu

amplitudinea de 2,5cmH2O i frecvena de 15 respiraii pe minut s se vizualizeze
simultan, cu ajutorul unei modelri n Simulink, formele de und pentru presiunea Pa0,
debitul de aer Q i volumul asociat lui.

4. Folosind schema electric echivalent mecanismului respiraiei (punctul1), s se

deduc relaiile prin care se pot determina urmtoarele mrimi: PaCT, Q, QA, QS=Q-QA.
S se implementeze n Simulink schema necesar simulrii mecanismului respiraiei (vezi
Figura) astfel nct s poat fi vizualizate n Matlab toate mrimile mai sus menionate.
a. In condiiile n care parametrii schemei i presiunea au aceleai valori ca i la punctul 3,
s se noteze amplitudinile formelor de und i defazajele debitului de aer i al volumului
fa de presiune (exprimate in radiani).
Alegei un timp de integrare astfel nct s putei vizualiza 2-3 perioade complete. Este
preferabil ca determinarile sa nu le facei folosind prima perioad.
b. S se reia simularea pentru o frecven de 60 respiraii/minut i pentru 5
respiraii/minut. S se noteze aceleai mrimi ca i la punctul a. i s se compare rezultate
pentru cele trei frecvene.
Observaie: La circuitele electrice clasice, elementele rezistive nu introduc defazaje ntre
mrimile electrice tensiune-curent, pe cnd cele capacitive defazeaz curentul fa de
tensiune cu unghi electric /2.
Deducei comportarea plmnului la diferite frecvene (normal sau hiperventilaie,
hipoventilaie) deducnd astfel modul n care proprietile lui (rezisten la curgere i
complian) influenaz n mod diferit, n funcie de frecvena respiraiei.

2/3
3/3