PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

NIVEL 4

TEMA

MONTAREA SI DEMONTAREA MECANISMELOR DE TRANSMITERE

A MISCARII
 CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................................2
CAPITOLUL I. TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE....................................................4
1.1.Clasificarea angrenajelor danturate......................................................................5
1.2.Materiale utilizate pentru constructia rotilor dintate...............................................8
1.3.Tratamente termice aplicate materialelor..............................................................9
1.4.Angrenaje cu roti cu dinti drepti...........................................................................10
1.5. Angrenaje cu roti dintate conice…………………….............................................11
1.6. Angrenaje cu roti necirculare………………………..............................................11
1.7. Angrenaje cu roti dintate necirculare…………...................................................12
1.8. Mecanisme cu roti dintate…………………………...............................................12
CAPITOLUL II. TRANSMISII PRIN CURELE............................................................14
2.1 Curea………………………………………………..................................................16
2.2. Asamblarea transmisiilor prin curele……………….............................................16
CAPITOLUL III. TRANSMISII PRIN CABLU.............................................................18
3.1. Cablurile……………………………………...…....................................................18
3.2. Asamblare transmisiilor prin cablu………………................................................20
CAPITOLUL IV. TRANSMISII PRIN LANTURI.........................................................22
4.1. Lantul……………………………………………….................................................22
4.2. Rotile pentru lanturi…………………………….....................................................23
4. 3. Asamblarea transmisiilor cu lant………….........................................................24
CAPITOLUL V. TRANSMISII PRIN FRICTIUNE......................................................25
5. 1. Rotile de frictiune………………………...………................................................25
5.2. Rotile de frictiune cu raport de transmitere constant.........................................27
5.3. Variatoare de turnare cu roti de frictiune……….…............................................28
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................29

1
 ARGUMENT

Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca

scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia insotita de
transmiterea energiei mecanice.

Mecanismele pentru transmiterea miscarii de rotatie se mai numesc si

transmisii mecanice si au rolul de a transmite miscarea de rotatie, cu sau fara
modificarea acesteia.

Transmisiile mecanice transmit miscari de la arborele motor numit si arbore

conductor la arborele condus.

Rolul functional a unei transmisii mecanice este acela de a modifica turatia

arborelui conducator al masinii motoare in vederea realizarii turatiei necesare masinii
de lucru in acelasi sens sau cu inversarea sensului de miscare.

Parametrii de baza a unei transmisii mecanice sunt :

- puterea de transmisie

- sensul de rotatie

- randamentul transmisiei

- turatia arborelui conductor

- turatia arborelui condus

- raportul de transmitere

Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate

transmisii mecanice.

Rotile dintate sunt organe de masini care au la periferia lor dinti dispusi in
mod regulat pe suprafetele teoretice numite suprafete de rostogolire.

Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi
legat direct de arborele condos.

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal

practicat pe exterior , prin care este trecut un cablu . Transmiterea miscarii are
loc datorita fortei de frecare care ia nastere intre cablu si roata.

Transmisia prin lanturi se realizeaza intre arbori paraleli. Miscarea se

transmite prin infasurarea si angrenarea lanturilor cu rotile montate pe arbori si
avand prelucrata o dantura speciala la periferie.

2
 Transmisiile prin roti de frictiune reprezinta cea mai simpla forma de
transmitere a miscarii de rotatie si a puterii. Ele sunt compuse din doua roti cilindrice
sau conice, care se rotesc apasand un ape cealalta. Transmiterea miscarii are loc
datorita fortei de frecare care ia nastere cele doua roti.

Clasificarea angrenajelor danturate se poate face dupa:

 pozitia relativa a arborilor;

 axa longitudinala a danturii;
 forma profilului dintilor;
 forma suprafetei de referinta a danturii.

Tipuri de transmisii mecanice:

1. transmisii prin roti dintate;

2. transmisii prin curele;
3. transmisii prin cablu;
4. transmisii prin lanturi;
5. transmisii prin roti de frictiune.

Transmiterea miscarii este insotita de transmiterea energiei mecanice, deci a

fortelor si a momentelor.

Mecanismele mecanice pot fi:

 cu contact direct, realizat prin: roti dintate, roti de frictiune, mecanisme cu

surub, mecanisme cu parghie;
 cu contact indirect, realizate cu elemente intermediare: fire, cabluri, benzi,
curele, lanturi.

Transmiterea miscarii de rotatie se poate realiza intre doua elemente si

indirect, folosind pentru acrasta firele, cablurile, benzile, curele si lanturile.

In acest tip de transmisie, distanta dintre elementul conducator si cel condus

este relativ mare.

Transmiterea indirecta a miscarii se realizeaza cu doua elemente:

a. elementul de tractiune;
b. rotile.

3
CAPITOLUL I. TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE

Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate

transmisii mecanice.

Angrenajul se defineste ca fiind mecanismul format dintr-o pereche de

elemente profilate numite roti dintate.

Angrenarea este procesul prin care doua roti dintate isi transmit reciproc
miscarea prin actiunea dintilor aflati succesiv in contact. Transmisiile prin rotii dintate
sunt folosite pentru transmiterea momentului si a miscarii de rotatie intre doi arbori.

Angrenajele pot fi:

 cu roti dintate cilindrice;

 cu roti dintate conice;
 melc-roata melcata.

Utilizarea rotilor dintate:

 Avantaje:
 posibilitatea realizarii unui raport de transmitere constant;
 gama larga de rapoarte de transmitere, avand viteze si puteri din cele mai
diferite;
 siguranta in exploatare;
 randament ridicat;
 gabarit redus;
 durata de functionare mare;
 directia de transmitere a miscarii poate fi orientata diferit, axele rotilor dintate
putand fi orientate oricum in plan si in spatiu.

Dezavantaje:

 constructia si controlul rotilor dintate necesita utilaje, scule si instrumente

speciale;
 necesita grad de prelucrare ridicat;
 tehnologia este complicata;
 produc zgomot caracteristic, ce seamplifica odata cu crestera vitezei
periferice a rotilor dintate.

Folosind mecanismele cu angrenaje, se pot transmite:

-miscari avand viteze periferice de la cele mai reduse pana la 150m/s;

-putere de la 0,0001 Kw la 10000 Kw.

1.1.Clasificarea angrenajelor danturate se poate face dupa:

 pozitia relativa a arborilor;

 axa longitudinala a danturii;

4
  forma profilului dintilor;
 forma suprafetei de referinta a danturii.

Din punct de vedere al vitezei periferice, angrenajele se clasifica dupa cum este
aratat in tabelul de mai jos.

Tipul angrenajului Limitele vitezei periferice

Angrenaje cu viteza redusa 0< v < 1m/s
Angrenaje cu viteza redusa 1 m/s < v < 3 m/s
Angrenaje cu viteza medie 3 m/s < v < 10 m/s
Angrenaje cu viteza mare 10 m/s < v <20 m/s
Angrenaje cu viteza foarte mare V > 20 m/s

Dupa pozitia relativa a arborilor, angrenajele se clasifica dupa cum este prezentat
in tabelul de mai jos.

Nr Clasificar Clasificarea Locul Tipul Reprezentarea

.cr ea dupa dupa axa unde dantur
t. pozitia longitudinala este ii
relativa a danturii danturar
arborilor ea

1.

Cu
dinti
drepti

Cu
dinti
inclinat
Dantura i
in exterior

5
 Axa Cu
Angrenaje longitudinala dinti in
paralele este paralela V
cu axele de
rotatie ale
rotilor

Cu
dinti
drepti
Dantura
in interior

N Clasifica Clasificarea Locul Tipul Reprezentarea

r. rea dupa dupa axa unde dantu
C pozitia longitudinal este ri
rt. relativa a a danturii danturar
arborilor ea

2.

Angrenaj Se In

6
 cu arbori realizeaza exterior
concuren cu angrenaje
ti conice la
care
danturarea
este
realizata pe
suprafete
conice

Cu
dinti
In drepti
exterior (roata
-
crema
Axele liera)
arborilor se
3. Angrenaj intersecteaz
e cu a in spatiu. Cu
arbori Se folosesc dinti
neconcur roti inclina
enti danturate ti
elicoidal pe (melc-
suprafetele roata
cilindrice sau melca
conice sau ta)
pe angrenaje
cu
cremaliera

1.2.Materiale utilizate pentru constructia rotilor dintate

Alegerea materialelor pentru roti dintate trebuie sa tinem seama de:

 sarcinile transmise prin dantura;

 durata de functionare a angrenajului;
 viteza la care functioneaza;
 precizia impusa;
 caracteristicile de rezistenta ale materialelor;
 conditiile de functionare, de temperature, demediu(coroziv), conditii electrice,
magnetice.

Grupe principale de materiale utilizate la constructia rotilor dintate sunt prezente

in tabelul de mai jos:

7
Nr. Grupa Tipul Denumirea Caracterizare Domeniul de utilizare
crt. materi mater materialului
alului ialulu
i
oteluri -rezistenta crescuta la  roti dintate greu
uzura, presiune de contact solicitate;
OLC 45, 41 si solicitari variabile  roti care necesita
MoC 11, 34 rezistenta la oboseala;
MoCN 13,  solicitari mari
13 CN 35. aledanturii la presiune
de contact asociata cu
frecarea mare de
1. metale alunecare si
de rostogolire, in conditii
baza variabile.
-au avantajul ca au  angrenaje cu diameter
rezistenta buna la uzura; mari si viteze periferice
Fonta scazute;
maleabila, -nu sunt recomandate in  roti dintate greu
fomta cu situatia in care apar solicitate;
grafit nodular solicitari la incovoiere.  roti care necesita
si fonta rezistenta la oboseala;
antifrictiune  solicitari mari ale
danturii la presiune de
contact asociata cu
frecare mare de
alunecare si
rostogolire, in conditii
variabile.
alama -sunt utilizate datorita uzuri roti care lucreaza in
relative mici; special in mediu corozov;
2. Metale bronz -au avantajul unei prelucrari roti utilizate in domeniul
nefero precise; -au propietati aparatelor de masurat;
ase antimagnetice; -se
foloseste la viteze si sarcini
mici.
Bache -prezinta urmatoarele
lita dezavantaje: -
Materi textoli sunt sensibili la umiditate;
ale ta -nu pot fi utilizate peste
3. metali lignof anumite temperature-limita; -aparatura electrocasnica;
ce ol prezinta urmatoarele -jucarii.
polia avantaje: -
mide amortizarea partial vibratiile;
-reduc zgomotul; -
polica compenseaza elastic erorile
rbonat de danturare, datorita
i modulului de elasticitate
relative redus.

8
 1.3.Tratamente termice aplicate materialelor

In scopul imbunatatirii duritatii suprafetelor de lucru, otelurile le sunt aplicate diferite

tratamente termice, in functie de scopul urmarit in exploatare in tabelul de mai jos:

Nr. Tratament Caracterizare Domenii de utilizare

crt. termic aplicat
Este realizat prin incalzire cu Se foloseste la rotile
flacara sau cu curenti de inalta de dimensiuni relative
1. Dupa forma de frecventa. mici, confectionate din
baza otel carbon si unele
oteluri aliate
Este un tratament urmat de
calire, aplicat in scopul realizarii
2. Cementare rezistentei corespunzatoare la Se aplica otelurilor
rupere si la uzura a dintilor aliate
Este un tratament termochimic
realizat in scopul durificarii
straturilor superficiale. Prezinta
dezavantajul realizarii unor
3. Nitrare straturi subtiri, ce pot fi Se aplica otelurilor
inlaturate printr-o uzura mai aliate
mare sau efectul unor sarcini
importate
Asigura o durificare de
suprafata, ceea ce impedica
4. Cianurare rectificarea danturii. Se aplica otelurilor
Functionarea angrenajelor aliate
astfel tratate necesita o ungere
foarte buna.

1.4.Angrenaje cu roti cu dinti drepti

Rotile dintate sunt oregano de masini de forma cilindrica, conoca sau

hiperboloida ce sunt prevazute la periferie cu dinti. La aceste organe de masini
transmiterea miscarii se realizeaza prin contactul direct dintre dintii rotiilor care
angreneaza.
Clasificarea rotilor dintate se face dupa mai multe criterii, prezentate in tabelul
de mai jos.

Nr. crt. Criteriul de clasificare Denumire

cilindrica
1. dupa forma de baza conica
hiperboloida
cu dinti drepti
2. dupa asezarea dintilor fata cu dinti inclinati
de axa rotii cu dinti curbi
evolventa

9
3. dupa profilul dintilor cicloida
de ceasornicarie
bolturi
4. dupa contur circulare
necirculare

Prelucrarea danturii se face cu ajutorul sculelor al caror profil numit generator

este o cremaliera de referinta inverse.
Cremalieara de referinta inverse este cremaliera la care capul dintelui
profilului generator corespunde piciorului cremalierei de referinta.
Rostogolirea profilului generator pe un cilindru determina reproducerea pe
suprafata acestuia a cremalierei de referinta, deci a unei danturi de pas p, modul m,
cap a, piciorul b si inaltimea h in fig. 1.

Elemente de cremaliera de referinti

Fig. 1

Marimile caracteristice ale profilului de referinta la valorile standardizate,

respective ale cremalierei generatoare, determina marimea dintilor rotilor dintate. De
aceea, in cazul in care cremaliera angreneaza cu o roata avand diametrul infinit, se
obtine o cremaliera similara cu cremaliera conductoare.

Doua roti dintate cu acelas profil pot angrena, daca fiecare angreneaza cu
aceeasi cremaliera. De aceea, pe baza elementelor geometrice ale cremalierei de
referinta se determina elementele geometrice ale danturii rotiilor dintate.

1.5. Angrenaje cu roti dintate conice

Angrenajele cu roti dintate conice transmit miscarea de rotatie schimband

directia acesteia sub un unghi oarecare.
Cel mai frecvent caz este acela in care axele rotilor care angreneaza fac intre
ele un unghi de 90.
Rotile conice pot fi:
- cu dinti drepti;
- cu dinti inclinati;
- cu dinticurbi.
Rotile de acest tip pot functiona pana la viteza de v=2…3m/s.
Cateva exemple de roti dntate conice sunt prevazute in figura 4.

10
Fig.4. Roti dintate conice.

1.6. Angrenaje cu roti necirculare

Angrenajele melc-roata melcata se folosesc pentru transmiterea miscarii intre

arbori ale caror axe se incruciseaza in spatiu, de regula sub un un unghi de 90.
Angrenajele cu surub mecl si raota melcata se compun pun din:
1. melc sau surub fara sfarsit, care este un surub cu filet trapezoidal:
2. roata dintata melcata, care este o roata dintata avand dintii inclinati sub
acelasi unghi cu spira filetului.

Miscarea se transmite de la melc la

roata, si invers numai in cazul speciale, iar
atunci sunt necesare melci cu mai multe
inceputuri, cu pas foarte mare.
Cateva exemple de angrenaj melc-
roata melcata sunt prezentate in figura 5.

Fig.5. Angrenaje melc-roata melcata.

1.7 Angrenaje cu roti dintate necirculare

Angrenajele cu roti dintate necirculare sunt folosite pentru transmiterea unor

miscari cu raport de transmitere variabila, dar si pentru reproducere de miscare
generate de o anumita functie.
Sunt utilizate la masinile de claculat sau la mecanismele de masurat.

Pentru asigurarea unei miscari

continuie, conturul de rostogolire este inchis,
iar pentru o miscare limitata la un unghi
oarecare, miscarea si forma constructive sunt
limitate de un unghi cuprins, de regula, intre
300…360 ca in figura 6.

Fig. 6. Roti necirculare: Roti necirc

11
1.8 Mecanisme cu roti dintate

Mecanisme cu roti dintate sunt alcatuite din mai multe perechi de roti dimtate,
cu scopul obtinerii de rapoartare de transmitere mari sau foarte mari.
Din punct de vedere functional, mecanismele cu roti dintate pot fi:
- reductoare – cand micsoreaza viteza unghiulara a arborelui condos;
- multiplicare –cand maresc viteza arborelui condos.
Mecanismele cu roti dintate pot tranmite miscarea in aceleasi sens de rotatie
sau in sens invers.
Din punct de vedre constructive, mecanismele cu roti dintate pot fi:
 Cu axe fixe, numite si trenuri de roti;
 Cu axe mobile, numite mecanismele planetare sau diferentiale.
In calcule intereseaza mai ales determinarea raportului de transmitere total si
apoi calcularea parametrilor geometrici ai rotilor componente.

 Mecanismele cu roti dintate dispuse in serie

Fig. 7. Mecanismele cu angrenaj in serie

Raportul de transmitere nu este influentat de rotile intermediare, in schimb sensul

de miscare este schimbat de fiecare roata componenta a lantului de transmisie.

 Mecanisme cu angrenaj in cascada

Fig. 8. Mecanisme cu angrenaje in cascada

La angrenajele in cascada, raportul de transmitere este influentat de fiecare

pereche de roti aflata in transmisie, deci nu exista roti parazite. De aceea, raportul
de transmitere este mult mai mare comparative cu transmisia serie, care foloseste
acelasi numar de roti dintate, avand fiecare acelasi numar de dinti.
In figura 9. este prezentata sectiunea unui redactor cu angrenaje combinate.
El are roti cilindrice, roti conice si angrenaje melcate, la care intrarea n si iesirea n
sunt dispuse sub un unghi de 90.

12
Fig. 9. Redactor cu roti dintate.

13
 CAPITOLUL II. TRANSMISII PRIN CURELE

Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi
legat direct de arborele condos.
Raportul de transmitere este defintit ca raport al vitezelor unghiulare sau al
turatiilor celor doua elemente intre care se transmite miscarea.
Semnul plus semnifica miscarea in acelasi sens a elementelor mecanismului
minus semnifica in sens invers.
Transmisia se face datorita frecarii care ia nastere intre banda si roti si de
aceea se mai numeste si transmisie prin aderenta.
Transmisiile prin curele sunt ansambluri constituite din:
- rotile de curea;
- curele;
- dispozitive de intindere a curelelor;
- dispozitive de schimbare a curelelor de pe rotile antrenate pe cele libere.
Rotile de curea se pot moonta atat pe fus de capat, cat si intre lagare.
In figura 14 sunt prezentate cateva variante de transmisii prin aderenta.

Transmisii prin curea.

Fig. 14. 1- arbore conducator; 2- arbore condos; 3- arbore intermediar.

Cateva scheme de transmisii prin aderenta sunt prezente in figura 15.

Fig. 15. Transmisii prin aderenta in constructia de aparate.

1- arbore motor; M1- moment motor; P1- forta motoare;

2- arbore condos sau ghidaj; M2- moment transmis; P2- forta transmisa.

Transmisii prin curea:

Avantaje:
 Transmiterea energiei si a miscarii se face la distante convenabile;
 Functionarea este silentioasa;
 Permite amortizarea socurilor si a vibratiilor;
 La suprasarcini, exista posibilitatea patinarii curelei, deci are loc o protectie a
mecanismelor;

14
 Costul este scazut, in raport cu al altor transmisii;
 Precizia de executie este relativ scazuta.

Dezavantaje:
 Gabarit mare in comparative cu transmisia cu roti dintate;
 Produc zgomot la cuplare si decuplare;
 Raportul de transmitere nu este constant, deoarece forta tangentiala este
variabila datorita alunecarii;
 Din cauza tensionarii curelei, se produc incarcari suplimentare in lagarilor si
arbori;
 Din cauza deformatiilor permanente lae curelei, aceasta trebuie refacuta sau
chiar inlocuita periodic;
 Durabilitatea este limitata; poate provoca incarcari electrostatice.

Transmisia prin curele se foloseste la:

- transmiterea miscarii de rotatie de la un motor;
- in industria de aparare;
- in industria de aparatura electrocasnica;
- la transmisiile de putere.

In constructia de aparate, transmisia pe baza de aderenta foloseste drep

elemente de tractiune snururi din bumbac sau din nailon, cu diametrul cuprins intre
1,5…3m, sfori de canepa cu diametrul 3…4 mm sau cabluri din sarma rasucita.

Pentru forte de tractiune mici, se folosesc snururi din matase, benzi metalice
din otel sau bronz fosforos.

2.1 Curea

Cureaua este elemental intermediary flexibil care este infasurat atat pe roata
conducatoare, cat si pe cea condusa,
Exista si curele articulate, realizate din bucati mici din piele identice si
articulate intre ele.
Curele late se imbina prin lipire, prin coasere sau cu elemente de legatura
metalice.
Dupa forma sectiunii transversale a elementului de tractiune, de latime / si
grosime s transmisiile pot fi ca in figura 16.
 Transmisii cu elemente late; (a)
 Transmisii cu elemente rotunde; (c, d)
 Transmisii cu elemente trapezoidale. (b)

Clasificarea transmisiilor dupa sectiunea elementului de tractiune.

Fig. 16

15
2.2. Asamblarea transmisiilor prin curele

Corectitudinea montajului influenteaza comportarea, precum si durabilitatea

transmisiei prin curele. De aceea se vor controla cu atentie respectarea tolerantelor
legate de paralelismul arborilor, dar si bataia radiala si frontala a rotilor de curea.
Pentru ca montajul si functionarea sa fie corecte, trebuie sa se tina seama de
urmatoarele aspecte:
 Pentru a nu se desface lipitura la curle cu capete lipite, montajul se va
face ca in figura 17;

Fig. 17. Curea cu capete lipite.

 Pentru a nu’si pierde flexibilitatea, curelelor sunt unse din timp in timp,
au fost spalate cu apa si sapun;
 Curelele din piele se monteza cu partea lucioasa in exterior pentru a
creste coificientul de frecare rotii;
 Dupa montaj, se verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii pe
care aceasta o face la o anumita apasare;
 In timpul functionarii, se verifica daca rotile se incalzesc, ceea ce indica
patinarea curelei;
 Pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt imprejmuite
cu plase sau gratii.

Montarea, demontarea si reglarea transmisilor cu curele nu se face in timpul

functionarii.

Pregatirea montajului necesita parcurgere a etapelor de pregatire pentru montaj:

- se verifica arborii, fusurile, canalele de pana, canelurile.
Solutiile constructive de asamble a transmisiilor prin curele sunt ilustrate in figura 18.

a- pe alezaj conic cu piulita;

b- pe alezaj cilindric cu
piulita;
c- cu saiba fixate prin
suruburi;
d- fixare prin strangere.

Fig.18 .Fixarea rotilor de curea.

Asamblarera se poate face prin baterea rotii cu ciocanul folosind un dispozitiv

de presare ca in figura 19.

16
 1- roata de curea;
2- arbore;
3- brida fixate pe arbore;
4- surub de presare;
5- manivela;
6,7- parghii;
8- placa de presare.

Fig. 19. Dispozitiv de montare a rotii de curea.

Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o bucsa

de bronz presata in alezajul butucului rotii se realizeaza prin ajustare.
Dupa ce rotile au fost montate pe arbori se imbina si se monteaza curelele pe
roti.
Inainte de montare, curelele se intend folosindu-se pentru aceasta masini
speciale. Operatia de intindere dureaza cateva zile si se face sub o sarcina de trei
ori mai mare decat sarcini de lucru. Montarea pe roti a curelelor se face cu partea
nelucioasa, deoarece este mai aderenta la roata. Trebuie ca semnul care indica
sensul de deplasare al curelei sa coincide cu sensul de rotatie al rotii pentru a se
evita dezlipirea curelei si sarirea acesteia de pe roata.
Dupa montaj se verifica intinderea curelei folosind pentru acestea un
dinamometru. Ca masura suplimentara pentru asigurarea intinderii curelei se
foloseste o rola suplimentara.
Verificarea montajului consta in :
 verificarea bataii axiale;
 verificarea bataii radiale ;
 pozitia relative a celor doua roti.

CAPITOLUL III. TRANSMISII PRIN CABLU

Transmisiile prin cablu sunt compuse din roti prevazute cu un canal

practicat pe exterior , prin care este trecut un cablu . Transmiterea miscarii are
loc datorita fortei de frecare care ia nastere intre cablu si roata.
Transmisiile prin cablu lucreaza prin aderenta, la fel ca transmisiile prin
curele.
Utilizarea acestor transmisii prezinta avantajele si dezavantaje prezentate
mai jos.
Transmisii prin cabluri :
Avantaje
 transmitrea miscarii se poate face la distante mari intre axele arborilor
conducatori si condusi;
 transmiterea se face fara zgomot.
Dezavantaje
 precizia relativ scazuta ;
 uzarea mare a cablului .

17
 3.1. Cablurile

Cablurile au o sectiune rotunda si pot fi clasificate, dupa materialul din care

sunt confectionate, in :
- cabluri textile ;
- cabluri metalice .
Cablurile textile se mai numesc funii, franghii, odgoane sau parame.
Ele sunt folosite pentru masini de ridicat sarcini mici, transmisii cu precizie mai
scazuta , ancorari care nu prezinta pericol de accidentari si pe o durata limitata.
Cablurile textile sunt formate din toroane rasucite formate, la randul lor din fire
rasucite. In sectiune, aceste toroane se inscriu intr-un cerc al carui diametru se
numeste diametru nominal.

Sectiunea cablului.
Fig. 20

Cabluri metalice sunt mai des utilizate, datorita faptului ca prezinta rezistente mult
mai mari decat ale cablurilor textile.

Fig.21 Tipuri de cabluri.

Executia lor este asemanatoare cu cea a cablurilor textile. In situatia care

este necesara o mare flexibilitate, toroanele din sarma se rasucesc imprejurul unei

18
inimi vegetale impregnate cu ulei. In acest fel se realizeaza si o ungere a fibrelor
metalice, ceea ce duce la cresterea flexibilitatii cablului.
Calculul cablurilor metalice se face tinandu-se seama de solicotarea acestora
la intindere si la incovaiere.
Eforturile de strivire si torsiune aparute in cablu nu pot fi calculate, dar ele au
fost constatate in practica. Efectul lor este marcat printr-un coeficient K ce este luat
in calculul eforturilor unitare care are valoarea de 0,5-1.
Pentru distante foarte mari, care depasesc o 100 m , cablurile sunt sprijinite
de role de conducere.
Cablurile sunt folosite la :
 transmisii de putere si de forta;
 masini de ridicat;
 funiculare, avand rol de cabluri purtatoare;
 sustinerea podurilor suspendate;
 ancorari .

Transmisia cu cablu functioneaza pe baza frecarilor dintre roata de transmisie

si cablu. Cablul este un ansamblu format din fibre textile sau metalice, obtinut
prin rasucire sau prin impletire. Se disting :
- cabluri rotunde; - cabluri plate; -cabluri cu inima nemetalica; -cabluri rasucite
spre dreapta sau spre stanga.

3.2. Asamblare transmisiilor prin cablu

Innadirea cablurilor este necesara atunci cand se impune utilizarea de cabluri

de lungimi foarte mari, cabluri purtatoare la funiculare sau la cablurile de tractare.
Operatia este realizata de specialisti, prin despletirea si reinpletirea cablurilor pe
lungimi destul de mari. In aceste zone rezistenta cablului se reduce cu 5-10% din
rezistenta initiala a cablului.
Metodele de montare a rotilor pentru cabluri urmeaza aceleasi indicati
tehnologiceca si in cazul rotilor de curea. Probleme deosebite apar doar la montajul
cablurilor.
Fixarea capetelor cablului se poate face prin urmatoarele metode:
a) formarea unui ochi termal prin indoirea cablului si legarea acestuia cu
sarma pe o anumita portiune ca in figura de mai jos.

Fig. 22 Fixarea cablului cu ochi terminal si sarma.

19
 b) formarea unui ochi terminal si fixarea acestuia cu braturi de strangere fixate
prin suruburi ca in figura de mai jos.

Fig.23 Fixarea cablului cu ochi terminal si braturi de strangere.

c) folosirea unui dispozitiv de fixare a capatului de cablu. Capatul de cablu este

introdus intr-un manson conic, apoi sarmele de la capat se despletesc si se
incovoaie ca niste carlige. Fixarea se face prin turnarea printer ele a unui aliaj de
plumb ca in figura de mai jos.

Fig. 24 Fixarea cablului cu manson conic.

d) prinderea in dispozitiv demontabil si fixarea cu suruburi ca in figura de mai

jos.
1- cablu;
2- piese de montare a
inelului cablului;
3- piesa de fixare.

Fig. 24 Prinderea in dispozitiv demontabil:

20
 e) prinderea pe tambur la masinile de ridicat ca in figura de mai jos.

1- cablu;
2- pana;
3- carcasa de fixare.

Fig. 25 Prinderea de tambur:

Cablurile se ung cu ulei special, aplicarea facandu-se cu o pensula sau cu o

pana. Uneori ungerea cablului se face prin trecerea acestuia printr-o baie de ulei.

21
 CAPITOLUL IV. TRANSMISII PRIN LANTURI

Transmisia prin lanturi se realizeaza intre arbori paraleli. Miscarea se

transmite prin infasurarea si angrenarea lanturilor cu rotile montate pe arbori si
avand prelucrata o dantura speciala la periferie.
Transmisiile prin lanturi sunt utilizate pentru antrenarea arborilor care lucreaza
in conditii grele, situati la distante mici, intre 0,5-5 m unul de altul.
Acest tip de transmisie prezinta avantajele se dezavantajele enumerate in
schema urmatoare.
Transmisii prin lanturi:
Avantaje:
- evita alunecarile pe roti;
- unghiurile de infasurare sunt mult mai mici decat la transmisia prin curele;
- lanturile sunt folosite la transmiterea de sarcini mari.
Dezavantaje:
- zgomot mare in timpul functionare;
- lanturile sunt mai putin elastice decat curelele si deci transmisia este sensibila la
socuri;
- uzarea mare in zonele de articulatie ale zalelor.

4.1. Lantul

Lantul este alcatuit dintr0o serie de piese identice, articulate intre ele.
Elementele lantului se numesc zale.
Din acest punct de vedere constructive, lanturile se clasifica la fel ca in figura
de mai jos.

a- lant cu zale ovale si

dreptunghiulare;
b- lant cu zale carlig;
c- lanturi articulate;
d- lanturi patent;
e- lanturi cu margele.

Fig. 26 Clasificarea lanturilor:

4.2. Rotile pentru lanturi

Rotile pentru lanturi ovale sau dreptunghiulare sunt asemanatoare rotilor dintate,
deosebindu-se de acestea din urma prin profilul dintelui si latimea mai redusa. La
aceste transmisii exista doua forme constructive ca in figura de mai jos.

22
 a- zala este culcata pe roata;
b- zala patrunde intr-un sant special
prelucrat pe periferia rotii.

Fig. 27 Transmisii cu lanturi cu zale

ovale:

Rotile pentru lanturile articulate au la periferie dinti care patrund in spatiile

dintre placute ca in figura 28. Pentru a usura angrenarea, flancurile dintilor sunt
executate sub forma de arcuri de cerc cu diametrul mai mic decat diametrul
bolturilor.

Fig. 28 Angrenare cu lant Gall

Rotile pentru lanturi cu margele au prevazute locasuri conice, semisferice

alternative sau sferice in care patrund bilele lantului ca in fig 29.

a- locasuri conice;
b- locasuri semisferice;
c- locasuri sferice.

Fig. 29 Roti pentru lanturi cu margele:

4. 3. Asamblarea transmisiilor cu lant

Montarea transmisiilor cu lanturi se desfasoara in mai multe etape:

- montarea rotilor pe arbori;
- fixarea lanturilor;
- imbinarea lanturilor.

Montarea rotilor pentru lanturi se face asemanator montarii rotilor de curea

sau pentru cabluri, folosindu-se asamblari cu pene sau caneluri. Se verifica apoi
bataia radiala sic ea frontala, care nu trebuie sa depaseasca 0,05-0,06 mm pentru
fiecare 10 mm ai diametrului rotii.

23
 Trebuie, de asemenea, verificat paralelismului axelor rotilor, dar si deplasarea
relative a acestora.
Dupa stabilirea lungimii lantului se prind capetele, folosindu-se metoda
adecvata pentru fiecare caz in parte, conform prescrisptiilor tehnologice.
In figura 30 este prezentat un dispozitiv pentru prinderea zalelor unnui lant
Gall.

Dupa montarea lantului, se

verifica bataile radiale si axiale,
precum si intinderea lantului.

Fig. 30 Dispozitiv pentru

prinderea lanturilor Gall

Verificarea intinderii lantului se face prin masurarea sagetii acestuia sub

efectul greutatii proprii ca in figura 31.

In timpul functionarii transmisie prin lant, sageata nu trebuie sa fie mai mare de
0,02A pentru transmisii orizontale.
Transmisiile cu lant functioneaza unse. Metoda de ungere depinde de viteza si pasul
lantului:- la sarcina si viteza redusa se
aplica ungere manuala;
- la sarcini mici, ungerea se face prin
picurare;
- pentru viteze mai mare ungerea se face
sub presiune.

Fig. 31 Dspozitiv pentru prinderea lanturilor Gall

24
 CAPITOLUL V. TRANSMISII PRIN FRICTIUNE

Transmisiile prin roti de frictiune reprezinta cea mai simpla forma de

transmitere a miscarii de rotatie si a puterii. Ele sunt compuse din doua roti cilindrice
sau conice, care se rotesc apasand un ape cealalta. Transmiterea miscarii are loc
datorita fortei de frecare care ia nastere cele doua roti.
Utilizarea rotilor de frictiune:
Avantaje
- constructia este simpla;
- exista posibilitatea patinarii in cazul suprasarcinii, evitand supraincarcarea
celorlalte elemente ale mecanismului nu are curse moarte;
- nu are curse moarte;
- viteza elementului condos poate fi reflata usor;
- cuplarea si decuparea se pot face usor, in orice moment.

Dezavantaje
- sunt necesare elementele suplimentare, pentru asigurarea unei forte de apasare
intre roti;
- introduc solicitari mari in arbori si lagare;
- au uzura mare;
- au gabarit si greutate mare.

5. 1. Rotile de frictiune

Functionarea rotilor de frictiune se bazeaza pe frecarea create intre

suprafetele de contact ale rotilor.

Clasificarea rotilor de frictiune se realizeaza dupa mai multe criterii:

 in functie de variatia raportului de transmitere, rotile de frictiune se clasifica in:
a) roti de frictiune cu raport de transmitere constant:
- roti de frictiune netede;
- roti de frictiune canelate;
- roti de frictiune conice.
b) roti de frictiune cu raport de transmitere variabil
- variatoare de turatie cu roti de frictiune.

Materialele utilizate pentru constructia rotilor de frictiune trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba coefficient de frecare cat mai mare;
- sa aiba rezistenta la presiunea de contact;
- sa aiba rezistenta la uzura;
- sa aiba modulul de elasticitate ridicat, pentru ca deformarea permanenta sa fie cat
mai mica.

 In functie de pozitia relative a axelor geometrice de rotatie ale elementelor

conducator si condos, rotile de frictiune pot fi:
- cilindrice (fig. 32, a);
- conice (fig. 32, b);
- variatori de turatie.

25
Fig. 32 Tipuri de rotatie de frictiune:
a- cilindrice; b- conice.

Pentru transmisiile portante, materialele care se pot utilize sunt: otelul pe otel
si mai rar, fonta pe fonta. Acest tip de materiale permite realizzarea unor roti cu
gabarit redus, dar necesita o prelucrare si un montaj précis. Fonta prezinta
dezavantajul unei rezistente scazute la presiunea de contact.
Rotile de frictiune metal-metal pot functiona uscat, cand se realizeaza
coeficienti de frecare mari, sau in bai de ulei, cand se realizeaza o durabilitate
crescuta.
Alte materiale folosite in constructia rotilor de frictiune sunt:
 Otel pe materiale plastice (textolit) – functioneaza uscat, au coeficientui de
frecare mari, forte de apasare mici si nu necesita prelucrare pretentioasa.
 Bandaje din fibre, piele, azbest preset, hartie stratificata si cauciuc. Au
dezavantajul deformatiilor mari si al necesitatii aplicarii unui tratament de
intarire.

5.2. Rotile de frictiune cu raport de transmitere constant

Din punct de vedere constructive, rotile de frictiune se impart in:

- roti de frictiune cu suprafete cilindrice netede;
- roti de frictiune conice.

a) rotile de frictiune cu suprafate cilindrice netede.

La rotile cilindrice cu suprafete netede, miscarea de la elemental 1 la
elemental 2 se transmite ca effect al frecarii produse intre suprafetele laterale ale
rotilor, prin apasarea reciproca a acestora ca in figura 33.

Fig. 33 Rotile de frictiune cilindrice

26
 Coeficienti de frecare pentru transmisiile de frictiune pot avea valorile din
tabelul de mai jos.

Materialele cuplului Conditiile de lucru

Fonta pe fonta 0,1….0,15 Uscat
Otel pe otel 0,04…0,05 Uns
Otel turnat pe otel 0,15…0,18 Uscat
Textolit pe otel 0,2…0,25 Uscat
sau fonta
Fibra pe otel 0,15…0,2 Uscat
Hartie pe otel 0,2…0,3 Uscat
Piele pe otel 0,25…0,35 Uscat
Cauciuc sintetic pe fonta 0,5…0,75 Uscat

b) Rotile de frictiune conice

constructiile care folosesc roti de frictiune conice sunt utilizate pentru
transmisia periodica a miscarii de rotatie, datorita uzurii ridicate a suprafetei de
contact, frecare de alunecare fiind insotite de frecare de rostogolire.
Jocurile de la extremitatile canelurilor sunt folosite pentru a asigura contactul
permanent dintre roti.
Cea mai utilizata transmisie cu roti conice de frictiune este cea la care axele
celor doua roti fac intre ele un
unghi de 90 ca in figura 34.

Utilizarea rotilor de
frictiune ca transmisii portante
este limitata de forta de apasare
relative nare, ceea ce duce la
incarcarea lagarelor si la
cresterea gabaritelor.
Fig. 34 Roti de frictiune
conice.

5.3. Variatoare de turatie cu roti de frictiune

Variatoarele de turatie cu roti de frictiune permit reglarea fara trepte a turatiei.

Se deosebesc de variatoarele hidraulice si cele electrice prin simplitatea si gabarit
redus, realizand transmisii la parametric la fel de buni.

Variatoare cu roti de frictiune cilindrice.

La variatorul de turatie reprezentat in figura 35, roata 1 se deplaseaza de-a
lungul axei si ca urmare are loc o modificare a razei discului 2 si deci a raportului de

27
transmisie. Miscarea rotii cilindrice 3 de-a lungul celor doua roti conice egale
produce transmiterea miscarii, dar si modoficarea vitezei.

Fig. 35 Variatori de turatie cu roti de frictiune cilindrice

28
 BIBLIOGRAFIE

1.U.T.M. – E.D.P. – Bucuresti 1999

2.T.A.M. – E.D.P. –Bucuresti-1991

3.M.T. - G.L.ARAMIS – 2005

4.Manea, Gh. Organe de maşini, vol.I. Bucureşti,EdituraTehnic1970.

5.Gafiţanu, M. ş.a. Organe de maşini, vol.II. Bucureşti,EdituraTehnică, 1983

6.Rădulescu, C. D. ş.a. Organe de maşini, vol.II Universitate din Braşov, 1981.

29