Cuprins

NoTrtJNr cENERALE DE

prtcA

debazd
urmdrite
studiul
aqteptate

Concepte
Obiective
Recomanddri privind
Rezultate
Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Etimologie, definifii gi delimitdri conceptuale
Capitolul2 (Unitatea de curs 2): Istoric Ai aborddri ale
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Rolul qi funcfiile eticii in
Test pentru autoevaluare (Modulul I)
Recomanddri bibliografice

MODULUL il

..........

MORALA-$rrrNTA $r

.............
............

eticii
societate

........

.......1
.........1
..........1
.. ....... .. .. 1
..........1
.............1

................2
...............3
...............4
...............4
........ ., ... 9

ARTA..

debazd
urmdrite
studiul
aqteptate

..........9
......,5

Concepte
Obiective
Recomanddri privind
Rezultate
Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Conceptele de morald gi
Capitolul 2 (Unitateade curs 2): Valorile morale fundamentale
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Legea morald gi normele
Capitolul 4 (Unitatea de curs 4): Simful etic sau congtiinla
Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Responsabilitatea
Test pentru autoevaluare (Modulul
Recomanddri biblio grafi ee

II)..........

moralitate..............
...........
sociale
moralS
morali

.......... 5
......5
......,,.. 5

...........6
................7
........8
..... 10

................1 1
.....12
12
13

MODIJLUL III "... " r I !'

ETICA IN AFACERI............
6

bazd
Obiective urmdrite
Recomanddri privind studiul
Rezultate agteptate

......
....... . .....
........
......,...

Concepte de

teoretice

Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Concepte

Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Nivelurile de aplicare ale eticii in
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Rolul qi imporfanta studierii eticii in
Capitolul4 (Unitatea de curs 4): Responsabilitatea sociald ca responsabilitdli
Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Dilemele etice in
Capitolul 6 (Unitatea de curs 6): Analiza gi solulionarea problemelor
Capitolul 7 (Unitatea de curs 7): Principii practice ale eticii in
Test pentru autoevaluare (Modulul
Recomanddri bibliografice
MODULUL IV
ETrCA $r

afaceri

13
13
13
13

.......,.13
.................14

afaceri
....... 5
afaceri
............. 16
morale....... ....17
1

................. 19
etice...
.......20
afaceri
.....24
IID...........
.................26
............
.................27
........
.............27
MANAGEMENTUL
.."......27
Concepte debazd.
..........27
Obiective urmdrite
...............27
Recomanddri privind studiul
...............27
Rezultate aqteptate
.....27
Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Repere istorice qi evolulia eticii manageriale.
....28
Capitolul 2 (Unitateade curs 2): Pirerile managerilor contemporani despre etic/moral in afaceri...........30

conducerii

.'.".""..'.32
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Domeniul eticii
... o.,. " 36
Capitolul 4 (unitatea de curs 4): Etica gi deciziile marraeeriale
..........'.....'36
4.1. De ce se iau deciziicontrare
4.2. Consecinlele unui comportament contrar eticii
""'..."...'.39
... ' '...... '.. 39
4.3. Modele etice in elaborarea deciziilor de
...'....40
Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Tipurile de eticd
in
manageriale
aperformanlelor
de
imbundtdlire
Capitolul 6 (Unitatea de curs 6): Metode
..'."".....42
rezolvareadilemelor etice
....'."'....44
ale
de
eticd
(tJnitateade
Codurile
curs 7):
Capitolul 7
Test pentru autoevaluare (Modulul
"""'..........48

eticii?.......

........
afaceri
managerialA..............

........

IV)...........

organizafiilor.......

agteptate

...'....49
Rezultate
Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Conceptul de deontologie : etimologie, defini1ii, evolufii....................50
.....51
Capitolul2 (Unitatea de curs 2):Eticamuncii gi

moralaprofesionald.............

Capitolul3(Unitateadecurs3):Problematicadeonto1ogieiprofesiona1e.....''...
Capitolul4 (Unitatea de curs 4): Repere pentru un cod de deontologie profesionald
Test pentru autoevaluare (Modulul V)............
Recomanddri

bibliografice.....

.............56
...........57
....,.........58

MODULUL

IIOTIUNI GE,NERALE DE ETICA

Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Etimologie, defini{ii qi delimitiri conceptuale
Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Istoric ai abordiri ale eticii
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Rolul qi funcfiile eticii in societate

Concepte de bazd:
Eticd, ideal social, bine/rdu, corecVgregit, virtute, cadru normativ, libertate.
Obiective urmdrite:

1. Stabilirea originilor gi etimologiei cuvdntului "etic6";

2. Definirea Eticii ca qtiinfd;
3. Precizarca obiectului de studiu al Eticii;
4. Realizarea unei scurte incursiuni in istoria Eticii;
5. Cunoaqterea rolului qi a funcfiilor Eticii in societate;
6. Stabilirea problemelor centrale ale moralei.
Re c o manddri

o
o
o
o

privind s tudiul :

opereazdBtica;
Este necesard aprofundarea tematicii propuse prin parcurgerea serioasd a titlurilor bibliografice
obligatorii;
Ar fi foarte util pentru fiecare student sd citeascd cdt mai mult din filosofia Eticii, apeldnd cel
pulin la bibliografia suplimentarLataqatd la sfdrgitul acestui material;
Inilierea unor discufii gi analize legate de bine/rdu, corect/greqit, ideal social, etc.
Se impune insugirea corectd a conceptelor cu care

Rezaltate asteptate

in urma parcurgerii atente a confinutului modulului I (Noliuni generale de Eticd), studenlii trebuie
sd fie familiaiza[i cu conceptele de bazd ale Eticii. Acegtia trebuie sd cunoascd obiectul de studiu gi
confinutul Eticii ca gtiinf6. Un aspect foarte important il constituie inlelegerea qi recunoagterea
rolului gi funcfiilor Eticii in societate, precum gi identificarea problemelor centrale ale moralei.
Studenfii trebuie sd urmdreascd cdutarea suportului rafional a unor pozilii morale fald de altele, sd
identifice obiectivele ?n legdturd cu felul in care ar febui sd trdiascd, ce inseamnd o viald cu sens, cum
trebuie sd-i tratezepe semeni, etc.

Capitolal 1 (Unitatea de curs 1): Etimologie, dejiniyii gi delimitdri conceptuale

Sintezd

Din punct de vedere etimologic, "etica" provine de la cuvintele greceqti:

. ETHOS (Homer) : primordial, patrie, locuinfd, loc de intdlnire, locul natal, obiceiuri,
caracter;
. ETHIKE (Aristotel): qtiinla cunoaqterii.
Din "ETHOS" a derivat cuvdntul "ETHICOS", cu sensul "din sau pentru morald", tililizat de greci

atunci cdnd discutau despre principiile comportamentului uman.

Pentru inceput, putem considera etica ca fiind qtiinla ethosului (a moralei), a binelui/rdului
(Socrate, Platon, Cicero), afericirii, a virtu{ii (Aristotel), a pldcerii (Aristip), a idealului social.
Etica a apdrut ca ramurd distinctd a cunoagterii, datoritd lui Socrate. Ca disciplina gtiinlificd ea
existd din timpul lui Aristotel, care a ridicat etica la nivelul "demnitdfii gtiinfelor".
Etica este definitd ca "qtiinfa care se ocupi cu studiul principiilor morale, cu legdturile lor de
dezvoltare istoricd, cu conlinutul lor de clasd qi cu rolul lor in viafa social6; totalitatea normelor de
conduitd morald corespunzdtoare ideologiei unei clase sau societ5f;".I
Etica reprezinti forma de cunoaqtere qi legitimare in conqtiinld prin intermediul normelor qi
imperativelor morale, a unor acte qi fapte omenegti.
Deqi inrudite, conceptele de eticd Si morald, au origini gi substanle diferite: etica este teoria qi
qtiinla moralei, in timp ce morala reprezintd obiectul de studiu al eticii. Denumirea de eticd este de
origine greacd in timp ce morala iqi are originea in cuvintul latin mos-morls (morav-moravuri), de
*J. u up*o, qi termenul moralis,etimonulmodern al termenului morald.2
Agadar, putem considera etica drept o qtiinfd a comportamentului, a moravurilor, un ansamblu de
prescriplii concrete sau o teorie asupra moralei. Acesta este qi sensul pe care il oferd
Wundenburger, care spune cd etica reprezintd "ansamblul regulilor de conduitd impdrtdqite de
cdtre o comunitate anurne, reguli care sunt fundamentate pe distinctia intre bine gi rdu, in timp ce
morala cuprinde un ansamblu de principii de dimensiune universal-normativd."3

Capitolul 2 ((Initateu de curs 2): Istoric Si aborddri ule eticii

Sintezd

Dacd facem o incursiune in istoria eticii ca filozofie practicd, putem constata cd toli autorii sunt de
acord cd obiectul eticii il constituie cdutarea unui rdspuns la intrebarea ,,Ce este binele"?
Rdspunsurile la o asemenea intrebare a provocat insd, numeroase dispute. Abia in secolul XX
lucrurile sunt lSmurite intr-un fel, iar disputele atenuate, cdci G. E. Moore demonstreazd intr-o
lucrare de anvergurd, Principia Ethica, cd binele nu este capabil de nici o defini1ie. inlelegem
argumentul sdu (acela cd riscul de eroare in cdutarea unei definifii complete a binelui va fi mai
redus) de vreme ce nu conteazd cum il denumim, cu condilia sd il recunoaqtem atunci cind ne
intilnim cu el.a
De aici, probabil, demersul celor interesali de eticd de a-gi indrepta atenfia de la proprietdlile
conceptului de bine spre problema comportamentului fiinlei umane, cdutdnd rdspunsuri la intrebdri
de genul: Ce este bine?, Ce este rdu?, Ce este corect?, Ce este greSit?. Rdspunsurile la asemenea
intrebdri oferd prilejul de a constata caracterul complex pe care il oferd realitatea relaliilor
interumane gi inter-cauzalitatea care domind sfera comportamentului uman.
Analiza problemelor pe care le pune etica in general, gi etica managerialS in particular, trebuie sd
aibd, ca punct de plecare principalele repere istorice care au contribuit la constituirea acestei qtiinfe.
Evident, reperele istorice sunt marcate de contribuliile filosofilor la constituirea principalelor
doctrine morale gi prin lumare, a eticii manageriale de astdzi.
Dincolo de amestecul de legendd gi adevdr pe care il oferd morala brahmanicd qi cea budist6, ale
Indiei antice, inv6!6turile lui Confucius gi Lao-tse din China secolului VI i.e.n., incercdm sd ludm
ca reper in inlelegerea izvoarelor scrise ale eticii, gindirea elin[ care, odatd cu aparilia lui Socrate,

*Dic1ionat

explicativ al timbii romdne,Ed. Academiei RSR, Bucureqti, 1984, p. 308.

Editura Universiti(ii,,Al. L Cuza", lagi, 1999, p. 3.

'loan Grigorag, Probleme de eticd,

'Jaques J. Wundenburger, Questions d'etique, Presses Universitaires de France, Paris, 1993, p. XlV.
o
G. E. Moore, Principia Ethica, CEU Press, Editura DU Style, Bucuregti, 1997,p.120.
2

face trecerea de la preocuparea spre deslugirea tainelor universului, la determinarea legilor

fundamentale ale conduitei umane.
Dacd Socrate qi-a impdrtdqit invdldturile propriilor sdi discipoli sub formd de dialoguri, Platon este
primul care face referire la valorile supreme ale vielii morale intr-o formd scrisd.
Aristotel scrie in Etica Nicomahicd cd obiectul eticii este studiul binelui sau al virtulii, arAtand cA
binele este scopul suprem. Binele suprem despre care vorbegte Aristotel este scopul absolut, spre
care tinde totul, dar nu un bine abstract, transcendental pe care il intilnirn in gcoala platoniciand, ci
un bine rcalizabilin practicd, un bine accesibil omului.s
Mult mai tirziu, in zorii renascentismului italian, Machiavelli realizeazd, in Principele apologia
moralei burgheze, prin machiavelism infelegdndu-se o combinalie intre tactica politicd gi norma
morald care convine conducdtorului, creAndu-i acestuia condilii de guvernare de pe pozilia unui
monarh absolut, in termeni moderni de conducdtor autocrat, totalitar.
Machiavelli oferd in lucrarea sa de cFryFfii"i un tablou fidel epocii in care a trdit ardt6nd ci in
conducerea statului dicteazd interesele gi forla, gi nicidecum considerentele morale. Deqi
criticabile, o serie de sfaturi transmise in scris monarhilor meritd atenfie: ,,nici un principe nu va
izbuti sd dobindeascd mai multd prefuire decdt acela careva sdv6rgi fapte mdrefe qi care va da pilde
rare despre insugirile lui""6
Cu circa un deceniu inainte de a apdrea Principele, domnitorul romdn Neagoe Basarab oferea prin
sfaturile date in invaydturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul sdu Theodosle un model al echitdlii 9i
un set de reguli de comportament in vederea asigurdrii unei conduceri eficiente. Pentru etica
manageriald, invdldturile lui Neagoe Basarab au o relevan!6 extraordinard oferind precepte cel
pulin in urmdtoarele direcfii: conturarea tr[s[turilor pozitive gi negative ale conducltorului,
aspecte legate de ierarhiile manageriale, distribuirea surselor de putere, rezolvarea qi negocierea
conflictelor, etc.
Toate invdldturile subscriu ideii cd un bun conducdtor ar trebui sd fie un promotor nedisimulat al
echitdfii, un exemplu pentru supugii sdi.
Mai tirziu, Kant stabileqte regula de aur a deontologiei: ,,nu trata o alti persoani aga cum nu ai
dori sI fii tratat tu insu{i", inspiratd din preceptele moralei cregtine. Aga cum rezultd drn Critica
raliunii practice, etica lui Kant este o eticd a datoriilor rafionale. Raliunea trebuie sd domine
dorinlaT iar un act va fi moral, corect dacd se aclioneazdin virtutea principiilor gi normelor morale.
In secolul XVII, Spinoza oferd un indreptar al vielii morale. Apdrutd dupd moartea sa, Etica
vorbeqte despre Dumnezeu, despre natura qi originea sufletului, despre originea qi natura afectelor,
despre sclavia gi libertatea omului.
Spinoza definegte omenia, binele, rdul, modestia, ura, mila, ambilia, mdndria, ingdmfarea, invidia,
umilinfa, frica, l6comia, ambilia, toate din dorinfa de a cunoagte ,,esen!a" omului: ,,Nimic nu gtim
sigur cd este bun sau rdu decdt ceea ce ne duce cu adevdrat la cunoagtere sau ceea ce ne poate
impiedica sd cunoagtem".8 Aflat in conflict cu autoritdlile ecleziastice, Spinoza afirmd de
nenumdrate ori cd dogmele relevate nu au nici o relevanfd, singura instan!6 legitimd a adevdrului
fiind ra{iunea.

Capitolul3 (Unitatea de curs 3): Rolul gifuncyiile eticiiin societute

Sintezd
Scopul demersurilor etice

il reprezintd moralitatea.

Misiunea eticii este nu numai de a expune aspectele teoretice ale moralei, ci gi de a constitui un ghid
practic, real, in indrumarea qi ameliorarea vielii morale a societ5lii.
Rolul eticii este sd ajute oamenii gi institufiile sd decidd ce este mai bine si fac5" pe ce criterii sd aleagd qi
care le sunt motivaliile morale

in acliunile lor. Unii

considerd cd etica, ca gtiinld, nu are utilitate

uAristotel, Etica Nicomahicd, Editura lRl, Bucuregti, 1998, p. 35;

6

Niccolo Machiavelli, Principele, Editura Mondero, Bucuregti, 1997, p. 78;

Editura $tiinlifici, Bucuregti, 1972, p. 173;
Benedict Spinoza, Efica, Editura Antet, Bucuregti, 2000, p. 157;

I8 lmmanuel Kant, Critica raliunii practice,

deoarece aceasta are un caracter normativ vizdnd conduita oamenilor, neputdndu-i influenfa, in mod real
la un comportament real.

Cunoscutul filozof pesimist Schopenhauer, considera cd nu poli deveni un om moral prin simpla
cunoagtere a moralei, dupd cum nu pofi fi un artist doar prin cunoaqterea esteticii, sau poet prin insuqirea
poeziilor. Penfru aafrtacd determinarea voinlei nu depinde numai de cunoagtere, el ne spune: << Velle
non discitur>> (a voi nu se inva!d).
Noi credem cd etica nuJ face pe om mai bun, il poate ajuta, cu sigurant4 sd se fereascd de rdul pe care il
poate face altora sau sieqi. in general, etica urmdreqte a gdsi adevdrul, a stabili imoarele moralei, a
exprme faptele morale, aanalizasimtul etic qi congtiinla moral5" a contura idealul moral, a separa binele
de rdu, etc.

Etica este in cdutarea suportului rafional a unei pozilii fald de alta, cautd evidenle obiective in
legdturd cu felul in care ar trebui sd ffiim, ce inseamnd o via,td cu sens, cum trebuie sd-i tratdm pe semeni.
Acceptarea drepturilor omului ca aspect esenlial al dezvoltdrii morale, politice qi al prosperitAii
personale gi comunitare nu reprezintd un consens general intre teoreticieni. Maniigtii de exemplu, le
atacd din penpectiva relativistd gi a progresului social. Insistd mai degrabd pe cele pozitive (dreptul la
muncd, |a concediu de odihnd p15tl0 gi opereazd cu alte categorii de drepturi universale, dupa principiul
dependenlei drepturilor de dezvoltarea relafiilor de produclie qi abolirea proprietdlii private
(lichidarea exploatirii qi a inegalitdfii dintre oameni).
Obiecfia frecvent5 impotiva cadrului normativ centrat pe drepturile persoanei se referd la faptul cd
accentueazd. egoismul qi lipsa de responsabilitate fa,td de altii. Cu alte cuvinte, se poate presupune cd
individualismul promovat de liberalism este neetic. Dar o astfel de obiecfe nu se poate susfine. Este greqit
sd consideram cd individualismul liberal cental pe drepturi este incompatibil cu responsabilitatea odatE ce
fiecare drept pe care il are o persoand este limitat de acelaEi drept pentu altd persoana. Libertatea oricui
are o singura limitd: libertatea altei persoane. Problemele centrale ale moralei srurt urmdtoarele:
o Ce ar trebui sd facem (ce ar fi bine, drept, corect, onest)?
o Cum ar trebui s6-i judecam pe allii gi pe noi ingine?
o Cum trebuie sd-i tratdm pe allii gi sd admitem sd fim tratati de ceilalti?
o Ce scopuri sunt demne de a fi urmate in viafd?
o Care este cel mai bun mod de viald?
. Ce fel de persoan6 ar trebui sd fiu?
Ca sd concluziondm, rolul eticii este sd ajute oamenii sd decidd ce este mai bine sd fac6, pe ce
criterii sd aleagd qi care sunt motivafiile morale in acliunile pe care le intreprind.

pentru autoevaluare (Modulul I)

Definili Etica qi preciza[i originile etimologice.
Care este obiectul de studiu al Eticii?
Precizali rolul Eticii in societate.

Test

1.

2.
3.
4.

Care sunt problemele centrale ale moralei?

R e c o ma n

ddri

ib lio g r ajic e

Cozma, C. (1997). Elemente de eticd gi deontologie. Iaqi: Editura Univ. ,,Alexandru Ioan Cuza". (p.

7-2e)
Crdciun, D. (2005). Etica tn afaceri. Bucuregti: Editura A.S.E. (p.23-27)
Jigu, G.(2003). Etica afacerilor tn turism. Bucureqti: Editura Uranus. (p.9-20)

MODULUL

II

MORALA.$TIINTA $I ARTA

Capitolul 1 (Unitatea
Capitolul 2 (Unitatea
Capitolul 3 (Unitatea
Capitolul4 (Unitatea
Capitolul 5 (Unitatea

de
de
de
de
de

curs 1): Conceptele de morali qi moralitate

curs 2): Valorile morale fundamentale
curs 3): Legea morall gi normele sociale
curs 4): Sim{ul etic sau conqtiin{a morali
curs 5): Responsabilitatea morall

Concepte de bazd:
MoralS, moralitate, amoral, imoral, valori morale, standarde personale, lege morald, normd social6,
universalism, relativism, congtiinld morald, relalii morale, responsabilitate morald.
Obiective urmdrite:

1.

Definirea Moralei gi moralitdfii;

2. Stabilirea diferenfelor debazd dintre eticd, morald gi moralitate;

3. Enunfarea valorilor morale fundamentale;
4. Stabilirea unui sistem de valori comune pentru domeniul afacerilor;
5. Definirea qi caracterizarealegii morale;
6. Definirea congtiinfei morale;
I " Definirea responsabilitSlii morale, consecinfd fireascd a libertSfii.
Re c omanddri p

rivind s tudial :

Se impune insuqirea corectd a conceptelor de moral5 qi

titlurilor bibliografi ce obligatorii;

Ar fi foarte util pentru fiecare student sd citeascd cdt mai mult despre valorile morale

moralitate prin parcurgerea serioasd a

fundamentale, despre legea morald gi congtiinla moral6;

Rezultate agteptate:

r
.

Dobdndirea capacitdfii de a identifica diferenlele dintre etic[, morald qi moralitate;

inlelegerea gi insugirea conlinutului valorilor morale fundamentale, a rolului acestora pentru
individ, grup $i societate;
o Posibilitatea elabordrii unor opinii personale legate de legea moral6, conqtiinla morald, de
re sp onsab i I itatea moral d;
. Dob6ndirea capacitdlii de a recunoaqte gi stabili un ansamblu de norme morale gi valori comune
pentru domeniul afacerilor.
Studentul, prin relafiile sale cu alli membri ai societdfii, cu alte colectivitdli sociale, trebuie sd
dobdndeascd o viziune pluralistd despre muncd gi via!6, un sprijin in distanlarea de atitudinile sale
anterioare. Experienla altor moduri de relafii social-umane va contibui la insuqirea valorilor noi din
societate, configurdnd mai profund, mai puternic, rolul experienlei culturale qi morale dobdndite in
viafade zicuzi.
Omul este o fiin!6 complexd, cu numeroase caracteristici ce evolueazd Si interfereazd continuu. in
5

mare, in fiecare existd tendinfe mai mult sau mai pufin pronunfate, referitoare la modul in care
suntem dispuqi sd percepem realitatea. Educafia, qi implicit studierea Eticii, poate, intre anumite
limite, sd contribuie la "qlefuirea" uneia sau alteia dintre tendinlele principale.

Capitolal 1 (Unitatea de curs 1): Conceptele de morald

Si

moralitute

Sintezd

Etimologic, cuvdntul morald provine din adjectivul latin,,MOS-MOR[S", care inseamnd moravuri,
sau din grecescul ,,MORALIS", adicd Ethos. Limba romAnd a preluat mai intAi cuvdntul moral
(morald) din limba latind, gi numai maittrziu l-a primit sub formd de etic (eticd), din limba greacd.
Morala este, deci, obiectul de studiu al eticii.
Morala reprezintd totalitatea convingerilor, atitudinilor, deprinderilor, sentimentelor reflectate in
principii, norrne, reguli determinate istoric qi social, care reglementeazd comportamentul 9i
raporturile indivizilor intre ei, precum gi dintre acegtia qi societate (familie, grup, nafiune,
societate), in funclie de categoriile: bine, rdu, datorie, dreptate, nedreptate gi a cdror respectare se
intemeiazd pe congtiinjd qi opinie publicd.
Morala mai poate fi definitd ca ansamblul principiilor de dimensiune universal-normativd (adeseori
dogmaticd), bazate pe distinclia intre bine qi rbu. Morala reprezintd "ansamblul normelor de
convieluire, de comportare a oamenilor unii f4a de allii qi fafd de colectivitate qi a c6ror incdlcare
nu este sancfionatd de lege, ci de opinia publicd. Morala este disciplina gtiinjificd care se ocupd cu
normele de comportare a oamenilor in societate"e.
ln politic5" administafie pubticS" afaceri, mass-medi4 educafie, medicind q. 4 termenul preferat este cel de
etic6. Unii autori considerd cd termenul morald este legat de viala privat6. Respectdm morala in viala
privati qi etica in viala publicd (politicS, civicd, profesional6 etc.).
Morala este o parte considerabild a viefii noastre. Doar in situafii de rutind gi automatisme nu avem
dileme qi nu ne punem problemele specifice moralei.
Orice morald se centreazd pe componenta normativi. Cu alte cuvinte, ea ne spune ce ar trebui sd facd
oamenii pentru a fi socotifi demni de respect gi nu ceea ce fac ei efectiv (componenta descriptivd). De
exemph.r, un enunf descriptiv este de tipul: unii politicieni fac promisiuni mincinoase. Un enun{ etic
normativ este de tipul: politicienii nu trebuie sd facd promisiuni false. Mai explicit, dacd vor sd fie
demni de incredere (morali), politicienii nu trebuie sd facd promisiuni mincinoase.

increderea public6, in cazJ, nostru, este fundament pentru menfinerea coeziunii comunitare gi a
institufiilor, ba chiar gi a sistemului politic democratic .
Moralitateareprezintd manifestarea efectivd a moralei prin atitudini, conqtiin!6, fiind suslinutd de
principii morale.
Dacd moralitatea are o semnificativd componenti emofionald, etica implicd mai multd detagare,
chiar explorarea modurilor de viald alternative. O asemenea nuanfd semanticd pune problema
HbefiAfli individuale in alegerea unui curs al acfiunii, fiind ridicatd problema oamenilor tratali ca
oameni gi a eticii care depinde in mare mdsurd de ceea ce facem noi unii fafa allii. in acest sens,
Fernando Savater aratd cd, spre deosebire de alte fiin1e vii, oamenii pot inventa gi alege in forma de
viald pe care o doresc: ,,Putem opta pentru ceea ce ni se pare bun, cu alte cuvinte convenabil
pentru noi, fa!6 de ceea ce ne pare a fi rdu gi inconvenabil."l0
In sens mai larg, moralitatea cuprinde gi fenomenele ce tin de congtiinfa moralS, calitafle gi defectele
morale, judecalile gi sentimentele morale, valorile morale etc.ll
Moralitatea este un ideal in sens normativ al termenului ideal. Moralitatea exprimd ceea ce ar trebui
s5 facem gi ceea ce nu ar trebui sd facem dacd am fi rafionali, binevoitori, impar,tiali, bine

u*Diclionar explicativ al limbii romdne,Ed. Academiei RSR, Bucureqti, 1984.

Fernando Savater, Etica pentru amador, Editura Timpul, lagi, 1997, p. 35.
'' Tigu, Gabriela, Etica afacerilor tn tarism, Ed. Uranus, Bucuregti, 2003, p.11.

10

intenlionalil2.

Pentru

o mai bund infelegere a diferenfelor dintre etic6, morald gi moralitate, precizdm

urmdtoarele:
o Etica are caracter accentuat cognitiv gi explicativ;
o Morala are caracter proiectiv - programator;
o Moralitatea are caracter real - practic.

Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Vulorile moralefundamentule

Sintezd

Valorile morale cuprind intreaga existenld uman6, fiind repere debazd ale vielii noastre sufleteqti
gi spirituale. Unele sunt fundamentale (cardinale), altele sunt secundare sau derivate; unele lin de
scopuri (denumite valori finale), altele de mijloace (valori instrumentale); unele privesc lucrurile
(opere, bunuri), altele privesc persoanele (caracter, personalitate); anumite valori au caracter
facultativ, altele au un caracter obligatoriu. Acestea din urmd sunt sprijinite gi apdrate, promovate
de sisteme normative care include reguli qi sancfiuni morale, juridice, religioase etc.
Standardele etice sunt diferite qi rezultd din diversitatea sistemelor de valori (modul in care ne
organizdm sau ierarhizdm propriile valori care ne ghideazd in luarea deciziilor).

Astfel, diferitele segmente ale societdfii determinate pe baze etnice, culturale, religioase, politice
sau profesionale iqi creeazd sisteme de valori proprii care sunt reflectate in sisteme etice diferite.
Toate insd, se racordeazd indestructibil principiilor etice guvernante intr-o societate Si vizeazd
direct conduita curentS, obiceiurile qi atitudinile oamenilor, cu privire la conceptele generale de
bine Si rdu, de adevdr gi minciund, de echitate qi discriminare, lib,ertate Si constrdngere, etc.r3
Fiecare acfiune pe care o face o persoand este consideratd de cdtre acea persoand ca fiind o acfiune
corect6, in lumina a ceea ce ea se strdduieqte qi doreqte sd fac6. E posibil ca cineva sd nu fie de
acord cu modelul altora despre lume, cu g6ndirea eticd a altora, cu inlelegerile sau cu deciziile lor dar acei "al1ii" sunt de acord cu ele, baz6ndu-se pe propriile criterii de valoare - care evolueazd gi
ele odatd cu indivizii gi societatea. Ceea ce societatea a considerat cu cdtva timp in urmd ca fiind
"corect", poate fi considerat azi ca fiind "gregit"; ceea ce unii am considerat ca fiind "greqit" intrun trecut nu prea indepdrtat, putem spune acum cd este "corect". Uneori condamndm pe altcineva
care nu a reuqit sd lind pasul cu propriile noastre idei in permanentd schimbare, referitoare la ce
este permis qi ce nu. Schimbdndu-ne pdrerea despre ceea ce este "corect" qi "gregit", noi evoluim.
Uneori, poate, suntem atdt de mulli cei care insistdm sd credem cd valorile pe care le avem sunt
cele corecte qi perfecte qi cd tofi ceilalli ar trebui sd adere la ele. Unii suntem plini de
automuQumire Si convingere cd avem dreptate. Ideile noastre despre "corect" Si "greqit" ne
definesc pe noi, ne aratd cine suntem noi cu adevdrat.
Adultul, prin experienfa sa cu alli membri ai societdjii, cu alte colectivitdli sociale, dobdndeqte o
viziune pluralistd despre muncd gi via!6, un sprijin in distanlarea de atitudinile sale anterioare.
Experienfa altor moduri de relafii social-umane va contribui in felul acesta la insugirea valorilor
noi din societate, configurdnd mai profund, mai puternic, rolul experienlei culturale cu care el intrd
in legdturd in viala de zi cu zi .
Observafiile ftcute sunt menite sd sublinieze faptul ci dimensiunea qtiinfificd (informafionald),
singur6, nu este suficientd pentru o dezvoltare a rcprezentdrilor culturale gi morale, pentru
acceptarea sau refuzul unui anumit sistem de valori sociale. Acesta depinde gi de factori de mediu
social, de dezvoltare bio-psihologicd, de gradul de elevalie al relafiilor sociale din colectivitdtile in
care adultul este integrat.
Peste tot in lume existd culturi, comunitdli qi familii care au idei complexe despre eticd. De cele
mai multe ori, standardele sunt bazate pe principii universale (idealuri cum ar fi onestitatea,

t' Ai.akinerl

Tlmo, Professional Ethics,in Enciclopedia of Apllied Ettrics, Vol. 3, Academic Press, 1998, p. 202.

'" Pride, W., Hughes, R., Kapoor, J., BusinesE Houghton Mifflin Co., Boston, 1991, p. 132.
7

respectul gi responsabilitatea) pe care sperdm c5le putem insuqi. Dar c6nd trebuie sd iei o decizie
pe care doar tu o poli lua, doar tu eqti acela care decide ce vei face, gi te raportezi la toate aceste
itandatde izvordte din educalie, familie, tradilie, culturS. insd le aplici a$a cum consideri tu de
cuviinfd. Ce faci, cum faci, sunt lucruri pe care tot tu le decizi, pentru cd ideile despre cum sd
acfionezi vin de la tine, iar etica pe care o urmezi este a ta. Existd standarde personale despre
care sperdm sd fie in acord cu principiile universale existente peste tot in lume.
Valoril e morale fundamentale sunt :
l.Binele: util pentru un scop/o fiinld, eficacitate, bundstare, succes in afaceri (dar nu cu orice
mijloace, oricum);
2.AdevIrul moral: opusul minciunii, ipocriziei, vicleniei, duplicitdlii, etc.;
3.Iubirea aproapelui: respect, preluire, bundtate, blAndele, compasiune, mil6, ddruire,
solicitudine, etc;
4.Dreptatea: echitate, rafiune, corectitudine, civism, etc;
S.Omenia: umanism, onestitate, sinceritate, modestie, etc;
6.Datoria qi obliga{ia morall: a munci, a ajuta pe cei din jur, a fi generoqi, a fi cinstili, a
cultiva prietenia, justifia, a ufina binele, a evita rdul.
Specificul gi particularitdlile exprimdrii valorilor morale in afaceri deriv[ tocmai din asumarea
responsabilitdfli fatd de succesul firmei.
in afaceri o serie de valori morale comune (mila, altruismul, dragostea fald de aproape, filantropia
etc.) pot duce la prdbuqire, la faliment, cu toate consecinfele imorale ce derivd dintr-o catastrofr
organizalionald.
Filosofia afacerii trebuie sd compatibilizeze morala cu finalitatea specificd. Sintagma lui Niccolo
Machiavelli "scopul scuzd mijloacele" este specificd afacerilor, in mdsura in care nu depdgegte
limitele unui model normativ propus de societate. In realitate, orice business este supus unor
norme/reguli ce definesc 'Jocul". Respectarea o'regtJlilor jocului", atunci cdnd acestea sunt
ralionale gi stimulative este suficientd pentru a defini responsabilitatea in coordonatele "eticii
afacerii".

Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Legeq morqld Si norrnele sociale

Sintezd

Nu existd popor, indiferent de nivelul culturii sau civilizaliei pe care se afld, a cdrui viald sociald sd nu
fie reglementati printr-o serie de prescripfii, noilne, reguli, interdicfii, restricfii, etc. Dupd cwn ordinea
fizicd se referd la fenomenele naturii, iar ordinea logicd la activitatea gdndirii urnane, tot aga qi ordinea
morald se leagd in mod obligatoriu de comportamentul moral al oamenilor.
Kant folosegte conceptul de lege cu un rost definitoriu pentru qtiinla eticii. Spre deosebire de legile
naturii, legile studiate de eticd sunt "legi ale libertdtii". In timp ce "legile naturii" sunt legi conform
cdrora se tntdmpld totul, "legea morald" (la Kant, "legile voinfei") este legea conform cdreia trebuie sd

tottl.
Legea morali nu are caracter de constrdngere, ca cea juridicd, de exemplu, dar impune

se tntdmple

totugi
sancfiuni, gi pedepse dacd nu este respectatd.
Legea morald impune datoria de a face bine, interzice sdvdrgirea rdului, oferd sfaturi morale, etc. Prin
aceastd lege nu se poate impune, intotdeauna qi oricui, realizareaunui bine determinat, ldsdnd libertate
in alegere qi acliune. Legea morald are ca obiect binele, care are ca scop suprem, fericirea.
Legea morald pe care sebaz.eazd legea datoriei gi a drepturilor, vizeazd: ordinea morald, inviolabilitatea
persoanei, rersponsabilitatea acfiunilor, etc, implic6nd libertatea.
Rdspunsurile la problemele morale le putem afla din morala comun6, din obiceiuri, din standardele
comunitdlii in care trdim. Dar morala comund este nereflectivd. Atunci cdnd o adoptdm, tendinla
este sd ne ludm dupd alfii, fdrd sd ne intebdm de ce gi nici dacd este bine sau drept sd o facem.

Legea ar trebui sd fie expresia practicd a perceptelor morale, qi ceea ce corfteaz[ sunt perceptele
morale gi nu "legea". Trebuie sd fim oneqti in felul in care ne indeplinim responsabilitalile gi in
felul in care interacliondm unul cu altul.
Persoanele cu intenlii dubioase sunt discret identificate gi evitate. in lumea afacerilor cineva care
se laudd cum a ingelat sau cum a furat pe cineva va fi evitat in mod tacit.
Termenul de "normd" este definit ca reguld obligatorie dupd care trebuie sd se conducd cineva sau
ceva, conducdnd la cel de "normal", adicd conform unei norme, unor reguli. Normalitatea apare
astfel ca o mdsurd a respectdrii normelor, a constr6ngerilor qi prescripfiilor societalii cdreia ii
aparline persoana respectivd. Anormalitatea, comportamentul in afara normelor, provoacd efecte
negative asupra lui. Respectarea normelor apare astfel ca o constrdngere a societalii asupra
membrilor ei.
Normele, agadar, nu vin din interiorul individului, ele sunt exterioare lui qi provin din obiceiurile,
legile, tradiliile unei societdli sau grup social care iqi constrAnge astfel membrii sd adopte conduite
qi comportamente care sd corespundd aqteptdrilor acelei societdli sau grup social .
Norma, ca "nomos" al vechilor greci (respectare a ordinii qi legilor instituite de zei) iqi glseqte
corespondent gi in spiritualitatea asiatici. Dao, "Calea", are mai multe forme: Dao al cerului, Dao
al oamenilor qi Dao al omului, forme diferite una de alta dar care se influenleazd ierarhic de sus in
jos.
Normele evolueazd odatd cu societatea care le construiegte gi aplicd datorita evoluliei altor
segmente ale aceleiagi societdfi: politic, economic, religios .
Normele sociale sunt impuse, promovate qi perpetuate prin mai multe metode:
o sunt interzise acele comportamente sau conduite care aduc atingere valorilor societdfii sau
grupului social;
o sunt recomandate, aprobate acele comportamente sau conduite care ajutd la integrarea
individului ca membru al societdfii;
o sunt obligatorii acele comportamente sau conduite care conservd ordinea acelei societdfi.
Nerespectarea normelor qi modelelor societdtii denotd un comportament deviant, o ieqire din
normalitatea viefii gi ordinii sociale.
Conformarea sau neconformareala nonne conduce subiectul uman la ocuparea unei pozilii (rolstatus) in societatea respectivd iar aceastd pozitie primeqte o valoare (pozitivd sau negativd) in
funclie de agteptdrile societdlii pentru acel rol sau status, in sensul conformismului sau a proiecliei
evolutive ale acelei societdfi. O gdndire conformd catalogheazd individul ca 'lom la locul lui"; o
gdndire care produce o evolufie in societate, o invenfie sau schimbare de paradigmd (deci
neconformd), indicd un "savant".
Normele morale tebuie sa se supund principiului universalitifii, cu alte cuvinte, sd fie aplicabile oricui,
oric6nd, oriunde. Ele ar trebui si aibd caracter absolut qi obiectiv: sd nu depindd de uedinte, sentimente,
obiceiwi particulare, nici de voinla arbitrard a cuiva aflat in ponlire de putere normativb.
Universalismul presupune cI existd o'reguli etice universale gi obiective, gi aceasta, laft a exista
un cadru etic, care este deja suplinit de convenlii gi tratate incheiate, afacerile la nivel internafional
neputdnd altfel exista"14. Cei care adoptd poziliauniversalistd suslin cd existd o largd accepliune a

in intreaga lume. Universaliqtii susfin, insd, cd existd o

infelegere conceptuald rdspdnditd printre toli oamenii cu privire la moralitatea acesteia.
Relativismul susline cd nu existd standarde absolute, universale. Ele diferd in funclie de comunitate qi
mai multor principii ale afacerilor

istorie.

Relativismul individual, presupune cd, nu existd un principiu absolut legat de ceea ce este drept
sau nedrept, bine sau r6u; in orice situa{ie, ceea ce este bine sau rdu trebuie ldsat la latitudinea gi
indemdna individului sau indivizilor implicafi in respectiva situafie. Un individ cu o concepfie pur
relativistd poate susline faptul cd practicile care sunt interzise in mod universal de cdtre majoritatea
societdfilor, cum ar fi, de exemplu, incestul, canibalismul, sclavia, nu sunt nici bune, dar nu sunt
nici greqite, ele pur qi simplu depind de credinfele fiecdrui individ gi numai de el.
1a

Hellriegel Don, Slocum J.W., Woodman R.W., Organizational Behavior, West Publishing Company, St. Paul, 1992.

Relativismul cultural defineqte "ceea ce este drept sau greqit, ceea ce este bun sau rdu qi care
depinde de cultura fiecaruia"ls. De exemplu, dacd irlandezii considerd avortul ca fiind din punct de
vedere moral gregit, atunci avortul nu este acceptat din punct de vedere moral in aceastd tard.Dacd
suedezii nu considerd cd avortul este gregit din punct de vedere moral, atunci aceqtia il vor accepta
din punct de vedere moral. Nu existd un principiu universal la care suedezii sau irlandezii sd se
raporteze, pentru a determina dacd aceastd practicd este cu adevdrat gregitd sau nu.

Capilolul4 (Unitatea de curs 4): Simgul etic suu constiin(a morald

Sintezd

Conqtiinla morald este organul de manifestare qi de cunoagtere a legii morale; este o judecatd a
valorii morale a faptelor noastre sau ale altora, avdnd caracter subiectiv gi temporal. Conqtiinla
morald este rezultatul presiunilor sociale qi ale evolufiei societdlii in care individul s-a format.
A avea congtiinfd morald inseamnd, in primul rdnd, a cunoaqte gi a recunoaqte existenla unei ordini
morale. Astfel, congtiinfa a fost qi rdmdne liantul invizibil, grafie cdruia comunitatea nu s-a ndruit.
Fiecare dintre noi avem anumite standarde etice pe baza cdrora trdim. Standardele noastre
reprezintd,idei despre bine qi rdu care ne ajutd sd acfiondm atunci cand avem de luat o decizie. Deqi
standardele noastre sunt bazate pe principii qi valori proprii, existd gi principii universale, asupra
cdrora suntem toli de acord.
De unde vin toate aceste standarde, principii qi valori?
O parte din normele etice igi au originea in trecutul nostru. Unele idei despre ce trebuie qi ce nu
trebuie sd facem vin de la pdrinfi, profesori sau prieteni. Oamenii care ne influenleazd ne dau idei
despre ce e bine qi ce e rdu. Mai stai afard dupd ora de culcare? Cum te porli cu bunicii? Ce ii spui
unui prieten care vrea sd copieze tema de la tine? Toate astea sunt exemple de decizii etice pe care
le adoptdm, iar prietenii qi familia au un cuvdnt de spus in toate acestea.
Admifdnd ideea ci prima formd de invdlare umand este imita{ia, nu trebuie sd ne mire faptul cd
aceasta ne insofegte de-a lungul viefii. Este mai degrabd folositor omului, dupd cum afirmd R.
Lipton, sd uzeze de comportamente culturale elaborate deja, decdt sd conceapd altele, prin metoda
incercdrii qi erorii, dat fiind cd se dovedegte a fi mai economicos din punct de vedere energetic.
Aqadar, incd de mic omul este obignuit sd aibd modele. Ajuns la vdrsta maturitAlii nu se pune
problema dacd sd mai aibd sau nu modele, ci sd le aleagdpe cele care corespund intereselor sale.
Etica mai este determinatd gi de comunitatea in care trdieqti. $colile, afacerile gi toate genurile de
organizalii au standarde qi se aqteaptd ca oamenii sd le urmeze. Atunci cdnd toate aceste grupuri
sunt privite impreund, ele formeazd o comunitate, un grup ai cdrui membri lucreazd impreund qi se
ajutd intre ei. O comunitate trebuie sd aibd eticd, trebuie sd transmitd anumite standarde.
Modelele identificabile in realitatea imediatd in care este integrat individul, pot fi directe, vizdnd
pe profesorii, prietenii, pdrinlii sdi, dar pot fi gi mediate de diferite ipostaze culturale: literaturS,
film, muzic6. Le putem intdlni din int6mplare, lard cdutdri premeditate, alegdndu-le din proprie
iniliativd. De multe ori acestea pot fi sugerate, induse sau impuse.
Modelarea ftcutd de allii trebuie sd conducd la conturarea unei autonomii qi a unei responsabilitdli
in ceea ce priveste automodelarea. De preferat rdmdne, totuqi, cdutarea pebazapropriei chibzuinle,
a modelului autentic qi potrivit propriului eu. Aceasta trebuie sd constituie linta supremd a oricdrui
program de pregatire.
Dar "etica" noastrd mai vine gi din culturfl gi tradi{ii. Suntem inconjurali de culturd gi tradilie in
fiecare zi. Cultura caracterizeazi grupul cu care ne identificdm (uneori este generalia noastrd).
Alteori, este comunitatea in care trdim. Poate fi naliunea noastrd sau colegii.
ConstrAngerea pentru respectarea normelor sociale incepe incd de la creqterea qi educarea copiilor.
acestea const6nd tocmai din efortul de a impune copilului moduri de a vedea, simli, acliona intr-un
fel la care el poate n-ar ajunge dacd n-ar fi condus la acestea. Copilul este invdlat sd respecte
lsMendhall

Mark, Punnett B.J., Ricks David , Globul Managemezd Blackwell Publishers, Cambridge, 1995.

10

obiceiurile, tradiliile, convenfiile iar dezvoltulrea personalitdfii urmeazd, un curs printre aceste
jaloane: credinfele, tendinlele, practicile grupului luate in intregul lor. Obignuinla colectivd se
transmite prin educafie din generafie in generafie, ddnd astfel membrilor societalii siguranld qi
stabilitate.

Tradifiile sunt acfiuni izvordte din valori importante, pe care le vom expune

qi

in viitor. Felul in

care ne practicdm confesiunea religioasd, ne petrecem aniversdrile, vacanfele, sunt exemple de

tradifii. $i sunt idei despre cum ar trebui sd facem lucrurile pentru a continua tradiliile.
Cert este cd, fundamental capacitatea noastrd de a aclionaetic, existenla noastrf, moral5 este ceea
ce ne distinge fafd de animale. A fi moral inseamnd a trdi doar in limitele exigenlelor adevdrului
nealterat de emofii qi prejudecdfi, corect, drept, logic qi previzibil.
Constiinta morald poate fi consideratd:
o un instinct divin,
. o judecatdpracticd a sufletului, rafiunii, spre a face o fapt6,reaId.,
. o putere psihicS prin care deosebim faptele bune de cele rele.
Simful etic reprezintd facultatea unei persoane de a deosebi binele de rdu gi de a respecta ordinea
morald.
Pentru a fi moral trebuie sd trSiegti in acord cu codul comunitdlii tale qi sd le respecli pe cele ale
altora. Dar gi in interiorul aceleiagi comunitdf, existE dispute despre ceea ce este drept, iar problema
toleran(ei absolute faJa de alte coduri cree.azil situaf;i uneori inacceptabile. Nazigtii aveau codul lor moral,
dar nu putem sprme cd respectdm drepnrl la genocid fiindcd purificarea rasiald era cerutd de un astfel de
cod. Nu putem spune cd, in numele respectului pentru multicultwalitate gi al toleranlei putem accepta
de exemplu sclavia, discriminarea pe baza apartenenlei la un sex, eugenia spartand (teorie care
precorizeazd ameliorarea populaliilor umane prin mdsuri genetice - alegerea pdrinlilor, sterrlizarea,
interzicerea procredrii etc., folositd de rasiqti gi nazigti), etc.
Relativismul susline cd nu existd standarde morale dincolo de coduri particulare, nimic nu e nici
absolut, nici universal. Nu avem unde ciuta standarde absolute dincolo de realitate gi dacd ele ar
exista, ar fi nedrepte.
For,ta motrice a dezvoltarii personahtdfi o constituie contradicfia dintre trebuinlele sociale, pe de o
parte, gi aspiraliile individului, respectiv, posibilitdfile satisfacerii 1or, pe de aLtd pnte. Ele se
manifestd in activitdfile omului, in relaliile sale cu alli oameni, qi mai ales cu societatea.
Contradiclia este trditd de om ca preocupare, nelinigte, suplrare sau nemulfumire. Dacd trdirea
nemullumirii este fald de sine insuqi, cum se intampld adeseori, aceasta este dovada unei alm,lize
critice a faptelor sau a trdsdturilor personalitdfii sale, ceea ce va duce la o tendinfd de a se schimba,
a se reeduca. Cdnd nivelul dezvoltdrii personalitdlii este redus, contradicfia internd este trditd ca o
contradiclie externd, ca un conflict cu mediul sdu, cu oamenii din ambianla sa, care nu-l infeleg,
nu-l observd sau i se opun.
in momentul in care aparc intenlia de reeducare, qi acest fapt denotd ideea existenlei unei valori, a
unui ideal, spre a cdrui implinire sunt mobilizate eforturile, are loc din punct de vedere cognitiv
elaborarea unui portret-robot a comportamentului dorit. in cazul in care se gdsegte un corespondent
al acestuia in realitatea imediatd, acesta este ales. in acest caz gansele de reugitd sunt mari. in cazul
in care realitatea nu poate fixniza un astfel de model, au loc un numdr semnificativ de tatondri,
crampondri in situafia determinantd, gansele de reuqitd fiind mai mici .
In esenfd, cele mai importante caracteristici ale omului, din acest punct de vedere, sunt legate de
modul de analizd a realitdlii: mai mult logic, mai mult imaginativ sau mai mult sentimental.
Fiecare om are o misiune pdmdntean6 pe care poate sd qi-o indeplineascd cu cinste. Unii nu gtiu
cum sd fac6. Ar fi util dacd ar infelege cd fiecare este o petald din floarea lumii, cd fiecare are
nevoie ca de aer de respect fald de sine gi, in acelaqi timp, fald de toli ceilalli. Lumea poate evolua
normal doar dacd marea majoritate infelege cd este parte aaceluiagi intreg.

Capitolul 5 ((Initutea de curs 5): Responsabilitatea morald

Sintezd
11

Consecinla fireascd a libertdfii este responsabilitatea morali, adicd atitudinea sufleteascd gi

ralionald prin care suntem congtienli de fiecare acfiune a noastrd, asumAndu-ne consecinfele.
Responsabilitatea morali se intrepdtrunde permanent cu celelalte dimensiuni ale responsabilitdfii:
juridicd, politicd, religioasd, profesionalS, familiald, etc.
Mdsurarea responsabilitdfii este datd de utilitatea sau inutilitatea socialS a individului, de gradul de
dezvoltare al conqtiinlei umane, care la rdndul ei depinde de educafie, vdrstd, instrucfie, etc.
Relafiile morale sunt intdlnite in orice domeniu: economic, juridic, religios, qtiinlific, educafional,
politic, administrativ etc. Acestea pot fi clasificate astfel:
.
relalii individ - colectivitate;
.
relalii interindividuale;
.
relalii grup - societate;
.
relaliile cu sine;
.
relatiile cu natura.
moral
inseamnd a da socoteald in chip demn gi onest, de calitatea deciziilor qi
fi
responsabil
A
actelor, a rezultatelor gi implicaliilor socio-morale, individuale qi colective. Pe l6ngd
responsabilitatea moral6, mai putem vorbi de responsabilitate economicd, juridicd, social6,
gtiinfificS, pedagogicd etc.
DacS o persoand se apropie de standardele morale ale unei comunitdli (religioase, politice,
profesionale, etc), ea se bucurd de apreciere (este membrd valoroasd a comunitdlii), incredere (este o
persoand pe care te pofi baza,nutetrddeazd, se fine de promisiuni, respecti principii) sau dimpotivS"
este blamatd (udecatd ca o persoana vinovatd, socotitd imoral6, pedepsitd prin dispre!, izolare,
mar ginalizare, excludere.
Etica este interesatd de obligaliile morale qi de nofiunea de acliune bund, dreapt6, cinstitd gi justd.
Indivizii intreprind acliunea gi igi asumd, abia in final, responsabilitatea acliunilor etice sau
neetice.

Emile Durkheim spunea:"Cauza determinantd a unui fapt social trebuie cdutatd printre faptele
sociale anterioare, nu printre stdrile congtiinlei individuale(...). Funclia unui fapt social trebuie
intotdeauna cdutatd in raportul pe care il intreline cu vreun scop social".l6
Existd multe probleme importante, dar cea a responsabilitAfi asumate in cunoqtinld de cauzd este
fundamentald. Existd multe feluri de a vedea lumea qi de a aprecia rezultatele. Toate sunt marcate
de maturitatea individului care vede mai mult sau mai pulin din "realitatea holisticd".
Despre responsabilitate s-au scris multe carli gi s-au purtat discufii interesante. in esen!6 fiinla
maturd poate fi "responsabil6". Responsabilitatea vine de la atitudinea armonioasd a individului,
adicd de la modul in care se hotdrdqte sd-qi exprime fiinfa, ca parte din sistemul universal din care
face parte.

pentru autoevaluare (Modulul II)

Definili morala qi moralitatea.
Precizali diferenfele dintre eticd, morald gi moralitate.
Care sunt valorile morale fundamentale?
Care sunt principalele metode prin care sunt promovate gi impuse normele sociale?
Definili responsabilitatea morald.
Cum pot fi clasificate relaliile morale?

Test

l.

2.
3.
4.
5.
6.

Recoman ddri biblio g r ajic e

Bellu, N. (1999). Sensul eticului tn viala morald. Bucuregti: Editura Paideia. G,.22-34)
Cozma, C. (1997). Elemente de eticd gi deontologie.IaSi Editura Univ. ,,Alexandru Ioan Cuza". (p.
2e-s7)
16

Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, lagi, 2002, p. 150.

12

Crdciun, D. (2005). Etica fn afaceri. Bucureqti: Editura A.S.E. (p.23-27)

Hubermas, J.(2000). Constiinla morald Si ac[iune comunicativd. Bucureqti: Editura All. (p.ll-27,
192-210)
Macintyre, A. (1998). Tratat de morald. Bucuregti: Editura Humanitas. (p. 34-5o, 139-161)

MODULUL NI

ETrce tx AFACERI
Capitolul 1 (Unitatea
Capitolul 2 (Unitatea
Capitolul 3 (Unitatea
Capitolul 4 (Unitatea
Capitolul 5 (Unitatea
Capitolul 6 (Unitatea
Capitolul 7 (Unitatea

de
de
de
de
de
de
de

curs 1): Concepte teoretice

curs 2): Nivelurile de aplicare ale eticii in
curs 3): Rolul qi imporfanta studierii eticii in afaceri
curs 4): Responsabilitatea sociali ca responsabilitn{i morale
curs 5): Dilemele etice in afaceri
curs 6): Analiza qi solu{ionarea problemelor etice
curs 7): Principii practice ale eticii in afaceri

Concepte de bazd:
Etica afacerilor, imperative morale, atitudine, conduitd, datorie, utilitate, tratament corect, culturd
organizalionald, incredere, responsabilitate sociald, loialitate, dileme etice, principii fundamentale.
Obiective urmdrite:

]. Definirea Eticii afacerilor;

2. Tratarcadin perspectivd istoricd a interesului

pentru comportamentul etic in lumea afacerilor;

3. Stabilirea principalelor niveluri de aplicare a Eticii in afaceri;

4. Descrierea rolului pe care il joacd "increderea" in relafiile de afaceri;
5. Definirea responsabilitSlii sociale a unei firme;
6. Definirea dilemelor etice qi precizareaprincipalelor domenii in care acestea apar;
7. Stabilirea modalitdfilor de solulionare a dilemelor etice;
8. Precizarea unui cumul de reguli morale;
9. Descrierea comportamentului etic in afaceri qi precizarea principalelor modalitali de prornovare
a acestuia;
10. Elaborarea cdtorva exemple de

principii etice universale.

Recomanddri privind studiul

Studierea acestui modul (Etica in afaceri) are o importart[d,majofi,pentru studenlii economigi care
trebuie sd-qi insuqeascd principiile practice ale eticii in afaceri. Acegtia trebuie sd inleleag6
motivafiile intrdrii in lumea afacerilor, prin congtientizareapermanentd a rolului jucat gi prin
proliferarea responsabilitdlii sociale la nivelul fiecdrei firme.
Sugerdm studenlilor sd-qi insugeascd cu multd seriozitate conceptele de dileme etice,
responsabilitate social6, incredere, loialitate, reguli morale, etc.

Rezaltate asteptate:

o
o
o
o

Recunoagterea rolului qi importanfei studierii Eticii in afaceri;

Incitarea studenlilor in a manifesta un comportament etic in lumea afacerilor;

Con$tierfiizarea raportului dintre responsabilitate, incredere, loialitate, pe de o parte, gi oblinerea
succesului financiar gi profesional,pe de altd partei
Cunoa$terea principalelor domenii in care apar dileme etice, precum qi a modalitSlilor de
13

solulionare a acestora;
insugi reaprincipiilor etice universale.
Studenlii trebuie sd accepte faptul cd discursul etic este condilie si gararntie a respectbrii legilor
afaceri, singurul element etalon stabil gi intangibil in emiterea oricdrei judecdli de valoare"

Capitolul

1n

I ((lnituteu de curs I): Concepte teoretice

Sintezd

Etica afacerilor este o disciplind nou6 care oferd un teren deosebit de fertil pentru dezbateri publice,
forumuri, articole, dizertalii etc.
La unele qcoli de business, precum qi in programele de masterat, a fost introdusd etica, ca
disciplind de studiu, ftrd sd se urmdreascd neapdrat formarea unor cetdleni model, ci in intenfia
mai degrabd de a-i avertizape studenli asupra implicafiilor sociale ale unor decizii de afaceri.
Etica afacerilor definegte un sistem de principii, valori, norne gi coduri de conduitd, in baza unei
,. impun ca impirativl morale inducdnd obligativitatea respectdrii lor. in
filosofii a firmei,
"ur"
bund mdsurd codurile etice gi de comportament iqi integreazd valorile morale ca atare, degi, acestea
devin funcfionale gi credibile numai in mdsura in care sunt asociate obiectivelor afacerii.
Etica afacerilor poate fi consideratd un domeniu de studiu aplicativ al eticii, cu privire la
determinarea principiilor morale qi a codurilor de conduitd ce reglementeazd relaliile interumane din
cadnrl organizat'ilor gi guvemeaz6 deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.
Etica in afaceri vizeazd, printre altele, atitudinea, conduita corectd gi onestd a unei firme fa!6 de
angaja\i, clienli, comunitatea in care acfioneazd, investitori, acfionari, etc.
Dimensiunea eticd a unei afaceri poate viza tendinlele oricdrei firme qi a angajalilor sdi, de a
respecta cu strictele legile, actele normative referitoare la:
calitatea produsului;
siguranfa muncii;
practici corecte de recrutare a personalului;
practici corecte de marketing;
practici corecte de vtnzdxi;
modul in care seutilizeazd informafia confidentialS;
implicarea in problemele comunitdlii in carc opereazd firma;
atitudinea fald de mitd;
atitudinea fala de comisioane ilegale acordate in scopul oblinerii unor facilitdli, etc.
Raliunea oricdrei afaceri induce subiecfilor participanfi, fie cd sunt din interiorul ei, fie cd se afld
in tangenfd sau complementaritate cu ea, un comportament etic corespunzdtor standardului de
valori proprii, gi care vor include oricdnd elemente prezentate mai sus.
Interesul pentru un comportament moral in lumea afacerilor este vechi. Ceea ce gtim, din perspectivd
istoricd, este cd acest interes a inceput in cea mai avansatd societate comerciald de acum cinci mii de
ani, in Sumer. Grecia Anticd manifesta deopotrivd interes pentru teoria economicd qi pentru valorile
gi normele morale implicate in schimburile economice. Aristotel frcea distinclia in0.e oeconomica
(gospoddrire priviln, cu scopuri familiare) Si hremastica (schimburi economice a cdror scop este
profitul)I7. Prima practicd avea o incdrcdturd eticd, cea de-a doua avea o singurd dimensiune: cea a
profitului. Este o ocupalie pur egoistS. Schimburile comerciale, activitatea cdmdtdreascd au avut mereu
aceea.qi interpretare: ocupafii lipsite de dimensiune moralS" cu utilitate pur economicd. Imaginea acestei
separalii a durat p6nd in secolul al XVIII-lea. Cicero vorbea totuqi despre corectitudine in tranzaclii,
ca dimensiune morald a afacerilor.
Negustorii trecutului erau in genere stigmatizali ca lipsili de respectabilitate, cu indeletniciri
"A.i.tot"l, Politica, Ed.Cultura Na{ional6, Bucuregti,

1924, ed.ingrijitd de

14

Dimitrie Gusti, p. 8.

neonorabile. Justificarea creqtind a unei astfel de percepfii era datd de relatarea din Noul Testament
asupra alungfii negustorilor din Templq precum qi de reluare a acestei idei in scrierile teologice. Sd nu
uitnm c5" in acea weme unica morald admisd in lumea europeand era cea cregtind. Nu exista o morald a
viefi publice, desprinsd de conotafii religioase. Cdteva exemple in aceastd perspectivd le-au reprezentat
breslele gi ghildele medievale care aveau propriile lor coduri morale.

in anii premergdtori formdrii capitalismului sunt de remarcat preocupdrile

societdfli de

reglementa relafiile corecte intre oameni. Astfel, tot in secolul XVII

apare Elizabethan Poor Law,

care colectivitdlile erau fdcute rdspunzdtoare pentru soarta celor

lege progresistd la acea vreme, in

nevoiagi, stabilind o taxd pentru sdrdcie asupra plmdntului aflat in posesia celor instdrili. Mai
tirziu, Adam Smith lanseazd conceptul de homo oeconomiczs, insistdnd asupra responsabilitAfii de
a obline profit din toate acfiunile, iar A. Carnegie, in The Gospel of Wealth, promoveazd ideea
acfiunilor caritabile suslinute din banii cdqtigafi din afaceri.
in plin avdnt, capitalismul nu a oferit intotdeauna o proteclie a intereselor tuturor membrilor
societdlii ceea ce a determinat apari[ia unor acte normative care au incercat sd elimine abuzurile
sociale. De referinld rdmdn Legea Sherman Antitrust (1876), primul cod de eticd indreptat
impotriva abuzurilor grosolane ale celor implicafi in afaceri, Wembley Code of Etichs (1924), sau
Consumer Bill of Righl promovatd de J. F. Kennedy in 1962, prin care guvemul american devine
garantul corectitudinii afacerilor fafd de consumatori.
Adam Smith (1723-1790) in Avulia naliunilor (1776) "canorizeazd" noua credinld (in versiune
populard): "llcomia e buni". Au loc tansformdri tn credinfele filosofice, incepe sd-gi facd loc ai
legitimarea intereselor ca morale. Acest proces coincide cu urbanizarea. Tehnologi4 privatizare4
industiatizare4 demoltarea nevoilor gi a consumului, conduc societatea intr-o direclie in care apare qi
nevoia reglementdrii etice a afacerilor. in societdfile rurale, dominate de economia "naturald
inchisd" sau de economia de autoconsum, acest fenomen nu utre decdt ganse infime sd se propage.
PanE foafie recent (acurn mai pupn de 20 de ani), acest subiect a fost circumscris unor discujii negative
despre scandalurile gi dezastrele aduse mai ales de lumea corporafilor, despre iresponsabilitale, iar
recent ele au fost reluate tn diferite forme in contexhrl globalizdrii gi existenlei corporaliilor mondiale.
Locul comun al acestor aborddri legate de lumea afacerilor este dat mereu de "numitorul comun al
afacerilor: banul".l8 intebatea care rdmdne deschisd este: e sau nu o contadiclie in termenii expresiei
"ldcomia este bund"?

. .

.,

In mare, teoreticienii de orientarc liberah au insistat pe ideea cdsuccesul este o virtute, sdracia este un viciu
qi cd bogdfia devine sursa de noblesse oblige (este generatoare de obligalii morale, pe c6nd sdrdcia este
generatoare de probleme morale). Recent discufiile teoretice s-au mai echilibrat gi au ajuns la nivelul
construcliei idealurilor morale in afaceri, cu accente, inclusivpe dreptate sociald qi grja faln de consumator.

In lara noastrd mult timp termenul de afacere avea o conotafie negativd fiind asimilat unui fapt
reprobabil, speculafiei, inqeldciunii in dauna interesului public sau privat.
De fapt, departe de a fi un termen cu infelesuri ilegale gi cu sens ingust (asimilat unei tranzacfii)
termenul de afacere a cdpdtat o nuanld concretd, bine definitd in ldrile cu economie de piafd,
definind activitdfile desfrqurate - in diferite forme de organizare juridici - care iniliazd, dezvoltd
pe risc propriu obiective bine definite aducdtoare de c6gtig.

Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Nivelurile de aplicare sle eticii tn afaceri

Sintezd
Conceptele centale cu care opereazA etica afacerilor sunt: datorie gi utilitate. Afacerile sunt un mediu
care este perceput ca mai pufin nobil, eventual unmediu ftrd "scrupule" fiindcd este legat de profit. Viciile
clasice, cum ar fi ldcomia sau avuif4fiec drrept motivat'i fscvente pentu intarea in lume afacerilor.
t

Rob.tt, S., Op" Cit., p. 35 1.

15

Aceasta nu irseamnd cd nu a existat o tendinJd permanent6 ca afacerile sd fie guvemate de valori qi norme
morale, oricdt ar pdrea de paradoxal, avdnd in vedere tipul de mo$tafii amintite mai sus.
in afaceri pot sd fie detectate cdteva niveluri de aplicare ale eticiite :
l. Nivelul micro- este cel care se stabilegte intre indiviziinbazaprincipiului corectitudinii schimbului.

Acest nivel este mai aproape de eica tzdi$onah qi cuprinde: obliga{ii, promisiuni, inten{ii, consecin{eo
drepturi individuale. Toate acestea se afld sub principiile schimbului cinstit, ciqtigului cinstit'
tratamenfului corect Unui asfel de nivel i se aplicd ceea ce Aristotel numea dreptate comutativd, cea
practicatdinte egali. O firmd care vinde ma$ini, trebuie s6-qi prevind cumpdrdtorii dacd ele au defecte la
sistemul de fr6nare sau o firmd care vinde anticoncepfionale tebuie sd prevind clienlii cd acestea produc
dereglari hormonale. Clienfirl febuie considerat ralional, autonom gi tebuie informat ca sd poatd cumpdra
serviciul sauprodusul in cunoqtinld decavzi2. Nivelul macro- se referd la reguli institufionale sau sociale ale come4ului, ale lumii afacerilor.
Conceptele centale cu care se opereazd pentru acest nivel sunt: dreptate qi legitimitate. Problemele puse
in contexflrl nivelului macro sunt de de natura filosofic5, preponderent eticd qi sunt de tipul urmdtor: Care
e scopul pielei libere? Este proprietatea privati un drept prioritar? Este drept sistemul de reglementare al
piefei? Ce rol tebuie sd aibd statul in afaceri? Sunt corecte qi echitabile politicile de impozitare aplicate

firmelor?

3. Nivelul corporafiilor. Discufiile etice se referl preponderent la rolul jucat

in societate, la

responsabilitatea sociald qi intemafionald a corporaf;ilor.

Nivelul macroeconomic pune qi problema stringentd a problemelor etice

in globalizarea afacerilor.
Ele apar mai ales cdnd unele corporafii internalionale desftgoardafaceri in ldri cu economii slab
dezvoltate, cu un nivel mai redus de maturizare a conqtiinlei civice. Consimldmdntul oblinut in
urma unei informdri deficitare sau mincinoase (in reclama unor produse), dreptul la un mediu
natural sdndtos (ecologizarea Occidentului prin transferul tehnologiilor poluante in Est), utilizarea
unor practici neloiale (dumpingul sub forma inlesnirilor de taxe acordate in lIrile lumii a treia),
dependenla de corporalii (cregtereapolarizdrii sociale din cauza dominaliei corporaliilor in viala
publicd, in America Latind) sunt tot atdtea exemple care demonstreazd necesitatea implicdrii eticii
manageriale qi pe plan internagional..20

Astdzi, toate organizatiile din lume trebuie sd recunoascd importanla qi necesitatea luarii in
considerare a unor concepte ca: etic6, morald, responsabilitate sociald, echitate gi, totodatd, sd
incerce sd le implementeze in cultura lor organizafionald.

Capitolul3 (Unitatea de curs 3): Rolul gi importanla stadierii eticii in afaceri

Sintezd

Etica afacerilor este esenliald pentru succesul pe termen lung al activitdtii. Acest adevdr este probat
atAt din perspectivd macroeconomicd, cdt gi din cea microeconomicb. La nivel macroeconomic,
etica afecteazd"intregul sistem economic; comportamentul imoral poate distorsiona piala, duc6nd
la o alocare ineficientd a resurselor.
Din perspectiva microeconomicd, etica este adesea asociatd cu increderea. Etica este necesard, dar
nu suficientd, pentru a cdgtiga increderea furnizorilor, clienlilor, comunitdlii, angajalilor. intreaga
literaturd economicd apreciazd, faptul cd increderea este deosebit de importantd in relaliile de
afaceri.
increderea inseamnd de fapt micgorarea riscului asumat. increderea,bazatdpe experienla bunelor
relalii cu alli oameni, firme, grupuri etc., va asigura protejareadrepturilor gi intereselor, deci riscul
va fi mai mic. increderea gi bunele relalii ale firmei se referd la2l:

l]noUen s., op. Cit., p.360.

"
''

David Appelbaum, Sarah V. Lawton, Ethics and

ligg

Gabriel4 op.

the Profesions, Prentice Hall, New Jersey, 1990, p. 205.

cil, p.25,

16

l. tncrederea tn relaliile cufurnizorii - fixnizorii sunt parteneri de afaceri foarte importanfi, direct
afectali de deciziile organizaliei, de comportamentul acesteia. Mai ales dacd este vorba de relalii
pe termen lung, increderea intre doi parteneri este foarte importantd. Ea se cdqtig[ prin respectarea
obligafiilor de cdtre fiecare parte gi prin minimizarea surprizelor de orice fel. Increderea determind
o mai mare eficien{E, in timp, a schimbului. Iar relafiile de schimb bazate pe incredere se dezvoltd
atunci cdnd fiecare partener iltrateazdpe celdlalt a$a cum ar vrea el sd fie tratat.
2. tncrederea tn relayiile cu consumatorii - rxr virudtor cdgtigd increderea clientului sdu atunci
cdnd este onest, competent, orientat cdtre nevoile clientului qi pl6cut" Clienlii aqteaptd de la
vdtudtor produsele/serviciile de calitatea promisd, precum gi informalii reale, pertinente.
3. tncrederea tn relaliile cu angajalii - increderea trebuie acordatd atdt qefilor, cdt 9i
subordonafilor. Un climat de incredere duce la o mai bund comunicare, la o fidelitate mai mare a
angajalilor, la confidenfd, la reducerea conflictelor de muncd sau a conflictelor dintre grupurile de
muncd etc. Un studiu rcalizat la General Motors a identificat cinci factori corelali cu increderea in
relafiile cu angajafii:
o percepfia unei comunicdri deschise qi oneste, in sus qi in jos pe scard ierarhicd;
o tratamentul corect pentru fiecare grup de munc6;
o impdrlirea obiectivelor qi a valorilor intre muncitori qi supraveghetori;
o autonomia, ca un semn al increderii in angajat;
. feedback din partea managementului privind performanfele gi responsabilitalile salariafilor;
. increderea este in relalie directd cu unele tehnici moderne de management gi anume:
oreqterea responsabilitAfi, managementul participativ, managementul prin obiective,
cercurile de calitate etc.
Etica in afaceri se referd de fapt la acel echilibru care ar trebui gdsit intre performanlele economice
gi cele sociale ale firmei.
Pentru inlelegerea clard a rolului eticii in afaceri este deosebit de importantA atitudinea conducerii
superioare a firmei din care sd reiasd respectarea eticii atdt prin acliunile proprii ale managerilor
cdt gi din politicile abordate in firmd, din deciziile luate, din sarcinile transmise, din politicile
salariale adoptate, din modul de aplicare a sancfiunilor disciplinare, etc.

Capitolul4 (Unitatea de curs 4): Responsabilitatea sociald ca responsabilitd1i morale

Sintezd

Literar prin responsabilitate se inJelege obligafia de a rdspunde, de a da seamd de ceva, de a

manifesta o atitudine conptientd fald de obligaliile sociale. in acest sens, o definilie formald a
responsabilitdfii sociale prevede obligatia managerului de a alege qi aplica acele acliuni care
contribuie la bundstarea individului in consens cu interesul societdlii gi al organiza\iei pe care
o conduce.

Etimologic, social provine din latinescul socialis, adicd fbcut pentru societate. N. Firigioiu
arutd, cd, ooin sens larg, prin social se inlelege tot ceea ce vizeazd" societatea ca ansamblu
articulat de relalii gi structuri: economicul, politicul, culturalul etc.; in sens restrdns, prin social
se inleleg condiliile de viafd ale indivizilor qi grupurilor, precum qi relaliile dintre aceste
entitdti"22

"

Responsabilitatea sociali este consid eratd ca fiind obligafia fermd a unei firme, dincolo de
obligafiile legale sau de cele impuse de restricliile economice, de a urmdri obiective pe termen
lung care sunt in folosul societdfii. Firma se considerd responsabild nu numai fafd de proprietari
(acfionari), ci qi fafd de clienli, furnizori, angaja\i, organisme guvemamentale, creditori, comunitdli
locale, opinie public6.

"

Firigioiu, N.,

Politici socialein cadrul statului social, in Societatea gicultura, nr. 5, Bucuregti,

17

1991.

Nu este suficient ca managerii numai sd proclame necesitatea rdspunderii sociale gi a eticii

acfiunilor pentru organiza,tiile lor. Binele sau efectele scontate nu vin din aceste proclamdri.
intreaga culturd a organiza[iei va sprijini rdspunderea sociald gi va trebui sd recompenseze gi sd
intdreascd acliunile etice.
Rezultd cd abordarea problematicii responsabilitdfii sociale trebuie incadratd gi corelatd cu mediul
social qi cultural al perioadei de timp, a !fuii qi a organiza[iei respective. De asemenea, trebuie
specilrcat cd responsabilitatea sociald in afaceri devine realitate cdnd persoanele implicate acceptd

conduita qi comportamentul stabilit.

in 1889 A. Carnegie publica lucrarea "The Gospel of Wealth" in care promova ideea cd banii

cAqtigali din afaceri, trebuie sd revind societdlii prin acfiuni caritabile gi civice. Acesta a
dezvoltat teoria responsabilitdfli sociale a afacerilor bazatd pe doud aspecte esenfiale:
principiul caritdlii qi principiul administratorului de arcd. Principul carit61ii, ca o primd
doctrina a responsabilitAfii sociale promoveazd ideea sporirii acliunilor filantropice care au ca
scop asistarea gi ajutarea celor care sunt "membri ai societdfii mai pulin norocogi". Principul
administratorului de arcd, este o doctrind biblicd care pretinde oamenilor de afaceri un
comportament responsabil, congtienfi cd sunt "conducdtori sau ingrijitori de vapor, care trebuie
sd oblind prin adevdr qi cinste avereape care trebuie sd o gestionezein beneficiul societdlii".
Problema cea mai importantd care trebuie luatd in considerare, indiferent de tipul de afacere, este
realizareainteresului public qi a responsabilitdlii sociale a afacerii.
Interesul public este definit ca binele comunitdlii de indivizi gi institulii care deservesc sau sunt
interesali de afacere. Publicul afacerii sperd in acceptarea responsabilitdfii afacerii fald de el,
bazdndu-se pe obiectivitatea gi integritatea modelatorilor afacerii, in condiliile menlinerii unei
funcfiondri corecte a acesteia.
Responsabilitatea bine inleleasd favorizeazd loialitatea. Loialitatea gi sprijinul reciproc se
rdspdndesc la fel de departe gi in toate direcliile ca gi afacerile, atdt in cadrul organizatiilor cdt qi in
exteriorul acestora. Datoria qi obligafiile morale se propagd asupra colegilor, a personalului, a
clienfilor, gi a furnizorilor, toli aceqtia avAnd nevoie de contracte onorate gi de inlelegere.
CAnd lucrurile merg prost gi cAnd apar dificult61i, majoritatea oamenilor vor fi infelegdtori gi pe cdt
posibil vor ajuta. Doar onestitatea in incercarea de a avertiza asupra unor astfel de evenimente
critice vd va aduce cooperare qi sprijin. in astfel de caztxi avem gi o obligalie morald fald de
comunitate, deoarece activitatea firmei ca qi sistemul politic, au fost concepute astfel inc6t sd
serveascd nevoile societdlii qi nu invers. in acest sens, ni se deschid noi perspective qi identificdm
gi alte obligafii, precum cele legate de proteclia mediului, caparte a responsabilitafli noastre.
Apare inevitabil chestiunea moralitdlii gi a profitului. Ceea ce ne intereseazd pe noi nu este
moralitatea profitului in sine, ci moralitatea procesului prin care a fost oblinut qi moralitatea
felului in care este folosit in continuare. S-a profitat in mod ruqinos de fumizori, clienli gi allii care
au fost implicafi? Au avut investitorii un profit moral justihcabil?
Nici o activitate economicd care se bazeazd, pe imoralitate nu poate fi de succes pe termen lung.
Adevdrul economic nu poate fi falsificat la infinit.
Orice intreprindere a.re o anumitd responsabilitate in plan economic qi social. Acesta este un
punct de vedere acceptat in prezent de tofi "actorii" lumii afacerilor. Dar mdsura in care aceastd
responsabilitate se imparte intre cele doud planuri, economic qi social, este perceputd.in mod
aiferit. in ceea ce privegte latura economicS, se vorbegte in principal despre doud aborddri23:
l. abordarea clasici - firmele existd pentru a aduce beneficii proprietarilor sau pentru a reduce
costurile de tranzac[ie. Milton Friedman susfinea cd principala rdspundere a managerilor este de a
gestiona afacerea astfel incdt sd maximizeze beneficiul proprietarilor, respectiv al acfionarilor; iar
acegtia, la rdndul lor, au o singurd preocupare: rczultatele financiare. tn viziunea autorului, orice
"bun social" pldtit de firmd submineazd mecanismele pie{ei: "bunurile sociale" vor fi pldtite fie de
acfionari (se diminueazd profrtul), fie de salariali (se reduc salariile), fie de clienli (prin creqterea
prelurilor). In acest din urmd caz, vdrudrile ar putea scddea gi firma at avea dificultdli.

"

Tig,r, Gabriela, Etica afacerilor tn turism,Editura Uranus, Bucuregti ,2003,

18

p.2I.

2. abordarea socio-economicii - "maximizarea profitului este a doua prioritate a firmei; prima

este asigurarea supraviefuirii acesteia". Argumente

societdlile comerciale sunt persoane juridice inregistrate intr-o anumitd lard qi trebuie sd se
conformeze legilor din fara in care opereazd; deci ele nu sunt responsabile numai fa!5 de
acfionari;
o orizontul de timp al existenlei firmei este unul lung, deci ea trebuie sd urmdreascd rezultatele
economice pe termen lung gi in acest scop va accepta gi unele obligalii sociale (ca nepoluarea,
nediscriminarea etc.) qi costurile ce le sunt asociate;
o practica aratd cd firmele nu sunt institulii economice pure, ci ele se implicd qi in politic[, in
sport (sponsorizdri), sprijind autoritilile nalionale sau locale etc.
Konosuke Matsushita (creatorul mdrcii Panasonic) ardta, la inceputul secolului al XX-lea, c6:
"Misiunea industriagului este sd invingd sdrdcia, sd elibereze societatea in general de mizerie qi sd-i
aducd bundstarea. Afacerile qi produclia au scopul de a imbogdli nu numai magazinele qi fabricile
firmei respective, ci intreaga societate". El ardta cd firma este obligatd sd oblind profit prin faptul
cd o parte din acesta este alocat societdlii prin plata impozitelor qi taxelor. In acest sens, este de
datoria omului de afaceri, in calitate de cetdlean, sd oblind un profit rezonabil. Dar "rafiunea
afacerilor este, desigur, s6 facd disponibile bunuri de bund calitate gi la prefuri rezonabile in
vederea acoperirii nevoilor consumatorilor. Acest punct de vedere este reprezentativ pentru
viziunea modernd in ceea ce privegte responsabilitateifirmei.za
Concepfia modernd a eticii afacerilor privitd din cel mai important unghi priveqte problema
rdspunderii sociale a afacerilor, stabilirea unei noi culturi organizafionale, care sd find seama de
neCesitatea nu numai a mdririi profitului, veniturilor aclionarilor qi asocialilor ci gi a satisfacerii
adecvate a necesitililor societdfii, a tuturor condiliilor sociale care acJioneazdin societate.
Etica afacerilor trebuie sd gdseascd rdspunsuri la urmdtoarele intreb6ri:
o Unde incepe responsabilitatea fafd de societate a organizatiilor gi unde se sfdrgeqte?
o Ce reguli de conduitd ar trebui sd guverneze afacerile gi pe conducdtorii lor?
o Este bine ca afacerile sd pund mai presus de nevoile societSlii pe cele ale acfionarilor?, etc.

Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Dilemele etice tn sfuceri

Sintezd

Dilemele etice pot fi definite ca situafii neclare, probleme care ii pun in incurcdturd pe cei care iau
decizii, in dorinfa de a echilibra performanlele economice qi cele sociale.
Cele mai multe dileme etice in afaceri apar in urmdtoarele domenii:
marketing: reclama, publicitatea, ambalajul produsului;
aprovizionare: favoruri din partea furnizorilor;
producfie: calitateamateriilor prime gi a produselor finite, costurile;
resursele umane: angajarc, salarizare, motivare, evaluare, promovare.
Cea mai dificili situafie pentru manageri o reprezintd existenla dilemelor etice. O dilemd eticd se
nagte cdnd toate alternativele posibile din cercetlrile efectuate au o consecinld negativd in plan
social. Bunul sau rdul nu poate fr precizat gi clar identificat. in primul rdnd dilemele etice sunt
generate de raportul dintre performanlele sociale gi cele economice, realizarea echilibrului fiind
deosebit de dificil, mai ales in condiliile inexistenfei unei informafii complete care sd poatd crea o
imagine globald asupra dimensiunilor economice a angqamentelor sociale precum gi a
consecinfelor sociale generate de un comportament pur economic. Este gi cazul revendicdrilor pe
o'grupuri de presiune dedicate unei singure cavze care o consider[
care le pretind unele minoritdli
de o moralitate incontestabild; nu urmdresc sd oblind sprijinul majoritdfii gi nici mdcar sd o atrag6,
'oPopa, I.; Filip, R., Manugement internulional,Editura Economicd, Bucuregti, 1999, p. 257 .

19

25

cdci astfel s-ar putea sd fie nevoie sd recurgd la compromisuri".

Nu este ugor sd fie gdsite soluliile pentru dilemele etice. Managerii trebuie sd investigheze cu
multd atenfie toate aspectele problemei gi sd adopte o decizie care sd fie judecatd dupd consecinlele
sociale gi mai pulin dupd rezultate economice de moment. "Practicarea unui management modern,
pe coordonate morale, a dovedit cd rczolvarea dilemelor managerial_e este in corelalie cu valorile
personalitililor individuale angajate in actul decizional managerial" .26
Dilemele etice apar in lumea afacerilor atunci c6nd existd o neconcordan!5 intre principiile etice
qi situafia practici, intre ceea ce se doregte gi ceea ce este de fapt, intre sistemele proprii de valori
gi modul de satisfacere practicd a nevoilor.
Se remarcd de fapt, una din problemele practice extrem de dificil de rezolvat, deoarece via[a
demonstreazi cu prisosinfd cd ceea ce este etic pentru unul poate pdrea lipsit de eticd pentru altul."'
Din punctul de vedere al managerului, atenuarea acestor stdri (practic, nu se poate vorbi de
disparilia conflictelor de interese intra sau extra organiza[ionale) va avea succes numai prin
conqtientizarea, cunoagterea gi instrumentarcaprincipiilor etice, a standardelor etice gi a sistemelor
de valori proprii domeniului economic gi, in detaliu, a organizafiei pe care o conduce.
Etica in afaceri reprezintd aplicarea standardelor morale la situaliile concrete din afaceri. Oamenii
de afaceri se confruntd zilruc cu probleme de naturd eticd, ce decurg dintr-o varietate de surse. Unele
sunt mai rare, altele apar cu regularitate.
"Paradoxul etic" poate fi pus sub semnul unei grave interogalii pentru omul de afaceri: sd-gi asume
responsabilitatea gi riscurile inerente acliunii sale economice sau sd rdm6nd la judecata moralS,
abstractd, lipsitd de angajare responsabild?
Aceastd dilemd -responsabilitate/moralitate- impune mutarea accentului discursului asupra
o'moralism" la etica responsabilitdtii.
codului de conduitd a omului de afaceri de la

Capitolul 6 (Unitatea de curs 6): Analiza gi sola(ionarea problemelor etice

Sintezd

Cum vom decide in cazul dilemelor etice?

Standardele noastre morale legate, de exemplu, de corect, just, drept, diferd de un individ la altul,
datoritd diferenfei de valori la care se raporteazd. Prin urmare, nimeni nu poate spune cu
certitudine cd un anume standard moral este bun sau rdu, dar se poate dovedi dacd el exprimd o
obligalie fa[dde allii gi nu numai un beneficiufatdde noi ingine.
De cele mai multe ori e foarte dificil, chiar gi in cele mai simple situalii, sd distingem intre noi qi
ceilal1i, intre beneficii qi obligalii gi, in mod particular este greu sE faci aceste distinclii in
domeniul afacerilor, unde un beneficiu pentru unii poate rcprezenta o daund (sau o obligafie
nepldcutd) pentru al1ii.
In solulionarea dilemelor etice, intrebdrile cheie sunt:
. Cine ar cdqtiga gi cdt de mult?
. Cine va pierde qi c6t de mult?
Peter Drucker aratd cd proprietarul, omul de afaceri, managerii trebuie sd-qi "asume congtient
responsabilitatea pentru binele comun qi sd-qi infrdneze interesul propriu gi autoritatea atunci
cAnd executarea lor dduneazd, acestora qi libertdfii individuale"2s, viziune conservatoare,
exigentd, izvordtd din ideea unei ordnduiri sociale bazate pe un scop moral in care acceptarea
responsabilitdlilor, a indatoririlor gi a obligafiilor justificd revendicarea drepturilor.
25

'"

"

'"

Donnelly, J. H., Fundamentals of management, IRWIN Homrwood, \L,1992, p.74.

Mihut, 1., Consumatorul gi managementul ofertei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
Daft, R., Management, The Dryden Press, NewYork, 1988.
Drucker, P., Realitdlile lumii de m6ine, Editura Teora, lagi, 1999.

20

--

Un cumul de reguli morale, izvordte din respectarea celor mai elementare noliuni de eticd trebuie
sd confind:
l. Respectarea angajamentelor /dcute. To[i dorim s6 avem certitudinea cd promisiunile fdcute de
allii sunt in totalitate indeplinite, pentru cd nerespectdnd aceastd normd elementar6,
interacfiunea sociald construitd cu efort tinde a se opri iar afacerile vor equa. Orice teorie
morald este inutild in condifiile in care omul nu-gi respectd promisiunile ftcute, corect gi la
timP.
2. Nonviolenla. Afectarea integritSlii fizice qi presiunile psihice conduc la apai\ia unor complexe,
cu implicafii negative asupra mediului de lucru; vor fi ascunse adevdruri qi va fi denaturatd
viafa. Cu drepturi qi obligafii nominalizate in coduri de comportament se poate construi o cale
de dialog prin care se pot preveni conflictele violente.
3. Ajutorul mutual. Moralitatea gi codul etic reglementeazd comportamentul uman in comunitate,
incluzdnd activitdlile individului direclionate spre o colaborare in interesele comune ale
grupului dar gi pentru interesele individuale ale fiec5ruia. Chiar dacd unii considerd cd aceastd
*twb\*tt>9> \>9e,ts,>\>\ isdivi4ul$i p+*!+ afe+ts esncrcrri*, ts+b\Lie seelizat[ irr c+ndi1i(e ttl sate
costul pentru rcalizarea dezideratului nu este prea mare.
4. Respectul pentru persoand. Morala comunitSlii solicitd a privi gi a considera alte percoane ca pe
sine insugi, tratdnd serios problemele gi interesele lor, accept6ndu-1e ca legitime.
5. Respectul pentru proprietate. Persoanele doresc sd uzeze de dreptul de proprietate asupra
bunurilor, iar dacd ele considerd cd propriul corp este o proprietate, acest aspect reprezintd un
corolar al respectului pentru persoand.
Principiile fundamentale utilizate in solufionarea problemelor de etic6 a afacerii sunt:
. integritatea angajatilor in desfdgurarea activitdlilor;
obiectivitatea, eliminAnd conflictele de interese, influenlele externe in realizarea unor
oportunitdli;
o competen!6, congtiinciozitate, aptitudini profesionale ale managerilor gi personalului angajat
in afaceri;
. confidenlialitatea informaliilor dob6ndite pe parcursul derul5rii activitAlilor, cu exceplia
situaliilor impuse de lege cdnd se impune dezvdluirea acestor informafii;
o servicii in concordanld cu standardele tehnice qi profesionale relevante.
Cele mai comune probleme de naturd eticd sunt: conflictele de interese ale angajalilor, darurile,
hd4uirea sexuald, p15!i neautorizate, spafiul privat aI angajalilor, probleme de mediu, securitate
muncii, politica de prefuri, discrimindrile de orice fel, etc.
Exist[ numeroase cazttri in care angajati ai unor firme dau dovadd de lipsd de eticd in afaceri. De
exemplu:
. acordarea unor comisioane ilegale pentru oblinerea de informalii confidenfiale despre firmele

o
.
.
.
o
o

concurente;

trafic ilegal cu produse aflate in monopolul statului;

desfb$urarea unor activitdli neautofizate;
folosirea unor documente cu regim special false sau procurate in mod ilegal;
cazurile de evaziune fiscald, economie subterand;
in$elarea corpurilor de control a statului;
utilizarea unor bunuri fbrd provenienld legald, etc.
Managerii sunt obligali sE nominalizeze toate persoanele gi grupurile din interiorul sau exteriorul
organizaliei care au legituri, angajamente, acliuni sau interese in realizarea sau valorificarea
performanlelor firmei.
Legat de etica afacerilor existd numeroase subiecte de disculie gi implicafii. Doud teme interesante
sunt cele care privesc relativismul qi analiza stakeholders (analiza celor implicaji).
,,Relativismul" examineazd de ce ignorim adesea etica in luarea deciziilor, iar ,,anaIiza
stakeholders" fumizeazd o structurd, un cadru de confruntarc a deciziilor etice.
Cei ce suslin relativismul declard cd nu putem discerne intre corect - greqit, drept - nedrept, bine 21

rdu. Rareori, lucrurile sunt negre sau albe. Cel mai des existd o mullime de tonuri de gri.
Relativismul sugereazd cd etica este ,,relativd", in funcfie de circumstanjele personale, sociale gi
culturale in care se afld cineva. Relativigtii nu sunt chinuifi de dileme etice atdtatimp cdt ei nu cred
cd adevdrul poate fi descoperit prin introspecfie.
in identificarea factorilor situafionali care influenfeazl comportamentul etic, organizalia ocupd un
loc central. Oamenii invafd valorile morale nu numai in primii ani de via[d, acasd sau in societate,
ci gi de la mediul lor organizalional. Politicile gi codurile de conduitd, cultura organizafiei pot
promova o consideralie inaltd acordatd angajafilor, iar grupurile din interior influenleazd, prin
sprijinul gi perspectivele pe care le oferd membrilor, comportamentul etic. Regulile scrise insolite
gi de mdsuri punitive, degi sunt utile pentru promovarea unui climat etic pentru intreaga
organizalie, nu pot garanta intotdeauna rczultatele bune. Mult mai benefice pot fi elementele
emolionale de relafionare din cadrul organizatiei, favorabile comportamentului etic Ai care creeazd
disponibilitate mare pentru amendarea acliunilor ilegale sau incSlcarea normelor organiza[ionale.
Mediul in care opereazd orgarriza\iile este marcat de reglementdri guvemamentale, norme gi valori
impdrtdgite in comun de membrii societSfii. Aceste elemente pot incuraja comportamentele etice qi
pot limita aria de acfiune a unor acfiuni imorale. Managerii trebuie sd cunoascd ceea ce este
interzis, sd respecte prevederile legale pi sd promoveze practici comerciale loiale cu partenerii de
afaceri. Cadrul economic general inaxajeazdprin concurenld un standard de comportament la care
trebuie sd adere tofi cei care aspird la oblinerea de avantaje competitive in domeniul de activitate.
De asemenea, nu pot fi ignorate semnalele societdfii civile gi evenimentele social-politice din jurul
organiza[iilor. Ele provoacd schimbdri sociale care igi gdsesc expresia in acte normative care
prescriu practici nediscriminatorii la angajarea personalului, apdrarea drepturilor consumatorilor
sau protecfia mediului inconjuritor, ca sd ddm doar citeva exemple. De aici, rezultd cd rczolvarea
dilemelor etice este condilionatd de abilitatea de a menfine un dialog deschis in relatiile cu mediul
exterior. Deschiderea spre dialog nu rezolvd in totalitate problemele, dar genereazd, incredere qi
faciliteazl,menlinerea de relafii armonioase intre organizalie gi mediu.2e
Degi suntem de acord cd standardele diferd in funclie de comunitate gi istorie (normele etice
occidentale au rdddcini in cregtinism gi sunt diferite de normele asiatice putemic ancorate in
budism gi confucianism), dincolo de relativismul cultural existd nonne etice universale, cu
puternic caracter regulator la nivelul intregii societSli. Ele sunt unanim acceptate gi fac obiectul
confinutului codurilor etice ale mai multor firme internalionale prin expresii comportamentale
pozitive: a fi cinstit, sincer, curajos, generos, recunoscdtor, responsabil, loial, bun, drept.30
A avea un comportament etic este similar cu a comite mereu fapte morale. Normele morale aratd
ce trebuie s5 facd sau sd nu facd, cum trebuie sd fie sau sd nu fie subiectul congtient pentru ca
rezultatele comportamentului manifestat sd fie apreciate ca bune sau ca rele.
Normele de conduiti au existat in toate timpurile (date, obiceiuri, legi); acestea s-au transmis prin
educafie, din generafie in generalie.
Norma morali reprezintd, un instrument de constr6ngere morald, de ingrddire: un model
prescriptiv acceptat gi recunoscut de membrii societdlii; un standard, etalon de comportament
social.

Normele, in general, se elaboreazil prin doud modalitdli:

1. neorganizat (neinstitufionalizat): spontan, difuz (cutume, obiceiuri, tradilii);
2. organizat (institulionalizat): de cdtre organiza[i| institulii, agenlii specializate.
Normele au ca scop reglementarea normativd gi integrarea social6:
o creeazdun sistem de drepturi gi obligafii, interdiclii in diferite contexte sociale;
. asigurd cadrul normativ pentru: ordinea juridicl gi social6;
o permite evitarea gi rezolvarea conflictelor;

t' Sir Adrian Cadbury,

Ethicat Managers Make Their Ouwn Rules,

S_eptember-October, 1987, p. 33.

to

in

Harvard Busrness Review,

loan Mihu(, Dan Lungescu, Comportamentul etic in managementul unor firme interna{ionale, in
Analele Universitdlii ,,Dimitrie Cantemif', Tg.-Mureg, 1998, p.72.

22

.
.

arutdceea ce trebuie sd fie intr-o societate (nu ceea ce este);

nu stabilesc puncte, linii normative, ci o ,,zon6" in cadrul cdreia sunt permise gi limite

de

variafie.
Normele morale se pot clasifica astfel:
I. Norme generale (universale): sunt prezente in toate tipurile de comunitSli umane, au durabilitate
in timp gi influenfeazd, toate activitdlile umane (cinstea, demnitatea, sinceritatea, loialitatea,
generozitatea);
2. Norme particulare.' se adreseazdvnor comunitdli umane determinate, vizind activitdli umane
particulare (normele vielii de familie, cele specifice anumitor activitdli profesionale (medici,
avocali, profesori, sportivi, economigti etc.));
3. Norme speciale: se manifestd in cadrul unor grupuri restrdnse gi uneori in ocazii speciale (norme
de protocol, codul manierelor elegante, reguli de etichetd in afaceri etc).
Dacd ar fi sd ierarhizdm import@a nivelurilor la care ar trebui aplicate standardele etice am putea
spune cd cele mai elementare reguli pe care ar trebui sd le respecte o organizalie sunt legate de
propriul client qi propriul angajat.
in privinla clientului, o tranzaclie desfrquratd (sau o negociere) trebuie sd plece de la supozilia
generald cd ambele pdr,ti sunt dotate cu discerndmdnt, cd sunt capabile sd-qi dea seama de riscuri,
cd sunt responsabile qi bine intenlionate.Legat de angajafi, trebuie sd reamintim cd de multe ori
oamenii sunt tratali ca o simpld forld de muncd 9i nu ca un scop in sine.
Aqezarea relafiilor dintre angaja\i gi firme pe temeiuri etice este necesard cu atdt mai mult cu cdt
analiza sistemicd a organiza[iilor pune.in evidenld existenfa celui mai valoros activ utilizat in
procesul muncii - resursele u-une.'l Deqi acest activ nu apare explicit in documentele
organizafiilor, adeseori succesul organiza[ional depinde de modul in care resursele umane sunt
ftatate la locul de muncd, cu consecinfe importante in operafionalizarea obiectivelor strategice
stabilite.
Normele pot sd fie formulate:
- ca imperativ categoric: ce trebuie sd facd oricine, oricdnd gi oriunde tntr-o anumiti situalie (aratl
ce este obligatoriu sd facem sau sd ne ablinem sd facem).
- ca imperativ ipotetic: uatil oe este dezirabil (ce ar trebui) sd facem sau sd ne ablinem sd facem in
anumite situalii.
O normd poate sd confind interdicfii (de exemplu: Sd nu ucizi decdt tn legitimd apdrare!), permisii (Pol
sd nu te supui ordinelor dacd ele tncalcd drepturile omului) sau obliga{ii @ne-!i promisiunile!).
T. Watson analizdnd cultura organizationald a IBM-ului, liderul mondial in calculatoare, a
evidenliat rolul comportamentului angaj alilor in reugit a or garizagiei32 ;
o intreprindere nu poate fi mai bund decdt sunt angajafii sdi;
o o intreprindere are nevoie de principii gi acestea vor fi importante gi de durata;
o principiile nu sunt dictate doar de rafiuni economice, ele trebuie s[ conlind valori nobile;
o intreprinderea trebuie sd fie pregdtitd sd se adapteze la schimbdri, dar sd nu renunle niciodatd la

principii.
Fdrd respectarea normelor etice, intreaga infrastructurd a afacerilor, care in multe cazuri se
construiegte pe baza tranzacliilor informale qi increderii reciproce a partenerilor, se va distruge.
Existd o serie de criterii etice ale intreprinderilor civilizate, insd se apreciazd in mod deosebit
onestitatea gi seriozitatea partenerilor in relafiile de afaceri.
Conceplia modernd a eticii afacerilor privitd din cel mai important unghi privegte problema
rdspunderii sociale a afacerilor, stabilirea unei noi culturi organizafionale, care sd lind seama de
necesitatea nu numai a mdririi profitului, veniturilor acfionarilor qi asociafilor, ci gi a satisfacerii
adecvate a necesitdlilor societdfii, a tuturor condifiilor sociale care aclioneazdin societate.

31

llieg, coord.
t' Liviu
Marian, L., coord.,
,

Managementul resurselor umafr, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2A02, p. 5.

Etica gi resp onsabilitatea manageriald, Editura Efi-Rom, Tg. Mureg ,2001
23

Capitolul 7 (Unitatea de curs 7): Principii practice ale eticiitn afaceri

Sintezd

Etica reprezintd"txt sistem de principii morale gi de metode pentru aplicarea acestora, furnizdnd
instrumentele pentru elaborarea j udecdlii morale.
in acest sens, trebuie sd se finl seama de o serie de principii etice ce caracterizeazd conduita
curent6. Principiile etice se referd la conduita curentd, la obiceiurile qi atitudinile oamenilor cu
privire la conceptele generale_ de bine Si rdu, de adevdr gi minciund, de echitate qi discriminare,
Tibertate gi constrdngere etc.33
Unii autori considerd cd etica se construiegte pe baza urmdtoarelor principii:
o Principiul egalit5lii infa\anormelor;
o Principiul claritd$i qi clarificdrii conceptelor, pozifiilor etc.
a) Principiul ega[tn{ii in fafa normelor
Morala nu este fbcutd pentru eroi qi sfinfl, nici pentru genii, ci pentru oamenii obiqnuili. Aceasta nu
inseamnd cd eroii, sfinlii qi geniile nu trebuie sd se supunl normelor morale, ci subliniazd doar faptul
cd morala este regul4 nu excepfia.
Cdnd vorbim despre egalitatea intre oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectual4 biologicd,
esteticd, ci la egalitatea lor in fala principiilor gi normelor morale, la egalitateain fala legii, tot aga cum,
din punct de vedere religios ne referim la fapflrl cE, in fala lui Dumnezeu, toli suntem egali. Pentru ca o
asffel de egalitate sd fie posibila principiile gi normele morale tebuie sd fie accesibile ca intelegere,
indiferent de gradul de educalie al persoanei gi, in acelaqi timp, ele trebuie sd fie practicabile.
Spre deosebire de achiziliile intelectuale, principiile gi normele morale tebuie sd fie accesibile qi fezabile
pentru orice persoan5" indiferent de nivelul ei intelectual, atdta timp cdt ea are discerndmdnt.
Recunoagterea discemdmAntului este o condigie a autonomiei,libertdlii gi responsabilitdlii.
Viala cotidiand nu implicd dec6t rar acte exemplare (de exemplu, situalii care cer sacrificiul suprem
pentu allii sau pentru o cavzd). Prin urmare, conlinutul moralei rdspunde tn mare mdsurd dilemelor de zi
cu zi gi se adreseazd oricui se confruntd cu astfel de dileme puse tn termenii aceeace am numit mai sus
"probleme morale""
b) Principiul claritnfii qi clarificirii (conceptelor, poziflilor).
intr-o societate deschis5, pluralistS, oamenii pot s6-gi enunle clar pozif;a fald de o problemd morald gi sd
aclioneze in consecinf5- De exemplu, dacd un medic crede ci avortul este imoral (este crimd), el poate
opta sd lucreze intr-o clinicd in care nu se fac avorturi sau sd rdmdni doar obstetician. Dacd o persoand
este neinteresatE sd ac[ioneze penfu binele public, moral ar fi sd nu se implice in politic[ sau in
administralie publicS. Aici apare ca evidentd gi diferenfa fagd de pozilii fundamentaliste: o religie este
impusd ca morald de stat gi tansferatd integral sau aproape integral in legislalie.
Normele gi principiile etice sunt diferite gi percepute diferit in culturi diferite; ele apar sau dispar
in contexte social-culturale relativ omogene. Cu toate acestea, existd norrne morale care trebuie sd
se supund principiului universalitAfi, sA fie aplipabile oricui, oriunde gi oricind. Ele au caracter
absolut qi obiectiv, nu depind de credinfe, sentimente gi obiceiuri particulare.
Promovarea unui comportament etic adecvat; atet din partea managerilor c6t qi a subordonafilor,
are o importanfd capitald, cu impact decisiv pentru rczultatele finale ale intregii orgarizagii3a.
a) Comunicarea onesti pi tratamentul corect, fa{i de clien{ii firmei
Produsele trebuie sd fie de calitate, sigure, sd aibd instrucliuni de folosire, avertismente asupra
efectelor nedorite ale pericolelor posibile pentru consumator, etc.
Supozilia generald pe care se bazeazd comerlul este cea a consumatorului adult, dotat cu
discerndmdnf inteligent, capabil s6-gi dea seama de riscuri, responsabil (ceea ce, de exemplu, nu se
potriveqte copiilor cdnd este vorba despre jucfii periculoase, de figfi, bduturi, filme excesiv de
violente sau obscene). in cazul producdtorului existd presupozilia cd este mafi)r, inteligent, responsabil,
33

Mathis, Robert L.; Panaite, C. Nica, Managementul resurselor umane, Ed. EconomicL, 1997,p.247.

'o Mathis R., Panaite Nica,Oper6 ciIatS, p.273.

24

bine intenlionat. Ce se intdmplE insd in cazul in care consumatorul este iresponsabil iar producdtorul
este necalificat? Pia[a singurd nu poate sd reglementeze astfel de situaf;i. Uneori ceea ce se oferd pe pialS
nu doar cd nu satisface o nevoie, dar, mai mull poate sdlezeze interesele consumatorului. De exemplq
utilizarea excesivd a imaginilor de femei in reclame la obiecte de uz casric le circumscrie acestora o imagine
de eteme servitoarle ale familiei iar vtrhzarea excesivd a imaginii femeilor ca trup intiregte imaginea cd
femeile sunt obiect sexual. Reclama promoveazd vtr\zffi@ femeilor ca obiecte qi a sexului ca mijloc de
manipulare. Ea poate intdrii pejudec6!1e rasiale.

il-ii pozitive (vei cuceri lumea dacd folosegi parfumul X), de seducfie, tisch35.
principiul
adevdrului (al veridicitilii).
Este sistematic incdlcat
Reclama uzeazd de minciuni,

b) Comunicarea onesti gi tratamentul corect, fafi de angajafi

A"gaja{o sunt tmtat' adesea ca o marft, deqi sunt fiinJe umane, cu scopuri in sine. Cele mai denxnanzante
tatamente se aplicd mai ales in zonele in care existd o piald a fo4ei de munci caracteizath de monopson
(un singur cumpdrdtor al forlei de muncd).
Etica in relaliile dintre angajat gi firmd impune introducerea qi utilizarea unor categorii de principii gi
nonne.

in privinla loiatitdfi fati de companie sunt exfirem de importante. Tratarca

angqjalilor ca pe o piesd pur inlocuibila rrqpectiv un simplu mijloc, conduce la fapnrl cd gi ei tatsazdcompania
ca pe o sta$e de tmnzife, o simpld sursd de salariu gi beneficii. I-oialitatnfa+fide companie se contureazd prin
obligaliile reciproce, prin anibuire de roluri gi rcqponsabilitaf;. Unele dinae acestea sunt contactuale qi legale,
dar ele nu ajung decdt pentru indeplinirea sarcinilor gi nu au o componentd eilc6: O slujbd nu e niciodatd
doar o slujbd.36 Exis6 mereu o dimensiune moral6: mdndria fatfidepropriile prcduse, qpiritul de echip6" gija

Dreptwile angq'ayilor

qi reglementari

fa{5 de bunistarea companiei, atagamentul falp de colegi etc.

Uneori existi conflicte de valori tntre valorile companiei Ei cele personale.

semnale de alarm4 iqi criticdpublic propria companie.
c) Comunicarea onesti gi tratamentul corect, fafi de acfionari.

Un

in

acest caz,

txii ang{af

bag

comportament etic presupune gestiune corectd, loialitate, informare, transparenfd,

confidenlialitate, etc.
d) Comunicarea onesti qi tratamentul corect,fa{i de comunitate
Protejarea mediului, contribulie la solulionarea problemelor sociale, respectarea diversitdlii
culturale.
Tot din categoria principiilor etice fac parte37;
o consideralia speciald - adicd" tratamentul corect standard poate fi modificat pentru situalii
speciale cum ar fi: ajutorarea unui vechi angajat, prioritatea laangajare pentru o persoand cu
nevoi speciale, comanda datd unui furnizor loial, aflat insd in impas;
o competi[ia onestd - prin evitarea mituirii gi a altor mijloace care nu sunt oneste in vederea
oblinerii unei comenzi;
. responsabilitatea fayd de organizalie - acliondnd pentru binele intregii oryaniza[ii nu doar in
interes propriu, evitdnd risipa qi ineficienfa;
. respectarea legii - evitarea pe cdi legale a impozitdrii nu prin evaziune ci prin urrnarea
spiritului gi literei legii.
Un sondaj realizatin luna iunie 2000 de cdtre BNA Daily Labor Report3s in colaborare cu Ethics
Resource Center avAnd ca scop determinarea modului tn care angaja[ii percep etica la locul de
muncd a relevat faptul cd, valori ca onestitatea, dreptatea, adevdrul la locul de munc6, sunt
esenfiale pentru o afacere de succes. Un astfel de sondaj a fost rcalizat qi in anul 1994, ceea a
permis specialigtilor aprecierea evolufiei comportamentului firmelor in acest domeniu.
Rezultatele sondajului au relevat faptul cd numdrul firmelor care au elaborat gi implementat coduri
tu
tu

Solo*on, Rober[ Opera cftrtFap.362.

Bo*ie, Norman , Businns Ethis,Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1982.

"tu Abrudan,Maria-Madela, op.cit., p.I I0.
http.//www. shrm o r glhrnews/
"

25

etice a crescut de la 60Yo in 1994 la 79o/o in anul 2000. Numdrul programelor de training pe
probleme de eticd a crescut, de asemenea.55Yo dintre firme au afirmat cd le utilizeazdinprezent,
fa!6 de 3\Yo,inanul 1994. Jumdtate dintre intervievali au declarat c6, in cadrul firmelor lor existd
aga-numitele "ethics advice lines", care oferd posibilitSli de oblinere a unor sfaturi pe probleme de
eticd.

'

Exemple de principii universale:

o Onestitate - exprim adevdrul in cuvintele gi in comportamentul meu, sunt sincer; nu doar
exprim adevdrul, dar sunt gi corect.
. Grijd - nevoile gi sentimentele altora sunt importante pentru mine, iar acfiunile mele
reflectd acest lucru.
o Respecl - gtiu cd fiecare persoand este valoroasd gi cd trebuie tratatd ca atarc.
o Corectitudine - cred in egalitate gi justifie qi aclionez pentru a md asigura cd toli oamenii
sunt tratali cu demnitate.
. Responsabilitate - qtiu ce nu ar trebui si fac, ce am de frcut gi ce ar trebui sd fac; imi
onorez angajamentele.
o Solicitudine - incerc sI ii ajut pe ceilalfi gi imi pasd de nevoile lor.
o Excelengd - fac tot ce pot, cdt mai bine; ac[ionez pe mdsura potenlialului meu deplin.
. Curaj - fac ceea ce trebuie, chiar dacd este greu sau incomod.
o Integritate -imi exprim convingerile qi valorile.
c Leadership - sunt dispus sd ies in fald qi sd md constitui ca un bun exemplu.
Exemple de principii practice ale eticii in afaceri:
1. Respectarea confidenfialitdfii informaJiilor: de cdtre salariatfa[d de firmd; de cdtre furnizor
fald de clienli; de cdtre negociator f4a de exterior etc.;
2. Sensibilitateafaldde conflictele de interese;
3. Respect faf6 de regulile de drept;
4. Congtiinld profesionald, profesionalism;
5. Loialitate 9i bund credinfd;
6. Simful responsabilitdfii;
7. Respectarea drepturilor, libert[filor celorlalli;
8. Respectarea fiinlei umane etc.
Este recunoscut de intreaga umanitate cd in conlinutul lor, cele 10 Porunci biblice sunt tot atdtea
legi etice universal valabile gi verificabile. Din aceastd perspectivd s-a institulionalizat practica
generald conform cdreia oamenii care incalcl preceptele etice absolute trebuie sd fie pregdtifi sd
suporte consecinfele, indiferent dacd aceste precepte au fost evidenfiate gi sistematizate in coduri
etice sau sisteme legale sau aclioneazdin mod spontan, prin tradijiile culturale ale colectivitAfii
umane.
Sistemele etice absolutiste promoveazdintotdeauna principii democratice : bine, libertate, echitate.
tn realitate nu existd o granilS distinctd intre aceste abordAri, ele realizilndu-se impreund gi fiind
strdns legate, dar in practicd fiecare se sprijind pe principiile ce le caractefizeazd,.

pentru autoevaluare (Modulul III

Definili Etica in afaceri qi precizali nivelurile de aplicare ale acesteia
Descrieli rolul pe care il joacd "increderea" in relaliile de afaceri.
Definili responsabilitatea sociald a unei firme.
Ce sunt dilemele etice gi care sunt principalele domenii in care acestea apafl
Care sunt modalitafle de solulionare a dilemelor etice in afacei?
Ce inseamnd"a avea un comportament etic in afaceri?
Precizali cdteva exemple de principii etice universale.

Test

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.

26

Recomanddri bib lio graftce

Certo, S., C. (2002). Managementul modern:diversitate, calitate, etica Si mediul global. Bucuregti:
Editura Teora. (p. 7a-108)
Crdciun, D. (2005). Etica tn afaceri. Bucuregti: Editura A.S.E. (p.28-34;97-114,225-238)
Jigu, G.(2003). Etica afacerilor tn turism. Bucuregti: Editura Uranus. (p.21-27,44-46)

MODULTJL TV

ETICA $I MAI\AGEMENTUL
Capitolul l. (Unitatea de curs 1): Repere istorice qi evolu{ia eticii manageriale
Capitolul 2 (lJnitateade curs 2): Pirerile managerilor contemporani despre etic/moral in
afaceri
Capitolul 3 (Unitatea de curs 3): Domeniul eticii conducerii
Capitolul4 (Unitatea de curs 4): Etica qi deciziile manageriale
4.1. De ce se iau decizii contrare eticii?
4.2. Consecinfele unui comportament contrar eticii
4.3. Modele etice in elaborarea deciziilor de afaceri
Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Tipurile de eticl manageriali
Capitolul 6 (Unitatea de curs 5): Metode de imbunlti{ire a performan{elor manageriale in
rezolv ar ea dilemelor etice
Capitolul 7 (Unitatea de curs 7): Codurile de etici ale organtza{iilor
Concepte de bazd:

Eticd manageriald, bonitate mora16, acfiuni morale, discriminare, culturd eticd", decizii etice,
comportament neetic, pragmatism, naturalism, absolutism, capabilitate etic6, cod de eticd.
Obiective urmdrite:

1.
2"

Identificarea reperelor istorice in evolufia eticii manageriale;

Definirea eticii manageriale;
3. Analizapdrerilor emise de managerii contemporani despre raportul dintre eticd gi afaceri
4. Descrierea principalelor teorii referitoare la moralitate;
5. Precizarca celor mai importante situafii care ridicd probleme de morald in managementul
resurselor umane;
6. Identificarea principalelor cauze de comportament neetic gi a factorilor de influenld a acestuia;
7. Analiza costurilor gi a consecinfelor unui comportament neetic;
8. Identificarea qi analiza principalelor metode de imbundtdtire a performanlelor manageriale in
rezolvarea dilemelor etice;
9. Definirea codului de eticd gi precizarea principalelor caracteristici ale acestuia;
10. Descrierea conlinutului unui cod de eticd gi emiterea unor sugestii pentru conceperea lui.
Re c oman ddri p rivin d

tudiul

Parcurgerea bibliografiei prevdzute gi analiza suplimentard a tematicii legate de etica managerialS,

ca urmare a recomanddrilor oferite de tutori. De asemenea, considerdm extrem de utild studierea a
cdt mai multor coduri de eticd elaborate de organizalii cunoscute.

Rezultate asteptate:

Manifestarea unui interes real in recunoagterea qi manifestarea unui comportament etic, in

general;

27

Elaborarea unor opinii personale legate de argumentele tipice existente in literatura de

specialitate, argumente pozifionate impotriva asocierii eticii cu afacerile;

Discutarea gi solulionarea, de cdtre fiecare student in parte, in manierd personald, a unor situalii
de discriminare in organizali|,
DobAndirea abilitiifilor necesare in elaborarea gi implementarea unui cod de eticd.
Sintezd

Fiecare decizie in afaceri are qi o componentd eticd pentru cd decizia stabilegte qi impune o
conduitd care trebuie sd fie conformd cu anumite valori fundamentale, reguli, principii, sau legi 9i
norne adoptate de legiuitori gi comunitate. ln aceste condilii, firescul in management ar constitui
atitudinea favorabilS f4a de comportamentele, conceptele, ideile qi modelele pe care le-a statuat
etica, qtiinfa normativd care oferd coordonatele morale ale existenlei gi activitdlii omului.
in esenfd, etica manageriald poate fi definitd drept studiul modului in care deciziile afecteazd
persoanele qi grupurile sociale, domeniul in care se definesc drepturile gi indatoririle, precum 9i
regulile pe care trebuie sd le respecte persoanele care decid.
Mulli teoreticieni considerd cd monitorizarea afacerilor in raport cu normele etice este obligatorie,
pentru cd managementul reprezfurtL in primul rdnd o disciplind socio-umand, care doar prin
scopurile urmdrite se inscrie in sfera gtiinfelor economice. Alli exegeli ai problemei vdd in eticd 9i
morald o simpld umbreld sub care sunt acoperite relaliile interne gi externe ale firmei, neputdnduse insd delimita clar ceea ce este corect, de ceea ce este incorect.
Geneza gi consacrarea economiei de pia![ constituie un proces complex ce presupune mecanisme
$i institulii purtdtoare de valori, norne qi principii adecvate competifiei.
Afirmarea piefii ca mecanism al valorizdrii sociale este in esen!6 condilionatd de fenomene
specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Funclionarea optimd a regulilor pielii este, la
rdndul sdu, determinatd de calitatea mediului sociologic, de cultura gi valorile morale propuse gi
exprimate. Cultura gi ethosul unei comunitdti sunt vector gi surse din care se aprovizioneazd
comportamentul. Ele definesc, in zona de maximd obiectivitate a economicului, limitele qi
permisibilititile, acceptabilul qi inacceptabilul, dezirabilul gi indezirabilul.

Capitolul 1 (Unitatea de curs 1): Repere istorice gi evola\ia eticii munageriale

Sintezd

Etica manageriald se afirmd, a$a cum aratd foan Mihu!, ca o noud disciplind ce igi propune sd
defineascd conduita corectd a managerilor.3e Etica manageriald poate fi consideratd un cod de
principii morale care stabilesc ceea ce este bine qi rdu, corect gi incorect, responsabil qi
iresponsabil, in exercitarea funcfiilor qi atribuliilor manageriale.
Subiect fierbinte pe agenda intdlnirilor publice, etica manageriald ridicd numeroase probleme, din
ce in ce mai controversate, tocmai pentru cd luarea oricdrei decizii trebuie sd aibd o componentd
eticd in conformitate cu legile gi normele adoptate la nivelul unei comunit6{i. Un asemenea in{eles
il intdlnim la A. B. Carroll care, intr-un articol de referinfd,40 spune cd in afaceri, etica poate fi
definitl drept capacitatea de a reflecta asupra valorilor in procesul de luare a deciziilor, de a
determina modul in care managerii pot s[ foloseascd aceste observafii in conducerea de zi cu zi a
firmei. Managerii etici urmdresc succesul pe baza unor practici clare de management care se
caracterizeazd prin corectitudine qi justilie.
Dacd privim retrospectiv, putem constata ci liderii cu orientare liberald au vdzut intotdeauna
3s

*"

loan Mihu(, coord., Managemenf, Editura Universitifii"1 Decembrie 1918", Alba lulia, 1998, p. 309.
A. B. Carroll, ln Search of the Moral Manager, Buslness Horizons, March/April, 1987 , p.7;

28

succesul ca pe o virtute, iar sdrdcia un viciu, bogdlia fiind o sursd de generatoare de obligalii
morale, in timp ce sdrdcia o sursd de probleme morale. La polul opus, s-au situat socialiqtii care au
vdzut in afaceri o modalitate de ciqtiguri necinstite obfinute prin exploatarea sdracilor de cdtre
bogafi. Astdzi, disculiile teoretice sunt temperate gi peste tot s-a ajuns la concluzia cd trebuie
formulate principii morale in afaceri, cu accent pe apdrarca drepturilor consumatorilor. Acestea au
cdpdtatforma unor coduri etice adoptate de marea majoritate a corporafiilor care desfdgoard afaceri
multina!ionale.
in RomAnia etica manageriald are o importar\d aparte faf[ de alte ldri cu mecanisme ale economiei
de piafd bine consolidate. A ignora dezvoltarea pe coordonate etice a afacerilor, sub pretextul cd
este suficientd aplicarea legilor (gi ele in mare parte contradictorii), este tot una cu a ignora faptul
cd managerii nu sunt simpli executanfi, cd au propriile lor valori gi cd ei se afl6 in fala unor decizii
cu profunde implicalii etice, fiind adesea obligafi sd opteze intre aspiraliile personale 9i
responsabilitalile orgarrizalionale. $i apoi, a trdi exact in litera legii nu inseamnd automat cd ne
vom gdsi qi in fala unui comportament etic.
Istoricul eticii qi responsabilitAfi sociale se pierde in negura timpului. Codul lui Hamurabi,
cioplit in piatrd in 1970 i.e.n. conline norme qi reguli cu privire la calitate, mdsurdtori, preluri,
conduite care trebuiau respectate de comercianfi gi producbtori. Platon in " Republica" atatd cd
intre practicarcavielii morale gi natura umand existd un conflict iar "oamenii nu sunt drepli de
bundvoie". Cei mai mulli sunt necinstili qi ar fi tentaji sd aleagd rdul gi din aceastd cauzd sunt
necesare norne gi legi dictate de rafiune, care sd constituie fundamentul judecalii corectitudinii
comportamentului. N. Machiavelli in "Principele" realizeazd apologia moralei burgheze, prin
machiavelism inlelegdndu-se o combinalie intre tactica politicd gi norma morald care convine
conducdtorului, credndu-i condilii de guvernare de pe pozigia unui monarh absolut, in termeni
moderni, conducdtor autocrat, totalitar. Totuqi, o serie de sfaturi transmise in scris monarhilor
meritd atenlie "un principe este de asemenea preluit atunci c6nd este prieten adevdrat gi
duqman adevdrat, adicd atunci cdnd ftrd sd govdie in nici un fel se declard in favoarea unuia qi
impotriva celuilalt". Machiavelli se pronun!6 categoric "oamenii sunt ingrafi, schimbdtori,
ascungi, fricoqi qi lacomi astfel inc6t este necesar ca cel care organizeazd, o republic6 gi-i
alc6tuiegte legile, s6-i presupuni pe toli oamenii rdi qi sd nu uite cd ei iqi vor ardta rdutatea
sufletului lor ori de c6te ori vor avea prilejul liber de a o face; oamenii nu fac niciodatd binele,
decdt dacd sunt constrdnqi de nevoie".4l
Domnitorul Neagoe Basarab prin sfaturile date in "invdydturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul
sdu Theodosie" reprezintd ooun promotor nedisimulat al echitdlii ... care se referd la integrarea
in sistem ...", el insugi trebuie sd fie un exemplu personal: ooresponsabilitatea pentru binele
grupului, pozilioneazd exemplul personal intre preocupdrile domnitorului" "42
In secolul XV, in Austria a fost introdusd pedeapsa laptelui alterut: vdnzdtorul era obligat sd
bea laptele scos la vdnzare, iar in secolul XVI in Franfa, negufdtorii de oud stricate deveneau
linta acestora.
In " Etica " Spinoza definind omenia, afectele, binele, rdul, modestia, ura, mila, ambifia,
mdndria, ingdmfarea, omul liber, conchide cd: "Este imposibil ca omul sd nu fie o parte a
laturii qi sd nu se supuni ordinii ei comune".43
In secolul XVII apare Elizabethan Poor Law,lege progresistd in care colectivitdlile erau fbcute
rdspunzdtoare pentru soarta celor aflali in dificultate, stabilind o taxd pentru sdrdcie perceputd
asupra pdmdntului aflat in proprietatea celor avufi. Mai tdrziu tot in Anglia, Adam Smith

promoveazd teoria lui "homo oeconomicus" situdnd interesul personal la baza tuturor
acliunilor conducdtorilor, adopt6nd deciziile in funcfie de cel mai mare c6qtig pentru sine, intrun calcul rece, ce exclude sentimente qi sldbiciuni.
in 1883, Bismarck promoveazd primul sistem de asigurdri sociale cu fonduri din contributiile
al

Machiavelli, N., Princrpelq Editura $tiinlificd, Bucuregti, 1960.

Abrudan, 1., Premise gi repere ale culturii manageriale romdnegti, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999
ot
Spinoza, 8., Etica, Editura $tiinlificd gi Enciclopedici, Bucuregti, 1981
a2

29

statului, patronilor gi a muncitorilor, sistem in care erau stabilite compensalii pentru accidente
de muncd, orfani, pensii, ajutoare de boald.
Sfdrqitul secolului XIX qi inceputul secolului XX gdsegte economia americand in plin avdnt,
dar cu o legislatie redus6, incompletS, incapabilS sd protejeze muncitorul sau consumatorul;

este perioada laissez-faire-ulul, termen francez care eviden[iazd neimplicarea statului in

domeniul economic.
in 1924 a fost elaborat unul din primele coduri de

etic6 Wembley Code of Ethics indreptat

impotriva abuzurilor grosolane ale celor implicali in afaceri, propundnd gase reguli de
conduitd aplicabile afacerilor: adevdr viabil, fbrd ingeldciune, fbrd critici incorecte,
recunoagterea responsabilitAfli mutuale, eforturi direclionate spre afaceri gi servicii mai
bune.aa

Dupd marea crizd economicd declangatd in octombie 1929, problema condiliilor sociale
devine o politicd de stat preqedintele american F. Roosevelt iniliind in 1933 un program de
revigorare economicd qi concomitent de dezvoltare a unor servicii sociale legahzate.In 1962
J. F. Kennedy a promovat in Congresul American "Consumer Bill of Right" (Drepturile
consumatorului), recunoscut ca un document de referinfi in implicarea guvernelor in
problema responsabilitAfii sociale, guvernul devenind garantul corectitudinii afacerilor fa!6
de consumatori, fixAnd patru drepturi fundamentale: dreptul la siguranfd, dreptul de a fi
informat, dreptul de a alege gi dreptul de a fi auzit. Acestora, in timp qi intr-un context social
mai complex gi mai responsabil, li s-au addugat incd doud drepturi: dreptul de a beneficia de
un mediu inconjurdtor curat gi dreptul sdracilor qi a altor minorit6li de a avea asigurate
propriile drepturi.

Capitolal 2 (Unitatea de curs 2): Pdrerile managerilor contemporani despre etic/moral in afuceri
Sintezd

Mediul afacerilor se dezvoltd in societdlile caracterizate de proprietate privatd, libertate economicd

gi competilie. Chiar dacd firmele sunt libere s6-gi maximizeze profitul, intregul lor zucces depinde de cererea
consumatorului, mai pe larg, de pretenliile consumatorului qi de puterea lui de cumpdrare. Pretenf;ile
consumatonrlui au qi componente etice de care trebuie sdse finicontint-unmediu competitiv.
Milton Friedman (n.1912) laureat at Premiului Nobel pentu Economie, este unul dinte apdrdtorii fervenli
ai pielei libere, inclusiv de constdngeri etice care depdgesc regulile proprii ale afacerilor gi mai ales
scopul esenfial: profihrl.o) El aatzil intelectualii de socialism gi de faptul cd vor s6-i fransforme pe
oamenii de afaceri in "marionete lipsite de libertate". Orice implicare in caritate, tn proiecte sociale care nu
duc la cregterea profitului rcprezintil un furt din buzunarul acfionarilor, cdci managerii corporafiilor nu
tebuie qi nici nu au competenfa sd inifieze politici publice. ,,Afacerile au drept scop maximizarea
valorii delinute de aclionari, printr-o folosire prudentd a resurselor organiza[ionale limitate, atdta
vreme cdt activitdlile respective se situeaz1,inlitera legii".
Aceastd opticd implicd guvernul in adoptarea legilor ,,potrivite" pentru lumea afacerilor.
Argumentele pe care le aduce Friedman, pentru care guvemul ar trebui sd apere interesele firmelor
gi sd le exonereze de obligaliile,,adilionale" fa[d de societate, sunt acelea cd afacerile profitabile
servesc societatea prin crearea de locuri de munc6, prin cregterea standardului de viald, al
proprietarilor gi al salariafilor, pe de o parte; iar pe de altd parte firmele pldtesc taxele care susfin
acliunile sociale ale guvernului.
Evident, cd majoritatea oamenilor percep mediul de afaceri mai pulin nobil, fdrd scrupule,
aa

Marian, L., Strategii manageriale de firmd, Editura UniversitSlii "Petru Maior", Tg. Mureg, 2001.
-" Friedman, Milton, Capitalism gi libertate, Ed. Enciclopedici, Bucuregti, 1995.

30

deoarece este legat de profit. in afara viciilor pe care, incontestabil, unii oameni de afaceri le de1in,
argumentele tipice impotriva asocierii eticd-afaceri sunt, in principal, urmdtoarele mituri:
Etica in afaceri este mai degrabd o religie decit o qtiin!6 manageiald;
Etica in afaceri este o disciplind bund pentru filosofi, academicieni gi teologi;
Angajatii noqtri au un comportament etic, deci nu avem nevoie de eticd in afaceri;
Organizalia noastrd nu are probleme cu legea, deci este eticS;

.
o
.
o
o

Etica managerial6 are pulind relevanfd practici.

Asemenea mituri nu sunt confirmate de realitate deoarece in ultimele doud decenii, lumea
afacerilor a devenit un subiect academic; in occident au apdrut gcoli superioare in care business
ethics (etica afacerilor) este o disciplind care se bucurd de mare succes, iar oamenii de afaceri au
inceput sd fie respectali pentru indeletnicirea lor onorabild. Dezvoltarea continud a nevoilor qi a
consumului au determinat necesitatea unor reglementdri etice ale afacerilor, subiectul nemaifiind
circumscris unor conotafii negative de genul imoralitAfli afacerilor pe temeiul dat de faptul cd
banul este numitorul comun al afacerilor.
Portretul oferit de Friedman este unidimensional qi vine dint-o veche separalie: "afacerile sunt afaceri qi
morala e morald". Aceste sfere nu pot sd fie amestecate.
Nu aceiaqi pozilie o imp6rt6geqte un alt mare teoretician, Peter Drucker, in lucrarea sa Management,
1979. Argumenhrl competenlei, susline Drucker, este corect doar dacd corporafiile igi propun proiecte
de inginerie social6, dacd au competenle privind discrimindri la angajare, promovdrile, poluarea. in
actlitateaunei corporalii cei care iau parte la desftqurarea unei afaceri nu sunt doar ac{ionarii. Existd o
categorie mai larg6 de participan{i fa!6 de care primii (acfionarii) sunt doar o subclasd. Participanfii
sunt tofi cei afectafi de activitatea unei companii. Aici sunt incluqi: angajalii, consumatorii gi
furnizorii, comunitate4 mai pe larg, societatea" Tofi aceqti participanfi au aqteptiri legitime gi drepturi
leSrtime

In concluzie, nici una din institu{iile umane nu poate exista mai mult timp fdrb un consens asupra a
ceea ce este drept qi ceea ce este rdu.
Managerii recunosc nevoia existentei normelor etice in activitdfile pe care le intreprind zilnic.
Deciziile elaborate la fiecare nivel al firmei sunt influenlate de eticd, indiferent dacd aceste decizii
afecteazd calitatea condiliilor de munc6, gansa angajdrii, siguranfa muncitorilor qi produselor,
realitatea surprinsd de reclam[, utilizarea materialelor toxice etc.
Alli autori, printre care qi Bernhard G<irg, aduc in disculie problematica aqa numitei ,,bonitdli
morale" a orgarizatiilor, acordatd de opinia publicS, in sensul de ,,notd de bun[ purtare" gi care
este vdzutd din doud puncte de vedere: cel al produselor fabricate de respectiva intreprindere gi in
al doilea rdnd dupd modul in care aceasta se comportdfa[dde personalul ei muncitora6.
In legdturd cu aceastd problemd, in 1986 a apdrut in SUA o carte care a stdrnit in jurul ei
numeroase ,,emofii". Avea titlul: ,,Cota congtiinlei la corporaliile din America" qi erau aici
judecate, din punct de vedere al moralitdfii 130 de intreprinden.aT
Dincolo de plusurile sau lacunele acestei publicafii, la acea weme ea a adus in disculie o problemd
deosebit de importantd, gi anume aceea cd nu numai calitatea unui produs sau raportul dintre pre! gi
utilitatea produsului sunt factori hotdrdtori pentru consumatori, in deciziile lor de a cumpdra un
produs sau altul, ci gi increderea qi imaginea pe care o firmd o dobdndegte in societate, va influenfa
puternic succesul de pia!6. Bernard Gdrg vorbeqte in cartea sa de posibila aparilie a unor ghiduri
ale intreprinderilor (aga cum existd pentru hoteluri sau restaurante, de pildd), in care sd fie
ierarhizate firmele cu ajutorul unor calificative ce marcheazd" cota calitSlilor lor morale. Aclionarii,
managerii qi bdncile vor agtepta publicarea cotelor morale la fel de infrigurafi cum aqteaptd, azi
calificativele financiare. $i dacd nu vor acliona din convingere eticd, atunci vor fi obligafi sd o facd
din considerente economice, pentru cd pe termen lung un calificativ moral slab va ldsa urme in
bilanlul financiar. Fdrd indoialS, sensibilitatea sociald a opiniei publice a crescut nu numai fald de
unele grupe de produse, ci gi fa16 de intregi domenii, ramuri industriale.
ol

Corg, 8., Managerii viitorului. Viitorul managerilor, lnstitutul European, lagi, 1997.
o'Gorg, 8.,
Op.citatd, p.15.
31

intr-unul din recentele sale editoriale intitulat ,,The World's View of Multinationals", revista
britanicd The Economist ajwrgea la conclvziacd" firmele multinalionale reprezintd unul dintre cei
mai reprezentativi factori ai progresului economic contemporan. Ele ,,rispdndesc bogdlia, munca,
tehnologiile avansate qi contribuie la ridicarea standardului de trai gi imbunatdlirea mediului de
afaceri". in acelaqi timp, corporaliile multinafionale reprezintd. latura cea mai vizibild a
globalizdrii".a8
Legdtura indisolubild intre eticd gi competitivitatea firmelor este confirmatd qi de fostul pregedinte
al IBM, John Akers, care susfine cd: ,,etica gi competitivitatea sunt inseparabile. Noi concurdm ca
societate. O societate cu oameni care se atacd pe la spate, cu oameni care furd unii de la al1ii, in
care fiecare document trebuie autentif,rcat pentru cd nu pofi avea incredere in cealaltd persoand, in
care orice ceartd micd se sfirqegte la tribunal, in care guvernul scrie malddre de reglementdri,
legdnd de miini gi de picioare firma pentru a o face onestd, o asemenea societate nu va putea
nicdieri sd concureze foarte mult sau cu succes."49
Managerii au inleles cd,lard etic6, singura restricfie rdmdne legea. Fdrd eticd, orice tranzaclie care
nu a fost probatd qi inregistratd nu poate fi adevdratd qi de incredere.
O asemenea preocupare, din pdcate, nu o regdsim in cadrul oryaniza[iilor din lara noastrd, cdci
practicile manageriale pe care incd le int6lnim confirmd ci etica afacerilor nu constituie o
problemd care sd-i preocupe pe manageri; managerii romdni considerd cd, in economia de pia[d., a
face afaceri profitabile gi a avea un comportament etic surft lucruri care se exclud reciproc."

Cupitolul 3 ([Initatea de curs 3): Domeniul eticii conducerii

Sintezd
Care sunt elementele pe

cile nebazdm atunci

cdnd catalogdm anumite acfiuni ca fiind din punct de

existi rdspunsuri simple la aceste intrebdri. Filozofii au

vedere moral corecte sau incorecte? Nu

incercat sd gdseasc6 asemenea rdspunsuri, iar eforturile lor au condus deseori la enunlarea unor
teorii despre moralitate. Aceste teorii se clasificd in trei categorii, funcfie de importanla relativd
datd consecinfelor acfiunilor (sau scopurilor propuse), responsabilitdfilor qi drepturilor.
1. Etica bazatil pe finalitatea ac{iunii- apreciazd activitdfile ca fiind corecte sau gregite doar prin
analiza efectului lor bun sau rdu qi are o mare tradifie in opera lui John Stuart Mill. Nucleul intuitiv
al utilitarismului std in ideea maximizdrii utilitdlii colective, ceea ce numim bine colectiv nefiind
altceva dec6t suma binelui individual, cdci societatea insigi nu este altceva decdt suma indivizilor
care o compun. Managerii sunt inclinali sd foloseascd profitul, eficienla qi alte criterii de
performanld pentru a judeca ce este cel mai bine pentru cei mai mulli oameni. O decizie utilitaristd
poate fi aceea in care sunt concediali 30% dintle salariafi, pentru a menline profitabilitatea firmei
qi a pdstra restul de 70%o din locurile de muncd.sl
Teoriile bazate pe finalitatea acfiunii ("Goal based theories") se ancoreazd pe faptul cd oblinerea
unor consecinfe corecte gi evitarea producerii unora greqite este in final singura considerafie
importantd din punct de vedere moral.
"Utilitarianismul" este de departe cea mai influentd teorie din aceastd categorie. Potrivit ei toate
principiile morale se reduc la un principiu flrndamental: ar trebui sd oblinem mereu ceea ce este
mai bun pentru cea mai mare parte din oameni.
Existd dou[ versiuni ale "utilitarianismului":
48

ot

Postelnicu, Gh., Postelnicu, C., Globalizarea economiei, Editura Economicd, Bucuregti, 2000,p.211.

J. Akers, Ethics and Competitiveness - Putting First Things First, Stoan Man-agement Review, Winter
1989, p.69.
50
Panaite C. Nica, coord., Managementulfirmei, Editura Condor, Chiginiu, 1994, p. 93.
"'lonescu, Gh., Gh., Cazan, E., Negruga, A., L., Management organizalional, Editura Tribuna EconomicS,
Bucuregti, 2001, p. 337.

32

o A acfiona conform principiului

de bazd, ceea ce inseamnd a examina activitatea fiecdrui

individ pentru a determina dacd este in folosul tuturor qi produce in consecinlE ce este mai
bun pentru cea mai mare parte din oameni;
o A acfiona pebaza unor reguli care dacd sunt urmate ar produce ce este mai bine pentru cea
mai mare parte din oameni.
Jeremy Bentham52 (1748-1832) reprezintS unul dintre filozofii care au suslinut aceastd teorie.
Mutli economigti au imbrSligat utilitarianismul, dar nu au fost satisfbcu{i cu teoriile tradifionale de
bundstare oferite de Bentham, Mill (1806-1873) gi Moore (1873-1958). Pentru ei, ceva este bun
pentru o persoand pornind de la preferinfa pentru acel lucru. Pornind de la aceastd versiune a
utilitarianismului, decizia corectd este aceea care produce cea mai mare satisfaclie pentru toli cei
implicafi.
2.Eticabazatil pe responsabilitate - conform acestui sistem comportamentul este considerat etic
dacd este in conformitate cu principiile de responsabilitate gi indatorire, ceea ce presupune mai
mult decdt oblinerea unor rezultate neapdrat favorabile. Cuvdntul grecesc pentru responsabilitate
este deon, de aceea acest sistem mai este denumit gi al deontologiei profesionale. O asemenea eticd
regdsitd in plan filosofic la Immanuel Kant, sebazeazd pe caracterul perfect al datoriilor, care nu
admite nici o excepfie indiferent de situalie. Totugi, datd fiind complexitatea lumii in care trdim,
atunci cAnd anumite reguli (de exemplu, respectarea acordului dat), vin in contradiclie cu alte
rntu dintre reguli sd devind o excepfie. in gdndirea
reguli, rczolvareaunei dileme etice impune
"u
eticd actuald, este recunoscut conflictul datoriilor ca un factor al progresului moral. Conflictul
datoriilor se explicd prin apartenenfa subiectului la mai multe grupuri sociale, fiecare impun6nd
datorii contrare. Rezolvarea unui asemenea conflict (in esen!6; un conflict al valorilor) line de o
anumitd prioritate a datoriilor (intr-o anumitd situalie o datorie devine prioritard alteia qi nu suferd
amdnare).

Immanuel Kant (1724-1804) este cel mai faimos dintre filozofii eticii care au pus accent pe
responsabilitate ca fiind mai importantd decdt scopul oblinerii unor consecinle corecte. In opinia
lui Kant pentru a avea o judecatd (decizie) morald este esenlial sd prescrii sau sd impui acliuni care
pot fi universale. Imperativele morale nu sunt condifionate. Ele sunt necondilionate sau categorice
ceea ce presupune respectarea lor, chiar dacd ne place sau nu. De exemplu, se prescrie obligafia
respectdrii angajamentelor luate, a nu minJii, a fi cinstit gi a protejavia[a frrd condiliondri. Deci,
nu condiliondm posibilitatea de a fi fericit cu: "Dacd vrei sd fi fericit, respectd promisiunile
ficute '1. Alegem sd facem ceea ce este corect, simplu deoarece este cel mai drept lucru.
Un filozof actual care s-a aplecat asupra acestor aspecte a fost David Ross (1877-I97I). Ross a
sugerat cd motivele morale se bazeazd pe un set de indatoriri (responsabilitdlD, iar lista acestora
include: respectarea promisiunilor frcute; exprimarea recunoqtinlei pentru bundtatea manifestatd
de allii; a fi onest qi cinstit; a face eforturi suplimentare pentru a nu face rbu altora; a fi bun qi de
folos. Pentru Ross, spre deosebire de Kant, fiecare dintre aceste indatoriri pot permite anumite
exceplii atunci cdnd, in anumite situafii, se vine in conflict cu anumite indatoriri care sunt mai
importante.
3. Etica bazatil pe drepturi - s-a aflat in concurenfd cu utilitarismul qi a propus, pe baza ideilor
lui John Locke, un sistem care pleda pentru universalizarea drepturilor inalienabile ale omului:
libertatea qi proprietatea. John Locke (1632-1704) a demonstrat faptul cd a fi o persoand inseamnd
a avea drepturi - drepturi ale omului - de a trdi, de a fi liber, gi dreptul la proprietatea oblinutd prin
munca proprie. Punctele sale de vedere au avut un impact putemic in acele vremuri asupra
revoluliilor francezd qi americand. Versiunea proprie a lui Locke despre doctrina drepturilor
omului este individualistd.
Nu toate drepturile morale sunt simple drepturi ale omului. Multe iau nagtere din relalii gi roluri
52

Bentham Jeremy, filozor englez, avocat al organizdrii societdfii astfel Tnc6t sd se asigure "cea mai mare
fericire pentru cel mai mare numdr de oarneni". El a ?ncercat modificarea legii prin acordarea unei justificiri
teoretice clare gi a exercitat o influentd considerabile asupra gdndirii secolului XlX, Tn particular prin referire
la reforma politicd"

33

speciale pe care oamenii pot sd le aib6. O promisiune, de exemplu, dd naqtere unui drept special 9i
anume respectarea promisiunii. Multe alte drepturi iau nagtere in legdturd directd cu institulii gi
profesii, cum ar fi dreptul managerilor de a conduce o intreprindere gi dreptul inginerilor de a
preveni publicul de existenfa unor produse nesigure din punct de vedere tehnologic. Acestea sunt
mai degrabd, drepturi care fin de deontologia profesionald decdt de drepturile omului.
Din punct de vedere managerial, fiecare din cite trei sisteme oferd o cavzalitate diferitd. in timp ce
eticabazatd pe rezultatele acliunii oferd o justificare pentru decizii care vizeazd binele pentru cei
mai mul{i oameni, etrca bazatd pe responsabilitate promoveazd valori universale care transcend
practicile locale (oferind argumente instaurdrii unei morale universale in opozilie cu relativismul
cultural), iar etica bazatdpe drepturi apdrd drepturile fundamentale ale oamenilor.
Etica conducerii este preocupatd in principal de crearea unei culturi etice. Totugi, cele mai multe
probleme de morald sunt legate de managementul resurselor umane. Dincolo de crearea unei
culturi etice, problemele carc apar in managementul resurselor umane sunt legate, in principal, de
fenomenul discrimindrii, fenomen opus echitdlii. Discriminarea este practica ilegald de a trata mai
pulin favorabil pe unii indivizi in comparalie cu al1ii, din cavzd, cd sunt diferili ca sex, religie, rasd,
etc53. in organiza{ii, nu trebuie sd absolutizdm aceste principii cdci existd exceplii prin care
discriminarea poate fi permisd - pe considerente de adecvare profesionald, atunci cdnd cerinlele de
post impun anumite calitdli, aptitudini gi abilitali personale.
Discriminirile sexuale. Cu toate cd asistdm qi in lara noastrd la o explozie a studiilor de gen 9i o
literaturd de specialitate remarcabild pe tema erei feministe, mai existd numeroase aspecte
discriminatorii privind qpartenenla la gen. Stereotipia sexualS se referd la prejudecdfi care pot
afectadeciziile de personal, generate de modul tradifional de a acorda un anumit statut social unei
persoane gi de a-i judeca comportamentul in funclie de sex.
Lipsa unor principii etice asumate la nivelul organiza[iei sau reglementate legal, pun persoanele
nedreptdlite in imposibilitatea de a se apfua. Apartenenla la o familie actioneazd ca factor
discriminator, de obicei, in privinla femeilor" De exemplu, c6nd ambii soli lucreazd in aceeaSi
firmd qi se fac reduceri de personal, degi femeile pot demonstra aceleagi capacitdli ca gi bdrbafii,

sunt primele disponibilizate. Aceastd atitudine, frecvent intdlnitd la noi in ultimii ani, este
promotoare de discrimindri gi peicliteazd chiar eficien[a organizaliei prin posibila disponibilizare
a unei persoane bine pregdtite profesional. De asemenea, hdrluirea sexuald este un fenomen de
ostilitate fald de femeile carc refuzd sd acorde favoruri sexuale sau o agresiune sexuald explicitd
asupra cdreia cadrul legislativ de la noi nu oferd suficiente clarificiri.
Degi in ultimii ani, la presiunea exercitatd de societatea civil6, s-au realizat progrese importante in
promovarea cauzei egalitdlii intre sexe (accesul la educalie, medii de afaceri sau postrui rezewate
cdndva numai bdrbafilor), sunt incd numeroase semnale cd lucrurile nu se ridicd la nivelul
agteptdrilor.

Discriminflrile legate de virsti. Yizeazd, de obicei, persoanele de peste 40 de ani care sunt
ignorate de angajatori. in Romdnia, conform prevederilor legale, angajdrile nu pot fi condilionate
de v6rsta candidafilor. Din pdcate, intdlnim deseori anunluri publicitare prin care se fac cunoscute
locuri de muncd vacante ce condilioneazd angajarea solicitanlilor de indeplinirea unui barem
prohibitiv: sd nu se depdqeasci v6rsta de 35-40 de ani. Astfel, cei care depdqesc aceastd vArstd,
indiferent de pregdtirea lor, nu numai ci nu au posibilitatea s6-gi gdseascd un loc de muncd, dar nu
pot nici mdcar sd-qi incerce gansele prin participarea la concursurile organizate de angajatori.
Discriminlrile privind persoanele cu handicapuri. Asemenea persoane au un defect fizic sau
psihic care determind o limitare in desfbqurarea unor activitdli majore. Pentru integrarea lor socioprofesionald, organizatiile trebuie sd asigure condilii de adaptare la specificul muncii: accesul la
zona de lucru prin adaptarea unor elemente de construcfie (scdri, coridoare), a sarcinilor,
programului de lucru qi a echipamentelor (prin corelarea lor cu posibilitdlile ftzice qi psihice ale
persoanelor cu handicap), etc.

Discriminiri pe baze etnice gi religioase sunt in contradicfie cu prevederile constitulionale gi cu

ut

Marian, L., Operi citatd.

34

normele intemalionale legate de respectarea drepturilor omului. Apartenenla la o etnie sau la o

comunitate religioasl nu are nici o legdturd cu modul de desfbgurare a activitdlilor la locul de
muncd sau cu obfinerea de performanfe. Doctrinele drepturilor omului se bazeazd pe trasarea unor
condilii minime pentru o viafd demnd de o fiinyd umand deplind. in consecinld, comportamentul
fald de minoritdlile etnice sau cele religioase trebuie sd asigure aceleaqi practici sociale ca gi pentru
majoritate, menite sd conducd la o rcalizare specificd a potenfialului uman.
Ca sd oferim numai un exemplu, cadrul nostru legislativ precizeazd cd este interzisd discriminarea
prin utilizarea de cdtre angajator a unor practici care dezavarfiajeazd. persoanele de un anumit sex,
in legdturd cu relaliile de munc6, referitoare La: anunlarea, organizarea concursurilor sau
examenelor Si seleclia candidalilor pentru ocupareo posturilor vqcqnte din sectorul public sau
privat; incheierea, suspendarea, modificarea qi/sau tncetarea raportului juridic de muncd ori de
serviciu; stabilirea sau modificareo atribuliilor din fiqa postului; stabilirea remuneraliei;
beneficii, altele decdt cele de nqturd salariald Si mdsuri de proteclie Ei asigurdri sociale;
informare Si consiliere profesionald, programe de ini{iere, calificare, perfeclionare, specializare
sau recaliJicare profesionald; evaluorea performanlelor profesionale individuale; promovareo
profesionald; aplicarea mdsurilor disciplinare; dreptul de aderare la sindicat Si accesul la
facititdyite acordate de acesta.sa
Formalizarea eticd in managementul personalului este un deziderat care poate fi indeplinit, mai
ales atunci cdnd in procesele decizionale se line cont de: codul etic al organizatiei qi codul de
conduitd profesionald. Studiile noi aratd cd prezen[a codurilor etice nu are efectul scontat in luarea
deciziilor, fiind relafionate negativ cu rezultatele deciziilor individuale.s5 Aceasta inseamnd cd
procesele decizionale sunt influen\ate, mai degrab6, de cultura qi climatul etic. Totuqi, putem fi de
acord cd idealurile, valorile gi principiile pe care le formuleazd codurile etice qi cadrul legislativ
pot intdri practicile qi procedurile corecte utilizate in managementul resurselor umane, respectiv
cregterea increderii gi promovarea virtulilor qi valorilor profesionale. in aceste condilii,
capabilitatea eticd devine o sursd de avantaj competitiv pentru managementul resurselor umane
deoarece implicd intr-o orgariza[ie resurse rare gi inimitabile.
Probabil este mai simplu, mai direct a se defini responsabilitatea sociald a managerilor prin
rdspunsurile cinstite la intrebdrile de tipul: "Ce facem este legal?" o'Cine profitd gi cine suportd
consecinfele?" "Am schimba locul cu clientul care aqteaptd de la noi satisfacerea unei nevoi?",
metodd mai pulin gtiinfificd, dar cu un impact mai direct in grupul managerilor frrd o pregdtire de
specialitate.

Etica manageriald trebuie si identifice elementele fundamentale de comportamente $i sd gbseascd

atitudinile corespunzdtoare in patru cate gori i prioritare. 5 6
I. Societatea, reprezintd categoria cea mai generald fafd de care etica manageriald trebuie sd-qi
defineascd comportamentul. Institufiile de bazd ale societdfii sunt bine construite $i ele
promoveazd interesele generale? Implicarea statului in mecanismele eeonomiei de pia[d este
beneficd? Inegalitafle in statul putere pot fi tolerate?
2. Grupurile interesate, ocupd un palier special gi cuprinzdtor in problematicile eticii manageriale,
definind cdile corecte in demersurile inifiate pentru rczolvarea problemelor sociale ale grupurilor
interesate, precum gi modul in care sunt afectali de deciziile manageriale. Cum se implicd
acfionarii firmei in relafiile acesteia qi in gestionarea resurselor financiare? Ce obligafii are firma
fa!6 de fumizori sau clienfi? Care sunt cdile prin care se realizeazd o bund cooperare cu
comunitatea localS sau cu organiza[iile de protec]ie a mediului?
3. Problemele interne, genereazd atitudini manageriale care trebuie sd defineascd natura relaliilor
dintre firmd gi angaja[i, inclusiv managerii. in ce termeni se realizeazd contractele? Care sunt
obligaliile mutuale ale managerilor qi a celorlalli angal4i? Ce drepturi au angajafii? Condiliile de
lucru, ordinele, comportamentul, stimulentele confin elementele fundamentale ale eticii?

li" Uihu{, 1., Management,

Editura Universitetii "D. Cantemir", Tg. Mureg, 2AU

Matdoail, G., Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, Bucuregti, 1999"
uu
Maiian, L., coordonator, opeia citatd.
"

35

5.

Problemele personale, sunt cele legate de relaliile unei persoane fald de o altd persoand din
orgarizalie.
Care sunt drepturile qi obligaliile rezultate dintr-o structurd ierarhicd? Cum se manifestd cinstea,
corectitudinea gi onestitatea intr-un proces colectiv? Care sunt principiile de intrajutorare qi
susfinere morald?

Capitolul 4 (Unitateu de curs 4): Eticu {i deciziile munageriale

Sintezd

Deciziile etice nu sunt simple alegeri intre drept qi nedrept, corect qi greqit, ci sunt judecafi
complexe asupra balanfei dintre performanfele economice gi sociale. Pentru echilibrarea acestei
balanfe se fac analize economice, sociale, juridice qi etice.
Rdspunsurile la problemele eticii le putem afla din morala comund qi standardele comunitdlii in
care trdim, fdrd sd ne intrebdm de ce este bine sd proceddm intr-un anumit fel. Este vorba de un
automatism legat de standardele societdfii: dacd o persoand se apropie de normele etice ale unei
comunitdli, ea se bucurd de apreciere gi incredere, iar dacd" lucrurile sunt contrare, persoana va
avea parte de constrdngeri, izolare, marginalizarc qi chiar excludere.
Percepfia lipsei principiilor etice in afaceri este un subiect regdsit, deseori, pe agenda publicd. in
afaceri, managementul resurselor umane este cel mai interesant domeniu care poate genera dileme
etice. Un studiu realizat de Society for Human Resource Managemenl in SUA a relevat cd 54o/o
dintre expe4ii in managementul personalului au observat incdlcdri ale legii sau ale standardelor
etice fixate de orgariza[iile profesionale.sT
Dacd finem cont c6 orice decizie luatd de managerul de personal afecteazd, direct viala gi activitatea
angajafilor, ne ddm seama cd se impun a fi respectate cdteva principii etice ca etalon in toate
domeniile exercitdrii funcliei de personal a orgarizatiei: angajare (interviuri, teste, examene,
probe), promovare (cerinle, proceduri, procese), recrutare (reclami, accesibilitatea anun{urilor),
retrogradare (aplicarea sancfiunilor), evaluarea performanlelor (metodele gi criteriile utilizate),
instruirea (accesul la programele de training), cerinlele sindicatelor (exercitarea drepturilor
colective). De altfel, in rapoartele asociafiei Human Resource Professionals se aratd, cd cele mai
importante situalii care pun probleme de naturd eticd suntss:
o
plasarea, formarea, promovarea resurselor umane pebaze de favoritism;
o
diferenfiere in aplicarea recompenselor, a mdsurilor disciplinare gi a promovdrilor
datoritd unor relalii de prietenie cu managerii de vdrf;
.
h64uirea sexuald;
.
nerespectarea principiilor confidenlialitAfii;
o
utilizareaunor criterii non-profesionale in evaluarea qi promovarea resurselor umane.
Este evident cd, deciziile manageriale, pentru a fi respectatd responsabilitatea sociald, trebuie sd
ia in considerare in aceeagi mdsuri atdt factorii economici, organiza[ionali, cdt gi pe cei sociali,
acfiunile specifice organizaliei putdnd fr analizate pebaza unor etaloane economice, legale gi
sociale.

4.1. De ce se iau decizii contrare eticii?

in

alegerea unui anumit comportament etic, intervin nu numai sistemele etice cunoscute, ci $1
factorii care influen[eazd comportamentul managerial: persoana, organiza[ia pe cale o conduce $i
u7

Schumann, P., L., A moral principles framework for human resource management ethics, Human
Resource Review, nr.11,2001, p. 93.
""Anthony, W., Perrewe, P., Kacmar, K., Sfrafegic Human Resource Managemenf, The Dryden Press,
Forth Worth, 1996.

36

mediul extem. Cei care nu au un set puternic de valori etice personale riscd sd-qi schimbe deciziile
de la o situafie Ia alta fiind pufin consecvenli in ceea ce fac. in ceea ce privegte personalitatea se
poate ridica gi intrebarea dacd existd oameni predispugi Ia decizii neetice? Sigur, cei care au o
nevoie de putere mai mare, care sunt puternic orientafi spre valorile economice, sunt mai expugi la
urmdrirea interesului personal qi luarea unor decizii neetice pentru intreaga orgarizalie.
Totugi, o asemenea afirmalie nu are caracter definitiv deoarece un studiu)e a pus in evidenld c6,
degi valorile gi filosofiile personale ale managerilor influenleazd deciziile etice in afaceri, ele nu
constituie o componentd centrald care sd conducd acliunile qi politica unei organizalii. O asemenea
ipotezd oferd o explicalie a faptului cd oamenii folosesc sisteme etice diferite in situalii diferite gi
cd valorile personale reprezintd doar o mic6 parte din sistemul de valori al intregii orgarizatii.
Morala religioasd devine o opliune personalS gi comunitarL, dar ea nu poate funcliona ca atare in
profesii, viald politi cd, or gatizaf ii ne guvernamentale, in administraf ie.
Pentru funclionarea vie{ii publice avem nevoie de o morald rafionalS in locul celei religioase
(derivatd din credin!6). Aceasta presupune punerea in valoare a credintelor, obiceiurilor, normelor gi
disparilia certitudinilor tanscendentale de tipul: aga std scris; aqa a spus Profetul; a$a a spus sau fbcut
Isus; aga ne invafd Budha. in schimbul certitudinilor, avem convenlii asupra principiilor qi normelor
dupd care consim,rm sd bdim. Morala laicd este de tip convenfional. in cadrul afacerilor, nu de puline
ori, se adoptd un comportament neetic. Cunoagterea cauzelor comportamentului neetic poate ajuta
la prevenirea lui.
Dintre cauzele comportamentului neetic amintim60:
1. Cdgtigul (dorinfa de oblinere a profitului maxim), duce la numeroase tentafii, mai ales atunci
cdnd se anticipeazd,un cdgtig consistent;
2. Conflictul de roluri - multe dileme etice care apar in orgariza\ii sunt in realitate forme ale
conflictului de roluri care ajung sd fie rezolvate neetic. O formd rdspdndit[ de conflict al rolurilor
care genereazd comportamente neetice apare atunci cdnd "rolul birocratic" al angalatului intr-o
organiza|rie, intrd in contradicfie cu rolul de "membru al unui corp profesional". De exemplu,
agenfii qi brokerii agenfiilor de brokeraj gi asigurdri au declarat de multe ori cd asupra lor, ca
angajati, se fac presiuni sd promoveze produse care nu servesc cel mai bine interesele clienlilor.
3. Competifia puternicd pentru oblinerea de resurse deficitare poate stimula un comportament
neetic, atdt prin stimularea jocului de afaceri cdt gi prin acte ilegale reale in care se constatd delicte
de comerf cum ar fi, de exemplu, fixarea prelurilor qi incdlcarea prevederilor de monopol. $i in
cazul in care practic nu existd competilie puternicd, existd totuqi o mare tentalie spre adoptarea
deciziilor neetice, pentru cd tentafia unor mari cdqtiguri este foarte mare.
4. Personalitatea. Oamenii puternic orientali spre valorile economice sunt mai expuqi la un
comportament neetic dec6t ceilalli. in plus, in abordarea chestiunilor morale de cdtre oameni,
existd puncte de vedere diferite. in condifii normale, este ralional sd ne agteptdm ca oamenii ce
sunt mai conqtienli de problemele morale, si fie tentafi sd evite deciziile neetice, iar cei cu o mare
putere personald (machiavelici) vor fi mai dispuqi sd ia decizii neetice, folosindu-qi puterea pentru
promovarea interesului personal mai degrabd decdt pentru binele intregii organizalii.
Factorii de influenld a comportamentului neetic6l, rcntltagi in urma unor siudii realizate in marile
corporafii sunt:
afirmarea obiectivelor corporafiei, sistemele de evaluare gi climatul organizalional care suslin
profitul ca fiind singurul obiectiv al orgartizaliei;
acceptarea de cdtre management a legii, ca singurul standard pentru politicile gi acliunile
corporaliei;
o politicile ambigue ale corporafiei, astfel ca managerii s5 poatd presupune cd politica este
formulatd ca o oglindd falsd care nu reflecti adevbrul;
u'William

C. Frederick, James Weber, The Value of Corporate Managers and their Critics: An Empirical
Description and Normative lmplications, in William C. Frederick, Lee E. Preston, eds., Research ln
Corporate Socra/ Performance and Social Responsab/rfy, Greenwich, Conn: JAI Press, 1987, p. 149.

"" Abrudan, Maria-Madela, Operd citatS, p. 138.

u'
Ionescu, Gh.Gh., Cultura afacerilor. Modelul amefican, Ed. Economicd, Bucuregti, 1997. p.227.

37

managementul inadecvat, astfel cd managerii de la baza ierarhiei pot incdlca standardele in

urmdrirea unor vdnzdri qi profituri mai mari in avantaj personal;
. e$ecul managementului de a infelege interesele etice ale publicului, rezultat din izolare qi lipsa
unei comunicdri reale cu interesafii externi.
Un sondaj realizatin luna iunie 2000 de c6tre BNA Daily Labor Report62 in colaborare cu Ethics
Resource Center, avdnd ca scop determinarea modului tn care angaja[ii percep etica la locul de
muncd a relevat faptul cd majoritatea metodelor formale de promovare a comportamentului etic au
dat rezultate ins6, comportamentele nedorite nu au dispdrut cu desdvdrgire. Dacd in 1994,29oh
dintre angajalii intervievafi au declarat cd se fac in continuare presiuni asupra lor in scopul
compromiterii standardelor etice, in anul 2000 procentul a scdzut la l3o/o. Aceasta inseamnd cd
unul din opt angajali sunt supugi unor presiuni in vederea adoptdrii unor comportamente neetice,
ceea ce inseamnd cE riscul apariliei unor astfel de comportamente este in continuare substanfial.
Sondajul relevI faptul cd num6rul angajafilor care au remarcat comportamente de nedorit ca:
h64uire sexuald, minciund, furt, discrimindri, a rdmas neschimbat in prezent f4a de anul 1994.
Aproximativ o treime din repondenfi au afirmat cd au remarcat astfel de comportamente deseori
(6oh) sau ocazional (25%).
Se considerd, de asemenea, cd existenfa unor coduri formale de eticd nu este suficientd. Managerii
inqiqi trebuie sd constituie modele de comportament etic" Astfel, aqa cum sugereazd, rezultatele
sondajului, nivelul comportamentelor neetice a scdztt foarte mult in oryartizgiile in care managerii
au demonstrat insugirea unor principii etice in cadrul activitdlii lor. Din pdcate, doar 25Vo dintre cei
chestionali au afirmat cd superiorii lor aclioneazdin acest sens, majoritatea de 72oh afirmdnd cd nu
au remarcat un astfel de comportament la superiorii lor.
Dacd in matematicd sau fizicd existd rdspunsuri ,,corecte" gi sigure, din pdcate, aceasta nu se
intdmpld gi in domeniul managementului, care inseamnd acfiuni ce implicd luarea in calcul a
numeroqi factori.
Dacd privim o decizie manageriali prin prisma unui model matematic, vom vedea cd rezultatul
este dependent de o multitudine de variabile: oamenii se schimb6, concurenla se amplificd,
produsele se schimb6, imprejurdrile, condiliile financiare, etc. Din aceastd. cauzd gi rezultatele sunt
nesigure. Existd anumite exigenle de naturi diferite, uneori chiar divergente, cdrora trebuie sd le
rdspundd firma, iar definirea normelor de comportament genereazd, frecvent dileme. Aceste
dileme de comportament rcprezintd, adevdrate capcane pentru firmd gi pentru conducere
deopotrivd, intrucdt se materializeazd, in oscilalii comportamentale fa[d de solicitdri exterioare
foarte diferite ca naturd qi incidenle. Iar aceste oscilalii genereazd perceplia negativd de
inconsecvenld,prezen!6labild a firmei in mediul sdu de acfiune.
Depdgirea limitelor fixate de normele economice gi juridice duce la aparilia de conflicte qi pune in
disculie responsabilitatea omului de afaceri. Desigur, constr6ngeri sociologice cum ar fi: excesul
de fiscalitate, controlul excesiv al statului, slaba putere de cumpdrare, voluntarismul, corupfia, etc,
pot conduce la denegarea responsabilitSlii.
Incapacitatea sau lipsa voinlei politice in asumarea responsabilitafi genereazd, multiple efecte ce
pun in situafie criticd etica afacerii. Un mediu ostil afacerii va nagte comportamente a-tipice,
tulbur6nd sistemul de valori etice. Birouatia, corupfia, fiscalitatea excesivS, penuria de politici
sectoriale stimulative etc., sunt inamici ai economiei libere.
Aga cum aratd sociologul francez Raymond Pollin, in Etique et politique (1968): "Guvernul bun
ale c6rui realizdri sunt bune, cel care asigurd inftptuirea efectivd a dreptdlii gi binelui comun este
singurul guvern legitim".
Ciza de legimitate a puterii are efecte profunde qi de duratd asupra crizei eticii in afaceri. De
aceea, sdndtatea morald gi calitatea valorilor etice ale unei comunitdfi condilioneazd calitatea eticii
afacerii.
Existd ceva in noi care se opune bundtdfii, altruismului? Da, uneori avem obiceiul prost de a crede
cd ddruind sdrdcim. In realitate este exact invers: d5ruind, ne imbogdfim.
u'

http "//www" shrm" org/hrnews

38

4.2. Consecinlele unui comportament contrar eticii

Utilizdnd anumite practici neetice o orgariza[ie poate obline c6qtiguri, insd doar pe termen scurt.
Pe termen lung, cu toate cd un comportament etic poate "costa" orgarizatia, acesta nu va obline
rezultatele de succes dacd culfura sa dominantd precum gi valorile sale nu sunt convergente cu cele
ale societdtii. O culturd organizalionald care promoveazd comportamentul etic nu va fi doar
compatibild cu valorile culturale predominante, ci, totodatd, va da un sens "bun" (corect)
afacerilor.
Sociologia postuleazd cd in ceea ce fac agenfii economici, existd o raliune care trebuie gdsitd qi
care permite explicarea unor comportamente incorecte. Agen{ii economici nu fac acte gratuite,
nemotivate. Comportamentul uman are, cu adevdrat, drept scop, un rezultat. Agenfii economici
sunt puternic marcafi de scopurile lor, de profituri maxime, etc. Totul este raportat la scopuri
economice, de eficienfd qi eficacitate.
Eroarea congtiinlei umane iqi are izvorul, in principal, in ignoranla invincibild (provine din
imprejurdri mai puternice decdt voinfa noastrd, fiind izvor al rdtdcirii conqtiinfei noastre) qi in
ignoranla vincibild (poate fi inldturatd).
Un succes oblinut prin ingelSciune, de cele mai multe ori, costd:
o risipa de energie pentru a nu se afla, anu fi prins, a nu fi gantajat;
o pdstrarea atentd a unor documente secrete, gisirea unor ascunzdtori sigure;
o existenfa unor conversafii telefonice periculoase, inregistrate;
. sperante cd organele fiscale nu vor afla, nu vor sesiza;
o obligarea unor oameni pentru a pdstra secretele, etc.
Consecinfele unui comportament neetic, pentru firm6, pot fi:
o pierderea increderii partenerilor gi angajafilor, comunicare redusd, lipsa de implicare,
loialitate redusd;
o pierderea reputafiei: vestea despre un produs prost se rdspdndegte mai repede decdt cea
despre un produs bun;
o pierderea renumelui, a imaginii firmei, a clienfilor gi colaboratorilor valoroqi;
o pierderea unor sume imense pentru avocafi, procese, daune, litigii;
o scddereaviltudnlor gi a profiturilor, etc.
Consecinlele unui comportament neetic, pentru un individ (angajat), pot fi:
o pierderea unor promovdri, avantaje, premii, aprecieri;
o pierderea locului de munc6, a unor procente din salariu;
o pierderea increderii, a respectului gi demnitdfii;
o retrograddri;
o pierderea aprecierilor din parte gefului, prietenilor, colegilor, familiei, etc.
Un comportament contrar eticii dduneazd grav gi societdfii, in ansamblu, ducdnd la aparilia unor
flageluri create de viala modernd (crim6, abuzui, discrimindri, trafic de droguri, trafic de
influenfd, corupfie etc), la agresiuni impotriva organismului (suferinfe, boli, etc), la prejudicierea
condiliei umane (mizerie materiald gi sufleteascd), etc.
4.3. Modele etice in elaborarea deciziilor de afaceri

Dacd managerii de v6rf procland deziderabilitatea comportamentului etic qi apoi stabilesc

obiectivele care nu pot fi atinse ftrd activitdfi ilicite, ei nu vor atinge responsabilitalile lor etice. Ei
vor trebui sd dezvolte mijloace de planificare, implementare gi control a rdspunderii sociale gi a
comportamentului etic, exact a$a cum stabilesc cotele, normele de vdnzdri qi marja de profit.
Subliniem faptul cd este foarte important ca managerii sd recunoascd cd ei sunt cei care
"modeleazd gi dau tonul" in organizatia lor. De aici, principala lor responsabilitate este sd facd clar
pentru oricine din organizafie sau pentru cei care au legdturd cu ea, cd rdspunderea sociald gi
comportamentul etic sunt agteptate (scontate gi dorite), recompensate.
In analiza rafionalS, derivarea funcliei compartamentului optim este foarte complexd. Modelele
bazate pe optimizare, fre in psihologie, fie in comportamentul animal, fie in economie, nu trebuie
39

s6-gi asume faptul cd agenlii sunt capabili sd gdseascd solufiile optime, perfecte la problemele pe
care le intdmpind.
in literatura de specialitate se regdsesc o serie de "indrumare" pentru un comportament etic pe care

managerii il pot utiliza in procesul decizional, c6nd zilnic trebuie sd rezolve nu doar probleme
economice ci gi sociale. Aceste indrumare nu specificd ce trebuie fbcut intr-o situa{ie dat6, ele
clarificd atitudini, acfiuni, justifrcd logica in gAndire qi desfrgurarea ideilor, astfel incdt sd se poatd
evalua decizia luatd, dacd este in conformitate cu normele de eticd qi propriile valori ale firmei.
Rdspunsurile la intrebdri vor intdri convingerea cd normele morale sunt respectate $i consecinlele
sociale sunt cunoscute qi asumate.
Iatd un model de indrumar pentru examinarea eticda deciziei manageriale:
1. Problema pe care dorili sd o rezolvafi este realS aga cum pare ea? Dacd nu sunteli
siguri, aflafi!
2. Acfiunea care se va declanqa este legald? Este etic6? Dacd nu qtili, aflali!
3. Avefi opozanli la acfiunea pe care dorili sd o desfbgurali? Le inlelegefi pozifia? Este
rezonabild?
4. Cui ii este destinat beneficiul acliunii? Dar daunele, cine le suport6?
5. Afi consultat specialigti in domeniu, pentru a le afla opinia cu privire la acliunea
dumneavoastrd? Jineli cont de aceste opinii?
6. Credeli cd gi alli conducdtori ar fi indreptdlifi sd acfioneze la fel ca dumneavoastrd?
7. Dorili ca acliunea dumneavoastrd sd fie insuqitd gi aprobatd de familie, de prieteni,
colaboratori? Credeli cd in cazul unei investigafii in mass-media veli gdsi
infelegere?
Una din modalitafle verificate de a beneficia de bonitate morald este aceea de a duce o politicd de
comunicare deschis6 cu opinia publicd. Curiozitatea ,,publicului" este in ziua de azi atdt de mare gi
simful de deteclie al ziarigtilor atdt de dezvoltat incdt gi o frdnturd de declaralie falsd va h foarte
repede recunoscutd. De aceea, incercarea de a ascunde adevdrurile nepldcute va declanqa o cdutare
cu atdt mai invergunatd a adevdrului.
Managerii care manifestd un comportament etic sunt caracteriza[i dupd cum trmeazd:
1. Sustin libertatea, creqterea gi dezvoltarea fiecdrui angajat;
2. Comunicd cu angajafii folosind numele cu respect;
3. Formeazd" gi incurajeazd un regim echilibrat de muncd gi odihn6;
4. Onoreazd, gi respectd familiile angajalilor;
5. Trateazdtofi angajafii drept persoane unice, valoroase;
6. Prctejeaz6,via[a, siguranfa qi sdndtatea angajafilor;
7. Creeazd" un mediu de lucru fdrd discrimindri;
8. Sunt corecli gi echitabili in probleme financiare;
9. Comunicd deschis cu subordonafii;
10. Cultivd o atitudine pozitivd f4a de celelalte persoane gi realizdrile acestora, etc.

Capitolul 5 (Unitatea de curs 5): Tipurile de eticd ynanageriuld

Sintezd

I. Mihu!

distinge patru tipuri ale comportament etic:63 etica obiectivitdfii, etica virtulii gi a
caracterului, etica drepturilor gi indatoririlor qi etica rezultatelor.
1. Etica obiectiviti{ii obiectivitbtea este un model ideal, optim, de apreciere qi ierarhizare a
valorilor, dar este improprie frinfei umane. Orice individ este caracterizat de anumite trdsdturi de
personalitate cdrora li se asociazd interese particulare qi moduri diferite de a vedea lucrurile.

ut

loan lV!ihu[, Operd citatd, p. 312.

40

Depersonalizarea pe care o propune etica obiectivitdfii intrd in contradiclie cu modelul de

personalitate proeminentd pe care trebuie sd-l reprezinte un manager in fafa subordonalilor sdi,
ceea ce ne face sd credem ci solufiile impar,tiale nu vor fi automat benefice pentru ansamblul
organizaliei.
2. Etica virtufii gi a caracterului - iqi gdseqte sorgintea in sistemele de valori care pun pre! pe
cultivarea marilor virtuli, cum ar fi: iubirea, cooperarea, umilinfa, compasiunea, curajul.
Integritatea morald a unui manager presupune respect, promovarea adevdrului, respectarea
promisiunilor gi a regulii de aur: ce fie nu-!i place altuia nu-i face.
3. Etica drepturilor gi indatoririlor - pomegte de la ideea cd intreaga existenld umand este
guvematd de instituirea unui complex de drepturi gi indatoriri, in conformitate cu care trebuie s5 se
desfrgoare comportamentele umane. Exercitarea puterii manageriale nu trebuie sd se faci in
detrimentul drepturilor gi libertdfilor celorlalfi.
4. Etica rezultatelor - este similarS utilitarismului qi presupune objinerea unor rezultate pozitive
pentru un numdr cdt mai mare de persoane qi sd antreneze consecinfe negative pentru un numdr cdt
mai mic. Evident, o decizie este bun6, in mdsura in care aduce beneficii, qi rea, dacd" genereazd
lezarca unor interese. Dacd acest lucru este ugor de cuantificat pe plan economic, nu acelagi lucru
este valabil in plan social. in consecinlS, nu trebuie scdpate din vedere aspectele ne-financiare ale
profitului qi ale costurilor aferente.
Cele patru tipologii comportarnentale incearcd sd rezolve dilemele etiee ?ntr-o manlerd distinctd, cu
impact direct asupra deciztitror luate.
Economigtii americani observd, de exemplu, cd in jwul ,,profitului" cabazd pentru manifestarea
unor sisteme de valori specifice, s-au creat doud sisteme etice de gdndire: pragmatismul gi
naturalismul.
Pragmatismul igi gdsegte raliunea in esenla gdndirii scriitorului gi omului politic Niccolo
Machiavelli, fapt carei-aadus qi denumirea de,, machiavelismul aplicat".
Renumitul renascentist considera cd pentru realizarea unui anumit scop se pot folosi orice
mijloace, inclusiv inqeldciunea gi violenfa. Drept consecin!6, acfiunile care dau rczultatele cele mai
bune, neconstrdnse de responsabilitdli sociale gi morale sau de alli factori ce ar putea determina
aparilia unor complicalii, sunt considerate cele mai juste.
In forme atenuate, machiavelismul constinie baza pragmatismului, fiind in concordanld cu
sistemele de valori ale unor oameni practici, orientafi spre acfiune. Managerii pragmatici, potrivit
acestei teorii, nu se angaj eazdin probleme etice, deoarece pentru ei acestea nu sunt importante.
Importante sunt numai rezultatele !
Dus insl la extrem, pragmatismul in afaceri poate genera probleme grave prin eludarea cu bund
gtiinfd a sistemelor legal construite gi apdrate de societate, a codurilor etice organiza[ionale sau de
nivel nafional (acolo unde acestea exist6) sau chiar a unor drepturi general valabile (dreptul la
proteclia sociald gi individualS, dreptul la tratament egal, etc.).
Naturalismul sau,, mdna invizibild" sebazeazd pe ideea de a l6sa natura sd-gi urmeze cursul,
pentru cd in cadrul ei existd fo4e care permit binelui sd iasd la suprafafd.
Acest sistem etic intemeiat pe conceptul liderului gcolii clasice engleze Adam Smith, este corectat
gi influenlat in timp de apostolii ideilor darwiniste (evolufioniste) din economie (John D.
Rockefeller), care acrediteazd,teoria potrivit cdreia marile monopoluri sunt naturale gi implicate in
procesul natural de selecfie industriald.
Ei resping discu{iile cu subiect etic, deoarece intr-o lume naturald, etica li se pare artificiald.
Concluzia lor este : Poate leul sd fie condamnat pentru uciderea unei cdprioare care ti asigurd
supravieluirea?.64
Cu referire nu numai la modalitfiile teoretice gi practice de oblinere a profitului, ci cu o sferd de
cuprindere mult mai largd (cel pulin prin idealul care-l urmdregte) se remarcd in afaceri gi sistemul
etic denumit absolutism.

uo

Silvag, A., Opere citat5.

41

Absolutismul se bazeazd pe legi etice absolute, pe valori universale, pe acfiuni sau lucruri
considerate ca fiind bune sau rele, oriunde in timp sau spafiu.

Capilolul 6 (Unitatea de curs 6): Metode de tmbundtd(ire a performan(elor manageriale tn

rezolvarea dilemelor etice
Sintezd

Interesul pentru un comportament etic in afaceri nu este at6t de nou, dar abia acum se fac
remarcate preocupdri intense pentru acliuni morale in scopul pdstrdrii competitivitAlii $i a
increderii publicului in activitdlile desfbgurate. Deosebit de relevante pentru cei care sunt receptivi
fa[d de problemele responsabilitdlii sunt cdteva cdi ce pot fi folosite in incurajarea
comportamentului etic:65
1. publicarea unui cod etic propriu, conform cu standardele qi valorile social recunoscute;
2. instruirea managerilor pe probleme de eticd in afaceri;
3. elaborarea unor programe inteme de rezolvare a conflictelor de naturd eticd;
4. institulionalizareaunor comitete de supraveghere a comportamentului etic;
5. acordarea unor recompense qi sancliuni adecvate.
Comportamentul etic trebuie sd inceapd de la vdrf. Pentru imbundtdlirea climatului etic qi pentru
reducerea conflictelor, intre etica personald gi cerinlele oryariza[ionale sunt necesare schimbdri in
doud arii principale: concepfia manageriald gi acfiunile manageriale. Chiar dacd managerii nu pot
uita sau trece cu vederea comportamentul neetic, ei pot, in realitate, fg$a pe allii sd pund in
aplicare astfel de practici prin presiuni pentru atingerea, indeplinirea unor obiective nerealiste66.
Cu cdt climatul este caracteizat de o competitie puternicd, cu atdt mai mult tinde sd apar6, sd se
dezvolte sau sd se repete, un comportament neetic. De aceea, se impune adoptdrea unor principii gi
reguli etice.
Intensificarea invS!6rii organizationale este o condilie prioritard pentru oblinerea capabilitdlii etice.
Chiar dacd uneori conqtientizdm sau nu, activitatea noastrd se desftgoard in cadre mai mult sau mai
pulin organizate, desfdpurate. Ca gi indivizii care sunt supugi educatiei qi invdldrii permanente, aqa
gi organizaliile sunt supuse deschiderii spre invdlare. Organizafiile "inchise" se plafoneazd, fiind
sortite eqecului, spre deosebire de cele deschise spre nou, spre invdfare, spre o continud adaptare la
schimbdri. In fa[a dilemelor etice, invSlarea organizalionald, oferd rdspunsul cel mai potrivit pentru
solulionarea acestora, mai ales atunci cdnd mediul extern constrdnge organizalra la asemenea
eforturi. Pentru a infelege mai bine mecanismele de supraviefuire, stagnare, regresie sau dezvoltare
a organizaliilor in efortul de dezvoltarg a capabilitdlii etice, prezentdm cdteva elementele
defi nitori i pentru or ganiza[iile care inv a1d67 :
o in cdutarea unor solufii pentru dilemele etice, noii angajati sunt incurajali sd foloseascd
propriile cunoqtinfe, care pot fi noi pentru organizatie qi sd pund sub semnul intrebirii
plafonarea;
o fiecare individ (angajat, colaborator, subordonat, manager) invafd de la colegi, indiferent de
pregdtire, sex, vArstd sau pozifia in organizalie;
o angajatii sunt incurajali in activitatea de perfectionare, av6nd posibilitatea sd igi foloseascd
cunoqtinfele, fiind recompensafi prin diverse sisteme de motivare;
o toti angajafii sunt incurajafi sd manifeste interes fa[d, de munca celorlalli qi sunt informali
asupra acesteia;
uu

loan Mihu[, Marius Pop, Consumatorul gi managementul ofeftei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996, p.

267.

uu

ut

Abrudan, Maria-Madel4 Operd citatd, p.139.

Silvag, A., Operi citatd.

42

.
o

sunt dorite, aqteptate qi incurajate ideile qi propunerile din partea angajafilor;

este incurajatd multiplicarea comportamentelor corecte gi ridicarea nivelului de competenld
profesionalS, elemente care sunt recompensate ulterior.
Organizaliile devin prospere qi eficiente in situalia in care sunt deschise spre invdfare. Mai mult, in

domeniul practicilor etice chiar ele pot produce invdfare. Spunem aceasta deoarece invdfarea
influenleazd in mod cert situafiile de preluare, prelucrare gi aplicare a unor modele sau experienfe
de rezolvare a dilemelor etice aparlinAnd altor organiz{ii.
Existd factori care determind nivelul gi acuratelea eticii manageriale: reglementdrile legale,
normele gi regulamentele comunitSlii locale, codurile etice la-^nivel sectorial, regulamentele fltrmei,
68
caracteristicile individuale, starea firmei gi presiunea social6.
Reglementdrile legale stabilesc cadrul limitativ in care se poate desftqura o activitate industriald:
ce produse se pot rea\iza, care sunt condiliile calitative impuse produselor, cate sunt relafiile de
munc6, ce obligalii au firmele fa!6 de mediul inconjurdtor, care sunt taxele qi impozitele, c6nd
trebuie pldtite etc. Este evident faptul ci un cadru legislativ restrictiv, dar liberal, trebuie respectat
in aceiagi mdsurd de toli managerii, iar incdlcarea legilor este pedepsitd contravenfional sau penal
in funcfie de gravitatea prejudiciilor aduse societdfii. Nu reprezintd un secret faptul cd democrafia
qi liberalismul in SUA au fost impuse prin lege. Din pdcate, in Romdnia cadrul legal in domeniul
economic qi industrial nu este complet, ldsdnd managerilor incorecli o marjd de libertate rdu
inleleasd gi uneori insuportabild pentru populafie.
Normele Si regulamentele comunitdlii locale. Deseori, comunitatea locald impune anumite
conduite restrictive, prin hotdrdri care cautd sd protejeze cetdfenii qi mediul inconjurdtor. Aceste
reglementdri vizeazd, proteclia gi gestionarea corectd a apei, reducerea nivelelor de zgomot,
salubrizarea localitdlilor, limitarea orelor de funclionare a firmelor etc.
Evaluarea performanlelor sociale ale intreprinderii devine dificild gi aproximativd, mai ales in
condiliile in care existd suficiente "rafionamente" care sd demoralizeze demersul in aceasti problemS:
ce este cinstit gi moral pentru unii, poate fi imoral pentru allii, gi cu certitudine intre normele,
valorile qi cultura comunitdlii qi performanlele sociale existd o relalie cauzil-efect evidentd,
standardele de performanld fiind impuse sau deduse din mediul social.
Auditul social este realizat pentru a se stabili nivelul implicdrii firmei in problemele sociale interne
sau externe. Auditul social poate fi definit ca un criteriu managerial utilizat pentru evaluarea
contribuliilor sociale ale firmei, de modul in care acestea se regdsesc in obiectivele formulate de
management dar gi de rezultatele oblinute prin programele sociale derulate. A interpretarezultatele
auditului social doar in termeni economici ar fi o gravd gregeald, pentru cd astfel se elimind
importanla responsabilitilii sociale din activitdfle economice, acestea trebuind sd corespundd
aqteptdrilor pe care societatea este indreptdlitd sd le primeascd de pe urma funcliondrii firmei.
O altd metodd de audit social ia in considerare doar activitdfile care au merite qi sunt valoroase
economic pentru firm6. Acestora li se determind consecinlele sociale, care se compard cu
contribuliile standard, uzitate de sectorul industrial qi celelalte firme din comunitate,
determindndu-se nivelul de implicare a firmei in problemele sociale.
Auditul social este rareori utilizat in afaceri pentru cd prezintd unele dezavantaje, cel mai mare
constdnd in faptul cdrczultatele oblinute pot fi uqor criticate: aclionarii nemullumili de dividendele
oblinute acuzd managementul de cheltuieli nerentabile, alte categorii sunt nemullumite de
prioritdlile sociale alese, allii sunt dezib;zionati de nivelul de implicare etc.
Comitetul de eticd, rcprezintd un grup executiv care-qi asumd responsabilitatea controlului
respectdrii eticii in firmd prin inventarierea problemelor gi anchetarea abaterilor de la etic6.
Comitetele de eticd sunt destul de rare, doar l4Yo din firmele cure au cod etic, au qi un comitet. in
practica manageriali, mai poate ftutilizatd o metodd prin care sunt popularizate persoanele cu
acliuni imorale, ilegale sau practici nelegitime, in defavoarea firmei gi a comunitdlii.
Conducdtorul gi firma oferd rapoarte de comportamente neetice organismelor abilitate: agenlii
de protecfie, minister, guvern, chiar qi presei. Metoda se utilizeazd pentru asanarea mediului
uu

Nica, P., Operd citatd"

43

economic Ai pentru protecfia sociald a comunitdlii.

Codul etic este un document oficial al companiei prin cate aceasta ipi declard valorile gi principiile
in problemele sociale. Scopul codului etic este de a comunica angaja[ilor, intr-un limbaj simplu
care sunt standardele organiza[iei. Codul etic este valabil c6nd este insuqit qi acceptat de tofi
angajalii, comportamentul lor incadrdndu-se in prevederile sale, iar dacd managerul nu-l respectd,
cu siguranfd nu-l vor accepta nici angajafii. Codul etic mai poate confine gi prevederi legale foarte
importante, precum gi mesajul pe care firma doreqte sd-l transmitd publicului larg.
Codurile etice reprezintd, deci, declaraliile formale ale unor grupuri de specialiqti, sau a unor firme
care reglementeazd relaliile dintre proprii membri gi celelalte categorii de indivizi cu care se
realizeazdun contact, de obicei o afacere.
Aceste coduri etice sunt atdt scrise (formale) cdt gi nescrise (informale). Cele nescrise sunt coduri
de conduitdcare specificd ceea ce indivizii ar trebui sd nu facd. Cea mai mare parte a influentei
acestor coduri este incongtientd qi suntem adeseori congtienfi de-o astfel de influenfd doar in
condilii speciale cum ar fi atunci cdnd avem primul contact cu noul loc de muncd. Astfel, cdutdm
sd adoptim un comportament potrivit, pundndu-ne intrebarea, de exemplu, dacd s6-l strigdm pe
geful nostru cu apelativul "domnule"? sau dacdam putea sd ne personalizdm spaliul locului de
muncd etc.6e
Atunci cdnd in cadrul firmei se fac eforturi pentru conceperea gi aplicarea practicd, cu maximd
seriozitate a codurilor etice scrise, se deschid largi perspective pentru rezolvarcarapidd qi eficientd
a problemelor de echitate gi discriminare de cele mai multe ori fdrd intervenlia instanlelor
judecdtoreqti.
in plus, pot fi rezolvate echitabil gi cazurile de discriminare frrd conotafii legale dar care pot afecta
grav persoanelevizate. incdlcarea codurilor etice poate duce insd, la eliminarea din organizalie a
persoanelor vinovate.

Capitolul

(Unitatea de curs 7): Codurile de eticd ale organiza(iilor

Sintezd

Nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar precizate in codurile etice. incd de acum
doud decenii multe din marile corporaliile au instituit prggrame etice gi au angajat funclionari care
sd monitorizeze comportamentele etice in organizaliiT0. Inilial, codurile au fost dezvoltate de
grupuri profesionale sub forma unor reguli deontologice qi abia apoi, s-a inregistrat o explozie a
acestora in cadrul oryaniza[iilor. Specialigtii argumenteazd cd acest lucru a fost posibil, deoarece
ftrd un program gi o activitate cu caracter formal, nu pot fi incurajate practicile etice.
Codul de etici poate fi definit prin mai multe moduri:
1. un ansamblu de percepte, prescripfii de conduitd pentru diverse aspecte ale valorii morale de
drept, socio-profesionale;
2. o declarafie formald care constituie un ghid etic pentru modul in care oamenii dintr-o
orgarizalie trebuie sd aclioneze qi sd ia decizii;
3. un ghid al practicilor de afaceri care direclioneazd comportamentele umane individuale qi de
grup;
4. un document formal care statueazd normele gi credinfele, reflectd valorile obiective gi
principiile promovate de o firm6, reflectdnd gradul de culturd al firmei.
Exemple de documente cu rol de reglementare:
. Codul lui Hammurabi (sec. XVIII - XV[), aparfindnd Regatului vechi babilonian,
nUr"dan,Maria-Madela,
f]
70

OperS citat6, p.ll7

acest sens Kirk O" Hansoh, A Good Start - New ventures can make etichs part of their
business plan, /ssues in Ethics, vol . 12, hr. 1, Spring 2001"
vezt

Tn

44

reprezentao culegere de legi;

. Codul lui Manuc (sec. XI[- XVI) din India anticd era un ansamblu de legi civile gi
religioase;
. Decalogul sau cele 10 porunci din Vechiul testament (sec. XI i.Ch.), relevate lui Moise pe
Muntele Sinai;
. Jurdmdntul lui Hipocrat (sec. V-IV), etc.
Ce exprimi un cod de etici?
Majoritatea codurilor etice identificd comportamentele agteptate in cadrul relafiilor sociale,
recomandd evitarea acliunilor improprii gi ilegale in munca desfdquratd qi recomandi relalii bune
cu clienfii. in majoritatea sondajelor de opinie adresate firmelor care au coduri etice scrise,
intrebdrile vizeazd in special aspecte legate de: diversitatea forlei de muncd, practici ca mituirea qi
inqeldciunea, suslineri ale partidelor politice, onestitatea inregistrdrilor contabile, relaliile cu
7
c I ienf i i I furnizorii" confi den! ialitatea informali i I or.
Un cod etic formuleazdidealuri, valori qi principii dupd care este guvernatd o organiza\ie. Dincolo
de aceste elemente, codurile etice abordeazd probleme cum ar fi conflictele de interese,
concurenfii, caracterul privat al informafiilor, oferirea cadouril or, etc.72
Un cod de eticd trebuie sd prevadd:
. modul in care membrii unei organizatii sdac[ioneze intr-o situafie dat6;
o modul in care membrii organizaliei ar trebui sd gdndeascd gi sd se comporte;
o probleme cum ar fi: conflicte de interese, concurenfii, caracterul privat al informafiilor,
oferirea cadourilor, oferirea I primirea sponsorizdrilor politice;
. concurenla intre membrii unei profesiuni;
o conflictele intre membri;
o relafiile intre profesioniqti qi clienfi, consumatori, surse de aprovizionare sau beneficiari;
o relafiile angajalilor cu superiorii;
o relaliile intre practicieni gi specialiqti intr-o profesiune, etc.
Prin codurile etice se incearcd rezolvarca unor conflicte de interese in mediul intern gi in relaliile
externe ale orgarizaliei respectiv, statuarea unor principii gi cerinle care s6-i facd,pe manageri mai
sensibili la problemele etice. Ele nu confin precepte pur teoretice, ci stabilesc semnificalii practice,
utile pentru tofi membrii organizatiei. Aceasta nu inseamnd cd, un cod de eticd asigurd automat un
comportament moral sau cd poate acoperi toate situaliile intdlnite in viafa organizalionald. Limita
de acliune a codurilor etice constd in formularea lor in termeni generali tocmai pentru cd, la
inceput, manage_{ii gi subordonafii lor se afld in incapacitatea de a identifica toate problemele etice
care pot apdrea.13
Principalele caracteristici ale unui cod de eticd sunt:
o sd fie riguroase, sd prevadd clar idealurile qi/sau obligaliile;
. nu trebuie folosite in interes propriu; nu vor servi unei profesiuni in defavoarea interesului
public;
o trebuie sd protejeze interesul public;
o sd fie specifice gi oneste;
o trebuie sdprevadd gi pedepse, penalizdri;
o trebuie sd stabileascd anumite prioritdgi adicd, adevdratele valori ale firmei;
o sd provind de la o autoritate legitimd;
o sd nu contravind altor legi (ex. Constitufia);
o sd fie posibile din punct de vedere fizic qi moral;
o sd fie cdt mai simple gi accesibile.
1

t'

Abrudan,Nzlaria-Madela, Operd citatd,p. I I 9.

Srmuel C" Certo, Managementul modern, Editura Teora, Bucuregti , 2002, p. 10C.
Keith Blois, Ethics in Bisiness, Tr Peters Lawrence, Ken Elliot, lntroducing Management, Penguin
Books, London, 1 985, p. 230.

11

tt

45

Cine intocmeqte codul?

Problemele credrii unor asfel de coduri sunt de tipul: Cum am putea sd coexistdm bine gi armonios
intr-o anumitd institulie sau organiza[ie, indiferent de credinlele religioase, de principiile gi
obiqnuinfele morale ale fiecdruia dintre noi?
Managenrl unei organiza[ii se gdsegte la interfafa inte aceasta qi contextul in care iqi desftqoard
activitatea. Este persoana care poate formula politica eticd a organzayei. Aceasti politicd eticd depinde
de filosofia personald a managerului, de cariera gi formalia sa profesionald. Este important ca managerul
sd doreascd sd creeze un factor de stabilitate organizaf;onal prin stabilirea unor valori gi principii. De
exemplu, IBM a elaborat cele tei principii carc $ideazAaptivitateafirmeiTa:
Individul trebuie respectat;
Clientului trebuie sd i se ofere cel mai bun serviciu;
Excelenla qi performanla superioard trebuie urmate permanent.
Elaborarea codurilor se face de obicei in echipd. Obiectivele organzaliei sunt stabilite de cdtre
conducere. Tot conducerea numeqte, de obicei, un colectiv de lucru. Acest colectiv pune in comun
valorile impdrtagite de membri, informalii despre coduri similare cu obiective similare.
Normele, credinfele sunt in general propuse, discutate qi definite de manageri qi un colectiv de
lucruo iar apoi publicate qi distribuite angajalilor, findndu-se cont de nevoile gi specificul
orgarizatiei.
Specialigtii in domeniu fac urmdtoarele sugestii legate de felul in care poate si fie scris un bun cod
de etici pentru o anumita profesieTs:
a) Obiectivele trebuie formulate tn mod clar, astfel incdt si existe siguranla cd ele vor fi suslinute qi
de cdtre ceilalli. Echipa de elaborare a codului etic trebuie sd se asigure in mod particular de
acceptul conducerii.
b) Stabilirea vrrtli termen realist pentru dezvoltarea qi intoducerea codului;
c) Congtientizarca costurilor de implementare a codului gi previzionarea acestor costuri pe termen
scurt gi lung;

d) Codul trebuie sdfie deschis spre schimbdri dacd apar situalii noi;
e) Codul trebuie orientat cdtre problemele cu core se confruntd profesia pentru care se realizeazd
codul;

0 Codul trebuie sd ia in considerare in mod corect legislalia gi reglementdrile aplicate

profesiei pentru care se rcalizeazd, codul;
g) Echipa trebuie sd consulte un jurist pettttpartea de acoperire legald a codului;
h) Referitor la felul tn care tebuie promovat codul gi influenfafi angaja\ii qi clienlii, este
recomandat sfatul exper lilor ;
, Codul nu trebuie sd creeze celorlalli asteptdri nerealiste;
j) Exprimdrile utiLizate in cod trebuie sdfie simple Si clare, fhrd expresii sau cuvinte tehnice, de
specialitate;
k) Managerul tebuie sd-gi asume personal obiectivitatea Si responsabilitatea codului;
l) Managerul trebuie sd aleagd pe cineva care sd administreze competent Si integru coduletic.
Modul in care codul etic este transpus in practicd rdmine, pdnd la urm6, la latitudinea managerilor
gi a subordonalilor. Codul etic rdmdne valabil dacd tofi membrii organiza[iei il respectd; cdnd
managerul nu acord6 importanfd acestuia, cu siguranld nici angajalii nu vor rrma prevederile sale.
De obicei, difuzareacodurilor etice are loc in mai multe moduri:
.
mese rotunde de sensibilizare,
o
anunfarea codului in preliminariile concursului de angajare,
.
anexarea codului la contractul de muncd gi semnarea unei adeziuni.
in privinla obiectivelor unui cod, existd un consens de opinii cd prin formalizarea eticd se incearcd
7a

Din principiile fundamental ale IBM, prezentate de Mercier, Samuel, Operd,cftrtnap.23.

t5Offen,
Neil, Comme ntary on Code of Ethics of Direct Selling Association, in vol. The Ethical Basis of
Economic Freedom, Chapel Hill, NC, American Viewpoint, lnc, 1976, p.274.

46

promovarea virtulilor gi valorilor profesionale. Pe ldngd acest deziderat, Mercier a remarcat qi alte
obiective:76
o incheierea unui contract moral intre beneficiari gi orgarizatie, respectiv intre cei care fac
parte din aceeagi organizalie;
o protejeazd organiza[ia de comportamente necinstite sau oportuniste;
o promoveazd o imagine pozitivd a organza[iei;
. ofer[ un mijloc de reglementare a adeziunii qi a devotamentului colaboratorilor;
o creeazd (ca qi cultura organizationald) sentimentul de unicitate gi apartenenld pentru
membrii grupului;
o aratd un angajament de principiu al managerilor;
o relafii contractual e se bazeazd pe increderea gi responsabilitatea;
ghideazd comportamentul in caz de dileme etice.
Alli autori aratAcdobiectivele unui cod de eticd sunt urmdtoarele:
a) Ocup6locul ldsat liber inte valorile cadru ale unei comunitdli qi lege;
b) Contribuie la reputalia, increderea, respectul pe cile beneficiarii unei activitdli il au fald de
institulia care presteazd serviciul respectiv;
c) Este un cadru de referinfd in orientarea deciziilor gi a acfiunilor;
d) Creeaziclimatul etic, respectiv climatul in care acliunile sunt percepute ca drepte.
Avantajele elabordrii codurilor de etic6:
. formuleazd experienla maturd a unei profesiuni;
. incearcd sd echilibreze interesul colectiv cu cel personal;
. pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intrd in profesiune;
. pot constitui bazele unei acfiuni disciplinare impotriva abaterilor;
. poate fi un mijloc de aliniere la normele profesiunii, a celor ce se abat de la ele;
. ajutd la dezvoltarea eficientd a problemelor de discriminare, a dilemelor etice in general;
. eSte un mijloc de incurajare a practicilor etice in organizalii;
. creqte loialitatea gi implicarea conducerii qi a salariafilor;
. Bre loc imbundtdtirea selecfiei, formdrii, promovdrii personalului, etc;
. spore$te increderea gi cooperarea in echip6: inifiativele personale se indreaptd cdtre
interesul general;
. deciziile adoptate vizeazddreptatea, eficienfa gi nediscriminarea, etc.
Con(inutul unui cod de conduiti etici al unei comp anii77
Toate codurilor de eticd gi regulamentele de ordine interioari ale companiilor conlin elemente din
prevederile de mai jos. Lista prevederilor nu este completd, gi nici titlurile categoriilor nu sunt
definitive sau singulare. Companiile au tendinla sd-gi eticheteze gi sd-qi clasifice prevederile
codului de eticd in multe metode diferite, in functie de caracteristicile unice ale acestora, de
scopurile lor qi interese specifice.
In mod asemdndtor, confinutul codului poate varia semnificativ de la o companie la alta, ?n funcfie
de ramura in care acestea activeazd, de regulamente/cerinle qi de scopurile codului.
Tipuri de confinuturi (prevederi) ale unui cod etic:

ir
r

Pract"'f;*ffi3i;:*demuncd

)iversitate.
Jratament egal al angajalilor.

p;.[,#'"'hffi; ,.,
i
U

tilizar ea proprietdf

organizaf i ei.

ltt samuel Mercier, L'etique dans /es entreprises, Editions La Decouverte et Syros, Paris, 1999, p.16.
Cohu1, 1., P., Introducere

in

etica

afacerilol Note de curs, Oradea, 2004.

47

2.
r
r
r
3.
r
r
r
r
r
4.
r
r
.
I
5.
.
I
6.
I
r
7.
I
r
r
8.
r
r
9.
I
10.
r

Informafii despre angajat, client

qi

vinzitor:

Realizareainregistrdrilor in companie qi menfinerea informaliilor.

Respectarea intimitdfii qi confidenfialitdtii.
)ivulgarea de informafii.

Informa{iipublice/comunicare
Publicitate qi marketing.
pezvoltare gi strdngere de fonduri.
Qlaritatea informaliilor.
dccesul la informafii.
Transparenfa informafiilor.
Conflictele de interese
Qadouri gi gratuitdli.
fictivitate politicd.
Angajarcala alli agenfi.
fulembrii familiei.
Rela{ia cu vinzitorii
Aprovizionare.
]r{egocierea contractelor.
Probleme legate de mediu
protejarea mediului inconjurdtor.
$dndtatea gi siguranfa angajafilor.
Practici etice manageriale
prcciziainregistrdrilor contabile.
Utilizarea corectd a bunurilor companiei.
protejarea informaliilor aflate in proprietate.
Practici la angajare
Bxercitarea corectd a autoritdfi.
dctivitdlile de voluntariat ale angajalilor.
Conflicte de interese
pivulgarea intereselor financiare.

Implicare politici

{ctivitdli politice.

Cu toate cd interesul pentru codurile de eticd este in cregtere, trebuie sd reamintim cd, acestea au gi
unele limite: ele nu pot acoperi toate situafiile qi nu pot garanta o conduitd universal eticd.
Valoarea oricdrui cod formal de eticd constd in calitatea gi trdsaturile esenliale ale resurselor
umane din cadrul organiza\iei: manageri qi angajafi.T8

pentru autoevaluare (Modalul IV)

Care sunt principalele argumente, respectiv contra-argumente, in raportul dintre Etic6 gi afaceri?
Enunlali cele trei teorii despre moralitate.
Ce sunt deciziile etice?
De ce se iau decizii contrare Eticii?
Care sunt consecinfele unui comportament contrar Eticii?
Ce este codul de eticd gi care sunt principalele caracteristici ale acestuia?

Test

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
tu

Ce exprimd un cod de eticd?

Cine intocmeqte codul de eticd?
Care sunt principalele avantaje ale elabordrii codurilor de etic6?

Abrudan,Maria-Madela, Operi citat6, p.123 .

48

Recomanddri bibliograftce
Baldrige, L. (1997). Codul manierelor tn afaceri. Bucureqti: Business Tech International. (p.I7-47)
Bellu, N. (1999). Sensul eticului tn viala morald. Bucureqti: Editura Paideia. $. a9-60; 133-147)
Certo, S., C. (2002). Managementul modern:diversitate, calitate, etica qi mediul global. Bucuregti:
Editura Teora. (p. l9a-221 ; 426-463)
Christians, C.(2001). Etica mass-media. Iaqi: Editura Polirom. (p. 2a-80)
Crdciun, D. (2005). Etica tn afaceri. Bucureqti: Editura A.S.E. (p. 55-159, 217-223)
G*y, J.(1996). Comportament organizalional. Bucuregti: Editura Economicd. (p.67-11)
Ionescu, Gh., Gh.(1997). Cultura afacerilor. Modelul american. Bucuregti: Editura Economicd. (p.
376-378; 406-412)
Jelev, V.(2001). Eticd, diplomalie qi comportament tn afaceri. Gheorgheni: F&F International. (p.
7-16;125-135)
Jigu, G.(2003). Etica afacerilor tn turism. Bucureqti: Editura Uranus (p.61-70;80-96)
Tierney, E. (1999). Etica in afaceri. Bucureqti: Editura Rentrop&Straton. (p.17-28)

MODULUL V
ELEMEI{TE DE DEOI{TOLOGIE

Capitolul I (Unitatea
Capitotul2 (Unitatea
Capitolul 3 (Unitatea
Capitolul4 (Unitatea

de
de
de
de

curs l)z Conceptul de deontologie - etimologie, deJinilii, evolulii

curs 2): Etica muncii Si morala profesionald
curs 3)z Problematica deontologiei profesionale
curs 4)z Repere pentru un cod de deontologie profesionald

Concepte de bazd:
Deontologie, dileme standard, etica muncii, profesie, autonomie, bundstare generald, paternalism,
acfiune dreapt6, cod de deontologie, profesionalism.
Obiective urmdrite:

2.
3.

Definirea conceptului de deontologie;

Identificarea conceptelor centrale ale eticii profesionale;
Descrierea conceptelor de autonomie, bundstare generald, paternalism, drepturi qi acfiune
dreaptd;

4.
5.

Analiza caracteristicilor ideale ale profesiilor;

Caracterizarea profesionalismului.

Recomanddri privind studiul

Parcurgerea bibliografiei prevdzute Si analizatematicii legate de deontologie, ca urmare a
recomanddrilor oferite de tutori. De asemenea, considerdm extrem de utild studierea a cdtmai
multor coduri deontologice elaborate de organizafii profesionale.

Rezultate agteptate:

.
o
.

infelegerea conceptului de deontologie;

Recunoagterea importanfei pe care o au bunele relafii dintre profesionist gi client;
insu$irea caracteristicilor ideale ale profesiilor.

49

Sintezd

Omul, in cursul evolufiei sale, a parcurs stadii diverse de configuralie sociald gi economicd,
raporturile sale cu natura au imbrdcat forme variate, dupl cum procesul de exploatare a naturii
genera o anumitd formd de aqezare sociald gi, in consecinld o anumitd structurd mental6. Nevoit sdgi ducd viala intr-o lume ostild, in care nu numai natura, dar qi seamdnul sdu era lup pentru el,
omul a trebuit sd-gi organizeze spa[iul in care trdia, gdndirea, limbajul, munca ajut6ndu-1 la
aceasta. Gdndirea prelogicd se transformd in gdndire logicd, limbajul poate lua forme abstracte,
munca duce la aparilia claselor: v6ndtori, militari, preofi, agricultori, fiecare cu normele qi regulile
sale in interiorul grupului din care fbceau parte. Descoperirea tehnicilor vAndtorii, agriculturii,
metalului nu a modificat doar viala materiald a omului, ea a imbogdfit, poate intr-o mdsurd mai
mare, spiritualitatea uman6. Apartenenfa unui membru la grup era datd de mdsura in care acesta
respecta sau nu normele grupului referitoare la comportament, imbrdcdminte, obiceiuri, interdiclii
qi tabu-uri, de felul in care se conforma la obiceiurile grupului.
Maturizarea cere ea insdqi o raportare la ceva - la nivelul cerinlelor muncii gi vielii. Munca gi viala
sunt, deci, termenul de referinfd in raport cu care masurdm educafia, stadiul de adult sau
mafiiirzarc. Munca gi viafa noastrS, fiind sisteme deschise, din perspectivd sociald qi chiar
individuald, inseamn6

ci nu ramdne decdt o invdfare, o educare

gi deci motivare intr-un proces de

adecvare permanentd.

intr-un context mai larg, efortul educafiei, al invdldrii la adult, corelat cu celelalte eforturi ale sale,
vizeazd. construirea de cdtre acesta a drumului propriu in viald, gdsirea fericirii in activitatea pe
care o desfrqoari. Dintr-o astfel de perspectivd, judecata de cunoagtere qi apreciere, sentimentele qi
voinla de acliune sociald joacd un rol important, deoarece asigurd atdt insuqirea noilor cunoqtinle
despre muncd gi viafd, modelul nou de funclionare a relaliilor umane, cdt qi interiorizarea a ceea
ce este de pref in relafiile dintre om-naturd-societate, in muncd, in viala cotidiand.
Un rol important in educalia adulfilor il joac6, de asemenea, atagamentul la mijloacele
institulionale de participare culturald, relevdnd apartenenfa la comunitatea datd gi perceperea
conflictului dintre valorile grupului qi opusul acestora.

Cupitolul 1 (Unitatea de curs 1): Conceptul de deontologie : etimologie, deJinigii, evoluyii

Sintezd

Din punct de vedere etimologic, "deontologie" provine de la cuvintele greceqti: ,,DEONDEONTOS", care inseamnd, ceea ce trebuie fdcut gi ,,LOGOS", adicd, gtiinfd.
Deontologia, avdnd ca obiect de studiu datoriile, obligafiile morale, este considerat[ un studiu
particular al moralei qi moralitdlii, in timp ce etica este un studiu general al acesteia. Deontologia
este o ramurd a eticii generale a muncii.
Deontologia poate fi definitd ca fiind disciplina care include normele de conduita qi obligaliile
etice ale unei profesii bine definite; un studiu al moralelor profesionale; un ansamblul de reguli
care reglementeazd" o profesiune, conduita celor care o exercitd, rapoartele dinte acegtia qi clienlii
lor, dintre ei gi public.
In ultimele decenii ale secolului XX, s-a pledat pentru o "moral6 profesionald", pentru prescrierea
clard, a obligafiilor sau normelor de acfiune, in contextul real al individului (interacliuni, conflicte,
distorsiuni, evolufii diferenfiate, etc). Morala este chematd sd exprime prin intermediul normelor, a
regulilor qi percepliilor, condiliile fundamentale ale diviziunii sociale a muncii, solidaritdfii
sociale, etc.
Dileme standard

in etica profesionald intervin mai ales in situalii cruciale intre starea de fapt a unei
50

societdfi in care se exercitd o profesie gi valorile morale ale acelei profesii.

Cele mai dificile probleme etice survin in cadrul regimurilor totalitare sau autoritare. Legile sunt
legi, dar, multe dinte ele nu sunt drepte. De exemplu, medicii erau obligafi, in regimul totalitar
romdnesc, sd cheme procuratura atunci cdnd venea o pacienti cu iminenfi de avort. Adese4 din acest
motiv, femeile rdmdneau acas5, ftceau sepicemii gi mureau. Funcf;onarii publici erau supugii statului;
intr-un proces cu statul, cetdleanul era aproape intotdeauna perdant.
Chiar gi in practica curentd a fdrilor cu regimuri democratice existd dileme de eticd profesionald greu de
surclasat (un avocat igi apdrd clientul, chiar gi impotiva ideii de dreptate). Psihologii pot sd-i facd pe
pacienfi gi mai dependenli de ei insigi prin terapia pe care le-o aplicd, degi rolul lor moral este acela de
a aluta pacienlii sd revind la autonomie, sd poati trdi din nou "pe picioarele lor".
Singura valoare dupd care trebuie sd se conducd un om de gtiinld este adevarul.
Trebuie menlionatd contribufia in timp a teologiei in promovarea valorii morale a unui

comportament, determinat de consecintele sale. Esenla teoriei utilitarismului teologic este

definitd de noliunea "cel mai bine, pentru cel mai mare numdr". Aceastd teorie filozoficd este
contrapusd teoriei deontologice dezvoltati, peste ani, de I. Kant care stabileqte regula de aur a
deontologiei: "omul ar trebui sd considere legi universale numai acele actiuni care vor fi
aplicate in mod egal pentru sine ca qi pentru al1ii".

Capitolul 2 (Unitatea de curs 2): Etica muncii

Si

morala profesionuld

Sintezd

Domeniu al Eticii, morala profesionald, irzeazezi ansamblul ideilor qi sentimentelor, al convingerilor,

atitudinilor gi deprinderilor, al valorilor, normelor gi idealurilor care privesc relaliile dinte indivizi cu o
ocupalie creatoare comund" conqtiinla vaLoizrtoweapropriei profesiuni inraport cu altele.Te
Orice profesie este o relalie inte profesionist gi client. Profesioniqtilor li se cere sd facd ceea ce este normal
gi pldtit ca atarc de cdte client (direct sau indirect), adicd s6-gi facd datoria. Profesionigtii iqi urmdresc
propriul succes (veniturile gi prestigiul profesional). Orientarea pe succes este una de tip utilitarist.
Etica virfufii, venitd din tadifa aristotelicS, inauguratd de Etica nicomahica, a recdpdtat ur important
teren in disculiile actuale.so Ea incearcd sd rdspundd, in cazul nostru" la intrebarea: ce fel de profesionist ar
tebui sd fiu? Care sunt virtulile necesare unui politician, profesor, funclionar public, ziarist, medic,
om de afaceri? Aceastd problemd derivd din faptul cd implinirea profesionald este cotatd ca o
componentd importantd a implinirii qi dezvoltirii personale (humanflourishing). implinirea profesionald
trece drept una din condiliile prin care o persoand poate sd devind fericit6 sau cel pulin utila, sd simtd cd
are o viafd cu sens qi s6-i creascd stima de sine. Profesionigtii igi urmdresc deopotrivd succesul
financiar propriu gi competenfa. Uneori aceste doud valori devin conflictuale.8l Dacd succesul se
poate mdsura tn bani, uneori o corectd practicare a profesiei poate sdfie tn detrimentul succesului.
Unii pun mare accent pe idealul profesional gi poate sd aibd succes ca practicieni, dar adesea se poate
intAmpla sd cdgtige prost. El se concentreazdpe excelenld gi pe client qi prea pufin pe bani gi imagine.
profesionale in
T. Airaksinen sntetneazilcdtevadinte
eva (lmtre varo
valorilee proreslonare
ln mo(Iul
modul urmdtors2:
unnator
Profesia
Valoarea
Jurist
Dreptatea
Medic,
Sandtalea
asistent
Educator
Dezvoltarea persoanei

tt Cozma, C., Etemente de eticd gi deontolo.gre,

Ed. Univ. "AL. l. Cuza", lagi, 1997.

o'

Mclntyre, Alisdair, Afier Wrtue: A Sfridy in Moral Theologt,lg8l, in romdnegte: Tratat de morald"Traducere de Catrinel Plegu, Ed.

Humanitas, Bucuregti, 1998,

"'

Airaksinen, Timo, op. cit.,p.674,

"'ld,em,p.674,

51

Psiholog

Autonomia

Asistent
social

Bundstarea

(asistarea

celor cu nevoi speciale)

Corectitudrnea
Contabil
Aceste valori sunt considerate obiective mai ales fiindci sunt inevitabile, oamenii nu le resping qi se
agteaptd ca, recurgdnd la serviciile unei profesii, sd le poatd atinge.
Conceptele centrale in etica profesionali sunt:
.
autonomia,
.
bundstarea generald,
patemalismul,
'.
drepturi gi acfiune dreaptd.

Autonomia
Autonomia semnificd posibilitatea de a alege cursul pe care dorim
1.

sd il ia acliunile noastre, inbaza

faptului cd avem discerndmdnt, ne cunoagtem interesele gi gtim care ne este binele propriu.
Autonomia personalS este un concept de bazd in privinla deciziilor de naturi eticd.
Uneori termenul folosit in locul celui de autonomie este cel de autogwernare.
Etimologic cuv6ntul autonomie inseamnd capacitatea de a fi propriul legiuitor ( in greacd "nomos"
inseamnd lege). Acceptarea autonomiei trebuie si aib6 caracter universal: o recunoagtem tuturor
persoanelor. Intervenfia nepermisd a cuiva in planurile noastre de via{d ne afecteazd ca oameni fiindcd
ne lezeazd autonomia. Din acest motiv, regimurile totalitare sau autoritare, formele de discriminare pe
bazd de sex, de rasd, de etnie, creeazd grupuri de excluqi sau de marginalizafi, tocmai fiindcd, de
obicei, nu li se recunoagte discemdm6ntul oamenilor care nu defin puterea normativd (nu su:rt subiecli ai
moralei). Binele lor este conceput in afara voinlei lor.
Autonomia presuprme anumite grade de libertate negativd: "sd fim eliberali de" anumite constrdngeri,
qi anumite grade de libertate pozitivd: "sd fim liberi sd" facem anumite lucruri, adicd sd avem putinla sd
exercitim aceste libertdfi. De exemplu" in principiu nimeni nu obligd o persoand sd meargd la un
anumit loc de munc6, dar este posibil ca acel post s5 fie singura ofertd viabilS din zona respectivE,
iar mutarea in altd,znnd sd fie aproape imposibild.
Prin urmare, sintetic, autonomia presupune urmdtoarele:
o Eliberarea sau libertatea fa{i de constringeri. in mod obiqnuit suntem constrdnqi de nenumdrafi
factori,legea fiind cel mai evident, tot aqa cum o attd limitd evident6 o reprezintd gi propriile noastre
capacitagi intelectuale sau fizice. Condilia si ne pdstrdm autonomia este lipsa interven{iei
nelegitime, a amestecului forfat in propria via!d,. Aatonomia na se poate exercita tn comunitdli
care nu respectd liberul arbitru alJiecdrei persoane. in general, autonomia nu se poate exercita in
comunitilile in care drepturile omului se opresc la uga casei, a instituliei, firmei sau a statului.
o Libertatea de a alege. Trebuie sd avem la dispozife un minimum de condilii pentru luarea unei decizii
gi mai ales pentru a-i da curs.
o Informafia qi alegerea in cunogtinfn de cauzil. Primii doi factori sunt de ordin extern (lipsa
constrAngerilor gi libertatea de a alege) gi nu depind preponderent de noi, de voinja noastr6. De data
aceasta" insd, avem de-a face cu factori intemi. Pentu a alege in cuno$infi de cavzi,avem nevoie de un
minimum de informafii.in *"lqt timp, ceea ce dorim trebuie sd fie rezonabil. De exemplu, dacd
alegem cariera de funcfionar public, trebuie sd gtim care sunt avantajele gi constrdngerile gi, sd
nu ne aqteptdm, de exemplu, la salariul unui funcfionar public german. Pentru ca alegerea sd fie
deplin rczonabild(ceea ce este un simplu ideal), existd cdteva condilii:
- identificarea obiectivelorvaloroase,
- capacitateade aalege prioritilile,
- capacitateade agdsi mijloacele pentru atingerea obiectivelor,
- capacitatea de adaptare a prioritdfilor,scopurilor gi mijloacelor la schimbdrile ce se impun. Aceastd
condilie a autonomiei poate sd fie subminatd de lipsa de informalii, de manipulare, de incapacitdli
proprii, de gansele reduse la educafie pe care le-a avut o persoan5, de boal6, suferinld sau chiar de
eptnzrrr e din catua suprasolicitirii.
o Recunoagterea faptului ci orice persoani este valoroasi din punct de vedere moral. Aceastd
52

conditie face ca autonomia sd capete aspecte etice. Ea reprezintd dimensiuneaeticd a autonomiei.

Recunoaqtem celorla[i oameni aceleaEi dreptud. Prin urmare, febuie sd ne abfinem de la a le leza propria
autonomie gi sd promovdm, pe cdt ne std in putinfa exercitarea acesteia. Condifla de realizarea a unei
astfel de atitudini o rcprenntlrespectul egal pentu fiecare om ca persoani. Astfel, ne atingem cel mai
inalt grad al propriei umanitdf: recunoaqterea egafitifi morale, respectul fap de alf;i, acfuneade a-itata
gi ca scop in sine.
2. Bunistarea general[ (binefacerea)
Bundstarea generald este un concept legat preponderent de gr1j6, altruism, compasiune.
Profesioniqtilor li se cere acest lucru.
Existd agteptdri moral legitime ca medicii sd rdspundi qi unor apeluri ale pacienlilor atunci c6nd sunt
in afara serviciului, ca un polilist sd rdspundi la apeluri de urgenfd in afara orelor de program, ca un
managff public sau privat sd reaclionezela cerinlele ivite in afara obligatiilor sale directe. O astfel de
cerinfd apare explicit pentu medici inJurdmdntul lui Hipocrate.Ideea centald este aceea de a face bine, a
acorda grija potivitE qi de a te abtme de la a face rdu.
De exemplu, un polilist nu tebuie sdutilizezp violenJa excesivS, un profesor nu tebuie sd descurajeze
eforturile elevilor care incearcd sd se depd.geasc5" o asistentd medicald nu trebuie sd administreze vn
fratament nepotrivit pacientului anrt in grij6, un jumalist nu trebuie sd dezinformeze. Neglijenfa
profesionald este o parte a maleficienfei.
Binefacerea este o componentd necesard bundstdrii oamenilor gi trece dincolo de cerinlele
autonomiei. Binefacerea este meritorie pentu cd este un comportament dincolo de datorie, cum ar fi cel
frcut de medici pentru pacienfii sdraci, care nu-gi pot pl6ti serviciile medicale, sau pregdtirea
suplimentard gratuiti pentru elevii cu probleme speciale in educafie.
in majoritatea profesiilor nu se cere doar sd-!i faci datoria scrisd in figa postului, ci s6-!i pese de domeniul
gi colectivul in care luuezi, de renumele firmei sau instituliei. Astfel de datorii nu pot sd fie stipulate
legal, ci doar moral.
Un sacrificiu rezonabil este cerut oricui se angajeazd in diferite categorii de profesii. Este o condilie a
altei valori, a eticii profesionale: devotamentul fald de profesie.s3
Dreptatea distributivd este categoria eticd prin care putem depaqi problema binefacerii (caracterul
neobligatoriu al asistdrii celor nevoiaqi) care este mai degrabd personald, subiectivd qi este invocatd
mai ales in morala privatd.
Dreptatea distributivd vizeazilimpd4irea echitabill a cheltuielilor qi beneficiilor. in acest proces sunt
cuprinse politicile legate de venituri, taxe gi impozite, educafie, serviciul public. Scopul este acela ca
oamenii cu venituri mici sau fdrd venituri, sd beneficiezn de acces la educafie, servicii medicale,
proteclia poliliei, asistenfA juridicA.
Mulfi oameni se afld in situalii defavorizate, sunt sdraci, apar,tin unei rase nedreptdlite istoric fiind supugi
inegalitdfii de qanse. Dreptatea distibutivd este meniti sd corecteze moral gi politic aceastd stare de fapt.
Cu toate cdinfatp normelor gi standardelor morale suntem egali, aceste principii nu exclud, insd, cd in
situa.lii diferite, ele pot fi inlelese in mod diferit in funcfie de nevoi, efort, contribulie social5" echitate.
Termenii utilizaf in aplicarea egalitdlii de qanse sunt cei de acliune afirmativd" discriminare pozitivd sau
tatament preferenlial. Aceste modalitaf de corectare a nedreptdlii sunt aplicate mai ales prin
asigurarea unor locuri speciale la concursurile pentru diferite forme de invSldmdnt la care grupurile
marginalizate au avut gi au un acces redus la educalie, profesii, sau prin locuri de muncd special
destinate in profesii greu accesibile celor nedreptSldi istoric prin apartenenla la o anumitd categorie.
3. Paternalismul
Termenul patemalism are conotafii in genere negative. El se aplicd preponderent relaliilor de autoritate qi
putere in care supozif;a despre majoritatea oamenilor este aceea cd ei nu au suficient discemdmdnt, pot sd
fie mai degrabd obiect decdt subiect al moralei (nu participS la crearea gi negocierea principiilor gi
normelor, dar nebuie sd se supund acestora). Regimul comunist din Romdnia s-a prevalat de acest mod de
g6ndire, resfrdngdnd drastic autonomia persoanei qi intervenind dramatic in libertatea de alegere.
Partidul era socotit prin excelenJd "factorul conqtient", deci el decide4 prin reprezentanlii sdi, asupra
utApp.lbaum,

David; Lawton, Sarah Verone, op. cit.,p" 40,

53

modului de viala deztrabil sau chim obligatorir.r, asupra aoeeace era interzis sau permis.
Patemalismul a devenit un subiect important de analizdteoreticd in lucrarea lui John Stuart

Mill, Despre

libertate, apdruti in 1 859.

Singurul scop tn care puterea coercitivd poate sd fie exercitatd tn mod drept asupra unui membru al
,nii ,o*uniidli civilizate, tmpotriva voinyii sale, esie acela de a preveni lezarea altor oameni.sa
Punctul de vedere paternalist susfine ideea cd existd situalii in care oamenii au un discemdmant mai slab,
sunt wlnerabili, lipsifi de putere, nu au mijloace necesare sd-qi urmeze scopurile.
Critica individualismului autonomist survine gi din alte perspective contemporane, in special din cele
feministe. Se considerd cd etica modemd a luat in considerare ca zubiecf ai moralei doar adullii sdndtogi gi
in putere, omi!6nd faphrl c5, o bund parte din viafi depindem de ingrijirea altora qi de protecfa pe care ei
ne-o acordd ca s6 ne denrolfhm gi sd supraviefuim. Din experienfele autorilor teoriilor motale, a lipsit
interesul pentru un tip de practicd: cea a ingrijirii copiilor, bdtrdnilor, a persoanelor aJlate in
dificultate.
Patemalismul ca problemd intervine frecvent in etica profesionald. Un sens tolerabil al acestuia se referd la
recunoagterea autoritilii profesionale. De multe ori acceptareapatemalismului vine din faptul cdprofesioniqtii
cu care intdm in contact nu ne dau informa$i accesibile, ca sd putem alege pentru noi inqine (de exemph4
despre propria boald gi altemativele de tatament). Exis6 chiar tentafia de a "proteja" pacienfli sau clienlii de
aflarea adev6rului pe motiv cd acesta le-ar face rdu. Astfel de cazttri sunt, indiferent de bunele lor
intenfii, incdlcdri ale autonomiei.
Paiemalismul poate sd intervind gi sub forma autori6fi normative.
4. Drepturi qi ac{iune dreapti
Condilia eticii, in acest context, este pluralismul opiniilor despre ceea ce este obligatoriu, permis,
interzis, dezirabil, despre drepturi, datorii, excepfii, excluderi, indreptdfiri.
Problema drepturilor intervine in situafii profesionale in mod contextual. insd, indiferent de contexte,
existd cadre normative acceptate de tipul Declaraliei (Jniversale a Drepturilor Omului. in contextul
respectErii lor se elaboreazd gi norme pentru practicarea profesiilor care cuprind drepturile celor afecta$ de
ele: drepturile pacienlilor, contibuabililor, clienflor, elevilor sau ale celor ang{af; in diverse profesii (de
exemplu" drepturi sindicale).
Un fuept relevd libertatea de acliune sau libertotea de a na rt supus amnnitor acte. Drepfxtle au forma
negativd (ceea ce nu trebuie sd facem) sau pozitivd (ceea ce putem sd facenr).
Principiile enunfate mai sus intervin in contextul tuturor eticilor profesionale. Ele constituie repere
pentru construclia codurilor etice in sensul principiilor, valorilor qi normelor care se cer respectate in
spiritul coerenfei infe democrafie gi etica oricdrei profesii exercitate intr-un regim democratic.

Capitolul3 (Unitatea de curs 3): Problematica deontologiei profesionule

Sintezd
Societatea modemd este alcdtuitd dintr-o multitudine de societdfi profesionale. Orice persoand care
imbrdfigeazd o carierd igi doregte sd fie recunoscutd ca profesionistd a domeniului.

O profesie este o ocupafie pe care o au mai multe persoane organizate voluntar

existenfa prin slujirea directi a unui anumit ideal,
nemijlocit legea, piafa gi morala comunA8s

sd igi cEtige
int-un mod moral permisibil, dincolo de ceea ce le cere

Sfera Deontologiei poate fi abordatd din doud unghiuri86:

1. Dinspre oferta vnor principii generale, atxror reguli consacrate ca fundamentale pentru
toMill,
85
I

J. 5., Despre libertate, Ed.Humanitas, Bucuregti, 1994. vezi Introducere.

Davis, Michael, Is Higher Educafion a Prerequiste Profession, in Intemational Joumal of Applied Philosophy, vol73:2, 1999,p.

39.

tu

Cozma, C., Operd citatd.

54

viafa moralS, gi care conduc la judecdli gi decizii (ca derivate). Astfel, teoria se dezvoltd in
baza unui comandament superior (de ordin religios sau laic) ori in baza regulilor qi
principiilor moralitdlii ca repere (spre exemplu, Decalogul);
2. Prin considerarea, propriu-zis, a praxis-ului cu situaliile concrete, particulare; deci dinspre
)
oferta cazuisticii, funcfie de care se pot extrage judecdfi, se iau decizii.
Deontologia profesionalS este o particularizarc a moralei la diversele profesii.
Dintre caracteristicile ideale ale profesiilor amintimsT :
a) Profesia presuprlne o cunoagtere a teoriilor domeniului, deci o pregdtire consistentd qi
indelungatd;

b)

Standardele de iniliere, menfinere qi avansare a unei persoane

in competenla profesionald

sunt stabilite de cdtre corpul profesional;

c)

Cea mai durd mdsurd de pedepsire pentru delicte profesionale este eliminarea din

comunitatea profesionald (refiagerea dreptului de practicd);

Rolul profesiilor este sd ducd la satisfacerea unor nevoi sociale, deci practica profesionald
este legitimatd de cdtre comunitatea care beneficiazd de rezultatele ei;

d)
e)

Membrii unui grup profesional sunt legafi printr-un cod etic prin care se stipuleazd, intre
scopurile centale, gi cel al slujirii altruiste a societdlii;
Membrii unei profesii ftebuie sd aibd relalii colegiale iar comportamenhrl fiecdrui membru
0

izat colegSaT;
in cazuri de haos qi catastrofi" membrii unei profesii tebuie

este monito

g)

sd

fie pregatili sd se sacrifice,

inclusiv si iqi riqte viafa.

Ocuparea unui rol-status intr-o societate sau grup socio-profesional,

prin respectarea normelor gi

cunoscdndu-se aceste norrne de cdtre ceilalfi membrii ai societSlii, conduce la formarea
stereotipurilor. Printr-un proces de categorizare sunt atribuite unui individ sau grup (social, socioprofesional, etnic) trdsdturi gi caracteristici generale ale acelui grup. Categorizarea, stereotipizarea
rdspunde nevoii fireqti a omului de a infelege , controla gi recunoaqte mediul inconjurdtor , de a-qi
simplifica via[a, a se adapta in funclie de circumstanle gi de confortul propriu.

in

continuarea evolufiei sale, pe parcursul maturizdrii cognitive, omul ia cunoqtinfd de norme

secundare, legate de activitatea func{ionalL , rczolvarea sarcinilor, orientarea axiologicd, conduita
in diverse medii socio-profesionale.
Legitimitatea sau ilegitimitatea unei noffne este datd de gradul in care ea este institulionalizatd gi
recunoscutd (uridic sau ca nonne de convietuire sociald); caracterul ei legic poate fi abrogat sau
modificat tot intr-un cadru institufional.
Normele elaborate institufional au valoare legicd pentru acfiunile sau conduitele pe care le prevdd
qi pentru comunitatea cdreia i se adreseazd, deci a intregului domeniu de aplicalie a lor. Din punct
de vedere al producerii, este necesar ca institufia care emite sau stabilegte norma sd fie ea insdgi o
garanfie pentru funcfionarea, aplicarea gi evaluarea normei respective. Conservarea gi respectarea
normei este oblinutd prin faptul cd institu{ia care reprezintd comunitatea, dar gi un numdr suficient
de membri ai comunitdlii recunosc qi acceptd, acea normd precum qi institulia care emite nonna.
Normele elaborate neinstitulional au o recunoagtere atdt legicd cdt gi rdspAndire spaliald mai
redusd. Chiar dacd se obiectiveazd pregnant in viala sociald, incdlcarea sau nerespectarea lor nu
duce la mdsuri punitive din partea instituliilor sociale.

ut

Gorttrer, Harold, op. cit., p" I2g-130"

55

Capitolul4 (Unitatea de curs 4): Repere pentra un cod de deontologie profesionald

Sintezd

Profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca aceste coduri sd aibd autoritate morali, ele
trebuie sd aibd consimldm6ntul tacit sau explicit al fiecdrui mernbru. Uneori acest consim!6m6nt este
cerut la infiarea int-o profesie gi in lipsa lui persoana nu este acceptatd sau, dacd ii incalcd principiile
cadru, este exclus. Exist[ caziJrt in cme anumif; practicanfi ai urei profesii pun un monopol absolut pe
regulile gi codul acestei4 ajungdndu*e la ceea ce se poate numi "mafie a prototipului unei profesii".88
Profesionigtii unui domeniu care igi exerciti rolul in mod responsabilo cdt mai aproape de aceste cerinle,
dobdndesc un statut recunoscut. Aceasta este proba cd ei dau dovadd de ceea ce este socotit drept
profesionalism.
Profesionalismul este socotit o ideologie relevantd pentu cei care luqeazil in acelaqi domeniu. A
exercita rolul de a coagula cerinlele comune ale unei profesii, intdreqte identitatea gi creqte stima de
sine a membrilor unui grup profesional.
Profesionalismul este caractenzatprinse :
1) Expertizdin exercitarea unei profesii.
Credinla in autonomia deciziilor profesionale qi a exercitirii profesiei.
3) Identificarea cu profesia gi cu cei din acela.gi domeniu.
Dedicafia pentru o lungd parte a vielii fa!6 de profesia aleasd.

2)

4)
5)

Obligafia morald de a lucra in serviciul clientului, evitdnd implicarea emolionald excesivd"

arbitarul qi tatamentul preferenlial nejustificat prin politicile domeniului.
6) Credinla in capacitatea de autoreglare gi menlinerea colegiald a standardelor profesionale.
Problema centrald a relafiei intre client qi profesionist este cea a alocdrii responsabilitdfii gi
autoritdfii. La modul ideal, intre cei doi se stabilegte un confact. in acest confact, in principiu, alocarea
poate sd fie de urmdtoarele feluri:

1.
2.
3.

clientul are mai multd responsabilitate gi autoritate;

cei doi contractanfi sunt aproximativ egali;
responsabil itatea gi autoritatea principald revin profesionistuluie0.

Prima supozifie, clientul are mai multi autoritate qi responsabilitate, este derivatd din ideea cd
profesionistul este angajat de client gi ac{ioneazd pentru acesta Prin urmare, profesionistul este
partizanul scopurilor clientului sdu (am angalat un avocat, medic, arhitect, profesor, deci acea persoand
nu mai poate si fie neutrd gi detagati, ci atagatd scopurilor mele in calitate de client).
Insd" existd, limite ale devotamentului fala de client sau ale devizei: Clientul nostru, stdpdnul nostru.
Profesionigtii au obligafia "celei de-a treia persoane", care limiteazd,normatl acfiunea clienlilor. O
astfel de abordare se potivegte mai mult profesiilor in care clientul tebuie apdrat (de exemplu, la avocafi),
dar gi tn acest caz profesionigtii trebuie sd aclioneze in limite legal perrnise qi moral corecte.
Profesionigtii nu sunt simplii executanfi ai ordinelor clienfilor, ei au expertiza, au autoritate
epistemicd, discerndm6nt profesional. Cu anumite excepfi (urgenfe medicale, de exemplu), un
profesionist iqi poate reft:za clientul. Pentru ca profesioniqtii sd fie reqponsabili, ei tebuie sd fie liberi moral
(autonomi).

A doua supozifie este cea a egalitifii gi reciprocitlfii contractuale. Contractul cuprinde obligalii qi
drepturi reciproce, prin urmare, autoritatea gi responsabilitatea sunt egal impdrfite (acest model este
utilizat in aborddrile liberale ale libertnfi gi egalitdlii de ganse). Dar aplicarea unui astfel de model, degi
deztabildaeste dificilI. intre pirli existd cel mai adesea inegalitate de negociere, in sensul diferenlei
de cunoaqtere, de informafie. Sunt situalii in care profesionigtii au mai mult acces la clienli decdt clienlii
la profesionigti (cazurile de monopol profesional sau chiar qi cazul funclionarilor publici). Sunt
88

Davis, Michael, op. cit., p. 144.

Harold" op. cir, p. t3O.
'u Bayles, Michael, The Professional4tient Retntianships,

tt Go.[r..,

in

Ethical Issues in Professionat Life Ed. Callahan, 1988, p. I 13;

56

situalii in care clientul are mai multd putere decdt profesionistul. Existd uneori presupunerea cd infe
client qi profesionist se instaleazd relalii de prietenie gi grijd. Relafia se bazeazd pe cooperare,
incredere reciprocS, parteneriat. Totugi, relafa rdm6ne asimeficd. Doar una dintre parli ia grijile
celeilalte pe umerii ei (profesionistul). Aceastd grijd este de fapt un serviciu pldtit, nu o gratuitate
amical6. Cerinfa prieteniei este adesea distorsionant5. Este suficient ca cele doud parli sa se accepte, nu
este nevoie, gi adesea este ddundtor, sd se implice emofional.
A teia supozilie este cea a responsabilitnfi gi autoritifii profesionistului in raport cu ale clientului.
Profesionistul aclioneazd pentru bundstarea clientului, are autoritatea profesionald ca sd cunoascd
binele acestuia. Cliennrl nu are baze pentru un consimldm6nt deplin, in consecin!5, poate s[ fie manipulat
din lipsa autodetermindrii; cliennrl nu este suficient de bine informat, nu are experienld qi nu poate decide
in cunoqtinfa de catzd(analog relafiei pdrinte-copil).
Valorile demouatice ar trebui sd fie tn centrul oricdrui cod etic al celor carc lucreazd pentru public
sau pentru clienli. Nesubordonarea este acceptath ca legitimd in cazJ, in care conflictul este derivat din
motive de incdlcare aprincipiilor debazdale democraf;ei.
Interesul public poate sd devind adeseori o simpld lozincd invocatd de complezenlafa\Lde valorile
acceptate. Uneori, profesionigtii accentueazi excesiv asupra componentei de obiectivitate gi neutralitate
politicd. Alteori, pur ;i simplu nu igi dau seama cd, politica este o cavzd importantd a deciziilor
profesionale. In acelagi context, problema centrald a managerilor din diferite comunitdli este cum sd
utilueze puterea pe care o au, astfel incdt, sd satisfacd: cerinfele legale, contribuabilii, clienlii,
guvemanfii, etc.
Este binecunoscut codul etic al inginerilor (National Society of Professional Engineers) in care
sunt expuse principiile fundamentale, regulile obligatorii gi obligafiile profesionale in practicarea
ingineriei.
Nevoia de control asupra exercitdrii unei profesii conduce la solicitarea, din partea autoritdlilor, a
autorizdrilor gi acreditdrilor profesionale. La rdndul lor, profesionigtii participd la construirea sau
influenlarea proiectelor de politici publice. Administratorii publici sunt adeseori la rdndul lor,
profesionigti. Dacd lucreazd, in institulii guvemamentale, ei sunt puqi uneori in situalii in care apa.re un
conflict intre loialitate qi valori: ei trebuie simultan sd protejeze interesul public, sd urmeze
scopurile orgarriza[iei cdreia ii aparfin, sd urmeze scopurile propriei profesii. Medicii se supun
conflictelor de interese intre nevoile pacienfilor gi finanlarea tatanentelor. Jumaligtii intrd" uneori, in
conflict legat de dorinla de informare corect6 a auditoriului qi grupul de interese care fitanleazA
publicafia sau postul respectiv.
In termeni sociologici avem de-a face cu un conflict de roluri. Profesioniqtii sunt educali sd gdndeascd
in termenii qtiinlei 1or. De exemplu" un administator de nivel superior este obiqnuit sd gdndeascd in
termeni de proceduri, resurse qi logisticd aplicate la caztri particulare ale organizaliei: cum sd
fundamenteze decizii, sd stabileascd prioritdli, sd pdsteze stabilitatea organrzaliei, sd aibd o relalie
corecti cu legislaliael. Pri-ii sunt orientafi spre domeniul propriu in sensul onestitalii profesionie,
sunt centrafi pe client qi doar secundar pe organtzalia in care lucreazd,. Organizaliile cer loialitate fatfi, de
angajator qi chiar supulere la deciziile acestuia. Profesioniqtii sunt educaf; sd manifeste loialitate fap de
cerinfele domeniului lor qi ale comunitiilii lor profesionale, dar adesea pot sd facd parte din institulii ?n
care cele doua loialitdli intrd in conflict. in aceste condilii apare uneori un iefuz al loialitalii gi
fenomenul de insubordorufe.
Test

1.

2.
3.

4.
5.
n'

pentru autoevaluare (Modulul lt)

Definigi conceptul de deontologie.

Identificafi conceptele centrale ale eticii profeeibnale.
Descriefi conceptele de autonomie, bundstare generali, paternalism, drepturi gi acliune dreaptd;
Analizali caracteristicile ideale ale profesiilor.
Caracteiza[i profesionalismului.

Gortner, Harold,op. cit., p" 133.

57

Capitolul

Grupurile de muncf,

Pentru a analiza grupurile din perspectiva managementului resurselor

umane, respectiv influenla lor asupra procesului de luare a deciziilor. asupra
modului de indeplinire a obiectivelor organizafiei gi, pe de altd parte, modul
cum pot fi influenlate grupurile pentru a se obline comportamentul dorit,
este necesard o analizd a conceptelor qi proceselor care au loc intr-un grup.

2.1 Conceptul de grup in conducere $i rolul lui

rupurile umans nu sunt eficiente prin simpla lor existenld, ele presupun cunoa$tere qi, pe aceastd baz6, aclivare in sensul centrAdi lor pe
obiective. Pe de altd parte, problematica grupurilor umane ocupd o
pondere deosebitd deoarece acestea sunt:
1. componentele de bazd ale structurilor organizatorice;
2. cadrul de referinfd qi micromediul de formare gi manifestare a
personalitdlilor qi de potenfare a valenfelor creative ale acestora.
In aceste condilii, grupurile sunt elemente gi verigi ale structurii care
nu numai cd mijlocesc raportul dintre individ qi intreprindere, ci constituie
chiar cadrul fundamental gi necesar in care se constituie qi se manifestd activ personalitatea umand, iar relaliile sociale care se dezvoltd in interiorul acestora nu constituie doar condifiile externe ale procesului de formare a personalului, ci reprezintd chiar esenja ei.

Managementul resurselor umane

totuqi, asimilarea qi exercitarea asupra individului a presiunii

ansamblului de valori, norme gi modele comportamentale specifice
organiza[iei nu se realizeazd in mod automat, prin simpla lor existenfd in
cultura organiza[ionall. a sistemului social care le promoveazS.

$i

Pentru realizarca acestui proces, extrem de complex, este necesar sd

fie indeplinite doud condifii minimale:
l. individul sd facd parte din grupuri in cadrul cdrora sd se dezvolte
relalii interpersonale specifice (de comunicare, socio-afective, de influenfd
etc.);
2. grupurile de apartenenfd sd se afle sub incidenla unor organizalii
care, preludnd gi indeplinind anumite funclii ale sistemului social, intr-o
formd explicitd sau implicitL, fac posibild transmiterea efectivd a sistemului
de valori, nofine gi modele comportamentale pe care le promoveazd la
nivelul membrilor ei.
Din multitudinea lucrdrilor de specialitate au rezultat doui mari categorii de definifii:
Prima accentueazd rolul individului in cadrul grupului, grupul fiind
"un numdr de persoane cqre comunicd intre ele, qdesea doar pentru o anumitd perioadd, numdrul de membri trebuind sdfie suficient de mic pentru ca
fiecare persoand sdfie capabild sd comunice cu celelalte <<face-to-face>>.
O altd definilie rcprezentativd, a acestei prime categorii, care are
meritul de a o completa pe prima, este: "un grup este orice numdr de
persoane care intercondilioneazd tntre ele, sunt psihologic constiente de
existenla celorlalyi si percep cdfoc parte din acel grup".
ExistenJa unui grup este, in aceste condilii, condifionatd de:
Fun numir redus de membri - face posibila perceplia
interpersonal4 directd qi reciprocd, ceea ce permite numeroase alte
conexiuni interindividuale (informaJionale, de atitudini etc. ) ;
Frelafii afective foarte strinse (simpatie, antipatie etc.);
Fo foarte intimii interdependen{i a membrilor grupului, ndscutd
in contextul acfiunilor comune pi av6nd labazd, sentimentul de solidaritate al acestora;
F diferen{ierea rolurilor intre membrii grupului;
Fexisten{a unor scopuri qi valori comune, pe fondul cdrora se
desfbgoard relalii interpersonale intre membrii grupului.

A doua subliniazd

cd important penffu existenla unui grup este ca

membrii sd lucreze impreund, intr-un anumit mod, pentru a atinge un obiectiv comun, qi nu intercondilionarea directd dintre membrii lur:. "Ltn numdr de
indivizi care interaclioneazd, direct sau indirect, ca rezultat ql unui interes
comun sau pentru a atinge un obiectiv comun".

Grupurile de munci

Indiferent de definigia acceptatS, rolul grupurilor poate

fi

sintetizat

astfel:

.realizeazdpractic obiectivele organizatiilor din care fac parte;

.asigurd cadrul necesar modelfii gi structurdrii personalitdfilor;
. oferd premisele satisfacerii unor trebuinfe specifice (de siguran!6,
apartenenfd, recunoaqtere, autorealizare);
.

prin intermediul cdreia membrii societSlii

societatea in conformitate cu nevoile, aspiraliile qi

constituie veriga
influenleazd
valorile specifice

1or.

Clasificarea grupurilor
Existd numeroase solufii pentru clasificarea grupurilor.
Prezentdrn, in continuare, cdteva din cele mai importante criterii de
clasificare a grupurilor, din punct de vedere al conducerii lor.
Astfel, in funcfie de:
1. tipul de relafii existente intre indivizii care compun grupul (personale, afective, formale, contractuale) distingem:
b grupuri primare - orientate spre un sistem inchis de relalii
interpersonale, predominant personale, afective (de exemplu:

familia);

grupuri secundare - cu un sistem mai deschis de relafii

interpersonale in care relaliile afective nu mai joacd nici pe

departe acelaqi rol (de exemplu: grupurile de muncd).

2. tipul de normativitate pe care-l presupune organizarea lor:
? formale - grupuri institufionalizate care, implicit, funclioneazd
in conformitate cu reguli gi norme prevdzute in regulamente,
normative gi chiar legi; sunt, de reguld, grupurile

(compartimente, colective etc.) din care este compusd o

organizatie;
F nonformale - se constituie pentru realizarca unei sarcini sau
sunt centrate pe indeplinirea unor obiective imediate dupd care,
de regul6, se dizolv6; sunt mai flexibile gi pulin incadrate in
norme fixate anticipat (de exemplu, comisiile, comitetele etc.);
b informale - se constituie fie ca subgrupuri ale celor formale, fie
in afara lor. in primul caz, reflectd nevoile unei exprimdri mai
libere a unei pdrfi din grupul de lucru, de exemplu, mai ales
cdnd normele sunt impuse imperativ qi nu-i recompenseazd, pe
cei care le respectd.

Managementul resurselor umane

3. mirimea este, de asemenea, un criteriu frecvent fiiltzat atunci

cdnd sunt sunt studiate grupurile:
b grupuri mari - poporul, nafiunea, masele populare, clasele
sociale sunt cele mai cercetate "grupuri mari", mai ales de
antropologie, psihologia colectivitdlilor gi sociologia clasicd a
comunitdlilor;
? grupurile mici - sunt cele care, de fapt, fac obiectul studiului
nostru, realizAndu-se, prin intermediul lor, scopurile inilial
stabilite ale organizafiei, pe baza unor norme gi a activdrii unor
modele de comportament proprii grupului.
4. modul de interac{iune intre membri genereazd grupuri:
binteractive -in care componenlii grupului sunt direct qi reciproc
implicafi in forme qi tipuri de relalii extrem de variate;
b nominale - acestea presupun existenla unor intermediari cu
ajutorul cdrora se realizeazd schimburile, indiferent de forma
1or, intre membrii grupului.
5. durata existen{ei:
7 permanente - nu necesitd comentarii;
h temporare - de reguld, au fost create pentru indeplinirea unor
obiective nepermanente.

6. motivul primar al crelrii grupului. Din punct de vedere al

demersului nostru reprezintil cea mai interesantd clasificare a grupurilor.
Distingem urmdtoarele tipuri, pe care le vom descrie prin intermediul
caracteristicilor lor:
b de comandd, c;'t. urmdtoarele caracteristici:
$ au in componenld un superior qi toli subordonalii sdi
direcli;

S relaliile dintre membri sunt definite prin structura

organizatoricd;

S sunt responsabile de indeplinirea unei anumite sarcini

sau

activitdli;

rdsplata formal6, respectiv sancliunea, se folosesc pentru

a evidenlia contribufia fiecdrui individ la realizarca

ective lo r oryanizalie|
de sarcind., care are drept caracteristici;
obi

{l sunt, de obicei, mai mici

decdt precedentele; sunt

alcdtuite din indivizi care trebuie, pentru a putea sd
rcalizeze o sarcini datd, sd interacfioneze;

Grupurile de munci

relafiile dintre membri sunt, de obicei, definite de

organizafie: acestea pot cuprinde roluri superioare sau

subordonate, precum gi diferite grade de responsabilitate

gi autoritate in organizafie;
S de obicei, cuprind indivizi care lucreazd intr-o strdnsd
proximitate;
O durata de existenld a grupului poate depinde de natura qi
complexitatea sarcinii de indeplinit, in acest sens ele pot
fi permanente (linia de asamblare) sau temporare (grup
de analizd,, marketing etc.).
F de prietenie, cu caracteristicile:
O se formeazdpebazaunor criterii sociale comune (vdrstd,
etnie, idei, statut marital, sex);
S integrarea in grup este consecinla satisfacfiilor derivate
din interacfiunea de grup;
{l apartenen[aIa grup este informald gi nu este definitd prin
structura or ganizatoricd;
s grupurile pot avea obiective diferite de cele ald organi-

za[iei;

$ structura

grupului poate sd nu semene cu cea a unei

ierarhii formale organizafionale.

de interese, ale cdror caracteristici sunt:

se bazeazA pe percepfia cd un interes sau o dorinfa

comund pot fi mai bine qi mai ugor indeplinite printr-o
acliune de grup; se sprijind pe "forfa celor mul1i";
$ obiectivul grupului este de a obline o anumitd stare sau
condilie in organiza[ie (salarii, condilii de muncd etc.);
opot fi formale (de exemplu, uniunile profesionale) sau
informale (sindicate).

2.2

Procesele de grup

entru infelegerea comportamentului de grup trebuie cunoscute, in

prealabil, conceptele utilizate in descrierea proceselor de grup,
respectiv: normele de grup gi conformareala ele, coeziunea de grup,
rolurile gi statu-sul qi, in fine, gdndirea de grup.

Managementul resurselor umane

A. Normele

de grup qi conformarea la ele

Aparifia normelor de grup gi a conformdrii la acestea reprezintd unul

dintre cele mai previzibile efecte ale constituirii gi existenlei unui grup.
Acceptarea de cdtre un individ a statutului de membru al unui grup implic6,
in primul rdnd, recunoagterea faptului cd nu va mai fi posibil sd se comporte
complet liber in acest mediu pentru cd fiecare grup, datoritd atdt a
obiectivelor sale, cdt qi a caracteristicilor indivizilor care-l compun, va
stabili anumite modele de comportament, NORME de GRUP. Acestea
definesc comportamentul membrilor grupului in diferite situalii date (de la
vestimentalie gi limbaj la calitatea activitdlilor profesionale).
Rezultd cd normele de grup deftnesc modele comportamentale pe
care grupul le considerd acceptabile gi cdrora membrii grupulai trebuie sd

li

se conformeze.

Conformarea la normele de grup este deftnitd ca ji.ind orice schimbare a ideilor sau a comportamentului individual, consecin{I a adaptirii
la normele grupului, ca urmare a unei presiuni imaginure sau reale.

fi:
(t normativd

Ea poate

sau "de suprafafd", atunci cdnd comportamentul individual, in cadrul grupului, conform normelor acestuia, este o alterare, o
schimbare a comportamentului firesc care are loc doar in grup, gi
fr prin acceptare personald, intimd, atunci cdnd norma de grup devine un comportament "permanent" al individului, care aderd,frrd,rczewela
aceasta.

Odatd statuate, normele devin obligatorii, iar nerespectarea lor atrage

dupd sine o sancfiune din partea grupului care merge de la comentarii pAnd
la excludere.
Atunci c6nd un membru al grupului apreciazd cd nu mai poate accepta
in continuare cerinfele unor norrne de grup arela dispozilie doud solufii:
*t- sd pdrdseascd grupul;
k sd incerce sd schimbe norrna devenitd, pentru el, inacceptabild.
Va adopta prima solulie atunci cdnd apartenenta la grup nu mai este
suficient de atractivd pentru a-l determina sd se conformeze in continuare la
normele de grup.
Dacd individul gdsegte in continuare grupul suficient de atractiv, va
incerca sd schimbe norma care intrd in contradiclie cu propriul sdu sistem de
valori. in acest din urmd caz grupul este, la rdndul lui, obligat sd ia o
decizie, analiztnd, pe de o parte, "costurile" gi "profitul" asociate prezenlei
individului in grup si, pe de altd parte, rolul normei in cadrul grupului.
Dacd norma este mai importantd, va renunfa la individ sau va incerca
sd-l determine sd i se conformeze in continuare; in caz contrar, va efectua

Grupurile de muncl

schimbdrile solicitate de individ in norme.

B.

Coeziunea de grup

intre membrii grupului

sau drept abilitatea membrilor grupului de a gdndi gi acliona ca un tot.
Variabild de la un grup la altul este, in primul r6nd, o funclie a mdsurii in
care normele gi valorile grupului sunt impdrtiqite de membrii acestuia. Cu
cdt identificarea cu acestea este mai mare, cu atdt coeziunea grupului este
mai puternicd. Coeziunea poate fi interpretatd qi ca o forld care tinde sa-i
lind pe indivizi drept membri ai grupului. De-a lungul timpului, coeziunea
grupului a preocupat numerogi specialiqti, practicieni sau teoreticieni in
gtiinla conducerii. Cercetirile au demonstrat cd grupurile inalt coezive
exercitd o influenfd mai mare asupra membrilor sdi decdt cele slab coezive.
Mdrimea influenfei pe care o exercitd grupul asupra individului depinde de
valorile qi/sau normele de grup. Astfel, dacd un grup cu o normd inalt
performantd este coeziv, va avea o productivitate inaltA datoritd presiunii pe
care o exercitd grupul in acest sens asupra individului. Pentru acest tip de
grupuri, performanla va creqte odatd cu coeziunea. Dacd un grup are o
normd slab performantS, cu cdtva creqte coeziunea, cu atdt productivitatea
va fi mai scdnfid,.
Se definegte drept puterea de atracfie existentd

Rezultd:

{l

grupurile inalt coezive au o dinamicd qi o influenld puternicd,

pozitivd sau negativd, asupra managementului resurselor umane;
grupurile cu o coeziune joasd nu sunt tot atdt de puternice, din
punctul de vedere analizat.

Pentru cadrele de conducerc,prezintd, o gi mai mare importan[d,variabila INDUCIIE sau influenfa care poate fi inlocuitd cu variabila STIL de
CONDaCERE. Performanfa depinde in mare mdsurd de felul inducliei
(pozitivd sau negativd, in sensul unor norme de grup inalt sau slab
performante) aplicate grupurilor inalt sau slab coezive. Astfel, un grup inalt
coeziv cdruia i se aplica un stil de conducere eficient va avea o
productivitate inalt6. Ca revers al medaliei, dacd aceluiaqi grup i se va aplica
un stil de conducere ineficient,vaavea un slab nivel al productivitalii.
Concluzia imediatd este evidentd, direclia spre care se indreaptd un
grup inalt coeziv - depdqirea recordului de productivitate sau o scddere catastrofald a acesteia - depinde de modul in care este condus, de stilul de
conducere practicat.

Grupurile cu o coeziune joasd sunt mai sigure in mdinile conducdtori1or, mai uqor de condus, dar qi mai pulin performante. Stilul de conducere

Managementul resurselor uma ne

nu va avea un impact serios, negativ sau pozitiv, asupra acestor grupuri.

In fine, datoritd efectelor sale practice deosebite, o foarte importantd

concluzie se impune: pentru maximizarea productivitnfii muncii unui

colectiv, conducltorul va trebui si-l transforme intr-un grup inalt
coeziv qi sl-i aplice un stil de conducere eficient.
C. Rolurile in grupuri
Comportamentul fiecdrui membru influenleazd funcfionarea globald a
grupului. Dupd o perioadd, grupul se va aqtepta la anumite comportamente
de la fiecare membru. Acest comportament aqteptat este definit ca rolul
jucat de o persoand in cadral grupului, respectiv modelele comportumentale dorite gi asteptate de laJiecare membru al grupului.
Fiecare angqat joacd, concomitent roluri multiple care, mai ales in cazul cadrelor de conducere, se pot afla, adesea, in conflict; de exemplu, in
rolul de gef (al colectiwlui din care face parte) trebuie sd reprezinte gi sd
suslind interesele colaboratorilor lui, sd le satisfacd nevoile, dar in rolul de
colaborator rdspunde in fafa gefului ierarhic direct de atingerea unor obiective, de realizarea unui anumit nivel de profit etc. Acest al doilea rol poate
veni in conflict cu primul. Dacd observdm cd un cadru de conducere este qi
coleg, dar gi membru al familiei sale - alte doud roluri - vom avea explicalia
apariliei stresului, ca urnare a conflictelor de roluri $i, adesea, a
ambiguitdlii lor.
Ambiguitatea rolului este definitd ca fiind absenya certitudinii privind
modul cum trebuie sd acgioneze Si sd se comporte un membru ul unui
grup prin prisma celorlulli membri (din punctul lor de vedere). Ambiguitatea are mai multe efecte, dintre care cele mai importante, din punct de
vedere al conducerii resurselor umane, sunt: scdderea satisfacliei muncii,
fluctualia pi absenteismul, aparigia unei stdri de tensiune asociatd muncii gi a
stresului.
Nu trebuie sd, analizdm consecinlele efectelor menlionate asupra grupului, a eficienlei lui qi, de ce nu, asupra intregii organizalii, cdci ele sunt
evidente.
Totugi trebuie observat cd, adesea, ambiguitatea rolului este consecinfa lipsei de precizie in elaborarea structurilor organizatorice, mai ales a
definirii sarcinilor qi a fiqelor de posturi.

f).

Statusul (sau rangul)

Reprezintd nivelul ocupat de o persoand in cadrul grupului de care

aparline. Provine din pozilia ierarhicd stabilitd prin structura organizatoricd

Grupurile de munci

(status formal) qiisau din calitEfile individuale probate gi recunoscute,

respectiv din prestigiul de care se bucurd in rdndul colegilor din grup (status
informal).
Rangul unui angajat reflectd, de fapt, influenla, puterea gi prestigiul
unui individ, el existdnd doar prin comparalie cu ceilalfi membri ai aceluiaqi
grup.

Diferenlierea statusurilor are efecte pozitive: determind oamenii cu

status inferior sd munceascd mai bine, sd se perfecfioneze pentru a cuceri un
status mai inalt, dar au qi certe efecte negative. Astfel, mai ales cei cu status
inalt se comportd in aqa fel incdt sd menfind diferenfele de statusuri
existente gi orice comportament care tinde sd le modifice este considerat qi
evaluat drept ameninfdtor qi perturbator al activitalilor.
E. Gflndirea de grup

O disfunclie a grupurilor inalt coezive, in mod deosebit a grupurilor

de decizie, care in ultimul timp a atras atenfia cercetdtorilor, este "gdndirea
de grup" care se defineqte ca o t'deteriorare a eJicien(ei mentale, a percep(iei realitd{ii gi a judecdyii morale ca rezultut ul presiunii exercitute tn
inte rio r ul g r up alui' t.
Deci, gdndirea de grup apare datoritd presiunilor exercitate de grup
asupra membrilor sdi pentru a se conforma qi a ajunge la un consens.
A fost intocmit qi un tablou al simptomelor g6ndirii de grup care servegte managerilor sd detecteze aparigia acesteia gi sd evite efectele ei negative.
Una dintre solufiile cele mai la indemdna conducdtorilor de a impiedica apafi[ia acestui fenomen qi efectele sale, uneori dezastruoase, este incurajarea exprimdrii libere a pdrerilor contrare, chiar a celor nepopulare, precum qi prezentarea tuturor argumentelor pro gi contra ale fiecdrei alternative
de decizie.
Simptome ale gdndirii de grup
1) iluzia vulnerabilitnfii; grupul este caracterizat de un optimism
exce siv, asumdndu- gi ri scuri insufi cient analizate;
2) aparilia unor ra{ionamente ale membrilor grupului in care nu-gi
gdsesc loc semnalele de avertizarc ale unor eventuale pericole;
3) existen{a unei increderi totale in moralitatea intrinseci a grupului; grupul ignord semnele de intrebare apdrute cu privire la eti
ca sau morala membrilor, deci a grupului;
4) membrii care se opun gindirii de grup sunt cataloga{i riuvoitori, "slabi" din punct de vedere al tdriei de caracter sau de-a
dreptul stupizi;

Managementul resurselor umane

5) apare o presiune directi asupra oricdrui membru care ar pune in

discufie stereotipurile. Sunt considerali membri loiali doar aceia
care nu pun la indoiald direclia in care este condus grupul;
6) autocenzurare oricdrei devialii de la consensul aparent al
grupului;
7) iluzia unanimiti{ii; tdcerea este interpretatd drept consimfdmdnt;
8) existS, in mintea tuturor membrilor grupului, bariere autoimpuse
in calea unor informalii adverse grupului.

2.3 Eficienfa grupului

$n ce constd gi de ce depinde eficienla grupului sunt probleme fundaI mentale ale utilizdrii teoriei grupurilor mici in conducere.
I
in ceea ce privegte eficienfa, putem puncta cdteva dintre aspectele
esenfiale:
1. grupurile produc, in total, mai puline idei decdt dacd indivizii din
care sunt compuse ar lucra separat, dar, deqi mai puline, ideile sunt mai
bune in sensul cd sunt mai bine evaluate qi mai profund gdndite. Grupul va
produce, ca reguld generald, o solulie - decizie mai bund dec6t cel mai bun
dintre componenfii sdi pentru ci ideilor lui i se vor adduga frdnturi de idei
de la ceilalfi. Trebuie menlionat faptul cd mdrimea qi organizarea grupului
reprezintd factori care pot atenua sau frdna acest avantaj.
2. in mod surprinzdtor grupurile adoptd decizii mai riscante decAt cei
mai temerari membri ai lui. Aceastd constatare se explicd fie datoritd
faptului cd grupurile oferd addpostul unei responsabilitdli colective, fie
unor rlscun este
pentru Qd, in anumite limite, asumafea
consideratd un lucru bun. Tindem sd ne comportdm mai aventuros in
grupuri decdt in viafa privatd, unde nu trebuie sd satisfacem un standard
public.
Factorii determinan{i ai eficien{ei grupurilor
Eficienla grupurilor, in atingerea obiectivelor pentru care au fost
constituite (create), depinde de factorii pe care literatura de specialitate ii
grupeazd, in factori da{i (grupul, scopul, mediul ambiant), de intervenfie
(stilul de conducere, motivafia, procesele gi procedurile) gi de rezultate
(productivitatea muncii, satisfacjia muncii, motivalia de competenfd).
Evident, gruparea nu este absolutd. Pe diferite termene factorii pot
trece dintr-o grupd in alta. De exemplu, pe termen scurt diverqi factori dafi,
inclusiv grupul, pot fi analiza[i qi, firesc, trata\i drept factori de intervenfie.

Grupurile de munci

Dat fiind faptul cd o bund parte din factorii menfionali au fost lratalt,
ne propunem sd analizdm, pe scurt, doar grupul, fiind unul din cei mai relevanfi factori cu o putemicd influenfd asupra eficienfei prin: mdrimea sa, caracteristicile membrilor din care este compus, obiectivele indivizilor qi
stadiul de evolulie in care se afld grupul.
A. Mirimea grupului
Existd doud tendinge conflictuale in ceea ce priveqte mdrimea
grupului:
a) cu c6t grupul este mai mare, cu atAt este mai largd diversitatea
talentelor, capacitdlilor gi cunogtinfelor;
b) cu cdt grupul este mai mare, cu at6t qansele de aport ale unui individ la hotdrdrile grupului sunt mai reduse, insd qansele de participare nu se
reduc in mod uniform. Indivizii au praguri diferite de participare, unii
vorbesc mai uqor decdt al1ii in grup.
Pe de alti parte, studiile au demonsftat cd,, in cadrul unui grup, influenfa cea mai mare o au cei care participd la disculii intr-o mare mdsurd,
Aceasta inseamnd cd,, odatd cu cregterea numericd a grupului, structura
influenlei se va distorsiona in favoarea celor cu un prag inalt de
participativitate, structurd care s-ar putea sd nu concorde cu distribufia reald
a cunogtinlelor sau a experienfei.
Aceastd trdsdturd comun6 a grupurilor, numitd de specialigti "resursd
neglijatd", este formatd din componenfi ale cdror pdreri nu sunt niciodatd
exprimate sau luate in considerafie datoritd nivelului lor redus de participare
la discufii.
De aici rezult6, importanla mdrimii grupului. Un grup format din 5-6
persoane pare a fi optim, totugi pentru oblinerea nivelului cerut de cunoqtin!e, experienld qi de reprezentare, mdrimea grupului poate fi substanlial mai
mare; in acest caz insd, conducdtorul acestuia trebuie sd fie deosebit de
congtient de problemele ridicate de raportul dintre participarea la disculii gi
influenla in grup.
In grupurile de muncd, mdrimea tinde sd fie legatd de coeziunea acestora care, la rdndul ei, este pozitiv legatd de satisfacfia membrilor.
Grupurile de muncd mari sunt caracterizate prin absenteism mai ridicat gi moral mai scdzut.
finAnd cont de toate considerentele de mai sus, se apreciazd, cd grupurile pot avea pdnd la maximum 20 membri.
B. Caracteristicile membrilor grupului
Cercetirile de specialitate au demonstrat, fErd dubii, rolul deosebit pe
care-l joacd caracteristicile membrilor asupra eficienfei cu care acfioneazd,

Managementul resurselor umane

grupul. Sunt de relevat cateva cerinte privind alcdtuirea, din acest punct de
vedere, a grupului.
1. Membrii grupului trebuie sd posede caracteristicile qi aptitudinile
pe care le presupune activitatea desfbquratdatdt de grup, cdt gi de fiecare in
parte
2. Grupul trebuie sd fie in aga fel constituit incdt sd fie:
0 omogen din punct de vedere al aptitudinilor, valorilor gi convingerilor, ceea ce conduce la formarea unor colectivitdli stabile, durabile in
timp, qi la satisfacfie in rAndul componenlilor ca urrnare a apartenenlei la
grup;
{l eterogen din punct de vedere al unor caracteristici specifice, cum
ar fi: radicalism, aventurism, capacitate de inlelegere etc.
Cu toate cd grupurile astfel constituite tind sd prezinte mai multe
conflicte interne, ele s-au dovedit mai eficiente, mai productive.
3. Grupurile in care existd o mare diferenliere a influenlelor intre
membrii sdi au moralul mai ridicat qi performanfe mai bune.
S-a dovedit cd echipele ai cbror membri se considerd la fel de influenfi sunt mai pufin satisfrcute gi oblineau rezultate mai slabe decdt
echipele ai cdror membri recunoqteau cd unii dintre ei erau mai influenli
decdt algii.

4. Cu cdt scopul unui grup este mai complex, cu atdt se pune mai acut problema compatibilitdlii intre membri.
Pentru scopuri liniare, de rutind, caracteristicile indivizilor pot fi oricdt de eterogene, nepundndu-se problema compatibilitalii intre indivizi, care
se poate obline pe mai multe cii:
(1) - un lider dornic de afirmare cu colaboratori dependenfi conduce
la crearea de la inceput a unui grup compatibil;
(2) - un grad inalt de afecfiune intre membrii grupului;
(3) - existenfa consensului asupra persoanei liderului.
C. Obiectivele individuale
Firesc, atunci cdnd toli membrii au aceleagi obiective grupul va fi eficient.

Practic insd, oamenii au, ca membri ai grupurilor, gi obiective

nedeclarate, personale, ascunse (care s-ar putea sd nu aibd nimic comun cu
obiectivele declarate, publice, ale grupului); cele mai des intdlnite sunt:
protejarea intereselor subgrupului propriu; impresionarea qefului; eliminarea
unui oponent; rcalizarea unei anumite alianle; ascunderea erorilor
anterioare.
in cele mai multe situalii nu este posibild satisfacerea simultand a
obiectivelor individuale gi a celor de grup. Pentru a se obline rezultatul

Grupurile de munci

"optim" din combinarea celor doud seturi de obiective, fiecare individ

trebuie: (a) sA-gi asume un risc $i (b) sd accepte un compromis intre cele
doui obiective, deci nu cel mai bun rczultat final din punctul lui de vedere.
Pentru a ajunge la acest rczultat, membrii grupului trebuie sd cadd de acord
cu privire la un obiectiv comun gi, esenlial, sd aibd incredere unii in al1ii.
Cele doud condilii se rcalizeazd numai dacd indivizii au posibilitatea
de a comunica intre ei in legdturd cu obiectivele qi au avut posibilitatea de a
verifica justificarea increderii reciproce in diverse circumstanle anterioare.
Sunt insd gi doud situalii in care se ajunge la acelaqi rczultat, respectiv
atunci cdnd existd un aga-zis "advetsar comun" (un obiectiv comun tututor,
atdt de evident incAt rezultd clar avantajul concesiilor) gi atunci cAnd existd
norrne de grup clare gi acceptate de to1i.

D. Stadiul de dezvoltare al grupului

Grupurile au o evolufie caracteristicd care se poate "decupa" in patru
stadii. Cunoaqterea etapei in care se afld grupul, diminuarea disfuncfiilor
specifice fiecdrei etape qi utilizarea avantajelor lor sunt tot atdtea obligalii
majore ale conducerii.
Cele patru stadii (etape) sunt:

Formarea. Grupul este in aceastd perioadd doar un numdr de indivizi

care poartd numeroase discufii despre:

{l scopul grupului;
o definilia qi numele

grupului;

O compozifia sa;
{l structura de conducere etc.
in acest stadiu, fiecare individ tinde sd-qi stabileascd identitatea in cadrul grupului, sd facd o impresie favorabild, sd-gi asume roluri.

Asaltul. Majoritatea grupurilor trec printr-o fazd, de conflict datoratd

consensului preliminar, adesea fals, asupra scopurilor, conducerii qi altor roluri, asupra normelor de muncd gi de comportament care sunt contestate gi
reconsiderate.
Depdgirea etapei duce la fixarea unor noi obiective, procedee qi norme, mai realiste. Faza este deosebit de importantd pentru testarea normelor
de incredere intre membrii grupului.
Normarea. in aceastd etapd grupul iqi fixeazd norme gi proceduri c6nd qi cum se lucreazd, cum se adoptd decizii, tipuri de comportament,
gradul de transparenfd si de incredere, in aceastd fazd, au loc numeroase
incercdri experimentale ale indivizilor prin care este testatd "temperatura"

Managementul resurselor umane

grupului pentru a mAsura cel mai adecvat nivelul de angajare.

Performanfa. Dupd ce primele trei etape au fost parcruse cu succes,

grupul se va afla la deplina maturitate qi va fi cu adevdrat productiv.
Evident cd o anumitd performanfd se obline in toate fazele de dezvoltarc, dar ea tinde sd fie frdnatd de procesele de cregtere gi de planurile individuale ale membrilor, in acest fel se explicd de ce activitatea autenticd
este impiedicatd de problemele conducerii, ale obiectivelor, scopurilor

in ca-

drul grupurilor periodice unde devin subiecte curente.

2.4 Cunoa;terea grupurilor

fn contextul in care nu mai este pusd la indoiald nici necesitatea qi nici
I eficienla lor potenfiald, cadrelor de conducere le revine obligafia cu-

Inoagterii proftrnde a grupurilor, pentru a transforma potenlialul in

acfiune, respectiv: sd inleleagd qi sd identifice motivaliile acliunilor fiecarui
colaborator, dar gi ale grupului, ca un intreg; sd stabileasci legaturile
existente ?ntre formele concrete ale comportamentului (conduitei) grupului
gi trdsAturile de personalitate dominante; in fine, sd identifice existenla gi
ierarhia inforrnald din grup.
Obiectivele, din acest punct de vedere al conducerii (resurselor umane), sunt cu atdt mai complexe cu cdt trebuie atinse in condiliile unei dinamici frrd precedent a tuturor proceselor de grup qi in contextul unor diferen!e majore de la un grup la altul.
Cele mai importante metode qi instrumente de analizd. qi cunoagtere a
mici sunt: autobiografia grupului, observalia sistematica,
tehnicile sociometrice, testele de identificare a personalitalii grupului qi a
profilului lui psihologic.
Firesc, nu ne propunem sd facem aici o prezenlare a acestora; ele vor
face obiectul unei viitoare lucrdri dedicate exclusiv aspectelor practice ale
conducerii resurselor umane, utilizdrii instrumentelor pe care le enunldm
teoretic in aceastd primd parte a lucrdrii noastre.

grupurilor

Grupurile de munci

Autoverific ar ea cuno;tin{elo r
din capitolul 2

1.

Care dintre urmitoarele afirmafii cu privire la grupuri nu

este

adevilratil?
a) sunt eficiente prin existenld
b) presupun cunoagtere gi activare
c) mijlocesc raporturile dintre individ qi intreprindere
d) reprezintd esenfa procesului de formare a personalului
2.

t'Orice numir de persoane care interconditioneazil intre ele, sunt

psihologic conqtiente de existen{a celorlalfi qi percep cI fac parte
din acel grup" reprezinti:
a) un grup, definifia pundnd accentul pe rolul individului ?n grup
b) definilia grupului in care este subliniatd cooperarea intre membrii

c) o echipd
d) un grup
3.

Existenfa unui grup nu

condi{ionati de:

a) un num6r redus de membri

b) relafii afective strAnse
4.

Rolul grupurilor

se

c) independenfa membrilor
d) scopuri ;i valori comune

referi la:

a) realizarea obiectivelo r or garizaliei

b) influenfarea societdlii in conformitate cu nevoile gi
membrilor sdi

c) modelarea personalitdlilor membrilor

d) toate rdspunsurile sunt corecte
f

5"

sdi

Grupurile se impart in nominale qi interactive in func{ie de:

a) tipul de relafii existente intre indivizi
b) tipul de normativitate
c) modul de interacfiune intre membri
d) motivul credrii grupului

valorile

Managementul resurselor umane

6.

"Grupurile secundare sunt orientate spre un sistem

interpersonale"
Ce cuvint lipsegte?

inchis
b) deschis

... de rela{ii

c) afectiv
d) nici un rdspuns nu este corect

a)

7.

Diferenfa dintre grupul nonformal qi cel informal este aceea ci:

a) primul se centrezd pe indeplinirea unor obiective, in timp ce al
doilea reflectd nevoia unei exprimdri mai libere
b) primul este flexibil, iar al doilea este creat pentru indeplinirea unor
obiective
c) primul funclioneazd dupd anumite norrne, fixate anterior iar al
doilea presupune o implicare directd a membrilor sdi
d) primul e dominat de relafii personale, iar al doilea de o exprimare
liberd

8.

in funcfie de tipul de normativitate, grupurile

9.

Grupul de analizi

se

clasifici in:

c) interactive qi nominale
a) primare gi secundare
b) formale, nonformale gi informale d) de comandd, sarcind qi interese

a) nonformal
b) de sarcind

este un grup:

c) temporar
d) toate rdspunsurile sunt corecte

10. Intre caracteristicile grupului de comandi nu se numiri:

a) relafiile dintre membri sunt definite de structura organizatoricl,
b) se formeazd.pebazaunor criterii sociale comune
c) este responsabil de indeplinirea unei anumite sarcini
d) rdsplata formald eviden[iazd, contribufia fiecdruia

11. rfX'orta celor multi" sti labaza grupului:

a) de

b) de

comandi
sarcinA

c) de prietenie
d) de interese

12. Normele de grup reprezinti:

a) efectul constituirii qi existenfei unui grup
b) modele comportamentale considerate acceptabile de cdtre grup
c) ambele r6spunsuri sunt corecte
d) nici un rdspuns nu este corect

Grupurile de munci

13. Conformarea

o'de

suprafald" la normele de grup se referi la faptul

ci:
a) are loc o schimbare a comportamentului individului doar in grup
b) norma de grup devine un comportament permanent al individului
c) norma este acceptatd personal de individ
d) norma este acceptatd de individ prin interiorizarc

14. Care dintre caracteristicile de mai jos nu apartine grupurilor inalt

coezive?
a) au o dinamicd puternicd
b) au o influenfd mare asupra membrilor sdi
c) performanfa lor creqte odatd cu coeziunea dacd au o normd slab
performantd
d) performanla lor scade odatd cu coeziunea dac1 au un stil de
conducere ineficient

15. Stilul de conducere aplicat grupurilor inalt coezive determinl:

a) cregterea

b) scdderea

16.

productivitdlii
productivitdgii

c) ambele rdspunsuri sunt corecte

d) nici un rdspuns nu este corect

"... existi doar prin comparatie cu ceilal{i membri ai aceluiaqi

grup". Ce cuvint lipsegte?
a) rangul unui individ
b) rolul unui individ

c) stilul de muncd al unui individ

d) norma de muncd a unui individ

17. Mediul ambiant determini eficien{a grupurilor ca factor:

a)

dat

b) de intervenfie

c) ambele rdspunsuri sunt corecte

d) nici un rdspuns nu este corect

18. Un grup eficient poate avea maxim:

a) 10 membri
b) 15 membri

c) 20 de membri
d) 25 de membri

19. Eficienfa grupului depinde qi de atingerea optimului intre

obiectivele individuale gi cele de grup; aceasta se realizeazd atunci
c6nd:
a) existd un adversar comun
b) existd norrne clar acceptate

to!i

de

c) existd incredere gi comunicare

d) toate rdspunsurile sunt corecte

Managementul resurselor umane

20. Observafia sistemici

este:
a) o metodd de analizd a grupurilor mici
b) un instrument de analizd a motivafiei
c) un instrument de mdsurare a eficienfei grupurilor
d) nici un rdspuns nu este corect

R.ispunsuri corecte

Rispunsul
A

intrebarea

Rispunsul

11.

12.

D
C

13.

4.
5.
5.

B
C
D
C
B

14.
15,

C
C

16.

7.

17"

8.
9.
10.

B
D
B

18.
19.

C
C
D

20.

intreb anea
1.

2.

3.

Grupurile de munci

Veriflc ar ea cun o$tinfelo

din capitolul 2

1.

Asimilarea qi exercitarea de citre grup asupra individului a unui

ansamblu de valori, norme gi modele comportamentale presupun
ca:

a) individul

si

facd parte dintr-un grup

in

care se dezvolta relafii

interpersonale

b) grupul sd se afle sub incidenla unei organizdn care face posibila

c)
d)

2.

transmiterea ansamblului respectiv

ambele rdspunsuri sunt corecte
nici un rdspuns nu este corect

Existenfa unui grup este conditionatd de:

membri
rolurilor intre

c) relafii afective strdnse

d) nici un rdspuns nu

a) numdrul mare de

b) nediferenlierea

membri

3.

Printre caracteristicile unui grup nu se numara:

a) un numAr redus de membri

b) interdependenfa membrilor
4.

a) dezvolta relafii afective

dezvolta interdependenfe

membri

intre

c) forma personalitdfile
d) toate rdspunsurile sunt
incorecte

In funcfie de tipul de relafii existente intre indivizi grupurile

impart in:
a) primare qi secundare

b) mari
6.

sAi

c) diferenfierea rolurilor intre

membri
d) eficienla prin existenld

in general, grupurile au rolul de a:

b)
5.

este

corect

li

mici

c) interactive $i nominale
d) formale gi nonformale

Familia este un grup:

a) formal

b) primar

c) secundar
d) nominal

SE

Managementul resurselor umane

7.

Scopurile organrza.iei se realizeazi prin intermediul:

c) grupurilor informale
mari
d) grupurilor nominale
b) grupurilor mici
a) grupurilor

8.

Existenfa unor intermediari cu ajutorul cirora se realizeazil

schimburile intre membrii grupului se leagi de:
a) grupurile

b) grupurile

9.

nonformale
nominale

c) grupurile interactive
d) grupurile secundare

Dupi motivul crelrii grupurile

a) primare qi

secundare

b) interactive qi nominale

se

impart in:

c) formale, nonformale qi informale

d) de comandd, sarcinS, prietenie 9i
interese

10. Criteriile sociale comune (virsti, etnieo statuto idei) stau lt

baza

constituirii grupului:
a) de
b) de

11.

c) de Prietenie
d) de interese

Organiza\ia definegte relafiile dintre membrii grupului de:

a) de
b) de

12.

comandd
sarcind

comandd
sarcind

c) ambele rdspunsuri sunt corecte

d) nici un rdspuns nu este corect

Modelele de comportament din cadrul unui grup sunt determinate

de:

a) obiectivele

b)

grupului

c) ambele rdspunsuri sunt corecte

caracteristicile indivizilor d) nici un rdspuns nu este corect

care

il

compun

13. Daci un individ nu mai poate

accepta cerinfele unei norme de

grupr el piriseqte grupul atunci cind:

a) apartenefa la grupul respectiv nu mai este atractivd
b) igi dA seama cd norma intrd in contradiclie cu sistemul sdu de valori
c) grupul decide cd norma este mai importantd decdt individul
d) nici un rdspuns nu este corect

14.

Performanfa grupurilor slab coezive:

a) creqte, dacd li se aplicd un stil de c) cregte odatd cu coeziunea
conducere ineficient
b) nu e influenfat6 puternic de stilul d) creqte dacd scade coeziunea
de conducere

--*T

Grupurile de muncl

15. Lipsa de precizie in

determini, in general:
a) stres
b) ambiguitatea rolurilor

16.

elaborarea structurii organizatorice

c) scdderea satisfacfiei
d) toate rdspunsurile sunt corecte

Gindirea de grup este:

a) o disfunclie a grupurilor slab

coezive

b) o disfuncfie a grupurilor inalt

coezive

c) un atu al grupurilor

slab
coezive
d) o cale de creqtere a eficienlei
muncii

17. "Resursa neglijati"

a grupurilor este reprezentati de:

pdreri nu sunt luate in considerare datoritd
cdror
a) componenlii ale
nivelului redus de participare la disculii
b) indivizii care vorbesc mai ugor, dar ale ciror idei nu sunt aplicate
c) indivizii cu talente gi cunogtinfe deosebite
d) componenfii cu statut inferior

18. Grupurile

eterogene din punct de vedere

capacitdfii de infelegere sunt:
c) nu existd
a) mai eficiente
b) mai pufin eficiente
d) mai mari

al aventurismului qi

19. Cirei etape din ciclul de viafl al unui grup este specific conflictul?
c) normare
a) formare
d) performanld
b) asalt
20. in cadrul stadiilor de dezvolt*e a unui grup
obfine:

performan{a

a) numai in ultima fazd de c) in cadrul etapei

dezvoltare
"performan!6"
b) in toate fazele, intr-o anumitd d) in cadrul etapei "normare"
mdsurl

se