Manevra navei

Unitatea de învăţare nr. 8

MANEVRA DE REMORCAJ

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr. 8 104

8.1 Remorcajul maritim 107
8.2 Remorcajul portuar 112
8.3 Stiluri de remorcaj portuar 117
8.4 Calcule de remorcaj 120
Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr. 8 123
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de autoevaluare 123
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 8 123

103
 Manevra navei

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 8

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 8 sunt:

 Familiarizarea cu noţiunile referitoare la remorcaj;

 Înţelegerea noţiunilor prezentate;
 Identificarea tipurilor de remorcaj;
 Executarea manevrei de remorcaj în siguranţă.

Remorcarea este operaţiunea de deplasare prin apă a unei nave nepropulsate sau în
imposibilitate de manevră, cu ajutorul remorcherului sau a unei nave nespecializate. De regulă, cu
nave nespecializate se remorchează nave similare sau mai mici.
Efectuarea remorcajului presupune pregătiri deosebite atât pentru nava care va remorca, cât
şi pentru nava remorcată, ţinându-se cont de faptul că unele calităţi manevriere ale navei vor fi
influenţate pe timpul manevrei, adică:
- viteza navei este redusă în mod evident de absenţa propulsiei;
- inerţia navei scade de asemenea, datorită reducerii vitezei;
- giraţia navei se produce cu mai mare greutate, dat fiind faptul că punctul de aplicare al forţei de
tracţiune se află la prova.

La ora actuală există următoarele tipuri de remorchere:

- remorchere oceanice;
- remorchere maritime şi costiere;
- remorchere de port;
- remorchere locale de fluvii, râuri, canale, lacuri;
- remorchere de ecluze şi de docuri.

Remorcherele oceanice au următoarele caracteristici:

- dotări pentru zonă nelimitată de navigaţie;
- construcţie specială pentru a face faţă tuturor situaţiilor care apar pe timpul remorcajului;
- spaţiu suficient pentru echipaj (cazare, provizii pentru câteva luni de voiaj);
- independenţă faţă de portul de bază;
- putere între 4500 şi 25000 cai putere;
- bună manevrabilitate, tracţiune şi viteză de remorcare;
- echipamente contra incendiului şi a poluării;
- materiale adecvate pentru vitalitatea navei.

Remorcherele maritime şi costiere au următoarele caracteristici:

- zonă limitată de navigaţie;
- dependenţă faţă de portul de bază;
- bună manevrabilitate, tracţiune şi viteză de remorcare;
- echipamente pentru vitalitatea navei;
- echipamente contra incendiului şi contra poluării;
104
 Manevra navei

- putere între 3000 şi 6000 cai putere.

Remorcherele de port au următoarele caracteristici:

- spaţiu adecvat pentru echipaj şi pentru aprovizionarea lui pentru o zi;
- dependenţă faţă de baza sa din port;
- bună manevrabilitate, tracţiune de remorcare;
- putere între 1500 şi 4500 cai putere.

Remorcherele locale de fluvii, râuri, canale au următoarele caracteristici:

- dimensiuni adecvate zonelor limitate de acţiune;
- dependenţă faţă de baza sa din port;
- manevrabilitate foarte bună;
- vizibilitate bună la manevră;
- putere între 500 şi 1500 cai putere.

Remorcherele de ecluze şi de docuri au următoarele caracteristici:

- viteză în schimbarea poziţiei în timpul manevrei;
- vizibilitate şi manevrabilitate foarte bună;
- putere între 200 şi 1000 cai putere.

Misiunile remorcherelor:
- operaţiuni de remorcaj;
- operaţiuni de salvare;
- prevenirea şi limitarea poluării cu hidrocarburi;
- stingerea incendiilor (cu apă, spumă, praf);
- spargerea gheţii;
- asigurarea serviciilor portuare sau port-radă.

Operaţiunile de remorcaj constau în:

- remorcaje la intrarea şi ieşirea din port;
- remorcaje la intrarea şi ieşirea din doc;
- remorcaje pentru acostare şi plecare din locul de acostare;
- remorcaje la schimbarea danei, întoarceri etc, în port şi şantiere navale;
- remorcaje cu nave, barje, obiecte plutitoare;
- remorcaje în larg, din port în port, pe fluvii, canale, lacuri.

Operaţiunile de salvare constau în:

- salvarea navelor, ambarcaţiunilor şi a naufragiaţilor;
- stingerea incendiilor la nave;
- dezeşuarea navelor;
- menţinerea flotabilităţii navelor avariate prin scoaterea apei din compartimentele inundate cu
ajutorul pompelor speciale din dotarea lor.

Prevenirea şi limitarea poluării cu hidrocarburi:

- transportul şi întinderea barajelor pentru limitarea poluării la suprafaţa mării;
- transportul de materiale contra poluării.
Stingerea incendiilor produse la instalaţiile / construcţiile portuare:

105
 Manevra navei

- se realizează prin folosirea instalaţiilor speciale din dotare.

Serviciile efectuate de remorchere constau în:

- transportul de apă potabilă, apă tehnică, precum şi de materiale la / de la navele aflate în radă;
- transportul materialelor necesare instalaţiilor platformelor petroliere.

Clasificarea remorcajului.
a. Din punct de vedere al scopului:
 planificat;
 salvare-avarii;
 accidental;
 de luptă, pentru nave militare.
b. Din punct de vedere al zonei unde se execută:
 maritim;
 fluvial şi pe canale;
 portuar;
 de radă;
 pe ape interioare.

Procedee de remorcaj.

După metoda în care se efectuează legarea navei care este remorcată de nava remorcher,
remorcajul se clasifică astfel:

a. în siaj – la mare largă, la fluviu,

canale, manevre în porturi şi rade.

b. la ureche (cuplat) – pe distanţe

scurte, porturi, fluvii, canale,
lacuri.

c. prin împingere – fluviu, canale.

d. la edec – canale, fluviu , râuri.

e. mixt.

8.1. Remorcajul maritim.

106
 Manevra navei

Navele moderne de mare tonaj şi deplasament nu pot să utilizeze propriul propulsor în spaţii
mici, datorită dificultăţii manevrelor (inerţie mare, timp îndelungat pentru schimbarea sensului de
marş etc).
De aici plecându-se, manevra de remorcaj apare ca o necesitate care constituie argumentul
pentru instituirea obligativităţii ei.
Din momentul desprinderii navei de cheu, aceasta va solicita asistenţă remorcherelor portuare,
care vor asigura manevra navei până la ieşirea acesteia din port.
Nu trebuie să se înţeleagă că remorcajul se efectuează numai în porturi şi rade, ci şi în mare
sau pe fluvii şi canale.
Remorcajul la mare largă se face în baza "Ocean Towing Guidelines". Nava trebuie să obţină
aprobarea autorităţilor, în baza unor documente: "Certificate of Conveyance" şi planul de remorcaj.

Pregătiri preliminare ale manevrei de remorcaj:

În vederea executării remorcajului navelor sau al construcţiilor plutitoare, sunt necesare
pregătiri preliminare care comportă următoarele aspecte:
- alegerea remorcherului;
- alegerea remorcii;
- pregătiri la nava remorcher;
- pregătiri la nava remorcată.

Alegerea remorcherului:
Remorcherele sunt nave specializate, dotate în conformitate cu regulile autoritătii
competente, astfel:
- au elicele dispuse la imersiune mare, iar puterea remorcherului este cu atât mai bine folosită cu cât
elicele sunt mai mari;
- împingerea elicei când s-a pus maşina pe drum, este aproximativ 100/V kg/cp, unde V este viteza
în noduri.
Tracţiunea remorcii şi efortul asupra punctului de fixare trebuie să fie inferioare împingerii
elicei în marş liber.

Remorcherele trebuie să fie dotate cel puţin cu:

- vinci de remorcare, cu dispozitiv de control a tensiunii din remorcă, din timonerie şi
comandă;
- cârlig de remorcă (ganci), rabatabil cu dispozitiv de molare a parâmei de remorcaj,
automat, situat cât mai aproape de centrul de greutate al navei, în axul acesteia şi cât mai
jos, pentru a nu influenţa în mare măsură stabilitatea remorcherului. Cârligul trebuie să
poată fi comandat atât din locul său de amplasare, cât şi din comandă;
- babale de remorcare sau binte pentru luarea voltei cu parâma de remorcaj;
- coarbe de remorcă, pentru protecţia împotriva parâmei de remorcaj.
În funcţie de tonajul (deplasamentul) navei care trebuie remorcată şi viteza cu care va fi
remorcată, se alege remorcherul adecvat.
Puterea remorcherului necesar se calculează astfel:

107
 Manevra navei

N max
N=
V max
V ;
unde: N – puterea remorcherului ales [kW];
Nmax – puterea remorcherului după documentele tehnice [kW];
Vmax – viteza remorcherului fără remorcă [Nd];
V – viteza de remorcare [Nd].

Alegerea remorcii:
Alegerea corectă a remorcii are o însemnătate deosebită, mai ales atunci când trebuiesc
remorcate nave de mare tonaj sau construcţii plutitoare mari şi se va ţine cont de materialul din care
este confecţionată remorca, lungimea şi diametrul acesteia.
Din punct de vedere al materialului din care este confecţionată, parâma de remorcaj poate fi:
vegetală, sintetică, metalică, lanţuri, combinaţii de parâme metalice şi lanţuri (remorci mixte).
Remorca trebuie să fie uşor de manevrat, rezistentă şi elastică. Deoarece elasticitatea remorcii creşte
proporţional cu lungimea şi greutatea ei, se obişnuieşte să se îngreuneze remorca cu greutăţi de fontă
(plumb), sau să se folosească remorci combinate, compuse din una sau două bucăţi de parâmă
metalică şi o bucată de lanţ de ancoră. În acest caz, parâma metalică se dă de la remorcher, iar lanţul
de ancoră de la nava remorcată. Prin greutatea sa, lanţul de ancoră măreşte săgeata curburii remorcii
şi amortizează şocurile pe valuri (parâmele vegetale şi de relon sunt elastice, dar puţin rezistente,
deci nu se folosesc decât la remorcaje uşoare şi de scurtă durată).
Parâmele metalice sunt rezistente, dar au elasticitatea suficientă doar la lungimi mari, care ar
asigura o săgeată de amortizare convenabilă, de aceea se folosesc la remorcaje de lungă durată şi în
condiţii grele. În prezent, sunt cel mai des folosite ca remorci parâmele sintetice din nylon, care sunt
rezistente, uşoare, elastice, nu se îmbibă cu apă şi plutesc pe apă. Alungirea sub tensiune atinge
aprox 25-30%, în condiţii normale de utilizare.
De asemenea, sunt des utilizate remorcile mixte, la remorcaje lungi: lanţ de ancoră la
obiectul remorcat, un element intermediar elastic - parâmă vegetală sau sintetică, sau o parâmă
metalică a cărei lungime se reglează în funcţie de starea mării.
Parâma de remorcaj se prinde la ganciul cu declanşare automată, sau la vinciul de remorcaj
cu gaşa sa.
O remorcă se consideră bună cu cât este mai lungă şi mai grea.
Rezistenţa remorcii se va calcula pentru condiţiile cele mai grele de remorcaj, în aşa fel încât
tensiunea manifestată pe remorcă în cele mai vitrege condiţii de mediu să nu fie mai mare de
jumătate din efortul la rupere al acesteia.
Cel mai greu moment în funcţionarea remorcii este cel al căderii pe val şi al acţionării
vântului în rafale puternice.
Lungimea remorcii va avea o asemenea valoare încât să asigure urcarea pe val în acelaşi
timp atât a remorcherului cât şi a navei remorcate.
În cazul navelor comerciale care se remorchează tot de către nave comerciale, remorca va
avea lungimea de 600–800 m (conform tabelului de mai jos).
La remorcarea cu remorcă dublă, ambele părţi ale remorcii vor avea aceeaşi grosime şi
aceeaşi lungime.

108
 Manevra navei

Remorca trebuie să aibă o rezervă de rezistenţă de 6 ori forţa remorcherului.

Lungimea remorcii se dispune în funcţie de tonajul navei remorcate, de starea mării şi a
vremii, precum şi de puterea remorcherului. Cu cât lungimea remorcii este mai mare şi cu cât
săgeata curburii remorcii este mai mare, cu atât mai slabe vor fi variaţiile tensiunii remorcii.
În perioada remorcajului, pe lângă forţa maximă de tracţiune a remorcherului se adaugă şi
forţa de rezistenţă a navei remorcate, precum şi cea provocată de lovitura valurilor, forţe care
însumate pot rupe remorca.
Pentru aceasta, lungimea remorcii trebuie aleasă în aşa fel încât ambele nave să efectueze
simultan aceleaşi mişcări în raport cu valurile, altfel spus – ambele nave să urce pe coama valului şi
să coboare de pe val în acelaşi timp.
Deci, lungimea remorcii trebuie să fie egală cu lungimea de undă a valului, sau cu multiplu
al acestei mărimi. În caz contrar, remorcherul şi nava remorcată urcă şi coboară de pe valuri în
contratimp şi în aceste condiţii se produc variaţii mari de tensiune pe remorcă, şocuri care pot duce
la ruperea remorcii, chiar şi în cazul când marea nu este agitată.
Pe timpul remorcajului, dacă distanţa dintre nave nu corespunde unui multiplu de lungime de
undă a valului, se poate modifica L remorcii, recuperând lanţ de la nava remorcată.

V. Rm. scade V. Nv. creşte

Lungimea remorcii a fost stabilită incorect (remorcă prea slabă)

V.Rm. creşte V. Nv. scade

Lungimea remorcii a fost stabilită incorect (remorcă prea întinsă)

V. Rm .creşte V. Nv. creşte

Lungimea remorcii a fost stabilită corect (tracţiunea este uniformă pe remorcă)

Lungimea parâmelor de remorcaj se stabileşte astfel:

L = 100 + 0,035 · Na, unde: L – lungimea remorcii [m];

Na – caracteristica de dotare [m²].

De asemenea, lungimea remorcii se stabileşte şi în funcţie de deplasamentul navei remorcate

şi de starea mării.

109
 Manevra navei

Deplasamentul navei Lungimea remorcii [m]

Remorcate[t] Mare până la gradul 3 Mare până la gradul 6
450 170-180 300-350
800 200-220 400-450
1800 260-270 500-550
4500 300 şi mai mare 600 şi mai mare

La remorcajul portuar, lungimea remorcii este 25-50m.

La remorcajul obişnuit de radă, fluvial, pe canale lungimea remorcii este de 100-300m.
La remorcajul de distanţă între două porturi, lungimea remorcii este 500m.
Remorcajul se execută de regulă cu o singură remorcă. La două remorci, tensiunile lor nu pot
fi suficient de echilibrate - dacă se rupe una, şocul este suficient de puternic pentru a se rupe şi a
doua. De regulă, remorcajul la mare se execută de un remorcher.
Sarcina de rupere totală a parâmei de remorcă F trebuie să fie mai mică de:

F = 60 x Na (kgf), unde: Na - caracteristica de dotare exprimată printr-un număr ce variază

între 50-10000 şi este în funcţie de deplasament (D), lăţime (B),
înălţime (H) şi suprafaţa velică (A).

Pregătiri la nava remorcher:

- în funcţie de locul unde se află nava care trebuie remorcată, se va face buncherarea remorcherului
şi aprovizionarea cu alimente;
- cunoscându-se deplasamentul navei ce va fi remorcată, se vor ambarca 2-3 remorci de rezervă;
- dacă vremea este rea, se vor ambarca la bord butoaie goale, geamanduri, scânduri şi alte obiecte
plutitoare, care pot servi la transmiterea remorcii;
- pe timpul apropierii de nava care trebuie remorcată se aşează remorca pe punte, în bucle;
- se pregătesc bandule şi se verifică buna funcţionare a pistolului de bandulă, cu ajutorul căruia se
transmite remorca la nava ce va fi remorcată;
- în apropierea navei care trebuie să fie remorcată se va lua legătura prin mijloace radio, optice sau
acustice, în vederea stabilirii ultimelor detalii.

Pregătiri la nava remorcată:

- se va boţa una din ancore, în eventualitatea folosirii lanţului acesteia ca remorcă;
- se pregăteşte o remorcă, care se va fixa cu un capăt la prova navei, iar celălalt va fi dus spre pupa
prin bordul din vânt; de acest capăt se va fixa o saulă lungă;
- se pregătesc cât mai multe bandule şi se verifică pistolul de bandulă;
- se aduc pe punte bucăţi de tendă, care se vor fixa în dreptul contactului remorcii pe diverse
accesorii din prova navei;
- se pregătesc vinciurile sau cabestanele în vederea folosirii lor pentru recuperarea remorcii;
- se pregăteşte o barcă, pentru a fi lansată la apă în vederea transmiterii remorcii, dacă va fi cazul.

Instalaţia de remorcare a navelor de transport maritim.

Constă din instalaţia de legare (babale de remorcare, ureche cu şomar sau turnichet, nară de
remorcă) plus o parâmă de remorcaj specială cu o lungime de 180-300m şi o sarcină de rupere de
10-150tf.

110
 Manevra navei

EXECUTAREA MANEVREI DE REMORCAJ:

Terminarea operaţiunilor pregătitoare este urmată de cel mai dificil moment al manevrei de
remorcaj: executarea propriu-zisă a manevrei.

Regulile generale pe timpul marşului cu o navă remorcată:

- se va evita pe cât posibil remorcajul lângă coastă, în special când vântul acţionează dinspre larg;
- în zonele unde acţionează curenţi puternici trebuie să se navige în limita posibilităţilor,
perpendicular pe curent;
- în cazul acţiunii vântului, se va căuta un drum de navigaţie cu vânt din pupa;
- viteza convoiului trebuie să fie mai mare decât viteza valurilor;
- mărirea vitezei pe timpul marşului se realizează din nod în nod;
- nava remorcată va folosi sistemul propriu de guvernare pentru a ajuta manevra remorcherului;
- dacă remorcherul trebuie să întoarcă, nava remorcată va orienta cârma în sensul opus întoarcerii
remorcherului, pentru a menţine întinsă remorca;
- în caz de om la apă, este recomandabil ca să se întoarcă pentru salvarea omului cu întreg
convoiul.
- când nava remorcată are ambardee, prin transfer de balast sau chiar prin inundarea unui
compartiment al navei, se va căuta apuparea navei remorcate, mărind astfel viteza convoiului.

Momentele remorcajului:
Executarea manevrei de remorcaj comportă următoarele operaţiuni:
- manevra de apropiere a navei care remorchează de nava ce va fi remorcată;
- transmiterea şi legarea remorcii;
- plecarea şi marşul cu nava la remorcă.
Nava ce urmează să fie remorcată se află de regulă stopată şi derivează sub acţiunea vântului.
Fiecare navă aflată în derivă are o anumită alură de echilibru (poziţia faţă de vânt), care depinde de
forma şi dispunerea suprastructurilor, de asietă şi de avariile suferite. Navele cu suprastructura la
prova se prezintă în alura de echilibru cu vântul din pupa (navă moale). Navele cu suprastructură la
pupa se prezintă în alura de echilibru cu vânt din prova (navă ardentă). Navele cu suprastructură la
centru se prezintă în alura de echilibru cu vânt aproape de travers.
În funcţie de poziţia navelor ce urmează a fi remorcate, remorcherul va putea face o manevră
corectă de apropiere pentru a da remorca.
De regulă, remorcherul vine în vântul navei ce urmează a fi remorcată, deoarece derivează
mai puţin şi poate manevra convenabil, astfel:
a. Remorcherul ia un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă d =20-30m, prin bordul din vânt.
b. La o distanţă şi poziţie convenabilă se bate bandula şi se dă o parâmă intermediară din mers.
c. Remorcherul avansează până la 60-80m faţă de prova navei remorcată - se menţine această
distanţă până când se dă remorca. Tot succesul manevrei de luare la remorcă constă în menţinerea
distanţei pe tot timpul cât se dă remorca de la o navă la alta.
d. Legarea remorcii se face la cârlig pentru remorchere şi la baba pentru celelalte nave. La fiecare
pereche de babale se ia câte o singură voltă, în aşa fel încât remorca să transmită efortul pe toate
babalele. La nava remorcată, remorca se poate lega de asemenea la babale, dar de regulă se leagă
la lanţul ancorei, din care se filează 1-2 chei de lanţ.
e. Urmează întinderea remorcii şi plecarea cu atenţie deosebită. Punerea în marş trebuie făcută în
mod treptat, cu viteză foarte mică, deoarece remorca suportă maximum de efort în momentul
111
 Manevra navei

mişcării din loc a navei remorcate. Viteza de deplasare a navelor pe timpul remorcajului pe mare
depinde de rezistenţa remorcii, de dimensiunile şi situaţia navei remorcate, precum şi de forţa
vântului şi mărimea valurilor.

Reguli generale pe timpul marşului cu o navă la remorcă:

1. pregătirea navei remorcate şi a remorcherului din punct de vedere material şi tehnic;
2. aprinderea luminilor sau ridicarea semnelor conform COLREG-72/96;
3. supravegherea permanentă a remorcii, dar se interzice staţionarea (accesul) în apropierea ei
(plăcuţe indicatoare „Atenţie la remorcă”, „Trecerea oprită”);
4. respectarea vitezei de remorcaj;
5. controlul pe moment a corpului navei remorcate;
6. verificarea mijloacelor de vitalitate;
7. schimbările de drum să nu fie mai mari de 5-8 grade;
8. guvernarea navei remorcate trebuie să se facă puţin în afara siajului remorcherului;
9. întinderea remorcii se va face progresiv, pentru evitarea ruperii acesteia;
10. legarea remorcii trebuie să se facă numai la instalaţiile special montate în acest scop;
11 lungimea remorcii trebuie să fie permanent reglată, în funcţie de val;
12. la remorcaj se va folosi numai parâma de remorcă prevăzută în acest scop.

8.2. Remorcajul portuar.

Manevrele portuare se fac de obicei cu 2-4 remorchere, în funcţie de mărimea navei şi de
vânt.
În port, remorcajul se face după uzul acestuia stabilit prin regulament portuar, iar în cazuri
speciale, numărul remorcherelor poate fi modificat la cererea comandantului.
Lungimea parâmei de remorcă în port trebuie să fie cât mai mică, aproximativ 25-30m.

Manevra cu un remorcher:
În acvatorii mici, manevra navei se poate realiza cu maşinile proprii şi cu un remorcher care
acţionează la prova. De asemenea, navele mici pot manevra cu un singur remorcher, de regulă la
prova, deoarece pupa poate fi manevrată cu maşinile şi cârma.

112
 Manevra navei

Manevra cu două remorchere:

a) remorcarea:
Rm1 - asigură deplasarea; Rm2 NR Rm1
Rm2 - asigură guvernarea sau
remorchează înapoi.

b) întoarcerea cu două remorchere:

Se efectuează într-un loc suficient de mare, Rpv Rpp
cu două sau mai multe remorchere şi constă
în aceea că remorcherul din prova trage NR NR
într-un bord, iar cel din pupa în bordul opus,
până când nava a venit cu prova pe direcţia Rpp Rpv
dorită.

c) scoaterea din dană a unei nave:

Se prind gaşele de către remorcher şi se ia NR
distanţa convenabilă şi unghiul corespunzător
faţă de vânt, moment în care se dă mola la Rpp Rpv
parâmele de la cheu. Când nava a fost
depărtată de cheu, remorcherul îşi ia poziţia Rpp NR Rpv
de manevră în bazin.

d) acostarea unei nave la dană:

Remorcherul manevrează nava în aşa fel până când aceasta a ajuns în poziţia paralelă cu dana de
acostare:
- când vântul bate dinspre larg spre dană, nu mai este nevoie de alte remorchere să împingă nava.
- când vântul bate dinspre dană spre larg, este nevoie de unul sau două remorchere care să apropie
nava de dană.
- când vântul bate de-a lungul danei, din prova sau din pupa, remorcherul din vânt stă în remorcă
până la acostarea navei, iar remorcherul de sub vânt, ajută la apropierea navei de dană.

Manevra cu patru remorchere:

a) acostarea pe vânt puternic, dinspre dană spre larg:
b)

113
 Manevra navei

c) întoarcerea unei nave mari pe vânt puternic:

d)

8.2a. Remorcajul în siaj.

Această metodă de remorcaj se utilizează foarte des la remorcarea navelor în porturi, cât şi
pe distanţe mari. Pot fi utilizate ca nave remorcher şi nave nespecializate.
Poate fi cu prova înainte, nava remorcată se poate deplasa mai uşor deoarece rezistenţa la
înaintare este diminuată de remorcher şi remorcaj cu pupa înainte, aplicat pe distanţe scurte şi în
spaţii restrânse, iar pe distanţe lungi numai în cazul găurilor de apă produse în prova navei.
Avantajul acestei metode constă în faptul că pot fi folosite ca navă remorcher şi nave
comerciale obişnuite (nespecializate pentru remorcaj).
Procedee de remorcaj:
a) Remorcaj cu prova înainte - nava remorcată poate să-şi utilizeze propria instalaţie de guvernare,
iar rezistenţa la înaintare este mai mică decât în cazul remorcajului cu pupa înainte.
b) Remorcaj cu pupa înainte - este utilizat mai rar şi atunci când se utilizează, remorcajul se
desfăşoară pe distanţe scurte şi în spaţii restrânse. În cazul în care la nava remorcată s-a produs o
gaură de apă în prova, atunci se va proceda la acest sistem de remorcaj.
c)

Dezavantaje în cazul remorcajului în siaj cu pupa înainte:

- nu poate fi utilizată instalaţia de guvernare a navei remorcate;
- rezistenţa la înaintare prin apă este foarte mare, apar tensiuni mari pe remorcă, rezerva de viteză
este mică pe timpul remorcajului.

114
 Manevra navei

Remorcajul în siaj pe o distanţă scurtă (manevră de port) se execută în felul următor:

- remorcherul se apropie paralel cu nava, în prova ei, la o distanţă de 20-30 m, iar când vântul nu
acţionează prea puternic, remorcherul se poate apropia la 5-10 m de prova navei;
- transmiterea remorcii se face prin intermediul bandulei, de regulă de la nava remorcată către
remorcher;
- plecarea şi întinderea remorcii se execută cu viteză foarte mică, deoarece remorca trebuie întinsă
progresiv, fără smucituri;
- când spaţiul de manevră este limitat, se vor transmite remorci de la pupa şi de la prova, nava fiind
scoasă de exemplu din locul de acostare, paralel cu acesta.

Remorcajul în siaj pe mare calmă, pe distanţe mari, al unei nave în derivă datorită unor
avarii la maşini, dar cu instalaţia de guvernare în funcţionare se execută astfel:
- remorcherul se apropie de nava avariată pe un drum paralel prin bordul din vânt al acesteia.
Distanţa dintre nave trebuie să fie de cel puţin 30-35m;
- când remorcherul ajunge cu prova în dreptul pupei navei avariate, transmite remorca cu ajutorul
bandulei;
- nava avariată primind remorca o va fixa în condiţii cât mai bune;
- pe timpul transmiterii şi legării remorcii între pupa remorcherului şi prova navei remorcate trebuie
să fie o distanţă de cel puţin 60 m;
- plecarea convoiului se execută cu viteză foarte încet, întrucât remorca trebuie întinsă progresiv,
dintr-un relevment prova de 300 - 350 şi pe un drum paralel cu al navei remorcate;
- mărirea vitezei nu se realizează înainte de întinderea completă a remorcii.

Remorcajul în siaj pe vreme rea, pe distanţe mari, al unei nave cu avarii la maşini şi la
instalaţiile de guvernare, este mai dificil. Nava este dispusă cu prova în vânt, fiind pregătită pentru a
primi sau a da remorca. Manevra se execută astfel:
SITUAŢIA 1:
- apropierea remorcherului se face cu viteza „FOARTE ÎNCET ÎNAINTE” (poziţiile (2), (3));
- la 80–100m de prova navei de remorcat se comandă „STOP MAŞINA” şi se lansează bandula de
la remorcher;
- lungimea remorcii 400–600m.
SITUAŢIA 2:
- nava avariată va lansa la apă o geamandură legată cu o saulă de 200m lungime, pe care se vor lega
din 30 în 30m colaci de salvare; de capătul rămas la bord al saulei se leagă remorca;
- remorcherul manevrând în pupa navei avariate la o distanţă de cel puţin 100m va „pescui”
geamandura, implicit remorca şi se va deplasa în prova navei avariate.

115
 Manevra navei

8.2b. Remorcajul la ureche.

Se utilizează pentru nave mici şi pe distanţe scurte, pe mare calmă şi îndeosebi în interiorul
porturilor.
Legarea remorcherului de nava avariată se realizează în funcţie de avariile suferite de nava
ce trebuie remorcată, poziţia navei care trebuie remorcată, direcţia şi forţa vântului.

Mod de execuţie:
- remorcherul se apropie paralel cu nava avariată până în dreptul pupei acesteia, unde va orienta
cârma la dreapta (stânga), pentru a-şi apropia prova de navă;
- când prova remorcherului a ajuns la 5-10m de nava avariată, îşi stopează maşinile manevrând din
inerţie;
- se transmit bandule şi remorci de la ambele nave, legarea lor făcându-se în cruce;
- apropierea celor două nave bord în bord va fi protejată cu ajutorul baloanelor de acostare;
- plecarea celor două nave se execută prin acţionarea cârmei şi maşinii remorcherului (mărirea
vitezei realizându-se treptat);
- înaintea plecării, nava remorcată molează legăturile şi anunţă remorcherul de acest lucru.

Pe timpul marşului, pentru efectuarea întoarcerilor, se procedează astfel:

- când se execută întoarcerea în bordul navei remorcate, se va stopa maşina, pentru ca nava
remorcată să-şi piardă din inerţie, apoi se va orienta cârma în bordul navei avariate şi se va acţiona
maşina treptat, până la viteza de marş;
- când întoarcerea se face în bordul remorcherului, acesta stopează maşina şi orientează cârma în
bordul întoarcerii; inerţia navei remorcate ajută la întoarcerea remorcherului.

116
 Manevra navei

8.2c. Remorcajul prin împingere.

Se utilizează pentru transportul barjelor din radă în port şi pentru transportul unor obiecte
plutitoare, pe distanţe scurte.

8.3 Stiluri de remorcaj portuar.

Remorcajul de port este manevra prin care nava foloseşte una sau mai multe forţe exterioare
controlabile, forţe de tracţiune şi împingere, la manevra sa.
Remorcajul de port este obligatoriu pentru navele comerciale cu deplasamentul mai mare de
1000 tdw.
Pentru remorcajul din porturi există trei stiluri generale de remorcaj, care combină toate
procedeele de remorcaj (în siaj, la ureche, prin împingere) şi anume:
- STILUL EUROPEAN;
- STILUL AMERICAN;
- STILUL JAPONEZ.

Stilul european de remorcaj.

Sunt utilizate pentru manevră două remorchere, dispuse astfel:
- Remorcherul prova primeşte remorca de la nava remorcată prin nara de etravă;
- Remorcherul pupa primeşte remorca de la nava remorcată prin nara de etambou,
La deplasarea înainte, când forţele de tracţiune prova şi pupa FTpv şi FTpp sunt coliniare cu planul
longitudinal al navei remorcate şi remorcherul pupa menţine întinsă remorca, remorcherul prova
menţine traiectoria rectilinie a convoiului şi stabilitatea de drum a acestuia.

La schimbarea direcţiei de tracţiune a remorcherului prova se produce atât o mişcare giratorie a

navei remorcate, în bordul abaterii (acestei mişcări i se opune uşor remorcherul pupa), cât şi o
micşorare a vitezei de manevră a convoiului pe fondul apariţiei forţei de deplasare laterală Fd.

117
 Manevra navei

Pentru acostarea la dană (cheu) a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul, remorcherul prova şi
cel din pupa trebuie să acţioneze cu aceeaşi forţă când remorcile fac acelaşi unghi cu planul
diametral al navei remorcate, iar centrul de greutate se află la jumătatea lungimii navei.

Pentru calculul forţei de tracţiune prova şi pupa la acostare/plecare cu care remorcherele

prova şi pupa să tragă pentru menţinerea paralelă cu cheul a planului diametral al navei, este necesar
să se cunoască:
- poziţia centrului de greutate al navei în raport cu extremităţile prova şi pupa;
- forţa de apropiere de cheu a navei (Fa).

Stilul american de remorcaj.

Se caracterizează prin faptul că remorcile se dau la remorcher printr-un singur bord.
FTpp FTpv
FTpp FTpv

G
G
RFT

RFT = FTpp + FTpv

a) b)
a) Manevra de remorcare pentru poziţionare.
b) Remorcajul de poziţionare cu 3 remorchere pentru mărirea manevrabilităţii convoiului.

118
 Manevra navei

FTpp FTpv
FTpp FTpv

G
G RFT
RFT

a) b)
a) Acostare la dană prin împingere.
b) Scoaterea navei din dană prin tractare.

Stilul japonez de remorcaj.

Se caracterizează prin:
- remorcile sunt voltate la vinciurile din prova ale remorcherelor, realizându-se un bun control
asupra manevrei ( remorcile se dau de la remorcher spre nava de remorcat, cu puţine excepţii);
- remorcherele se poziţionează astfel:
- unul la prova în unul din borduri în apropierea (în planul) centrului de derivă prova;
- unul la pupa în planul diametral al navei dând remorca prin nara de etambou.

FTpv

FTpp

G
Vm

Remorcarea pentru poziţionarea navei.

FTpp FTpv
FTpp FTpv
a b

G
G RFT
RFT

a) b)
119
 Manevra navei

a) Manevra de acostare prin împingere fără ca remorcile să fie molate.

b) Scoaterea navei din dană prin deplasarea laterală (planul diametral paralel cu cheul).

a b
FTpp Fdpp
d
FTpv
Fdpv
c G
Nara etambou
pappv

Deplasarea laterală spre babord şi înapoi a navei cu remorcher pupa (tractare prin nara etambou) şi remorcher prova
(împingere) punct de aplicaţie prova.

8.4. CALCULE DE REMORCAJ:

1. Calculul rezistenţei navei remorcate RNR sau tensiunea totală la care este supusă remorca (după o
formulă empirică).

RNR = R1 + Re + Ra, R1 – tensiunea pe remorcă fără a lua în considerare acţiunea vântului şi

rezistenţa elicelor navei remorcate.
Re – rezistenţa elicelor, stopate de la nava remorcată.
Ra – rezistenţa aerului, pe care o întâmpină nava remorcată.

La rândul lor, aceste forţe pot fi si ele calculate:

a). Calculul tensiunii pe remorcă R1, în tf;

v2 v – viteza de remorcaj în Nd;

R1 = ---- S , S – suprafaţa părţii imerse a cuplului maestru al navei remorcate în m2;
K k – coeficient empiric.

S=BxTxβ, T – pescaj;
B – lăţimea navei;
β – coeficient de fineţe al cuplului maestru.

120
 Manevra navei

b). Calculul rezistenţei unei elice stopate, la deplasarea prin apă, în kg/f:

Re = 2,24 D2v2, D – diametrul elicei în m;

V – viteza de remorcaj în Nd.

Dacă nava remorcată are mai multe elice, atunci Re va fi proporţională cu numărul elicelor.

c). Calculul rezistenţei aerului întâmpinat de nava remorcată, în t/f:

Ra = k1FW2, K1 – coeficientul rezistenţei frontale a aerului în t/f;

F – suprafaţa părţii emerse a corpului şi suprastructurilor navei pe
planul cuplului maestru;
W – viteza vântului aparent (se obţine prin însumarea componentei
vântului în planul longitudinal cu viteza navei remorcate).

2. Calculul rezistenţei la rupere a remorcii Rrup, în t/f:

Rrup = RNR x n RNR – rezistenţa navei remorcate;

n – coeficientul cel mai mic de siguranţă admis pe mare bună.
Se consideră n = 3 pentru remorcaj la mare şi
n = 5÷8 pentru remorcaj oceanic.

3. Calculul diametrului remorcii, în mm:

Rrup
d = ---------, Rrup – rezistenţa la rupere;
kf kf – coeficient (40÷70), funcţie de modul de fabricare a remorcii.

4. Calculul lungimii remorcii, în m:

RNR x h
Lrem = -------------, h – înălţimea valului;
ka x 1000 ka – coeficient de amortizare.

De reţinut!
Tipuri de remorchere:
- remorchere oceanice;
- remorchere maritime şi costiere;
- remorchere de port;
- remorchere locale de fluvii, râuri, canale, lacuri;
- remorchere de ecluze şi de docuri.

Misiunile remorcherelor:
- operaţiuni de remorcaj;
121
 Manevra navei

- operaţiuni de salvare;
- prevenirea şi limitarea poluării cu hidrocarburi;
- stingerea incendiilor (cu apă, spumă, praf);
- spargerea gheţii;
- asigurarea serviciilor portuare sau port-radă.

Procedee de remorcaj:
- în siaj;
- la ureche (cuplat);
- prin împingere;
- la edec;
- mixt.

Pregătiri preliminare ale manevrei de remorcaj:

- alegerea remorcherului;
- alegerea remorcii;
- pregătiri la nava remorcher;
- pregătiri la nava remorcată.

Stiluri de remorcaj portuar :

- stilul european;
- stilul american;
- stilul japonez.

Test de autoevaluare – unitatea de învăţare nr. 8

1. Manevra de remorcaj afectează calităţile manevriere ale navei, după
cum urmează:
a) Manevrabilitatea, inerţia şi oscilaţiile navei;
b) Viteza, inerţia şi giraţia navei;
c) Comportarea navei faţă de vânt, inerţia şi viteza.

2. Alegerea remorcii se face funcţie de:

a) Materialul din care este confecţionată, rezistenţa remorcii, lungimea
remorcii;
b) Lungimea convoiului, lăţimea navei, puterea remorcherului;
c) Rezistenţa la înaintare, coeficientul bloc, dimensiunile navei remorcate.

3. Stiluri de remorcaj:
a) Chinezesc, australian, japonez;
b) European, american, japonez;
c) African, european, american.

4. Pe timpul marşului la remorcă, se vor respecta regulile:

122
 Manevra navei

a) COLREG 72;
b) SOLAS 60;
c) MARPOL 73/78.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testul de

autoevaluare
1. b) Viteza, inerţia şi giraţia navei;
2. a) Materialul din care este confecţionată, rezistenţa remorcii, lungimea
remorcii;
3. b) European, american, japonez;
4. a) COLREG 72.

Bibliografie:

123