1 STUDIU DE NIVEL PRIVIND FRANA CU TAMBUR

SI SABOTI

Destinatia sistemului de franare:

- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza ale
automobilului.
In practica, eficienta franelor se apreciaza dupa distanta pe care se opreste un automobil avand o
anumita viteza.
Sistemul de franare permite realizarea unor deceleratii maxime de 6-6,5 m/s2 pentru autoturisme
si de 6 m/s2 pentru autocamioane si autobuze.
Pentru a rezulta distante de franare cat mai reduse este necesar ca toate rotile automobilului sa fie
prevazute cu frane (franare integrala).
Efectul franarii este maxim cand rotile sunt franate pana la limita de blocare.
Conditii impuse sistemului de franare:
- sa asigure o franare sigura;
- sa asigure imobilizarea automobilului in panta;
- sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;
- franarea sa fie progresiva, fara socuri;
- sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;
- efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional cu
deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;
- forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului;
- franarea sa nu se faca decat la interventia conducatorului;
- sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;
- sa se regleze usor sau chiar in mod automat;
- sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.
Clasificarea sistemelor de franare:
Sistemele de franare, dupa rolul pe care-1 au, se clasifica in:
- sistemul principal de franare, intalnit si sub denumirea de frana principala sau de serviciu, care se
utilizeaza la reducerea vitezei de deplasare sau la oprirea automobilului. Datorita actionarii, de
obicei prin apasarea unei pedale cu piciorul, se mai numeste si frana de picior;
- sistemul stationar de franare sau frana de stationare care are rolul de a mentine automobilul
imobilizat pe o panta, in absenta conducatorului, un timp nelimitat, sau suplineste sistemul principal
in cazul defectarii acestuia. Datorita actionarii manuale, se mai numeste si frana de mana. Frana de
stationare este intalnita si sub denumirea de frana de parcare' sau de ajutor'. Frana de stationare
trebuie sa aiba un mecanism de actionare propriu, independent de cel al franei principale. Deceleratia
recomandata pentru frana de stationare trebuie sa fie egala cu cel putin 30% din deceleratia franei
1

principale. In general, frana de stationare preia si rolul franei de siguranta;

- sistemul suplimentar de franare sau dispozitivul de incetinire, care are rolul de a mentine constanta
viteza automobilului, la coborarea unor pante lungi, fara utilizarea celorlalte sisteme de franare.
Acest sistem de franare se utilizeaza in cazul automobilelor cu mase mari sau destinate special sa
lucreze in regiuni de munte, contribuind la micsorarea uzurii franei principale si la sporirea
securitatii circulatiei.
Sistemul de franare se compune din franele propriu-zise si mecanismul de actionare a franelor.
Dupa locul unde este creat momentul de franare (de dispunere a franei propriu-zise), se
deosebesc: frane pe roti si frane pe transmisie.
Dupa forma piesei care se roteste, franele propriu-zise pot fi: cu tambur (radiale), cu disc (axiale)
si combinate.
Dupa forma pieselor care produc franarea, se deosebesc: frane cu saboti, frane cu banda si frane
cu discuri.
Dupa tipul mecanismului de actionare, franele pot fi: cu actionare directa, pentru franare folosndu-se
efortul conducatorului; cu servoactionare, efortul conducatorului folosmdu-se numai pentru
comanda unui agent exterior care produce forta necesara franarii; cu actionare mixta, pentru franare
folosmdu-se atat forta conducatorului, cat si forta data de un servomecanism.

Frane cu tambur si saboti interiori

Datorita simplitatii lor, franele cu tambur si saboti interiori sunt foarte raspandite la
automobile.
In figura de mai jos este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori a unei
roti .
Solidar cu roata 1, incarcata cu
sarcina Gr , se afla tamburul 2 ,
care se roteste in sensul indicat de
figura cu viteza unghiulara .
Sabotii 3 sunt articulati in punctele
4 pe talerul franei care nu se roteste
cu roata , fiind fix.
La apasarea pedalei 7, cama 6 ,
prin intermediul parghiei 8 , se
roteste si apasa sabotii asupra
tamburului. In aceasta situatie ,
intre tamburi si sabotii apar forte de
frecarece pot da nastere la un
moment de franare Mf, care se
opune miscarii automobilului.
Sub actiunea momentului Mf,
in zona de contact a rotii cu drumul
ia nastere reactiunea Fr , indreptata
in sens opus miscarii . Tot in zona de contact apare si reactiunea verticala a drumului Z.
In timpul franarii , datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale sabotilor
, energia cinetica a automobilului se transforma in caldura.
2

In momentul opririi, apasarii asupra pedalei , arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala , iar
franarea inceteaza .
Tipuri de saboti
- sabotul primar care apasa mai mult asupra tamburului se numeste si activ; - In timpul franarii
acest sabot capata un efect de autoamplificare ( autofranare) care il face sa mareasca efectul de
franare corespunzator fortei de actionare asupra lui.
-sabotul secundar( pasiv)
Efectul de autoamplificare duce la maririrea fortei ce actioneaza asupra tamburului activ
in comparatie cu forta ce actioneaza asupra tamburului pasiv, pentru aceiasi apasare asupra
sabotilor. Din acest motiv, la mersul intr-un sens se uzeaza mai mult sabotul activ iar la
schimbarea sensului ,cel pasiv.
Pentru a egaliza uzurile la cei doi saboti, se folosesc solutii constructive, ca: forte de
apasare mai mici sau garnituri de frecare mai mari la sabotul primar fata de cel secundar.
Tipuri de frane cu tambur si saboti
Frana simplex are in compunere un sabot primar si unul secundar care pot fi articulati sau
flotanti.
In figura de mai jos este reprezentata frana simplex la care ambii sabotii 1 si 2 sunt articulati in
reazemele 3. Indiferent de sensul de rotatie, unul din saboti va apasa mai mult asupra tamburului 6.
Execentricele 4 si 5 servesc la reglarea jocului dintre saboti si tambur.

Sabotii sunt apasati pe tambur cu forte egale S produse de actiunea lichidului sub presiune asupra
pistonaselor ce se gasesc in cilindru 7.

La frana simplex din fig de mai jos , actionarea sabotilor 1 si 2 se face prin intermediul camei 4
cu fortele S1 si S2.

Frana duplex- are in compunere doi saboti primari care pot lucra ca saboti primari la rotatie
intr-un singur sens( frana uni-duplex) sau in ambele sensuri ( duo- duplex)
-Frana uni-duplex- ambii saboti 1,2 au cate un dispozitiv de actionare si cate un punct de
articulatie propriu (5,6);

-Frana duo-duplex- ambii saboti lucreaza cu efect de autoamplificare ( ca saboti primari)

indiferent de sensul de rotatie.
1,2 saboti;
3,3-opritori;
4-tambur;
5-,6 cilindri;

Frana servo sau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul posterior fiind actionat
de sabotul anterior.
Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si tambur, forta de actionare a sabotului
posterior este mai mare in comparatiecu forta de actionare a sabotului anterior. In acest fel,
momentul de franare se mareste substantial.
In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana se numeste uni-servo, iar in
cazul in care sabotii sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana se numeste duo-servo.
In fig a frana uni-servo; fig b- frana duo-servo
1- tambur; 2- bolt pentru articulatia sab 4; 3-,4-saboti;5-7- arcuri; 6- cilindru receptor, 8dispozitiv de reglare a jocului dintre saboti si tambur.

Frana duo-servo se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt cu efect de
servo actiune, in functie de sensul de rotatie ambii saboti lucrand ca saboti primari; sabotii sunt
legati in serie si actionati de la un cilindru hidraulic.

Schema actionarii hidraulice

Comanda franelor se poate face: cu actionare directa ( mecanica, hidraulica )
cu servoactionare ( pneumatica, electropneumatica) si cu actionare mixta
Elemente componente: 1-2- pistoane; 3-4- compartimentele cilindrului; 5- conducta fr fata;6conducta fr spate, 7 frana spate; 8- frana fata; 9-cilindru.
In cazul in care ambele circuite sunt in perfecta stare, pistonul 1 impinge lichidul din
compartimentul 3 in conducta 5, deplasand in acelasi timp , prin intermediul arcului pistonul 2
spre dreapta care trimite lichidul din comp 4 prin conducta 6 la cilindrii de frana.