Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 37

6. CONCEPTE MODERNE ÎN MODELAREA, CONTROLUL

ªI AMELIORAREA COMPORTAMENTULUI DINAMIC AL
MOTOARELELOR NAVALE

Capitolele anterioare (1115) s-au ocupat de modelarea

sistemelor de propulsie navalã, în scopul precizãrii comportamentului
dinamic al acestora. Au fost prezentate tehnici moderne de calcul
numeric al vibraþiilor liniilor de arbori ale motoarelor navale ºi ale
structurilor de rezistenþã ale acestora, ca ºi rezultate ale
investigaþiilor experimentale efectuate de autori sau de alþi
cercetãtori în domeniul atât de vast al dinamicii motoarelor navale.
În acest capitol final al lucrãrii de faþã ne propunem
evidenþierea unor concepte moderne în proiectarea de ansamblu a
sistemelor de propulsie navalã, în mãsurarea ºi controlul nivelului
vibratoriu al acestora, în scopul ameliorãrii comportamentului lor
dinamic, cu indicarea ºi a unor modalitãþi inedite ce pot fi luate în
acest sens.

6.1. Noi proceduri utilizate în proiectarea sistemelor de

propulsie navalã în scopul ameliorãrii comportamentului
dinamic al acestora

Pentru calculul vibraþiilor liniilor de arbori prezentat în capitolul

4, fundamentele clasice de calcul rãmân valabile în continuare; ceea
ce este foarte important în obþinerea unor rezultate cât mai apropiate
de realitate este, în ultimii ani în tehnica navalã, determinarea unor
valori corecte pentru mase (respectiv momentele de inerþie mecanicã
pentru tipul de vibraþie torsional) ºi a rigiditãþilor respective.
Modelele de calcul trebuie sã þinã cont de configuraþia doritã pentru
linia de arbori, de regimul de funcþionare a motorului, de posibilitatea
suspendãrii injecþiei la unul sau mai mulþi cilindri, etc. pentru ca
dupã estimãrile respective, corelate cu mãsurãtorile corespunzãtoare,
sã se poatã interveni asupra eventualelor modificãri în geometria
sistemului, deci în faza de (re)proiectare, în scopul declarat de
îmbunãtãþire a þinutei sale de serviciu.
O noþiune care ar necesita o detaliere ar fi aceea de regim
normal de funcþionare [2]. Astfel, pânã acum aproximativ zece ani,
prin condiþii normale de funcþionare sub aspect dinamic, se
înþelegeau acelea în care presiunile medii indicate pe fiecare cilindru
sunt egale. Ceea ce caracteriza motoarele navale din acea perioadã
erau turaþiile mai ridicate, cu un nivel de excitaþie produs de motor
mai redus, de unde ºi nivelul relativ scãzut al amplitudinilor vibraþiilor
liniilor de arbori ºi ale tensiunilor adiþionale în acestea, mai ales în
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 38

domeniul torsional, cel mai studiat ºi analizat în epocã. Aceste

considerente nu mai pot fi valabile astãzi, cu atât mai mult cu cât
configuraþiile sistemelor de propulsie, determinate de finalitãþile
multiple ale acestora, sunt tot mai complexe. Comparaþiile dintre
calcule ºi mãsurãtori redau diferenþe destul de mari în valorile
amplitudinilor vibraþiilor torsionale, astfel încât, în momentul de faþã,
un calcul cât mai realist va trebui sã þinã seama de încãrcarea diferitã
a cilindrilor.
Pentru evidenþerea efectului variaþiei presiunii medii indicate
asupra nivelului vibratoriu torsional s-a întreprins [17] o analizã
computerizatã prin utilizarea unei distribuþii aleatoare a presiunii
respective în cilindrii motoarelor navale moderne, cu considerarea, de
fiecare datã, a cel puþin 1000 de situaþii distincte, amplitudinile
torsionale rezultând dupã o distribuþie gaussianã; s-a dedus de aici,
ca o situaþie acoperitoare pentru cele mai multe din situaþiile
menþionate, aceea a unuia din cilindri dezvoltând o putere între 
7% ºi  10% din valoarea nominalã. Calculul cu asemenea deviaþii va
fi mai mare sau egal cu valorile mãsurate, de unde ºi situaþia
acoperitoare.
O altã problemã de actualitate în strudiul liniilor de arbori o
constituie configuraþiile tot mai sofisticate, sisteme complexe PTO,
etc. care conduc la un volum foarte mare de calcul. Schema logicã a
calculului numeric al vibraþiilor torsionale ale unui asemenea sistem
complex este redatã în figura 6.1.

Date de intrare Calcul Date de ieºire

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 39

Elemente Vibraþii libere  pulsaþii proprii

geometrice  amortizoare  moduri proprii de
 momente de acordate vibraþie
inerþie
 rigiditãþi
 coeficienþi
amortizare
 caracteristici
cuplaje
Surse de excitaþie Vibraþii forþate  amplitudini ºi faze
 motor amor-tizate  tensiuni torsionale
 propulsor  calcul pe ordine adiþionale
armo-nice  momente de
 însumare torsiune
rãspunsuri  tensiuni în
armonice amortizoare ºi
Condiþii la limitã cuplaje
 condiþii normale de
funcþionare
 injecþie
suspendatã la unul
sau mai mulþi Diagrame pentru:
cilindri  analizã în
 regimuri deosebite frecvenþã
de funcþionare  unghi de rotaþie
 reprezentãri polare
 limite admisibile

Fig. 6.1. Schema logicã a calculului vibraþiilor torsionale

Din punctul de vedere al tipului complex de vibraþii torsionale,

figura 6.2 prezintã procedura de proiectare a unui sistem modern de
propulsie navalã.
Pentru determinarea excitaþiilor date de motor este necesarã
înregistrarea unui numãr mare de date (presiuni indicate). S-a arãtat
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 40

cã influenþa mãrimii alezajului cilindrului asupra nivelului excitator

Problema Soluþia Realizarea
este redusã.

Evitarea rezonanþei

Limitãri impuse de
 amplificarea  amortizori
socie-tãþile de
amortizãrilor
clasificare:  cuplaje flexibile
 cuplaje fexibile
 tensiuni torsionale  material al arborilor cu
 zone interzise de rezistenþã superioarã
alter-nante
turaþie în funcþionarea
 momente torsionale
continuã
alter-nante
 unghi de rãsucire al
rotorului generatorului
 tensiuni în cuplaje ºi
amortizori

 acordarea liniei de
arbori
 modificarea geometriei

 volant
 absorbitor dinamic cu
volant
 diametrul arborilor
 momentul de inerþie
mecanic al elicei ºi
generatorului
 rigiditatea cuplajelor
Fig. 6.2. Schema procedurilor utilizate în proiectarea sistemelor de propulsie navalã din punct de vedere
al comportãrii torsionale.

Cealaltã problemã importantã în conceperea unui sistem de

propulsie navalã cu un comportament dinamic adecvat o constituie
determinarea caracteristicilor masice (inerþiale) ºi a celor elastice ale
liniilor de arbori, ceea ce se realizeazã printr-o procedurã indicatã în
figura 6.3; menþionãm prezenþa feed-back-ului mãsurãtorilor pentru
rafinarea valorilor calculate. În tabelele 6.16.4 se dau diverse
recomandãri pentru stabilirea unei configuraþii corecte a liniei de
arbori, de care se poate þine seama în proiectarea acestora. Pentru
primul tabel, zona de turaþii interzise depinde de armonica ºi turaþia
de rezonanþã periculoasã, lungimea ºi diametrele liniei de arbori ºi se
situeazã între 30-65% din turaþia nominalã; mãrimea ei este de
aprox. 10% din turaþia nominalã. Pentru ultimul, abrevierilor sunt:
 R1: 2220 kW/cil. la 113 rot/min;
 R3: 1610 kW/cil la 82 rot/min;
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 41

 Materialul arborelui:  r =600 N/mm2;

 Linia de arbori: Diametre minime recomandate
CAD
Momente de Mãsurarea
Model inerþie vibraþiilor
geometric

Model MEF
Rigiditãþi
Formule
empirice
Calculul Comparaþie
vibraþiilor

Presiunea
gazelor pe
ciclu Excitaþie
Program motor
procesare

Amortizãri în
cuplele de
frecare
 DCLA: Disc la capãtul liber al arborelui cotit;
 AVN: Amortizor vâscos de vibraþii torsionale neacordat;
 AA: Amortizor acordat cu resorturi elasice;
 MLA: Modificarea liniei de arbori este posibilã.
Cele menþionate anterior relevã importanþa mãsurãtorilor în
conceperea unei instalaþii de propulsie navalã cu motor cu ardere
internã cu piston, în vederea ameliorãrii comportamentului dinamic al
acesteia. Schema genericã procedurii de mãsurare a vibraþiilor
torsionale este redatã în figura 6.4.
Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 42

Fig. 6.3. Procedura pentru determinarea momentelor de inerþie, ale rigiditãþilor ºi ale amortizãrilor din
sistemul de propulsie navalã.

Mãsurãtori

Traductori

Procesare semnal
Amplificare

Înregistrare pe bandã Monitorizare hârtie UV

magneticã
Evaluãri

Selectare semnal
Reacþii posibile:
 corectarea
Analizã Fourier  Reprezentãri grafice parametrilor
Rãspuns în frecven;ã  Report ºi comentarii  îmbunãtãþirea
configura-þiei liniei de
arbori

Fig. 16.4. Procedura pentru mãsurarea ºi evaluarea nivelului vibratoriu torsional.

Raport de cercetare – Grant CNCSIS cod 61 43