Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANGELESCU’’ GAESTI
PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR
PROFESIONALE
PROFIL :TEHNIC
INDRUMATOR:
PROF/ING: PLAVIE VIOREL
ELEV:
REPEDE CRISTIAN
CLASA A XIII-A SERAL
2018-2019
www.referat.ro
CUPRINS
ARGUMENT...............................................................................................................2
CAPITOLUL I. TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE....................................................4
1.1.Clasificarea angrenajelor danturate......................................................................5
1.2.Materiale utilizate pentru constructia rotilor dintate...............................................8
1.3.Tratamente termice aplicate materialelor..............................................................9
1.4.Angrenaje cu roti cu dinti drepti...........................................................................10
1.5. Angrenaje cu roti dintate conice…………………….............................................11
1.6. Angrenaje cu roti necirculare………………………..............................................11
1.7. Angrenaje cu roti dintate necirculare…………...................................................12
1.8. Mecanisme cu roti dintate…………………………...............................................12
CAPITOLUL II. TRANSMISII PRIN CURELE............................................................14
2.1 Curea………………………………………………..................................................16
2.2. Asamblarea transmisiilor prin curele……………….............................................16
CAPITOLUL III. TRANSMISII PRIN CABLU.............................................................18
3.1. Cablurile……………………………………...…....................................................18
3.2. Asamblare transmisiilor prin cablu………………................................................20
CAPITOLUL IV. TRANSMISII PRIN LANTURI.........................................................22
4.1. Lantul……………………………………………….................................................22
4.2. Rotile pentru lanturi…………………………….....................................................23
4. 3. Asamblarea transmisiilor cu lant………….........................................................24
CAPITOLUL V. TRANSMISII PRIN FRICTIUNE......................................................25
5. 1. Rotile de frictiune………………………...………................................................25
5.2. Rotile de frictiune cu raport de transmitere constant.........................................27
5.3. Variatoare de turnare cu roti de frictiune……….…............................................28
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................29
1
ARGUMENT
Transmisia mecanica este un ansamblu cinematic de elemente care au ca
scop transmiterea miscarii de rotatie cu sau fara transformarea acesteia insotita de
transmiterea energiei mecanice.
- puterea de transmisie
- sensul de rotatie
- randamentul transmisiei
- raportul de transmitere
Rotile dintate sunt organe de masini care au la periferia lor dinti dispusi in
mod regulat pe suprafetele teoretice numite suprafete de rostogolire.
Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi
legat direct de arborele condos.
2
Transmisiile prin roti de frictiune reprezinta cea mai simpla forma de
transmitere a miscarii de rotatie si a puterii. Ele sunt compuse din doua roti cilindrice
sau conice, care se rotesc apasand un ape cealalta. Transmiterea miscarii are loc
datorita fortei de frecare care ia nastere cele doua roti.
a. elementul de tractiune;
b. rotile.
3
CAPITOLUL I. TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE
Mecanismele cu roti dintate sau angrenajele sunt cele mai utilizate
transmisii mecanice.
Angrenarea este procesul prin care doua roti dintate isi transmit reciproc
miscarea prin actiunea dintilor aflati succesiv in contact. Transmisiile prin rotii dintate
sunt folosite pentru transmiterea momentului si a miscarii de rotatie intre doi arbori.
Avantaje:
posibilitatea realizarii unui raport de transmitere constant;
gama larga de rapoarte de transmitere, avand viteze si puteri din cele mai
diferite;
siguranta in exploatare;
randament ridicat;
gabarit redus;
durata de functionare mare;
directia de transmitere a miscarii poate fi orientata diferit, axele rotilor dintate
putand fi orientate oricum in plan si in spatiu.
Dezavantaje:
Din punct de vedere al vitezei periferice, angrenajele se clasifica dupa cum este
aratat in tabelul de mai jos.
Dupa pozitia relativa a arborilor, angrenajele se clasifica dupa cum este prezentat
in tabelul de mai jos.
1.
Cu
dinti
drepti
Cu
dinti
inclinat
Dantura i
in exterior
Angrenaje Axa
paralele longitudinala Cu
este paralela dinti in
cu axele de V
rotatie ale
5
rotilor
Cu
dinti
Dantura drepti
in interior
2.
Angrenaj Se In
6
cu arbori realizeaza exterior
concuren cu angrenaje
ti conice la
care
danturarea
este
realizata pe
suprafete
conice
Cu
dinti
In drepti
exterior (roata
-
crema
Axele liera)
arborilor se
3. Angrenaj intersecteaz
e cu a in spatiu. Cu
arbori Se folosesc dinti
neconcur roti inclina
enti danturate ti
elicoidal pe (melc-
suprafetele roata
cilindrice sau melca
conice sau ta)
pe angrenaje
cu
cremaliera
7
Nr. Grupa Tipul Denumirea Caracterizare Domeniul de utilizare
crt. materi mater materialului
alului ialulu
i
oteluri -rezistenta crescuta la roti dintate greu
uzura, presiune de contact solicitate;
OLC 45, 41 si solicitari variabile roti care necesita
MoC 11, 34 rezistenta la oboseala;
MoCN 13, solicitari mari
13 CN 35. aledanturii la presiune
de contact asociata cu
frecarea mare de
1. metale alunecare si
de rostogolire, in conditii
baza variabile.
-au avantajul ca au angrenaje cu diameter
rezistenta buna la uzura; mari si viteze periferice
Fonta scazute;
maleabila, -nu sunt recomandate in roti dintate greu
fomta cu situatia in care apar solicitate;
grafit nodular solicitari la incovoiere. roti care necesita
si fonta rezistenta la oboseala;
antifrictiune solicitari mari ale
danturii la presiune de
contact asociata cu
frecare mare de
alunecare si
rostogolire, in conditii
variabile.
alama -sunt utilizate datorita uzuri roti care lucreaza in
relative mici; special in mediu corozov;
2. Metale bronz -au avantajul unei prelucrari roti utilizate in domeniul
nefero precise; -au propietati aparatelor de masurat;
ase antimagnetice; -se
foloseste la viteze si sarcini
mici.
Bache -prezinta urmatoarele
lita dezavantaje:
Materi textoli -sunt sensibili la umiditate;
ale ta -nu pot fi utilizate peste
3. metali lignof anumite temperature-limita; -aparatura electrocasnica;
ce ol prezinta urmatoarele -jucarii.
polia avantaje:
mide -amortizarea partial
vibratiile;
polica
-reduc zgomotul;
rbonat
-compenseaza elastic
i
erorile de danturare,
datorita modulului de
8
elasticitate relative redus.
9
de axa rotii cu dinti curbi
evolventa
3. dupa profilul dintilor cicloida
de ceasornicarie
bolturi
4. dupa contur circulare
necirculare
Doua roti dintate cu acelas profil pot angrena, daca fiecare angreneaza cu
aceeasi cremaliera. De aceea, pe baza elementelor geometrice ale cremalierei de
referinta se determina elementele geometrice ale danturii rotiilor dintate.
10
Fig.4. Roti dintate conice.
11
Fig. 6. Roti necirculare: Roti necirc
1.8 Mecanisme cu roti dintate
Mecanisme cu roti dintate sunt alcatuite din mai multe perechi de roti dimtate,
cu scopul obtinerii de rapoartare de transmitere mari sau foarte mari.
Din punct de vedere functional, mecanismele cu roti dintate pot fi:
- reductoare – cand micsoreaza viteza unghiulara a arborelui condos;
- multiplicare –cand maresc viteza arborelui condos.
Mecanismele cu roti dintate pot tranmite miscarea in aceleasi sens de rotatie
sau in sens invers.
Din punct de vedre constructive, mecanismele cu roti dintate pot fi:
Cu axe fixe, numite si trenuri de roti;
Cu axe mobile, numite mecanismele planetare sau diferentiale.
In calcule intereseaza mai ales determinarea raportului de transmitere total si
apoi calcularea parametrilor geometrici ai rotilor componente.
12
In figura 9. este prezentata sectiunea unui redactor cu angrenaje combinate.
El are roti cilindrice, roti conice si angrenaje melcate, la care intrarea n si iesirea n
sunt dispuse sub un unghi de 90.
Transmisiile prin curele sunt utilizate atunci cand arborele motor nu poate fi
legat direct de arborele condos.
Raportul de transmitere este defintit ca raport al vitezelor unghiulare sau al
turatiilor celor doua elemente intre care se transmite miscarea.
Semnul plus semnifica miscarea in acelasi sens a elementelor mecanismului
minus semnifica in sens invers.
Transmisia se face datorita frecarii care ia nastere intre banda si roti si de
aceea se mai numeste si transmisie prin aderenta.
Transmisiile prin curele sunt ansambluri constituite din:
- rotile de curea;
- curele;
- dispozitive de intindere a curelelor;
- dispozitive de schimbare a curelelor de pe rotile antrenate pe cele libere.
Rotile de curea se pot moonta atat pe fus de capat, cat si intre lagare.
13
In figura 14 sunt prezentate cateva variante de transmisii prin aderenta.
Avantaje:
Transmiterea energiei si a miscarii se face la distante convenabile;
Functionarea este silentioasa;
Permite amortizarea socurilor si a vibratiilor;
La suprasarcini, exista posibilitatea patinarii curelei, deci are loc o protectie a
mecanismelor;
Costul este scazut, in raport cu al altor transmisii;
Precizia de executie este relativ scazuta.
Dezavantaje:
Gabarit mare in comparative cu transmisia cu roti dintate;
Produc zgomot la cuplare si decuplare;
Raportul de transmitere nu este constant, deoarece forta tangentiala este
variabila datorita alunecarii;
Din cauza tensionarii curelei, se produc incarcari suplimentare in lagarilor si
arbori;
Din cauza deformatiilor permanente lae curelei, aceasta trebuie refacuta sau
chiar inlocuita periodic;
Durabilitatea este limitata; poate provoca incarcari electrostatice.
14
- transmiterea miscarii de rotatie de la un motor;
- in industria de aparare;
- in industria de aparatura electrocasnica;
- la transmisiile de putere.
Pentru forte de tractiune mici, se folosesc snururi din matase, benzi metalice
din otel sau bronz fosforos.
2.1 Curea
Cureaua este elemental intermediary flexibil care este infasurat atat pe roata
conducatoare, cat si pe cea condusa,
Exista si curele articulate, realizate din bucati mici din piele identice si
articulate intre ele.
Curele late se imbina prin lipire, prin coasere sau cu elemente de legatura
metalice.
Dupa forma sectiunii transversale a elementului de tractiune, de latime / si
grosime s transmisiile pot fi ca in figura 16.
Transmisii cu elemente late; (a)
Transmisii cu elemente rotunde; (c, d)
Transmisii cu elemente trapezoidale. (b)
15
Fig. 17. Curea cu capete lipite.
Pentru a nu’si pierde flexibilitatea, curelelor sunt unse din timp in timp,
au fost spalate cu apa si sapun;
Curelele din piele se monteza cu partea lucioasa in exterior pentru a
creste coificientul de frecare rotii;
Dupa montaj, se verifica intinderea curelei prin masurarea sagetii pe
care aceasta o face la o anumita apasare;
In timpul functionarii, se verifica daca rotile se incalzesc, ceea ce indica
patinarea curelei;
Pentru evitarea accidentelor, transmisiile prin curele sunt imprejmuite
cu plase sau gratii.
16
Rotile de curea libere se monteaza pe arbore folosindu-se ca lagar o bucsa
de bronz presata in alezajul butucului rotii se realizeaza prin ajustare.
Dupa ce rotile au fost montate pe arbori se imbina si se monteaza curelele pe
roti.
Inainte de montare, curelele se intend folosindu-se pentru aceasta masini
speciale. Operatia de intindere dureaza cateva zile si se face sub o sarcina de trei
ori mai mare decat sarcini de lucru. Montarea pe roti a curelelor se face cu partea
nelucioasa, deoarece este mai aderenta la roata. Trebuie ca semnul care indica
sensul de deplasare al curelei sa coincide cu sensul de rotatie al rotii pentru a se
evita dezlipirea curelei si sarirea acesteia de pe roata.
Dupa montaj se verifica intinderea curelei folosind pentru acestea un
dinamometru. Ca masura suplimentara pentru asigurarea intinderii curelei se
foloseste o rola suplimentara.
Verificarea montajului consta in :
verificarea bataii axiale;
verificarea bataii radiale ;
pozitia relative a celor doua roti.
3.1. Cablurile
Sectiunea cablului.
Fig. 20
Cabluri metalice sunt mai des utilizate, datorita faptului ca prezinta rezistente mult
mai mari decat ale cablurilor textile.
18
Fig.21 Tipuri de cabluri.
19
Fig. 22 Fixarea cablului cu ochi terminal si sarma.
20
Fig. 24 Prinderea in dispozitiv demontabil:
1- cablu;
2- pana;
3- carcasa de fixare.
4.1. Lantul
Lantul este alcatuit dintr0o serie de piese identice, articulate intre ele.
Elementele lantului se numesc zale.
21
Din acest punct de vedere constructive, lanturile se clasifica la fel ca in figura
de mai jos.
Rotile pentru lanturi ovale sau dreptunghiulare sunt asemanatoare rotilor dintate,
deosebindu-se de acestea din urma prin profilul dintelui si latimea mai redusa. La
aceste transmisii exista doua forme constructive ca in figura de mai jos.
22
a- locasuri conice;
b- locasuri semisferice;
c- locasuri sferice.
In timpul functionarii transmisie prin lant, sageata nu trebuie sa fie mai mare de
0,02A pentru transmisii orizontale.
Transmisiile cu lant functioneaza unse. Metoda de ungere depinde de viteza si pasul
lantului:- la sarcina si viteza redusa se aplica ungere manuala;
- la sarcini mici, ungerea se face prin picurare;
- pentru viteze mai mare ungerea se face sub
presiune.
23
Fig. 31 Dspozitiv pentru prinderea lanturilor Gall
Dezavantaje
- sunt necesare elementele suplimentare, pentru asigurarea unei forte de apasare
intre roti;
- introduc solicitari mari in arbori si lagare;
- au uzura mare;
- au gabarit si greutate mare.
5. 1. Rotile de frictiune
24
Clasificarea rotilor de frictiune se realizeaza dupa mai multe criterii:
in functie de variatia raportului de transmitere, rotile de frictiune se clasifica in:
a) roti de frictiune cu raport de transmitere constant:
- roti de frictiune netede;
- roti de frictiune canelate;
- roti de frictiune conice.
b) roti de frictiune cu raport de transmitere variabil
- variatoare de turatie cu roti de frictiune.
Pentru transmisiile portante, materialele care se pot utilize sunt: otelul pe otel
si mai rar, fonta pe fonta. Acest tip de materiale permite realizzarea unor roti cu
gabarit redus, dar necesita o prelucrare si un montaj précis. Fonta prezinta
dezavantajul unei rezistente scazute la presiunea de contact.
Rotile de frictiune metal-metal pot functiona uscat, cand se realizeaza
coeficienti de frecare mari, sau in bai de ulei, cand se realizeaza o durabilitate
crescuta.
Alte materiale folosite in constructia rotilor de frictiune sunt:
Otel pe materiale plastice (textolit) – functioneaza uscat, au coeficientui de
frecare mari, forte de apasare mici si nu necesita prelucrare pretentioasa.
Bandaje din fibre, piele, azbest preset, hartie stratificata si cauciuc. Au
dezavantajul deformatiilor mari si al necesitatii aplicarii unui tratament de
intarire.
25
Din punct de vedere constructive, rotile de frictiune se impart in:
- roti de frictiune cu suprafete cilindrice netede;
- roti de frictiune conice.
26
Utilizarea rotilor de frictiune ca
transmisii portante este limitata de
forta de apasare relative nare,
ceea ce duce la incarcarea lagarelor si la
cresterea gabaritelor.
Fig. 34 Roti de frictiune conice.
27
BIBLIOGRAFIE
28
29